M-am născut într-o zi albastră

M-am n!scut într-o zi albastr!

În mintea extraordinar! a unui geniu autist

Daniel Tammet

Traducere din limba englez de Cristina Rusu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a RomânieiTAMMET, DANIEL

M-am n scut într-o zi albastr / Daniel Tammet ; trad.: Cris na Rusu. - Bucure :

Philobia, 2012

ISBN 978-606-93275-9-3

I. Rusu, Cris na (trad.)

821.111-94=135.1

BORN ON A BLUE DAYA MEMOIR OF ASPERGER�’S AND AN EXTRAORDINARY MIND

DANIEL TAMMET

Copyright © 2006 by Daniel Tammet

M AM N SCUT ÎNTR O ZI ALBASTRÎN MINTEA EXTRAORDINAR A UNUI GENIU AUTIST

DANIEL TAMMET

ISBN 978-606-93275-9-3

© 2012 �– Editura PHILOBIA

internet: www.philobia.come-mail: [email protected]

+40 746 49 25 59 (RO)+33 625 51 13 24 (FR)

Editor: Bianca BiaginiRedactor- ef: Liviu Dasc lu

Redactor: Liviu Dasc luTraducere: Cris na RusuCorector: Dorina OpreaDTP: Petronella AndreiCoperta: Istvan Kovacs

3

Cuprins

Mul umiri ......................................................................................5

1. 9 e albastru, cuvintele sunt ro ii ........................................7

2. Primii ani .............................................................................20

3. Lovit de fulger: epilepsie ...................................................36

4. La coal ...............................................................................53

5. Ciudatul ...............................................................................82

6. Adolescen a .......................................................................100

7. Un bilet spre Kaunas ........................................................123

8. Îndr gostit .........................................................................150

9. Darul limbilor str ine.......................................................171

10. O felie mare din Pi ............................................................185

11. Întâlnirea cu Kim Peek .....................................................199

12. Reykjyvík, New York, acas ............................................217

P rin ilor mei, pentru c m-au ajutat s devin omul care sunt azi.

i lui Neil, pentru c este întotdeauna al turi de mine.

5

Mul umiri

Vreau s le mul umesc urm toarelor persoane, f r de care aceas t carte nu ar fost posibil :

P rin ilor mei, Jennifer i Kevin, pentru toat dragostea lor i pentru tot ceea ce m-au înv at

Fra ilor mei, Lee, Steven i Paul, i surorilor mele, Claire, Maria, Natasha, Anna-Marie i Shelley, pentru dragostea i în elege-rea lor

Rehan Qayoom �– prietenul meu cel mai bun din anii de coal

Elfriede Corkhill �– profesorul meu preferat

Ian i Elaine Moore, Ian i Ana Williams i Olly i Ash Je ery �– cei mai apropia i prieteni

Birut Ziliene �– persoana la care m gândesc când mi-aduc aminte de timpul petrecut în Lituania

Sigridur Kristinsdó ir �– îndrum torul meu în înv area islan-dezei

Suzy Seraphine Kimel i Julien Chaumon �– pentru tot ajutorul dat la crearea site-ului Optimnem.co.uk

Martin, Steve, Tobby, Dan i Nicola �– echipa din spatele docu-men tarului Brainman

Andrew Lownie, agentul meu literar; Rowena Webb, Helen Coyle i Kerry Hood, de la Hodder, pentru ajutorul i sfaturile lor în privin a c r ii

i, nu în ultimul rând, partenerului meu, Neil, pentru c este el însu i

7

1

9 e albastru, cuvintele sunt ro ii

M-am n scut pe 31 ianuarie 1979. O zi de miercuri. tiu asta, pentru c în mintea mea data e albastr i zilele de mier-curi sunt întotdeauna albastre, la fel ca num rul 9 sau sunetul vocilor care se ceart . Îmi place data mea de na tere, pentru c pot s vizualizez cele mai multe dintre numerele pe care le con ine ca forme rotunde i line, precum pietricelele de pe pla-j . Iar asta din cauz c sunt numere prime: 31, 19, 197, 97, 79 i 1.979, toate sunt divizibile numai cu ele însele i cu 1. Pot s

recunosc ecare num r prim pân la 9.973 dup forma �„de pietricic �”. A a func ioneaz creierul meu.

Am o afec iune rar , cunoscut sub numele de �„sindromul savantului�”, despre care nu se tiau foarte multe înainte s e portretizat de c tre Dustin Ho man, în lmul �„Rain Man�”, care a luat premiul Oscar în 1988. La fel ca Raymond Babbit, personajul jucat de Ho man, am o nevoie aproape obsesiv de ordine i rutin , care-mi afecteaz ecare aspect al vie ii. De pild , în ecare diminea , la micul dejun, m nânc exact 45 de grame de terci de ov z; ca s u sigur, cânt resc bolul cu un cântar electronic. Apoi num r articolele de îmbr c minte

8

M-am n scut într-o zi albastr

pe care le am pe mine în momentul în care ies din cas . Dac nu pot s -mi beau ceaiul la aceea i or , în ecare zi, devin an-xios. Ori de câte ori sunt prea stresat i nu pot s respir cum trebuie, închid ochii i încep s num r. Faptul c m gândesc la numere m ajut s m calmez.

Numerele sunt prietenii mei i îmi sunt întotdeauna al turi. Fiecare este unic i are propria lui personalitate. Num rul 11 e prietenos, iar 5 e zgomotos, 4 e în acela i timp timid i t -cut �– e num rul meu preferat, poate pentru c m reg sesc în el. Unele sunt mari �– 23, 667, 1.179 �– iar altele sunt mici: 6, 13, 581. Unele sunt frumoase, ca 333, iar altele sunt urâte, ca 289. Pentru mine, ecare num r în parte e special.

Indiferent unde merg sau ce fac, numerele nu sunt niciodat departe de gândurile mele. În emisiune la David Le erman, la CBS, i-am spus lui David c seam n cu num rul 117 �– înalt i de irat. Ceva mai târziu, când eram în Times Square, un nu-

me câte se poate de potrivit1 din punct de vedere numeric, mi-am ridicat privirea spre zgârie-norii din jur i m-am sim it înconjurat de 9 �– num rul pe care-l asociez cel mai mult cu sen timentul imensit ii.

Experien a mea vizual i emo ional a numerelor este ceea ce savan ii numesc sinestezie. Ea const într-o asociere a sim urilor la nivel neurologic, care se manifest prin abilitatea de a vedea literele i/ sau numerele în culori. Sinestezia mea e neobi nuit i complex , pentru c eu v d numerele ca având forme, culori, textur i mi care. Num rul 1, de pild , e de un alb str lucitor i luminos, ca i cum cineva mi-ar ine un pro-iector în fa . 5 e un bubuit de tunet sau sunetul valurilor sp r-gându-se de stânci. 37 e plin de cocoloa e, ca terciul de ov z, în timp ce 89 îmi aminte te de z pada care cade.

1 În englez , Times Square poate însemna p tratul mpului sau mpul la p trat. (n.tr.)

9


Poate cel mai celebru caz de sinestezie a fost cel studiat timp de 30 de ani de psihologul rus A.R Luria, în anii �‘20. E vorba despre un jurnalist cu o memorie prodigioas , pe nume

ere evski, sau �„S�”, a a cum îi spunea Luria în noti ele de la car-tea sa, �„The Mind of a Mnemonist�”2. Acesta avea o memorie vizual ie it din comun, care-i permitea �„s vad �” cuvintele i numerele ca având forme i culori diferite. �„S�” putea s - i

aminteasc o matrice cu 50 de cifre dup ce o stu dia timp de 3 minute, chiar i dup mai mul i ani. Experien ele sinestezice ar putut explica, dup cum spune Luria, remar cabila memo-rie de lung i de scurt durat a lui ere evski.

Folosindu-m de experien ele mele sinestezice înc din copil ria timpurie, am crescut cu abilitatea de a opera i de a calcula în minte numere mari, f r niciun efort con tient, la fel ca personajul Raymond Babbi . De fapt, acesta e un talent des întâlnit la persoanele cu sindromul savantului (deseori sunt nu mi i �„calculatoare ambulante�”). În cartea sa �„Extraordi nary People�”3, Darold Tre ert, un doctor din Wisconsin i cel mai bun specialist în cercet rile sindromului savantului, d ca exem-plu cazul unui orb cu o �„capacitate de calcul miraculoas �”:

Când a fost întrebat câte boabe de porumb sunt în ecare din

cele 64 de cutii, dac ar câte un bob în prima cutie, dou boabe

2 �„Mintea unui mnemonizator�”. (n.tr.)3 �„Oameni extraordinari�”. (n.tr.)

10


în cea de-a doua, patru boabe în a treia cutie, opt în cea de-a patra

i tot a a, persoana respectiv a spus imediat câte sunt în cea

de-a paisprezecea cutie (8.192), în cea de-a optsprezecea (131.072)

i în cea de-a dou zeci i patra (8.388.608), iar în ase secunde

a spus câte boabe sunt în cea de-a patruzeci i opta cutie

(140.737.488.355.328). În 45 de secunde a dat r spunsul corect

pentru toate cele 64 de cutii (18.446.744.073.709.551.616).

În ceea ce m prive te, calculul meu matematic preferat e ridicarea la putere, adic înmul irea unui num r cu el însu i, o dat sau de mai multe ori. Înmul irea unui num r cu el însu i o singur dat se nume te ridicare la p trat; de pild , p tratul lui 72 este 72 X 72 = 5.184. P tratele au întotdeauna o form simetric , în mintea mea, ceea ce le face deosebit de frumoase. Când înmul e ti un num r cu el însu i de dou ori la rând, se nume te ridicare la cub sau la puterea a treia. 51 la puterea a treia sau la cub este echivalent cu 51 X 51 X 51 = 132.651. Fiecare rezultat al unei ridic ri la putere formeaz în mintea mea un model vizual distinctiv. Pe m sur ce rezultatele sunt tot mai mari, am experien a unor forme mentale i culori tot mai complexe. Când ridic 37 la puterea a cincea �– 37 X 37 X 37 X 37 X 37 = 69.343.957 �– v d un cerc mare compus din cer curi mai mici care se rotesc în sensul acelor de ceasornic.

Când fac o împ r ire, v d o spiral care se desf oar în cer curi din ce în ce mai mari i mai deformate spre baz . Fie-care împ r ire produce spirale de forme i m rimi diferite. Datorit acestui mod de a-mi reprezenta calculul, pot s îm-part 13 la 97 (0,1340206) i s dau rezultatul cu o precizie de pân la aproape o sut de zecimale.

Nu scriu niciodat nimic în timp ce calculez, pentru c în-totdeauna calculez în minte i mi-e mult mai u or s vizualizez

11


r spunsul folosindu-m de sinestezie decât s încerc s urmez tehnica �„ sta e de inut de minte�”, explicat în manualele co-lare. Atunci când fac o înmul ire, v d numerele ca dou forme distincte. Apoi imaginea se schimb i apare o a treia for m �– r spunsul corect. E un proces de câteva secunde i are loc în mod spontan, la fel ca atunci când faci un calcul automat.

Imaginea de mai sus ilustreaz felul în care înmul esc 53 cu 131. V d amândou numerele ca dou forme diferite, si-tuate fa în fa . Spa iul dintre cele dou forme d na tere unei a treia forme, pe care eu o percep ca ind un nou num r: 6.943, rezultatul înmul irii.

Formele difer în func ie de opera ii. Totodat , am emo ii i senza ii diferite ale numerelor. Ori de câte ori înmul esc un

num r cu 11, simt c cifrele se pr bu esc în mintea mea. Cifre-le 6 mi se par cel mai greu de memorat dintre toate, pentru c , pentru mine, ele sunt ni te puncte mici negre, f r vreo form sau textur speci c . Dac ar s le asem n cu ceva, a spune c sunt ca ni te mici g uri sau cr p turi. Am reac ii vizuale i uneori emo ionale la ecare num r pân la 10.000, ca i cum a avea un vocabular numeric propriu, unul vizual. i la fel cum un poet prefer anumite asocieri de cuvinte în detrimentul altora, anu mite combina ii numerice mi se par mai frumoase decât altele: unele se potrivesc bine cu numerele mai întunecate,

12


ca 8 sau 9, dar nu la fel de bine cu 6. Un num r de telefon care con ine secven a 189 mi se pare mult mai frumos decât un num r cu secven a 116.

Aceast dimensiune estetic a sinesteziei mele are p r i bune i rele. Dac v d un num r care mi se pare deosebit de frumos în vitrina unui magazin sau pe pl cu a de înmatriculare a unei ma ini, simt un or de exaltare i pl cere. Pe de alt parte, dac cifrele nu se potrivesc cu felul în care numerele îmi apar în minte, dac , de pild , în vitrina unui magazin apa-re pre ul �„99 de cen i�” scris cu ro u sau verde (în loc de albas-tru), mi se pare sup r tor i iritant.

Nu se tie câte persoane cu sindromul savantului au expe-rien e sinestezice care le ajut în domeniile în care exceleaz . Motivul ar c , asemeni lui Raymond Babbit, mul i sufer de dizabilit i zice i/sau mentale grave, care-i împiedic s le explice celorlal i cum fac lucrurile pe care le fac. Am mare no-roc c nu suf r de niciunul dintre aceste handicapuri cu care sunt asociate abilit ile mele.

La fel ca majoritatea indivizilor cu sindromul savantului, am, de asemenea, o tulburare din �„spectrul autist4�”. Am sin dro -mul Asperger, o form relativ u oar i func ional de autism, care afecteaz o persoan din 300 în Marea Britanie. Potrivit unui studiu din 2001 condus de National Autistic Society din Marea Britanie, aproape jum tate din num rul adul ilor cu sindromul Asperger sunt diagnostica i abia dup vârsta de 16 ani. Eu am primit acest diagnostic la vârsta de 25 de ani, în urma unor teste i a unui interviu clinic la Autism Research Centre5 de la Universitatea Cambridge.

4 Formele acestui handicap sunt foarte variate, speciali i i bolnavii preferând s vorbeasc despre un spectru au st pentru a desemna ansamblul acestor manifest ri, decât s foloseasc e cheta de au st. (n.tr.)5 Centrul de cercet ri asupra au smului. (n.tr.)

13


În autism, inclusiv la cei cu sindromul Asperger, interac iu-nile so ciale, comunicarea i imagina ia sunt afectate (de pild , prin di cult i în ceea ce prive te empatia, exibilitatea gândi-rii sau în elegerea abstract ). Diagnosticul nu este u or i nu poa te pus în urma unor teste de sânge sau a unei tomogra i cere brale; doctorii trebuie s examineze comportamentul in-divi dului i s analizeze traseul s u de dezvoltare înc de la na tere.

Persoanele cu sindromul Asperger au de obicei bune abi-lit i verbale i sunt capabile s duc o via relativ normal . Mul i au un coe cient de inteligen peste medie i exceleaz în domenii care implic gândirea logic i vizual . La fel ca alte forme de autism, sindromul Asperger e o tulburare mai des întâlnit la b ie i decât la fete (aproximativ 80% din cei cu autism i 90% din cei diagnostica i cu sindromul Asperger sunt b rba i). Tr s tura caracteristic e unilateralitatea intere-selor, precum i preocuparea pentru detalii i pentru identi- carea de reguli i modele sistematice. De multe ori, au calit i ie ite din comun în ceea ce prive te memoria, numerele i matematica. Nu tie nimeni cu siguran ce anume cauzeaz sindromul Asperger, doar c e o afec iune cu care te na ti.

Am avut aceast experien vizual , sinestezic a nume-relor, de când m tiu. Numerele sunt prima mea limb , una în care deseori gândesc i simt. Fiindc mi-e greu s în eleg i s reac ionez la emo iile celorlal i, apelez de multe ori la nu-mere. Dac un prieten îmi spune c se simte trist sau deprimat, îmi imaginez c stau în cavitatea întunecat a num rului 6, iar asta m ajut s tr iesc un sentiment asem n tor i s -l în eleg. Dac citesc într-un articol c o persoan s-a sim it intimidat de cineva sau ceva, îmi imaginez c stau al turi de num rul 9. Ori de câte ori cineva îmi descrie un loc frumos pe care l-a

14


vizitat, îmi amintesc de peisajele mele numerice i de cât de fericit m fac. Astfel, numerele m ajut s -i în eleg pe cei-lal i.

Câteodat , cei pe care îi întâlnesc pentru prima oar îmi amintesc de un anumit num r, iar asta m ajut s m simt în largul meu în prezen a lor. Dac sunt înal i, îmi evoc num rul 9, iar dac sunt rotunjori, num rul 3. Dac simt triste e sau nelini te, sau dac m g sesc într-o situa ie nou (când sunt anse mai mari s u stresat i s m simt nelalocul meu),

încep s num r. Când num r, cifrele formeaz cercuri i mo-dele coerente în mintea mea, iar asta îmi ofer siguran . Apoi, pot s m relaxez i s fac fa situa iei în care m g sesc.

Întotdeauna mi-a pl cut s m gândesc la calendare, la toa te acele numere i forme adunate laolalt . Fiecare zi a s p-t mânii o asociez unei emo ii i unei culori diferite: zilele de mar i sunt de un alb cald, iar zilele de joi sunt neclare. Calculul ca len daristic �– capacitatea de a spune în ce zi a s pt mânii cade o dat anume �– e des întâlnit la cei cu sindromul savantului. Cred c asta se datoreaz faptului c numerele din calendar sunt dispuse în mod previzibil i ordonat, dup zile i luni. De pild , a treisprezecea zi din lun cade întotdeauna cu dou zile înainte de ziua s pt mânii în care a c zut prima zi a lunii6. Unele luni seam n între ele, cum ar ianuarie i octombrie, septembrie i decembrie, februarie i martie (prima zi a lunii ianuarie cade în aceea i zi din s pt mân ca prima zi din octombrie). Iar dac prima zi din ianuarie dintr-un anumit an are o textur zgrun uroas în mintea mea (o zi de joi), a treisprezecea zi din octombrie va avea o culoare cald (o zi de mar i).

6 De exemplu, dac 13 cade luni, prima zi din aceea i lun cade miercuri. (n.tr.)

15


În cartea sa, �„The Man Who Mistook His Wife For a Hat�”7, scriitorul i neurologul Oliver Sacks men ioneaz cazul geme-nilor John i Michael, atin i de o form puternic de autism, ca s exempli ce cât de departe pot s mearg unele persoane atinse de sindromul savantului cu acest calcul calendaristic. De i nu puteau s - i poarte de gr (au fost interna i în diferite institu ii înc de la vârsta de 7 ani), gemenii puteau s calcu-leze ziua s pt mânii pentru orice dat , pentru un interval de 40.000 de ani.

Sacks arat c John i Michael se puteau juca ore întregi un joc care consta în a face schimb de numere prime. La fel ca ge-menii, am fost i eu întotdeauna fascinat de numerele prime. Pentru mine, un num r prim este o form cu o textur f r asperit i, cu totul altfel decât numerele compuse (ne-prime), mai granulate i mai neclare. Ori de câte ori descop r un nu-m r prim, se produce un iure de sentimente în mintea mea (în m locul frun ii) care e greu de descris în cuvinte. E un sen-timent special, ca atunci când ai furnic turi.

Uneori închid ochii i îmi imaginez primele treizeci, cinci-zeci, o sut de numere, în felul meu, adic spa ial, sinestezic. Apoi pot s v d cu ochii min ii frumuse ea ie it din comun a numerelor prime, prin felul în care ies în eviden atât de clar în m locul celorlalte numere. Tocmai din acest motiv le pri-vesc întruna; ecare e atât de diferit de cel de dinainte i de cel de dup . Singur tatea lor în m locul celorlalte numere face s -mi par cu totul speciale i interesante.

Sunt momente, ca atunci când sunt pe punctul de a adormi, când mintea mi se umple brusc de o lumin str lucitoare i nu pot vedea nimic altceva decât numere �– sute, mii �– trecând în vi tez prin fa a ochilor mei. E o experien frumoas i

7 �„Omul care î i confund so ia cu o p l rie�”. (n.tr.)

16


lini titoare. În unele seri, când mi-e foarte greu s adorm, îmi imaginez c m plimb încolo i-ncoace prin peisaje numerice. Asta m face s m simt fericit i în siguran . Nu m simt niciodat pierdut, pentru c formele numerelor prime sunt ca ni te indicatoare.

i matematicienii î i petrec mult timp gândindu-se la nu-merele prime, par ial pentru c nu exist o metod simpl i rapid ca s testezi un num r i s vezi dac e prim sau nu. Cea mai cunoscut metod poart numele �„ciurul lui Eratostene�”, dup Eratostene din Cyrene, un înv at grec. Metoda ciurului func ioneaz în felul urm tor: noteaz numerele pe care vrei s le testezi, de pild cele de la 1 la 100. Începe cu num rul 2 (1 nu e nici num r prim, nici compus) i înl tur ecare al doi lea num r: 4, 6, 8�… pân la 100. Apoi treci la num rul 3 i înl tur ecare al treilea num r: 6, 9, 12�… apoi la num rul 5 i înl tur ecare al cincilea num r: 10, 15, 20�… i tot a a, pân r mâi cu câteva numere care nu mai pot înl turate: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31�… Acestea sunt numerele prime; c r -mizile universului meu numeric.

Sinestezia îmi afecteaz , de asemenea, i felul în care percep cuvintele i limbajul. Cuvântul �„ladder�” (scar ), de pild , e

17


albastru i str lucitor, în timp ce �„hoop�” (cerc) e alb i dulce. Acela i lucru se întâmpl i în cazul cuvintelor din alte limbi: �„jardin�”, cuvântul francez pentru gr din , e de un galben ne-clar, iar �„hnugginn�”, cuvântul islandez pentru trist, e alb cu o mul ime de puncte albastre. Cercet torii care studiaz sines-tezia sus in ipoteza conform c reia culoarea cuvintelor e dat de litera ini ial , lucru care este în general adev rat în ceea ce m prive te: �„yoghurt�” e un cuvânt galben8, �„video�” e violet, iar �„gate�” e verde9. Pot totodat s schimb culoarea unui cu-vânt ad ugând mental alte litere celor ini iale: �„at�” (�„la�”, �„în-cotro�”) e un cuvânt ro u, dat dac -i adaug litera h devine �„hat�” (�„p l rie�”), care e un cuvânt alb. Dac adaug litera t ca s for-mez cuvântul �„that�” (�„aceea�”, �„acela�”) culoarea devine por to-caliu. Nu toate cuvintele se supun regulii literei ini iale: cuvin-tele care încep cu litera A, de pild , sunt întotdeauna ro ii, iar cele care încep cu W sunt întotdeauna albastru în chis.

Unele cuvinte corespund perfect cu lucrurile pe care le de-scriu. Zmeura �– �„raspberry�“ �– e atât un cuvânt, cât i un fruct ro u. Iarba i sticla �– grass i green �– sunt amândou cuvinte verzi care descriu lucruri verzi. Cuvintele care încep cu litera T sunt întotdeauna portocalii, ca de pild lalelele, tigrii i co-pacii10 toamna, când frunzele se ve tejesc.

Invers, unele cuvinte nu mi se pare c se potrivesc cu lucru-rile pe care le descriu: �„geese�” �– gâ te �– e un cuvânt verde, dar descrie ni te p s ri albe (pentru mine, o alegere mai potrivit ar �„heese�”), cuvântul �„white�” �– alb �– e albastru, iar �„orange�” �– portocaliu �– e clar i luminos ca ghea a. �„Four�” �– patru �– e

8 �„Yellow�” în englez . (n.tr.)9 �„Green�” în englez . (n.tr.)10 �„Tulips�”, �„ ger�”, �„trees�”, în englez . (n.tr.)

18


un cuvânt albastru i, cel pu in pentru mine, un num r ascu it. Culoarea vinului e mai bine descris de cuvântul francez �„vin�”, care e violet, decât de cuvântul englez �„wine�”, care e al bastru.

Faptul c v d cuvintele în culori i texturi diferite m ajut s memorez mai bine nume i informa ii. De pild , îmi aduc aminte c ciclistul care iese câ tig tor dup ecare etap a Turului Fran ei câ tig un tricou galben (nu verde, ro u sau albastru) indc pentru mine cuvântul �„jersey�” �– tricou �– e un cuvânt galben. La fel, pot s -mi amintesc c steagul na ional al Finlandei are o cruce albastr (pe un fundal alb) întrucât cuvântul Finlanda e albastru (la fel ca toate cuvintele care în-cep cu litera F). Când întâlnesc pe cineva pentru prima dat , îmi aduc deseori aminte de numele persoanei în func ie de cu loarea cuvântului: cei cu numele Richard sunt ro ii, cei cu numele John sunt galbeni, iar cei cu numele Henry sunt albi.

Acest lucru m ajut s înv cu u urin limbi str ine. În prezent, vorbesc 10 limbi: englez (limba matern ), nlande-z , francez , german , lituanian , esperanto, spaniol , româ-n , islandez i gaelic . Asociind diferitele culori i emo ii ale unui cuvânt cu semni ca ia acestuia, m ajut s dau via cuvintelor. De pild , cuvântul nlandez �„tuli�” e portocaliu i înseamn �„foc�”. Când citesc sau când m gândesc la un cu-vânt, îmi apare imediat în minte culoarea acestuia, care trimite imediat la semni ca ie. Un alt exemplu e cuvântul gaelic �„gweilgi�”, un amestec între verde i albastru închis, care în-seam n �„mare�”. E un cuvânt care se potrive te foarte bine cu culorile m rii. Tot a a, cuvântul islandez �„rökkur�”, care în-seam n crepuscul sau amurg. E un cuvânt purpuriu, care îmi evoc un apus de soare ro u-sângeriu.

Îmi amintesc c în copil rie mergeam deseori la biblioteca din ora . St team ore întregi ca s m uit la ecare carte,

19


c utând în zadar una cu numele meu pe copert . Erau atât de multe c r i, atât de multe nume pe copert , c-am presupus c trebuie s e pe undeva i una cu numele meu. Nu în elegeam în acea perioad c trebuie s scrii o carte ca s - i apar numele pe copert .

Scriind despre via a mea, am dobândit o anumit perspec-tiv , mi-am seama cât de departe am ajuns. Mi-am urm rit aventura vie ii, pân în prezent. Dac cineva le-ar spus p -rin ilor mei, acum 10 ani, c voi tr i pe picioarele mele, c voi avea o rela ie plin de iubire, dar i o carier , n-ar crezut asta. i nici eu, probabil. În aceast carte v voi povesti cum am ajuns aici.

Fratele meu mai mic, Steve, a fost recent diagnosticat cu aceea i form de autism ca i mine. La 19 ani, îl a teapt o mul-ime de provoc ri cu care m-am confruntat i eu, de la anxietate i singur tate pân la incertitudinea viitorului. Când eram

copil, doctorii nu tiau nimic despre sindromul Asperger (a fost identi cat abia în 1994), prin urmare mul i ani am cres cut f r s în eleg de ce m sim eam atât de diferit fa de al i copii, atât de izolat de lumea din jur. Scriind despre experien a mea cu autismul, sper s -i ajut pe tinerii cu aceea i afec iune, ca fratele meu Steven, s se simt mai pu in izola i i s aib încredere c pot tr i în cele din urm o via fericit i împli-nit . Eu sunt o dovad vie.

M-am născut într-o zi albastră

Documents

Transcript of M-am născut într-o zi albastră