Eretz Yisrael

--

Luptând cuDumnezeu

Gânduri culese i alese de Claudiu Macovei

3

Eretz Yisrael

Israel — Cel ce luptă cu Dumnezeu

“În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.” Fapte 4:12

Numele unui om în viaţa evreilor avea o mare importanţă. Şi în ochii lui Dumnezeu acest lucru este important. Dacă ne uităm pe paginile scripturii vom găsi de multe ori nume date de Dumnezeu oamenilor. Apocalipsa vorbeşte despre cei ce vor birui că vor primi un nume nou pe care nimeni nu îl va ştii decât ei şi Dumnezeu. În limba ebraică, cuvântul folosit pentru nume este שם (şem). Etimologic duce cu gândul la plutirea pe apă, asemenea unei corăbii. Numele se înalţă deasupra materiei, deasupra spaţiului fizic. Fiul cel mare al lui Noe purta acest nume, Şem (în biblie Cornilescu apare Sem), şi se pare că viaţa lui a fost marcată de acest eveniment salvator. El a fost tatăl uneia dintre generaţii ieşite după potop. A avut un nume mare. Dacă trecem pe la turnul Babel observăm o expresie a unei generaţii de oameni care doreau cu orice preţ să aibe “un nume”, un nume care să treacă dincolo de graniţele puse de cer. Gen. 11:4

Mergând mai departe putem vedea în Avraam un nume puternic dat de Dumnezeu, “tatăl unei mulţimi”. Chiar dacă realitatea la momentul acela era una nefavorabilă, totuşi în ochii lui Dumnezeu, Avraam era tatăl multor popoare şi istoria biblică a confirmat acest lucru. Iacov, spune biblia, era un om cum îi era şi numele Gen. 27:36. Dar Dumnezeu a lucrat în viaţa lui şi Iacov a devenit, dintr-un om care obţinea binecuvântarea prin înşelăciune, un om care obţinea binecuvântarea prin luptă. Numele Israel dat lui Iacov avea să fie ţinta întregii atenţiei lui Dumnezeu. De-a lungul istoriei, Israel a fost “cel ce luptă cu Dumnezeu” , uneori luptă de aceeaşi parte cu Dumnezeu, iar alteori luptă împotriva lui Dumnezeu. Astăzi trăim într-o societate în care fiecare îşi doreşte să aibă un nume bun, un nume mare. Chiar şi în bisericile creştine se încearcă această competiţie de a avea un nume cu greutate. Domnul Isus avertizează cu privire la asta :”Cum puteţi crede voi, care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora, şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?” Ioan 5:44. Dumnezeu are un nume mare şi minunat, Iacov a vrut să ştie numele Lui atunci

când a biruit, şi nu l-a aflat ci a fost păstrat pentru ziua arătării în faţa lui Israel. Moise a vorbit întreaga viaţă despre acest nume şi evreii astăzi din respect pentru acest nume nici nu îl pronunţă. “Eu sunt Cel ce sunt” este fundamentul oricărei existenţe şi cine îl acceptă pe Dumnezeu, aşa cum se defineşte, rămâne în picioare.

Privind în continuare prin Noul Testament nu altfel stau lucrurile în cazul lui Ioan botezătorul. Numele lui Ioan, scris pe tăbliţă atunci când trebuia tăiat împrejur, a deschis gura la Zaharia, după ce îngerul Gavril i-o închiseseră.

4

Eretz Yisrael

În Ioan 1:42, “Isus l-a privit, şi i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei

chema Chifa” (care, tălmăcit, înseamnă Petru)”. Cât despre Domnul Isus, biblia ne spune că Dumnezeu i-a dat un nume mare, mai presus de orice nume care este în cer sau pe pământ. Şi Domnul Isus este demn să poarte acest nume pentru că El a împlinit voia lui Dumnezeu până la ultima fărâmitură. Ce putem spune despre toate aceste lucruri? Că numele noastre sunt importante fie cele de acum, fie cele ce pot să ne fie date! Domnul Isus spune: “bucuraţi-vă că numele voastre Sunt scrise în ceruri.” Trupul nostru muritor va trece, se va pierde pentru totdeauna, dar ceea ce rămâne este numele meu, numele tău scris în cartea Vieţii. Şi atunci când Dumnezeu va chema, va striga numele meu sau numele tău toată fiinţa noastră va fi pusă în mişcare. Observaţi la învierea lui Lazăr cum a fost strigat mortul pe nume? “Lazăre, vino afară!” Ioan 11:43. Creştinii de azi îşi pun tot felul de prefixe la nume pentru a fi recunoscuţi, cum este doctor, conferenţiar, reverend, preşedinte, etc... Care este prefixul pe care credeţi că Dumnezeu L-ar dori să îl avem înaintea numelui? Robul lui Dumnezeu sau unul din titlurile notorii pe care lumea le oferă? Numele lui Israel pare să fie cel mai des amintit în posturile de radio şi televiziune, unde se vorbeşte despre conflicte apărute cu arabii dornici de a curăţa de pe hartă această ţară. Foarte puţin se aminteşte de lucruri bune, iar atunci când se întâmplă ceva mai grav, toată tensiunea mondială este aruncată peste Israel. Între creştini, am întâlnit mulţi oameni care vorbesc despre faptul că Dumnezeu nu mai are ochii aţintiţi spre Israel, ci doar spre Biserică. Au susţinut faptul că Israel a fost lepădat de Dumnezeu ca popor, şi doar biserica este poporul lui Dumnezeu. Astfel de oameni sunt de fel cei mândri spiritual care cred că ei ştiu ce Dumnezeu face şi ce nu trebuie să facă. După cuvintele scripturii pot să judec astfel, că numele Israel a rămas impregnat pentru toată existenţa umană în minte, în planul lui Dumnezeu. Citind Ieremia 31:35-37 putem să

vedem ce zice Dumnezeu: „Aşa vorbeşte Domnul, care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărîtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor: Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, şi neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!”. „Aşa vorbeşte Domnul: „Dacă cerurile sus pot fi măsurate, şi dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda şi Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut, zice Domnul.”

Şi dacă va trebui să nimicească tot Israelul de pe faţa pământului din pricina celor mai mari păcate, Dumnezeu tot va mai găsi un israelit din care să ridice din nou un popor Israel. De ce? Pentru că Dumnezeu iubeşte acest nume! Să nu încetăm să ne rugăm pentru Israel, pentru ca binecuvântările revărsate asupra lor să se reverse şi asupra noastră. Amin.

3

Eretz Yisrael

Israel — Al treilea Templu

“Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpapicioarelor Mele; aici voi locui vecinic în mijlocul copiilor lui Israel! ” Ezechiel 43:7

Acum 4000 de ani, Avraam era pus la încercare pe munteleMoria, pentru un mare sacrificiu. Trebuia s aleag întredragostea pentru Dumnezeu i dragostea pentru fiul s u Isaac.Avraam a fost credincios, drept r splat Dumnezeu îl face subjur mânt pe Avraam tat l unui popor binecuvântat. Dumnezeu l-aîncercat pe Avraam i l-a g sit credincios. Dup 1000 de ani,Dumnezeu I se arat printr-un înger lui David pentru o alt jertf .Acum era o jertf pentru p cat. Dumnezeu i-a jurat lui Avraam cmare va fi num rul urma ilor lui. David a vrut s verifice acest lucru, i pentruaceasta a trebuit s fie pedepsit. Dumnezeu îi cru via a, iar David ridic un altar

Domnului i mai târziu în acel loc, fiul s u Solomon ridicun templu în care Dumnezeu s locuiasc . P cateleînf ptuite de poporul evreu l-au îndep rtat mai târziu peDumnezeu din templu i templul a fost distrus. L-a fel s-aîntâmplat i cu al doilea templu, în anul 70 dup Hristos.

Dup al i 1000 de ani, înaintea lui Dumnezeu este adus o alt jertf .Aceasta era atât pentru p cat, cât i pentru o “s mân de urma i” a a cum estedescris în Isaia 53:10. Aceasta este jertfa lui Isus Hristos. Domnul Isus a spusîntr-o împrejurare:” strica i templul acesta i în trei zile îl voi ridica!” Ioan 2:19. Altreilea Templu pe care Dumnezeu îl alesese i nu oamenii, era trupul DomnuluiIsus.

Ast zi pe locul unde era templul din timpul DomnuluiIsus, se afl o moshee care pretinde c în interiorul ei arestânca pe care Avraam a adus ca jertf pe Ismael, i nu peIsaac! Conflictele cu care ast zi ne confrunt m la radio sauteleviziune în mare parte se datoreaz acestei micu e por iunisfinte. Acum se pune întrebarea, templul pe care Ezechiel(cap. 43) l-a v zut în vedenia sa, va fi el construit acum când Israelului i s-a redatp mântul?

Într-una din zile am studiat un pic în limba ebraic numele lui Dumnezeu, iam descoperit ceva interesant. Poporul Israel atunci când au ie it din Egipt l-aucunoscut pe Dumnezeu sub numele de (EL). Mai pe larg acest nume ELînseamn “Cel ce conduce i c l uze te ca un p stor”, aceast defini ie fiinddat de pictogramele cu care era reprezentat numele lui Dumnezeu. Acestepictograme ar tau un vi el ca i autoritate i un toiag ca i c l uzire. Îns Moise L-a cunoscut pe Domnul ca (Yahweh) care înseamn “Eu sunt Cel ce sunt”.

4

Eretz Yisrael

Poporul Israel, care îl cunoscuse pe Dumnezeu cu numele EL, a încercats îl fac prezent atunci când Moise a lipsit printr-un vi el de aur spunând: ” Iatdumnezeul t u care te-a scos din ara Egiptului!”. Doar pentru acest p cat ona iune întreag era s fie exterminat , nu de Hitler, Stalin sau de for ele arabe,ci de Dumnezeul cel ve nic. Ce înseamn lucrul acesta? Israeli i nu L-aucunoscut pe Dumnezeu, decât pu in de departe. Dar ce trist pentru ei, Dumnezeuîn mijlocul lor, i ei atât de departe de EL? Oare nu se întâmpl cu fiecare dintrenoi s fim în felul acesta ca al evreilor, poporul lui Dumnezeu? Dumnezeu înmijocul nostru i noi departe de EL? Doamne fere te-ne de acest mare p cat! Eiau c utat s î i creeze propriul chip al lui Dumnezeu dup numele S u, dar auuitat ei c erau crea i dup chipul i asem narea celui Sfânt? Noi, ca Biserica luiHristos, nu suntem cumva ispiti i s c dem în aceea i capcan ?

Pentru ca Templul fizic s aib via , trebuie caTemplul spiritual al lui Dumnezeu s fie gata! Se poatevorbi multe despre acest minunat Templu, pe mine muime te suprema ia Sfânt a lui Dumnezeu descris înScriptur legat de templu. În Noul Ierusalim, spuneBiblia, nu va fi Templu pentru c Dumnezeu i Mielulvor fi Templul acestei noi cet i(Apoc. 21:22). ÎnsÎmp r ia de 1000 de ani va avea ca centru deînchinare templul descris în Ezechiel. Popoarele vor veni s se închine laIerusalim, iar poporul Israel va fi preot înaintea lui Dumnezeu pentru popoare.

A a c moscheea va r mâne în acel loc pân când se va împlini ceasulhot rât. Îngerii i sfin ii în cer cred c se bucur s vad c Domnul Isus sepreg te te de venire. Eu unul cred c vremea este foarte aproape. Nou nu ner mâne decât s veghem, s st m de straj . Timpul nostru abia începe i al celuir u se sfâr e te. Por ile cerurilor se deschid înaintea noastr , i s ne întrist mpentru praf i pulbere de pe acest p mânt?

S ne rug m pentru rabinii din Israel, înv torii care conducpoporul Israel spre Dumnezeu, s ne rug m pentru guvernul Israel(Knesset). Rabinii sunt acei oameni ca i fariseii i c rturarii de alt dat .Ei conduc din punct de vedere spiritual pe poporul Israel. Guvernulisraelian conduce poporul economic, administrativ. Ei sunt aceia care se

str duiesc s a eze grani ele rii cât mai stabile i s îndrepte conflictele cupopoarele vecine spre pace. S ne rug m ca acest popor s î i pun inima scaute Fa a Domnului. Poporul Israel, pentru a-L onora pe Dumnezeu cu un alttemplu trebuie s îl accepte pe Hristos ca Mare Preot i Împ rat, altfel religiunealor este tirbit i r t citoare, incapabil de a sluji ca preo i pentru neamuri.

“ i peste to i ceice vor umbla dup dreptarul acesta i peste Israelul luiDumnezeu s fie pace i îndurare!” (Gal.6:16)

5

Eretz Yisrael

Israel—Chivotul leg mântului

“S fac un chivot din lemn de salcîm; lungimea lui s fie de doi co i i jum tate, l imea de un cot ijum tate i în l imea de un cot i jum tate. S pui în chivot m rturia pe care i-o voi da. S pui capaculisp irii pe chivot i în chivot s pui m rturia pe care i-o voi da.” Exodul 25:10,16,21

Cu toobiecte ale închin rii pentru poporul Israel. Chivotul reprezenta într-o vreme ca a luiDavid împ ratul, un simbol al puteriiIsrael. Istoria chivotului nu se cunoanot important acestui obiect pe perioada nou testamentar . Ieremia spune desprechivot în felul acesta:„Când v ve i înmul i i ve i cre te în ar , în zilele acelea, ziceDomnul, nu se va mai vorbi de chivotul leg mântului Domnului, i nu-i va mai veninim nui în gând, nu- i vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai sim i lipsa, i nici nuvor mai face altul.”

În timpul lui Moise, în Cortul Întâlnirii, chivotul con rturii ale puterii luiDumnezeu. Tablele Legii, un vas cu man mântului cuIsrael. Toate vorbesc despre o leg tur dintre Israelîmp ratului Solomon, se pare c în chivot nu mai r m sese decât Tablele Legii. Dup cucerireaIerusalimului de c tre Nebucadne SfintaSfintelor era la fel de important ca în timpul lui Moise.

În zilele noastre, zvonurile cu privire la chivot circul în lumea întreag spunând c acesta a fost g sit.Unii sunt de p rere c se afl în siguran undeva în subteran, sub locul unde odinioar se afla Templul luiSolomon, iar al veritabilul chivot seafl în custodia lor de sute de ani. Apocalipsa spune în cap. 11:19:” i Templul lui Dumnezeu, care este încer, a fost deschis: i s-a v zut chivotul leg mântului S u, în Templul S u. i au fost fulgere, glasuri, tunete,un cutremur de p mânt, i o grindin mare.”

Când Domnul Isus a murit pe cruce, biblia spune c perdeaua din untrul Templului, aceea caresepar locul Sfânt de locul PreaSfânt, s-a rupt în dou . Aceast perdea avea dou roluri binedeterminate.Primul era acela de a separa cele 2 locuri sfinte, de a bloca intrarea în locul unde se afla chivotul, iar aldoilea rol de îndeplinit era acela ca în momentul în care se pleca din Cortul Întâlnirii cu chivotul, perdeauatrebuia s -l acopere des vâr nu fie v zut de nimeni, Numeri 4:5. Faptul c s-a rupt af cut cumva ca accesul în prezen fie liber pentru oricine se apropie prin Isus Hristos.Templul a fost distrus, chivotul a disp rut, Domnul Isus a fost omorât rut”. Toate acestea fac caaccesul la Dumnezeu s fie f cut total pe o alt cale,Ierusalimul cel nou, chivotul, pomul vie dina edenului, Domnul Isus ne arat faptul c Dumnezeu le-apreg tit pentru un p mânt nou, regenerat de puterea Sa, aflat în afara blestemului adamic. Adam este oîntruchipare a cerului mântului actual, blestemat din pricina neascult rii, iar Domnul Isus esteîntruchiparea cerului mântului nou în care voia lui Dumnezeu guverneaz .

În chivot, dup cum am v zut în sfânta scriptur , erau trei m rturii. Prima dintre eleerau Tablele Legii. Acele table care au fost aduse a doua oar de Moise, scrise peMuntele Horeb. Acolo Dumnezeu, a scris cu degetul S u, toate poruncile pe carepoporul Israel trebuiau s le pentru a r mâne sub binecuvântarea Sa.Dumnezeu a scris cu mâna Sa, ca întreg poporul s nu spun c exist ceva scrisgre a dat Dumnezeuacestor porunci. În geneza îl vedem pe Dumnezeu în creacuvintele pentru a aduce la via anumite lucruri. Doar la om, Dumnezeu se

implic într-un mod mai deosebit. Dar pentru a transmite cuvintele Sale omului, El le-a scris cu mâna Sa petable de piatr . Domnul Isus spune într-o împrejurare: ”Cerul mântul vor trece, dar cuvintele Mele nu vortrece.” Cuvintele lui Dumnezeu, oriunde ar fi ele scrise, tip rite ele vor d inui peste veacuri. Ferice de omulcare le poart în via -ne s fim nicuvintele Tale sunt scrise a împlineasc voia Ta peste tot pe unde le purt m. L saCuvântul lui Dumnezeu s v strice toate gândurile v dea lumina lucrurilor de sus.Aceasta este m rturia pe care o avem ast zi cu noi, Biblia, ne apropiem de ea cu sfin

6

Eretz Yisrael

O a doua m rturie în chivot era vasul cu man . Aceasta este cuadev rat o m rturie a purt rii de grij a lui Dumnezeu în pustie. Nou , ca

ne fie fric de pustie, de viade bunuri materiale. Dimpotriv , aceasta nu poate decât s aduc prilejulde încredere total în El. Gândi -v la Moise, unde l-a întâlnit peDumnezeu? Dar Ilie, sau Domnul Isus? Unde l-a trimis Duhul Sfânt peIoan Botez torul? Când m gândesc la poporul Israel, la binecuvântareape care au primit-o minunez, dar au dorit mai mult”mierea rii promise decât frumuse u. Ca s -lîntâlne trebuie s treci prin pustie. Pustiaeste locul potrivit pentru a-L întâni pe El. Aduce -v aminte de cele spusede Richard Wurmbrandt legat de timpul petrecut în acea temni , lipsit de

lumin . Pentru el acel loc a fost cu adev rat un loc de întâlnire cu cerul, cu Dumnezeu. Ce nestemat a putut iede acolo acest frate. Nou , se pare c nu ne place pustia. Alerg m spre p ut ms tr im pentru p mântavute pân acum în via -o preg tit pentru mine. Mana, carevine din cer, prin credin este cu adev rat o man sufleteasc , o man care te leag de Cel ce o d . Diavolul avenit la Domnul Isus când a fl mânzit, -a pus s prepare o man din pietre, dar Diavolul nu a Mana eraîns -au scârbit de mana lui Dumnezeu în pustie, aten ruia ca nu cumva într-un anume fel s se scârbeasc de Mana lui Dumnezeu, pentru c va fi amarnic. Noi ca s putem beneficia devia cu Dumnezeu, trebuie s avem p rt Man , în Domnul Isus numai vom avea dinbel

O a treia m rturie aflat în chivot era toiagul lui Aaron. Acest toiag era înc o m rturie aputerii -o singur noapte, toiagul lui Aaron a înverzit, a f cut muguri,a înflorit tat pe cine a ales Dumnezeu. ”Lui Dumnezeu nu-I pare r u de darurile i de chemarea f cut .”. Dumnezeu ne-a chemat la El s fim adev rapreo , pentru prietenii nonu ca preoavea voie s se jeleasc cum ar fi vrut el pentru moartea fiilor s i, ci în t cere a trebuit s poartepovara poporului înaintea Domnului. În felul acesta, venind înaintea lui Dumnezeu în necazurilenoastre, cu probleme celor din jur, cu suferin catele rudelor pentru iertare, toiagul preova înmuguri -o via dedicatîn slujba Sa. Noi nu avem voie s fim cum vrem noi.

Dumnezeu vrea ca via s fie un adev rat chivot, în care aceste trei m rturii s fie prezente.Dumnezeu vrea ca în acest templu (trupul nostru) cur cate, de idoli s poat locuiSfânt u. Israel a pierdut din vedere chivotul leg mântului, prin c lcarea leg mântului. DarDumnezeu le va ierta p catele oricât de mari vor fi fost ele, rui din nouTemplul tresalte de bucurie la vederea prezen

Ieremia 31:35-37 „A a vorbe te Domnul, care a f cut soarele s lumineze ziua, care a rânduit luna istelele s lumineze noaptea, care înt rît marea i face valurile ei s urle, El, al c rui Nume este Domnulo tirilor.Dac vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, i neamul lui Israel va înceta pe vecie smai fie un neam înaintea Mea!” „A a vorbe te Domnul: „Dac cerurile sus pot fi m surate, i dac temeliilep mântului jos pot fi cercetate, atunci voi lep da i Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a f cut, ziceDomnul.”

Dumnezeu s v binecuvinteze sufletele cu via ve !

7

Eretz Yisrael

Poporul evreu i Isus Hristos

Înc din timpuri str vechi, evreii i cre tinii “au convie uit” mai mult sau mai pu in împreun ,tr ind înacelea i ri dar în cele mai multe cazuri locuind în cartiere separate, care permiteau ambelor p r i s î i tr iascatât via a de zi cu zi cât i cea spiritual, fiecare în modul mo tenit din genera ie în genera ie. De i evreii i cre tiniipar la prima vedere na iuni cu totul diferite au i surprinz tor lucruri de o deosebit semnifica ie în comun. Poporulevreu a fost chiar “o acoperire a cre tinilor” în primele decenii de existen , deoarece la început cre tinismul a fostprivit ca pe o sect a iudaismului i ca atare o perioad , de i scurt au fost priva i de prigonire. Ce avem încomun cu evreii?

Cu siguran unul din cele mai importante lucruri, pe DUMNEZEUL luiAvraam, care prin îndurarea Lui a devenit i Dumnezeul altor popoare care L-au primit i acceptat ca Dumnezeu al vie ii lor. Un alt lucru important pe care îlavem în comun cu poporul evreu este Vechiul Testament, f r de care NoulTestament al cre tinilor nu ar avea nici un sens. F r Vechiul Testament scrisaproape în exlcusivitate de evrei nu L-am cunoa te pe Dumnezeu decât înparte, pentru c El s-a revelat în fapte i caracter în Vechiul Testament.Bineîn eles c nu este de negat faptul c în Noul Testament el s-a revelat îndragoste i glorie. Dar f r Testamentul Evreilor nu am cunoa te multe lucruriimportante despre Dumnezeu. F r s insist prea mult asupra acestui lucru, Noul Testament este plin de evreicare au scris istoria acestor c r i ce îl formeaz . i atunci marea întrebare, de ce nu îl accept evreii pe Isus?

Cu alte cuvinte, care au marcat i istoria trist a evreilor din Europa, de ce nu se convertesc evreii lacre tinism? O întrebare, dar i mai mult un motiv de discriminare a evreilor, a c ror r ni se resimt înc i ast zi.Cu siguran c evreii L-au respins pe Isus i au contribuit la r stignirea Sa pentru care au fost i mai târziu numi iuciga i ai lui Hristos, îns dac suntem câtu i de pu in cunosc tori ai Bibliei tim c acest lucru trebuia s seîntâmple. i f r s fiu sarcastic , dac acest lucru nu s-ar fi întamplat i evreii l-ar fi acceptat pe Mesia poate cnoi celelalte popoare nu am fi avut parte de harul de a-L cunoa te pe Hristos i de viata vesnica în El. Poate cast zi nu ar fi existat Cre tinismul, cel pu in nu într-un spectru atât de larg. i totu i de ce nu îl accept evreii peIsus Hristos ca Mesia cel mult a teptat? Cum se face c poporul evreu înc mai tr ie te în a teptarea Lui? De labun început evreii au avut o imagine “proprie” despre Mesia, Salvatorul lor. Ei au a teptat un “salvator” la sensulpropriu. Nu atât un salvator spiritual cât unul fizic.

Fiind sub st pânire romana i în suferin , din acest motiv poporul evreutânjea dup eliberare. În concep ia lor Mesia avea s îi elibereze de sub aceastst pânire i s î i defineasc i s materializeze Împ r ia în mijlocul lor. În timpulvie ii Domnului Isus L-au testat mereu i chiar la final în timpul agoniei de pe crucei-au cerut dac este Mesia s se salveze singur. Cum putea un crucificat sa fieMesia? În concep ia lor era imposibil. Ei nu în elegeau adevaratul scop al Fiului luiDumnezeu, care venise s le salveze sufletele i nu trupurile de la moarte. Dupr stignirea, învierea i în l area lui Hristos a luat na tere i amploare Bisericadezvoltându-se în timp scurt i termenul de cre tini.

————Pentru neamurile din Antiohia termenul de Hristos (care înseamn Mesia, Unsul) sun mai degrab ca un nume de persoan decât ca o“denumire oficial ”. De aceea i-au numit pe cei care vorbeau atât de mult despre Hristos în mod natural “christianoi” (adep i ai lui Hristos,cre tini), denumire ce s-a p strat pân în zilele noastre.

8

Eretz Yisrael

Din nefericire de-alungul timpului cre tinismul autentic a c zut în umbr , dezvoltându-se puternic ca religiei chiar ca politic . (Nu este necunoscut faptul c în evul mediu religia i politica mergeau mân în mân , la

început chiar religia dominând conducerea rii.) Biserica catolic a torturat, ucis i expulzat evrei în numele luiHristos într-un mod îngrozitor i rusinos pentru istoria cre tinismului. Inchizi ia din evul mediu a marcat istoriaevreilor într-un mod resim it i ast zi.

Adolf Hitler a dorit s extermine evreii ca i na iune i lui I s-au al turat alte ri“cre tine”. Chiar i liderii religio i au fost perverti i în timpul holocaustului al turându-seacestei cauze. Cum am putea a tepta ca evreii s cread c Isus Hristos este Mesia cândBiserica i Religia a abuzat de numele Lui pentru a-i persecuta într-un mod mai mult decîtgroaznic. Iat motivul pentru care evreii sunt distan i fa de cre tinism. Mul i nici nu î i potimagina s calce într-o Biseric sau s citeasc Noul Testament. i TOTU I nu estenesemnificant num rul evreilor care au ajuns la credin a liber i sincer în Isus Hristos(evrei mesianici). Cum s-a întamplat acest lucru în pofida istoriei? Datorit dragostei luiDumnezeu i a cre tinilor autentici, care prin via a lor au reu it s dovedeascmesianitatea lui Isus Hristos. Ascultând i citind multe m rturii ale evreilor întor i la Hristosam realizat c ace tia s-au întors datorit cercet rii personale din partea lui Dumnezeu ia exemplului dat de al i credincio i, influen a i apoi de al i factori cum ar fi de ex. CitireaNoului Testament, vizitarea unei Bisericii, conferin e etc. Evreii întor i la Hristos r mânevrei i acest lucru nu este de condamnat ci este mai degrab minunat. Evreii mesianiciî i p streaz identitatea de evrei s rb torind al turi de cele cre tine i s rb torile evreie ti i p strându- ianumite obiceiuri, porturi care nu fac altceva decât s le reaminteasc felul în care Dumnezeu a lucrat în via apoporului Israel scriind o istorie de mii de ani care înc continu .

Fiecare zi ce trece în via a acestui popor r mâne remarcat în istorie pentru c este un popor care încalupt pentru existen a sa amenin at de mii de ani. De i s-a încercat nimicirea evreilor în diferite rânduri, aceastna iune a r mas în ciuda tuturor greut ilor în picioare i nu va putea fi distrus niciodat , pentru c este poporul luiDumnezeu. De i pare, Dumnezeu nu i-a uitat ci vegheaz asupra lor. S ne rug m ca acest popor s g seascpacea i s îl recunoasc pe Isus Hristos ca Salvatorul sufletelor lor. Dar mai mult haide i ca prin via a noastr sdovedim mesianitatea lui Hristos atât pentru evrei cât i pentru celelalte na iuni i s nu l s m niciodat cruntaistorie s se repete. Isus Hristos ne-a chemat s ne d m via a nu s o lu m, nici prin vorbe nici prin fapte.Un c lduros shalom pentru fiecare cititor!

Binecuvântat s fii Tu , Domnul Dumnezeul nostru, Împ rat peste univers,

care ne-ai d ruit o cale spre mântuire

prin Isus Mesia, binecuvântat fie El. Amin.

Profesor B. Nentanyahu scrie in cartea sa “The origins of the Inquisition” (Originea inchizitiei) pag.159:“Acei (evrei) care refuzau sa fie botezati erau imediat ucisi, corpurile lor expuse pe strazi si in piete oferind un spectacol ingrozitor.”Astazi exista comunitati crestine de oameni ale caror arbore genealogic conduce spre aceasta perioada a inchizitiei spaniole.(marranos,maraniti). Aceste persoane practica obiceiuri “ciudate” mostenite din generatii. Cu toate ca sunt catolici vinerea seara ei aprind lumanari incasa. Aceste obiceiuri dovedesc ca sunt descendenti evrei care pretindeau sa fie crestini dar practicau in secret ritualuri iudaice.

http://www.youtube.com/watch?v=w1PeS4TS_cM

9

Eretz Yisrael

Israel—Poarta de aur

“M-a adus înapoi la poarta de afar a Sfântului Loca , dinspre r s rit. Darera închis . i Domnul mi-a zis: “Poarta aceasta va sta închis , nu se vadeschide, i nimeni nu va trece pe ea; c ci Domnul, Dumnezeul lui Israel, aintrat pe ea. De aceea va r mâne închis ! ” Ezechiel 44:1,2

Era o zi însorit . În aer plutea o mireasm prim v ratic ,parc avea s se întâmple, dar oare ce? Unul câte unul au început s pspre intrarea din est a cet de un suflu divin. Emos creasc în momentul în care o mul se apropia de cetate, strigândcu putere: „Binecuvântat este Împ ratul care vine în Numele Domnului! Pace încer, i slav în locurile prea înalte!”. Toat cetatea Ierusalim a fost tulburat , cuto -au pus în mi -au gr bit s îl întâmpine pe Împ ratul lor, nu eraCezar, nu era Irod, ci Isus din Nazaret, profetul lui Dumnezeu venea c lare peun m g ru -a primit,aveau s fie elibera . Dar vai ce tragedie! Fariseii rturariip reau c erau stupefia situa rac, lipsitde facult , lipsit de iscusin în arme t lii, s vin îna pe oameni s îl declare Împ rat?

Au trecut doar câteva zile, -a n ruit. Dac Isus era primit în glorie, ca Împ rat, într-o zifrumoas , însorit , acum El atârna pe crucea de lemn în chinuri groaznice, într-un întuneric ce st pâneaîntreaga , cu inscrip -a stins, ucenicii l-au p r sit, mul -a împr mas singur într-un mormânt gol, întunecata încetat s mai existe! Parc acest din urm tablou seam n cu cel din Gen. 1:2...

Glorie lui Dumnezeu u care este via !

Fiul lui Dumnezeu, a intrat pe poarta de est. Poarta de aur este cea mai importantpoart din Ierusalimul vechi doar la intrarea în Ierusalim dinspre est. În timpul apostolilor,ea era cunoscut sub numele de Poarta cea Frumoas ,locul unde Pentrucea mai veche poart din Ierusalim, este închis , zidit de arabi din anul 810. Poartadateaz de pe vremea lui Neemia. Pentru mul poart reprezint loculultimei judecplaseaz judecata final a lui Allah (Dumnezeu), în acest loc. Iudeii spun c pe aceast poart va intraMesia, iar unii cre a doua venire a Domnului Isus în Ierusalim va avea loc pe acolo. Zaharia 14:4spune:”Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe muntele M slinilor, care este în fa a Ierusalimului, spre r s rit;muntele M slinilor se va despica la mijloc, spre r s rit i spre apus, i se va face o vale foarte mare:jum tate din munte se va trage înapoi spre miaz noapte, iar jum tate spre miaz zi.” Musulmanii numescaceast poart , “Poarta vie un loc de întâlnire cueternitatea.

Ast zi aceast poart este închis , a fost pecetluit de arabipentru a împiedica intrarea lui Mesia dup cum cred evreii. Un lucrumai interesant este c la intrarea ei, sau mai bine spus în fase afl un cimitir, pus de arabi pentru a-ievrei. Ce mesaj poate s transmit acest cimitir? Un mesaj al viesau al morr sturnate, în vremuri în care ceea ce are viaeste mort are vianu de c tre Dumnezeu ci de c tre propriile noastre idealuri umane.Eternitatea pare s fie un domeniu al trecutului decât al viitorului, un

domeniu al imaginaglasurile puternice ale realiz rilor umane. Stâlpii lumii contemporane sunt alc tuiOamenii nu se mai tem de Dumnezeu ci se tem de propriile lor limite, de aceea exist o continu lupt în ale dep -citite pe mijloacele de transport în comun, într-ourm cu 200-300 ani. ”Gândeactele de imoralitate sunt ridicate la rang înalt. Gândul veîn bulume a realit

10

Eretz Yisrael

Domnul Isus a intrat pe poart , dac a intrat sau nu pe aceast poart de aur cu singuran El ocel mai bine, dar mesajul pe care l-a transmis celor de atunci ast zi prin aceleacuvinte este g sit în Matei 7:13,14 :”Intra i pe poarta cea strîmt . C ci larg este poarta, lat este calea careduce la pierzare, i mul i sunt cei ce intr pe ea. Dar strîmt este poarta, îngust este calea care duce lavia , i pu ini sunt cei ce o afl .” Dac poarta de ast zi care duce în Împ r ,biblia ne spune c înc mai este vreme. Va veni un timp în care Dumnezeu Însuveni, mâne închis .

Un apel c tre cei care niciodat nu au intrat pe poarta mântuirii.Dac citi c Dumnezeu doreintra pe ea, nu amâna înseamns pierzi concep despre via , relanecorespunz toare, poate relasociale, poate totul. De fapt poarta este a strâmt ” încâtDumnezeu a inten intre cât mai lipsit. Dincolo deaceast poart se afl eternitatea, dincolo de ea începe cu adev ratvia numai via f r sfârasta este esen întâlnirea cuDumnezeu, cunoa a lui Dumnezeu de care vom aveaparte Ioan 17:3 ” i via a ve nic este aceasta: s Te cunoasc pe

Tine, singurul Dumnezeu adev rat i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” Via este doar timpulnecesar de care avem nevoie pentru a-l cunoa

Dac ai f cut lucrul acesta cândva, -L cunoae mânt ri ri, sau poate c - poartape care ai intrat a fost larg , poate c ai intrat luat de-a valma, luat de emo -Lcunoa te opre te uivie ”, ”poarta strâmt ”. Domnul Isus a zis în Ioan 10:9: ”Eu Sunt U a. Dac intrcineva prin Mine, va fi mântuit; va intra i va ie i, i va g si p une.” Suntmul poart , dar siguranve mâne de f cut dup ce amintrat pe poart ? S ne hr nim cu ceea ce trebuie, fie cu gura, fie cu ochii,cu urechile trebuie s îi d m sufletului din ceea ce este a lui Dumnezeu.Ca mânt s arunc mdin via tot ceea ce ne infecteaz , ne preocup m delucrurile care vizeaz eternitatea. La revenirea lui Hristos pe norii ceruluivom fi pu r -o stare dup voia Lui. Ce vomdovedi ast zi c suntem în fasfin

Dac pân la Domnul Isus accesul unui p gân la Dumnezeu era prin poporul Israel, prin t iereîmprejur, iar în Israel prin familia lui Levi la Templu, iar apoi prin familia lui Aaron spre locul sfânt, iar în loculpreasfânt prin Marele Preot, o dat pe an, acum accesul la Dumnezeu este definitivat prin Isus Hristospentru toat eternitatea. A prin El mâne în El îl cunoaIsrael s capete har deplin pentru a-L recunoarug ciunea aceasta m al tur celor ce sunt pentru mântuirea poporului Israel.

11

Eretz Yisrael

Israel — Hanuka

“Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin t rie, ci prin DuhulMeu, - zice Domnul o tirilor! -” Zaharia 4:6

Israelul, din punct de vedere al Scripturii, este trâmbi a Sa pentru popoare.Acest teritoriu deseori binecuvântat, dar i blestemat, a scris istoria omeniriipentru mai bine de 4000 de ani. Israelul i Biblia se împletesc armonios în planullui Dumnezeu, i cine desconsider dreptul de existen a Israelului, desconsi-der i adev rul Bibliei. Acest p mânt avertizeaz lumea întreag c “DomnulDumnezeu este un singur Domn!”. (Deuteronom 6:4)

O amintire a interven iei lui Dumnezeu în via a poporului Israel esteîncadrat în aceast s rb toare numit Hanuka (S rb toarea Luminiilor) sauPraznicul Înoirii. Domnul Isus s-a aflat în timpul acestei s rb tori la Ierusalim, maiexact în Templu (Ioan 10:22,23). Ea coincide în general cu perioada în cares rb torim na terea Domnului Isus. Dar ce s-a întâmplat în aceasta perioad ?

Cu 165 de ani înainte ca Domnul Isus s vin pe acest p mânt, Israel a fostobligat de civiliza ia greac , sub conducerea lui Antiohus Epiphanes, s sepredea i s fie elenizat. Trebuia s renun e la închinarea Dumnezeului Bibliei is adopte închinarea la idoli. Antioh a p truns în Templul din Ierusalim, ad râmat altarele, a a ezat o statuie a lui Jupiter în locul altarului, a jertfit porci inTemplu, a ars c r ile sfinte i a interzis orice form de închinare fa deDumnezeu. În acest mod s-a împlinit cuvântul profetic al lui Daniel: "Ni te o titrimise de el, vor veni i vor spurca sfântul Loca , cet uia, vor face s încetezejertfa necurmat , i vor a eza urâciunea pustiitorului. Va ademeni prin vicle ugpe cei ce vor p r si leg mântul sfânt. Dar aceia din popor, care vor cunoa te peDumnezeul lor, vor r mânea tari, i vor face mari ispr vi" (Dan. 11:31-32). Atunci,în acele zile s-au ridicat din popor unii oameni care au dorit s lupte pentruînchinarea înaintea lui Dumnezeu. Iuda Macabeul, împreun cu familia lui de

preo i au luptat i au condus poporul Israel spreindependen . Dumnezeu a fost cu acei pu ini oameni carenu s-au spurcat pentru a- i sc pa via a. Minunea mai mare aconstat în faptul ca dup cur area Templului, o candela mica ars 8 zile cu resurse de ulei sfânt doar pentru o zi.Dumnezeu a avut grij ca lumina s nu fie stins în Templu,iar acest lucru a convins poporul Israel de prezen a Lui înTemplu. Acum evreii s rb toresc în fiecare an marea

izb vire. Pe data de 25, a lunii Kislev, evreii aprind în casele lor lumân ri într-unsfe nic (menorah, hanuchia) ca acesta din imagine. Timp de 8 zile ei aprindlumân rile i sunt l sate sa ard de tot. Tot în acest timp copiilor li se daucadouri, bani normali sau bani de ciocolat .

12

Eretz Yisrael

Putem înv a din aceast minune petrecut în Templu, c Dumnezeulocuie te acolo unde este cur ire i sfin ire. Poporul evreu are nevoie deDumnezeu i acum. Noi avem nevoie de Dumnezeu. Dar ce putem face ca El sfie prezent în via a noastr într-un mod puternic?

Ne amintim bine, din Scriptur , ce s-a întâmplat dup 200 de ani de la acesteveniment. Domnul Isus a fost scos afar din Templu i pus pe dealul Golgothapentru a face isp ire nu numai poporului Israel, ci întregii lumi. El, Lumina carea str lucit pe acest p mânt nu 8 zile, ci 33 de ani i jum tate, a fost pus nu însfe nic, ci pe cruce. Fiecare fiin uman este un templu zidit de Dumnezeu.Fiecare fiin uman este n scut în întunericul p catului i condamnat sr mân rob mor ii. E ti tu un templu curat în care Dumnezeu poate locui, sauidolii acestui veac i-au întunecat via a? Ce poate aduce schimbare?Cur irea,sfin irea, poc in a! Trebuie ca s sco i afar din inim , din via a ta, dintemplul t u “urâciunea pustiirii” cum ar fi faptele firii p mânte ti ( Galateni 5:19-21) i s pui în schimb uleiul sfânt, adic pe Duhul lui Hristos (Galateni 5:22-25).În felul acesta Lumina nu se va stinge niciodat în templul t u, ci va arde pentruve nicie.

Poporul Israel trebuie s cunoasc o cur ire i sfin ire cum nu a avut-oniciodat . S scoat afar r ul care este, i s lase sintre în Templul lor un duh de poc in a a cum ziceprofetul Zaharia: “Atunci voi turna peste casa lui Davidi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de îndurare i

de rug ciune, i i i vor întoarce privirile spre Mine, pecare L-au str puns. Îl vor plânge cum plânge cinevape singurul lui fiu, i-L vor plânge amarnic, cumplânge cineva pe un întîi n scut.” (Zaharia 12:10)

Rug ciunea mea este ca Domnul s deschid ochii poporului evreu i sîn eleag chemarea facut acum 2000 de ani prin Domnul Isus la poc in .Suntem datori s ne rug m pentru poporul Israel. Biserica de ast zi tinde s sedep rteze de Dumnezeul Bibliei, iar Israelul tinde s se apropie de Dumnezeu.Mul i evrei se întorc în ara lor, mul i evrei se întorc la Dumnezeul lui Avraam.Încet, încet harul de la neamuri se va ridica pentru a se îndrepta din nou spreIsrael. Acesta este cuvântul lui Dumnezeu i el se va împlini! Nou nu ne r mânedecât s p zim ce ne-a fost încredin at.

Pacea s fie peste Biserica lui Dumnezeu i peste Israel! Amin.

13

Eretz Yisrael

Israel - Ziua independen”A a vorbe te Domnul: „Poporul celor ce-au sc pat de sabie, a c p tat trecere în pustie: Israel merge

spre locul lui de odihn .” „Domnul mi Se arat de departe: „Te iubesc cu o iubire ve nic ; de aceea î ip strez bun tatea Mea! Te voi a eza din nou, i vei fi a ezat din nou, fecioara lui Israel! Te vei împodobiiar i cu timpanele tale, i vei ie i în mijlocul jocurilor voioase. Vei s di iar i vii pe în l imile Samariei; ceice le vor s di, le vor culege i roadele. C ci vine ziua, când str jerii vor striga pe muntele lui Efraim: „Scula i-v , s ne suim în Sion, la Domnul, Dumnezeul nostru! C ci a a vorbe te Domnul: „Striga i de bucurieasupra lui Iacov, chiui i de veselie în fruntea neamurilor! În l a i-v glasurile, cânta i laude, i zice i:„Doamne, izb ve te pe poporul T u, pe r m i a lui Israel!” „Iat , îi aduc înapoi din ara de la miaz noapte,îi adun de la marginile p mântului: între ei este i orbul i chiopul, femeia îns rcinat i cea în durerilena terii; o mare mul ime se întoarce înapoi aici!Plângând vin, i îi duc în mijlocul rug ciunilor lor; îi duc la râuri de ap , pe un drum neted pe care nu sepoticnesc. C ci Eu Sunt Tat l lui Israel, i Efraim este întâiul Meu n scut. ”(Ieremia 31:2-9)

Ziua de 5 Iyar (aprilie,mai) a fiec rui an este un prilej de mares rb toare in Israel, este o zi memorabil nu numai în istoria evreilor ci aîntregii lumi. Cine ar mai fi crezut c un popor aproape nimicit se varidica din nou la via i va avea o ar . În pofida tuturor greut ilor ispre uimirea tuturor pe data de 14 Mai 1948 un nou stat s-a ridicat dincenu , Israel -a declarat Independen Acest fapt a reprezentat unmotiv de bucurie pentru evreii ra

dup sute de ani poporul în , biblic care are înspate o istorie lung , interesant .

Cu cca. 4000 de ani în urm Dumnezeu i-a promis lui Avramb tut-o împreun cu familia lui dup care s-a stabilit acolo câ -alungul genera

mai mult teren. Pe vreme de foamete, familia lui Iacov (str nepotul lui Avram) s-a mutat în Egipt unde Iosif(unul din copiii lui Iacov) era prim ministru. Familia lui Iacov (70 de sufelte) a fost binevenit în Egipt de c treFaraon oferindu-le it în pace aprox. 100 de ani -au înmulevreu. Odat cu schimbarea conducerii rii Egiptului, noul Faraon a început s -i asupreasc trasformându-iîn sclavi. A urmat o perioad de cca. 300 de ani de sclavie dupcare Dumnezeu a r spuns strig telor evreilor, trimi -l peMoise s elibereze poporul -l conduc în Canaan,promis . Dede Dumnezeu, Cel care le-a d ruit cu mân puternic aceast

, poporul Israel a oscilat între perioade de libertatede robie respectiv exil. Punctul de cotitur l-a reprezentat anul 70d.H. când dup distrugerea Ierusalimuluiemigrare masiv a evreilor. Ace lumea,l sând în urm -auremarcat prin iscusin , inteligen , spirit de afaceri ire religioas . Numai în Romania înainte de aldoilea r zboi mondial locuiau cca. 800 000 de evrei, iar în Bucureimportan -27noiembrie 1940) a scris: ”Nu pot s am în calitate de istoric, de cunosc tor al culturii universaledecât respect pentru partea pe care vechiul popor evreiesc a dat-o civilizaraspândite ast zi, celei mai vrednice de a fi p strat pentru binele moralit

”Ast zi evreii reprezint o parte din intelectualitatea epocii noastres fie exclua produs acest monument superb care se cheam cultura modern , iar pe de alt parte o enorm masde...incapabili s pre aceast munc milenar , aceast binefacere divin .”

14

Eretz Yisrael

În orice s-au stabilit prezenp cate experien c lucrurile ast zi bune mâine se pot întoarce sprer u. Mintea omului este pervertit de p catcondus -al doilear zboi mondial, masacru care a curmat în mod deliberat viaevrei. De cauz , cresine ca sur în a stopa aceast cruzime. Holocaustul afost cu desavârbunurile lor, de familiile lor, de libertate si chiar de viat , fiind trata u cani na

rea ca planul nazist se vapoate fi un r u, la fel r ul de azi mâine se poate transforma în bine. Odat cuterminarea r zboilului evreii au realizat ca nu pot exista f r o a lor. -ar fi putut întoarce dacnu în Canaan, ruit de Dumnezeu evreilor. Evrei din toat lumea au început s se întoarcîn Israel, proces care continu zi. Într-o atmosfer tensionat de r zboi, pe data de 14 Mai 1948David Ben Gurion proclam Israelul ca stat independent.

Partea principala a declaratiei spune astfel:”Prin urmare noi, membrii consiliului nat

rii Israel rii sioniste, ne-am adunat aici în ziua expir rii mandatului britanicpentru Palestina riiGenerale a Na m înfiincunoscut în viitor sub numele de Israel.”

În sfâr -a recâ , iar binecunoscuta urarea evreilor din diaspora ”La anul în Ierusalim” a devenit realitate. Strig tele de bucurieale evreilor au fost doar câteva ore mai târziu în bu zboi pentru c în aceeazi armatele arabe au înaintat pentru a nimici Israelul. Acest lucru deumane -a realizat. De atunci ast zi Israel st înpicioare sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Nu sunt un foarte bun cunosc tor alistoriei, dar în istoria modern nu am auzit de nici un alt stat care s se ridiceevolueze într-un ritm atât de rapid castatului Israel, iar realiz rile acestuia a dep ri existente deja de sute deani. Statul Israel s-a remarcat prin inova , tehnologie, farmacie,agricultur etc. S nu mai menfost acordate c tre evrei, care s-au remarcat prin inteligen . A fost operioada în cre -a crezut cu des vâr Dumnezeu a lep datpoporul Israel i-a luat locul. Aceast concepgrede eronat este. Israel, chiar dac a trecut prin perioade în care Dumnezeu s-aîndep rtat de El, a fost, este mâne poporul lui Dumnezeu c ruia nimeni nu îi valua vreodat locul. Dumnezeu s binecuvinteze

15

Eretz Yisrael

Israel - smochinul înflorit

“De la smochin înv a i pilda lui: când îi fr geze te i înfrunze te ml di a, ti i c vara este aproape.” Matei 24:32

Poporul Israel în mijlocul popoarelor, asemenea smochinului într-un terenîngr at, pare s înfloreasc i s aduc roadele târzii. Modul în care este cur at,udat acest smochin ne duce cu gândul la cele scrise de Domnul Isus i anume c “varaeste aproape”. Un alt cuvânt profetic este acela: “Adev rat, adev rat v spun c dacgr untele de grâu care a c zut pe p mânt nu moare, r mâne singur; dar dac moare,aduce mult rod.” (Ioan 12:24). Aceast s mân pus de Dumnezeu în inutul Canaanacum 3500 de ani, i în inutul palestinean în 1948 este acolo pentru ca s aduc rodpentru Dumnezeu. Numai din 1939 i pân în 1948, 6 milioane de evrei au fostextermina i, cu scopul de a li se terge urma de pe acest p mânt.Poporul Israel a fostpropriu-zis mort, nu aveau un p mânt al lor i nici ca neam nu mai erau atât de aduna i.Dumnezeu a împlinit cu ei toate cuvintele scrise în Legea Sa, chiar i aceste cuvinte de Blestem. Chiar icuvintele celor ce L-au dat la r stignire pe Domnul Isus r sun ast zi ca un blestem: < i tot norodul ar spuns:”sângele Lui s fie asupra noastr i asupra copiilor no tri.”> Matei 27:25. Dac Dumnezeu ar fi împlinittoate aceste cuvinte nu tiu cine ar mai fi r mas din ei. Dar Dumnezeu a f cut ca aceast s mân moart sîncol easc . Este greu s te gânde ti la lucrurile care se vor declan a cu privire la Israel, cum a fost de exemplui r zboiul din fi ia Gaza, la începutul anului 2009. Cu to ii suntem cumva tulbura i i a tept m cumva

entuziasma i dar i pu in speria i s vedem ce se întâmpl . Va fi acesta un moment culminant? Va fi cevadeosebit? To i încep parc s se trezeasc un pic când este vorba de ceva drastic în dreptul acestui popor. Înscând vine “pacea”, parc dispare i motiva ia i privirea îndreptat spre acest popor.

“Firea suspin i sufer durerile na terii” i trupurile noastre a teapt caîntâlnirea cu Domnul Isus s fie cât suntem în via . Dar oare care suntplanurile lui Dumnezeu? Unul din versetele de încheiere ale c r ii Daniel suntacestea :”Tu îns , Daniele, ine ascunse aceste cuvinte i pecetluie te carteapân la vremea sfâr itului. Atunci mul i o vor citi, i cuno tin a vacre te.” (Daniel 12:4). Daniel a inut ascunse aceste cuvinte pân la un timpanume, dar ele ast zi sunt printre noi, în casele fiec ruia. Ele au fost pecetluite,sigilate dar ast zi ele sunt puse în fa a noastr , mai mult sau mai pu inîmplinite. Cuno tiin a va cre te spune acest verset. Cuno tiin a întradev r acrescut în ultima 100 de ani mai mult decât în ceilal i 4500 de ani de duppotop. Explozia industrial i informa ional a dus pe om în vârful turnului

Babel. Ast zi oamenii pot cu destul u urin s fac ce nu a putut s realizeze Nimrod, cum ar fi de exemplu sajung pe lun . Fiecare centimetru de p mânt poate fi controlat prin sateli i, i chiar noi putem fi v zu i cu destulu urin din orice loc al planetei. Dar oare la acest cuno tiin se referea îngerul care vestise lui Daniel mesajul?Sau la cuno tiin a profetic , biblic ?! i acest lucru este dovedit c oamenii au înaintat în cunoa terea scripturilori profe iilor! Sunt atâtea coli de specialitate teologic care pot s fac pe oameni s exploreze biblia cu un

microscop intelectual de înalt fine e, în a a fel încât s vezi lucrurile care practic nu s-au v zut niciodat . Pentrufiecare eveniment legat de poporul Israel este atribuit sau g sit o referin biblic . Întradev r sunt lucruri care s-auîntâmplat, dar oare care sunt acelea de care noi trebuie s inem cont? Biblia este ireversibil , adic po i g si,scoate multe lucruri din ea dar nu po i ad uga. Este ca un ocean f r fund i oricât te-ai str dui s îi dai de cap tnu vei realiza decât c e ti tot mai departe de suprafa . Acesta este partea cea mai frumoas a bibliei,inepuizabilul. Tot ce se vorbe te despre popoare, îngeri, oameni i Israel poate va fi pân la urm cunoscut pedeplin când ajungem sus la Domnul, dar când vorbim de Domnul Isus i Dumnezeu Tat l trebuie s ne bucur mc acesta este doar începutul cuno tiin ei. i Ioan 17:3 ne spune ce înseamn via a ve nic : “s Te cunoasc peTine, singurul Dumnezeu adev rat, i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.”

Întorcându-ne la poporul Israel, ne d m seama c cuno tiin ele despre planurilelui Dumnezeu legat de acest popor ne sunt limitate. Dac ne uit m la biblie vedem ooarecare simetrie, a începutului i sfâr itului, i primele trei capitole din biblie suntcumva în aceea i tem cu ultimele trei. Domnul Isus a spus despre Sine c este Alfa iOmega, Începutul i Sfâr itul, Cel dintâi i Cel de pe urm . Biserica primar , cum onumim noi, a fost una apostolic i în mare parte format din evrei credincio i. OareBiserica de la sfâr itul veacurilor nu va fi una format tot la fel? Versetul cel maiaproape de acest adev r îl reprezint profetul Zaharia în profe ia sa , cap.12:10 :”Atunci voi turna peste casa lui David i peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare i de rug ciune, iî i vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au str puns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, i-Lvor plânge amarnic cum plânge cineva pe un întâi n scut.” Biserica primar a început din Ierusalim, iar poc in aultimelor vremuri se va sfâr i tot de acolo.

16

Eretz Yisrael

În statisticile f cute 3 ani în urm din poporul Israel num rul de evrei mesianici, evrei cre tinise ridica undeva între 10 000 i 15 000. Acest lucru în raport cu 7 milioane popula ia totalînseamn foarte pu in. Numai pe raza jude ului nostru Sibiu se num r cam 10 000 de credincio idintr-un total de popula ie de aproximativ 420 000. Biblia vorbe te de 144 000 de credincio i dinpoporul Israel care îl vor accepta pe Isus hristos ca Mântuitor. În felul acesta v pute i imaginapozi ia de ast zi a Israelului fa de Domnul Isus. Un cuvânt pe care evreii îl ur sc în ziua deast zi este cuvântul misionar. Ori de astfel de oameni are nevoie acest popor pentru a fi lumini înmijlocul unei na iuni r t citoare în propria lor ar . Persecu ia evreilor în dreptul evreilor cre tini este tot mai mareîn Israel, i acest lucru ne îndeamn s ne îndrept m aten ia i gândurile noastre spre Dumnezeu pentru a-I cereajutorul pentru cei afla i în conflict. Iat care este defini ia pe care o d un rabin evreilor mesianici:”Evreiimesianici reprezint o mi care caracterizat prin ignoran , rea-voin i inten ia de a distruge esen a spiritual apoporului evreu. Toate acestea luate împreun ne permit s tragem concluzia c ace ti oameni sunt extrem depericulo i, chiar dac în exterior las impresia c ar fi pa nici i inofensivi.” ( tiri din Israel, dec. 2008, pag. 9)A adar evreii cre tini, dup p rerea fariseilor i c rturarilor din vremea asta nu au ce c uta pe suprafa a riisfinte. Lucrul acesta este trist, pentru c înd r tnicia conduc torilor religio i se întinde peste veacuri sub acela ijug de r t cire. Totu i Dumnezeu îi iube te i acest lucru este minunat, poporul Israel nu poate s zic :”pentru cTe-am iubit, i Te-am slujit de aceea am crezut c Isus este Hristosul.”. i noi am crezut în Domnul Isus pentru cDumnezeu a vrut ca noi s credem, deci slava este numai al Lui, i o merit pe deplin. În primul veac, Ierusalimula împins ucenicii Domnului dincolo de grani ele rii, ajungând pân în cele mai îndep rtate locuri, i Dumnezeu abinecuvântat toat aceast respingere. Acum e timpul ca biserica s - i împing ucenicii spre locul de unde au

plecat.

S ne rug m pentru:

Evreii care sunt cre tini acolo i care îl slujesc pe Domnul Isus, ei s fie ocroti i i sfie o lumin pentru cei din jurul lor.

Pentru evrei rabini ca Dumnezeu s le dea o lucrare de în elegere a scripturilor i svad c lucrarea pe care o duc misionarii cre tini acolo nu este o lucrare de la oameni cide la Dumnezeu.

Pentru cât mai mul i evrei s îl accepte pe Hristos.

Pentru ca Dumnezeu s îi protejeze în r zboaiele care vin din partea celui r u.

17

Eretz Yisrael

Pesahul — S rb toarea Pa telui

Originea s rb torii Pastelui este descris în Exodul capitolul 12.Promisiunea lui Dumnezeu f cut patriarhilor se împline te aici.Poporul Israel este eliberat de sub robia egiptean i condus în arapromis . Eliberarea poporului Israel a avut loc în luna Nisan (martie-aprilie), care în calendarul civil este luna a aptea dar devine primalun din calendarul religios iudaic datorit faptului c pentru Israel înaceast lun a început o noua epoc . S rb toarea Pa telui este legat demulte simboluri, ritualuri i ceremonii, care au o conexiune cu ie ireadin Egipt. Pân în ziua de ast zi, aceast s rb toare a r mas cel maiimportant eveniment din istoria evreilor i are un impact deosebit învia a lor. Pa te înseamn “trecere peste”, ceea ce aminte te de faptul cîngerul mor ii a trecut pe lâng casele celor la care tocul u ii era stropitcu sângele mielului pascal, cru ând astfel via a celor întâi n scu i dinaceste case ale evreilor. Mielul era de asemenea o parte din masa depa te care trebuia servit în noaptea de dinaintea ie irii din Egipt.Aceast masa nu a fost una festiv , c ci totul s-a petrecut în grab . Mielul nu a putut fi preg tit minu ios, ci a trebuit s fiepreg tit repede la rotisor. Nu a fost nici timp pentru a coace pâine dospit i astfel au mâncat Matza, pâine nedospit . Ierburiamare, Maror care erau pe mas aduceau aminte de via a amar din Egipt, fapt care nu trebuia dat uit rii astfel încât niciinterven ia lui Dumnezeu care a dus la eliberare s nu fie subestimat. (Exod 13:9,16).

S rb toarea dureaz 7 zile, din 15 pân în 22 Nisan i este i ast zi s rb torit ca odinioar , chiar în cele mai micidetalii. De Pa te evreii nu consum nici un fel de produs care con ine drojdie datorit poruncii care interzice c în aceste saptezile s se g seasc la evrei pâine dospit . În timpul s rb torii chiar i ast zi evreii sunt aten i ca în casele lor s nu existenimic dospit sau orice altceva care a intrat în contact cu ceva dospit. La fel cum în via a de zi cu zi ei folosesc seturi devesel diferite pentru mâncare din produse lactate i din carne i pentru s rb toarea pa telui ei folosesc un set de vase special.Nu au voie s foloseasc pentru preg tirea, respectiv servirea mesei, nici un obiect pe care l-au folosit în restul anului la

g tirea mânc rurilor fermentate. Datorit faptului c nu toate persoanele î i potpermite atâtea rânduri de vesel exista indica ii rabinice speciale pentru cur arearitualic a veselei, proces prin care orice element de fermentare este îndep rtat.Cur area se face în func ie de materialul din care sunt fabricate obiectele. Deexemplu ochiurile de aragaz care intr în contact direct cu focul sunt cur ate petoate p r ile în foc. Obiectele din metal trebuie scufundate in apa fierbinte. Pentruobiectele din sticla procesul este ceva mai lung, acestea trebuie sa stea timp de 3zile în ap c ldu , apa fiind înnoit în fiecare zi. Odat cu preg tirea pentru Pa tese face i cur enia de prim var , c ci orice urm de aluat dospit trebuieîndep rtat . În nici un col al casei nu are voie s se g seasc Chametz, aluat

dospit.

Pe 14 Nisan, dup rug ciunea de sear se face ultima c utare cu ajutorul unei lumân ri. Înainte se roste te obinecuvântare: „L udat fii Tu, Dumnezeul nostru ve nic, Rege al lumii, care ne-ai sfin it cu legile Tale i ne-ai poruncit sardem dospeala.” Toate resturile de mâncare dospit ce nu au fost consumate i tot ceea ce s-a mai g sit în aceast sear searunc a doua zi în a a numitul foc de pa te. Focul se face în gradin sau în curtea locuin ei. Fiecare are ceva de aruncat înfoc c ci exist obiceiul s se ascund zece buc i de pâine în cas astfel încât s fie u or de g sit. Astfel nu se roste te f rrost nici binecuvântarea i c utarea dup aluat dospit are i succes. La focul de pa te cât i în timpul c ut rii se roste teurm toarea binecuvântare: „Orice fel de dospitur i drojdie, care se afl în posesia mea, acelea pe care nu le-am v zut cât icele pe care nu le-am îndep rtat, sunt predate acum i vor fi privite ca praful p mântului.” Prin aceste cuvinte evreul seleap d de orice Chametz, chiar i de cele pe care nu le-a g sit pentru el acum nu mai exist . Rabini nu las nici o problemnerezolvat , ei au g sit o solu ie i pentru cei care de in o brut rie, cofet rie sau orice alt afacere de acest gen. Ei nu trebuies î i vând afacerea ci numai produsele la neevrei. Dup ce evreul s-a lep dat de orice fel de aluat dospit s rb toare poate sînceap . S rb toarea este îns precedat de una respectiv dou seri care sunt de o deosebit importan pentru evrei. Acesteseri se numesc Seder.

18

Eretz Yisrael

Seder-ul este o s rb toare în familie, de aceea dup serviciul religios desf urat în sinagog fiecare evreu se duceacas . Pentru cei care nu pot merge acas la familiile lor si pentru al i oaspe i u ile r mân deschise fiind bineveni i în altefamilii pentru a s rb tori. Casa este împodobit frumos, în special masa care joac un rol important în aceast s rb toare.Chiar i participan ii poart haine cele mai bune. În aceast sear se s rb tore te în mod simbolic ie irea din Egipt. Se explicînsemn tatea istoric a acestei s rb tori si urm rile sunt enumerate. La mas se cite te din Haggada, o carte ce con inepovestirea ie irii din Egipt. Cel mai important rol de pe mas îl are platoul Seder, care se afl pus în mijlocul mesei. Pe acestplatou se afl toate simbolurile care desemneaz aceast sear . În primul rând se afl 3 buc i de pâine nedospit , fiecaredintre ele fiind acoperit cu un erve el i purtând câte un nume, Israel, Levi si Cohen. Fiecare simbol din platou ne duce laorigini. Astfel ca pentru mielul de pa te se afl pe platou un os cu pu in carne pe el preg tit în cuptor sau pr jit deasuprafocului. Nu se m nânc miel propriu zis datorit faptului c de la distrugerea templului nu se mai aduc jertfe. Alte simboluridin platou mai sunt:

Maror, ierburi amare care aduc aminte de via a grea din Egipt;Charosset un amestec f cut din buc i tocate mici de mandel, mere, stafide, scor i oar , zah r si vin, a c rui culoare c r mizieaduce aminte de lutul din care se f ceau c r mizi în Egipt.Un ou ca simbol de jale, de doliu în amintirea distrugerii templului.Pe mas se mai afl un bol cu ap s rat sau o et pentru a înmuia petersillie i selerie la fel cum f ceau i str mo ii. Laaceast s rb toare se cânt psalmi, cânt ri si se rostesc binecuvânt ri.

S rb toarea Pa telui decurge timp de 7 zile, îns doar dou zile sunt declarate zile des rb toare depline în care orice fel de munc este interzis , prima i a aptea zi. (Levitic23:7,8) A aptea zi este dedicat minunii de la marea Ro ie. În restul zilelor des rb toare exist libertatea de a se efectua diferite munci. În timpul acestor zile f rinterdic ie de lucru se citesc din dou c r i biblice care vorbesc despre ie irea din Egipti despre s rb toarea Pa telui. În ziua de Sabatului din s pt mâna Pa telui se cite te

Cântarea Cânt rilor. De ce este potrivit citirea din tocmai aceast carte explic RabinulAkiba prin urm toarele cuvinte: „Toate c r ile sunt sfinte, dar Cântarea Cânt rilor estecea mai sfânt .” Iar S. Ph. De Vries scrie despre însemn tatea acestei c r i: „Este deci ocântare de nunt despre leg mântul lui Dumnezeu cu Israel care a fost pecetluit cuie irea din Egipt. Dup 49 de zile dup terminarea Pa telui evreii s rb toresc

S rb toarea S pt mânilor sau S rb toarea Recoltei o s rb toare cu caracter agricol, care se leag de darul din primele roadeale p mântului adus înaintea preotului Levitic 23:15-22.

Pa tele evreiesc i pa tele cre tin

S rb toarea cre tin a pa telui î i are originea în pa tele evreiesc. Hristos este adev ratulpa te, mielul noului leg mânt. (1 Cor. 5:7, Isaia 53:7, Ioan 1:29) Aceasta constituie mareadiferen între aceste dou s rb tori cu acela i nume. Pa tele care la început s-a numit Pessach,cade de cele mai multe ori în aceea i zi cu Pessah-ul evreiesc i odinioar era s rb torit debiserica de r s rit pe 14 Nissan. În timp si în func ie de ar i confesiune s-au dezvoltat diferiteobiceiuri. La o privire atent a multor simboluri i obiceiuri legate de Pa te se observ multeasem n ri care se deosebesc îns prin semnifica ie. De exemplu i românii obi nuiesc de Pa te sîmbrace hainele cele mai bune, chiar s se cumpere haine noi, precum evreii în seara de Seder. Încele mai multe case se serve te carne de miel. Oul de pe platoul de la masa de Seder care de i areo alt semnifica ie ne duce cu gândul la ou le ro ii de Pa te, a c ror culoare simbolizeaz sângelemântuitorului v rsat pentru iertarea p catelor întregii lumi. O diferen major între cele dous rb tori o constituie faptul c de pa tele cre tin se consum produse dospite. În cre tinism nuexist o sear Seder, dar cu o sear înainte se ine în cadrul bisericii ortodoxe respectiv catolice oliturghie.

În loc de S rb toarea Recoltei cre tinii s rb toresc dup 49de zile de la Pa te Rusaliile, care nu are caracter agricol, ciface referire la primirea Duhului Sfânt i ne poate duce cu gândul la primele roade ale cre tinismului.

Fie ca prin aceste s rb tori s ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu prin Mielul Sfânt jertfit pe cruce, dar care maipresus de toate a înviat, a biruit moarte i mai mult ne-a pus înaintea noastr puterea de a birui p catul i moartea, princredin a în El, în Fiul Isus Hristos. Dumnezeu s v binecuvânteze, i doresc fiec rui cititor s se in tare de credin a în Isuspentru a s rb tori Pessach-ul, Pa tele împreun cu El în Împ r ia Sa. Amin!

19

Eretz Yisrael

Israel—Moise

“Le voi ridica din mijlocul fra ilor lor un prooroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui, i el le vaspune tot ce-i voi porunci Eu.” Deuteronom 18:18” i trei sunt care m rturisesc: Duhul, apa i sângele, i ace ti trei sunt unaîn m rturisirea lor.” 1 Ioan 5:8

În limba ebraic pentru numele Mesia se folosesc aceleaconsoane ca pentru numele lui Moise. r, Mesia a avutacela tor spiritual ca Moise. Dac Moise a fost numit apentru c a fost scos din ap , Mesia se nume este iede la Dumnezeu: „Lumin din Lumin ,Dumnezeu adev rat din Dumnezeuadev rat, n scut iar nu f cut, Cel de-o fiin cu Tat l prin care toate s-auf cut.„ Dac Moise a ie , Mesia a ieprimordiale existen dinGeneze 1:2,al apei” dac putem spune aprin care Domnul a izb vit poporul Israel trecându-i prin Marea Ro turat poporul oferind apdin stânc . Moise a fost mesagerul, Mesia trimis de Dumnezeu pentru a le îndrepta inima israeli treDumnezeu tre . Moise a vorbit timp de 40 de ani despre o în care curge „laptemiere” dar în care nu a reu intre decât dup ce a trecut de vârful muntelui Pisga, prin moarte. Lucrulacesta adeverit de frumosul sfat avut pe muntele M slinilor în plin slav împreun cu IlieAdev ratul Mesia, adic Domnul Isus, a venit de la Dumnezeu ca mesager al rii promise, nu aflat peacest p mânt ci în cer. Îns poporul Israel nu a în

Moise a mers pe muntele Horeb ca s se întâlneasc cu Dumnezeu,care poporul Israel începea s fie f r frâu. Moise era una cu Dumnezeu pe munte, era în prezenDumnezeu, iar poporul Israel la o distan nu foarte mare, era în culmea r utvi fie rilor lor. Mesia a venit pe p mânt, dar S-a în lPreaÎnalt se va întoarce. Ast zi cre utateturnându- zi cl dirile bisericilor iau locul vifrumoase toare pentru a impresiona ochii. Oamenii nu se mai închin Celui nev zut în duhadev r, ci se închin la ceea ce se vede. Cu gura îl sl vim pe Dumnezeu, dar cu inimaînchinarea este adus vi muntele sfânt ca Israelalt dat , aproape de prezen zut multe lucruriminunate cu ochii lor, dar nu L-au cunoscut deplin pe El. Cunoa schimbare,transformare, implic scufundare în natura lui Dumnezeu pân se pierde personalitatea fireasc . Contopireaîn Dumnezeu înseamn schimbarea substan a sufletului. Aceasta este dezvoltarea hristic a omului,preg tit pentru ve

Privind înapoi la elementul ap cunoa rilec procentul de ap pe întreaga suprafa a p mântului este undeva la73%. Asta înseamn c partea uscat a p mântului este de numai 27%.Un alt argument al creascriptura, a fost f cut din râna p mântului peun om normal este acelaelement de mare necesitate pentru dezvoltarea vieF r ap întregul ecosistem în care tr im ar avea de suferit. Ceea ce înziua de azi d via p mântului din Israel, înverzind pustiile acestei ri,este apa oferit prin tehnologia sistemelor de iriga

Botezul în ap este simbolul spiritual dar primeascbotezul lui Ioan pentru poc in . Apostolul Pavel vorbe i au fost boteza i în nor iîn mare, pentru Moise” f când referire la poporul Israel. Deintrat în datorit lipsei lor de credin în Dumnezeu. Botezul lui Moise, putem spune atrecerii poporului Israel prin Marea Ro , dar nu a dat puterea de aintra în . Ce putem gândi noi caînaintea noastr drumul spre cer dar nu ne d puterea necesar s intr m. Credinde care avem nevoie. Apa

20

Eretz Yisrael

Dar avem nevoie ca sim fie dezvoltate.Omul nu a fost destinat s fie „carne p c toas ” ci suflarea luiDumnezeu, Duhul S u a avut ri statura de fiude Dumnezeu.

În contrast cu apa, dar împreun cu aceasta este Duhul de viaal lui Dumnezeu. Oamenilor le este sete din lips de ap . Lipsa de apaduce moartea acestuia. Golul spiritual al omului este determinat delipsa Duhului de via . Lipsa acestuia aduce moartea ve . Este

clar c fiin mânt sub aceste formedat întregii omeniri în r mântul nou nu mai este nevoie de ap ? Apaeste venit de la Dumnezeu pentru oameni: ” i mi-a ar tat un râu cu apa vie ii, limpede cacristalul, care ie ea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu i al Mielului.„ Ce înv m din aceste cuvinte?C Duhul Sfânt nu este dat ca un premiu pentru cel mai bun ci ca o necesitate celui ce vrea s îastâmpere setea de Dumnezeu. Nevoia cufund rii în Duhul Sfânt trimis de Domnul Isus este acut ,primordial existen Domnului Isus i-a fost dat Duhul Sfânt f r masurpentru c El este Cel mai mare dintre noi to c fiec ruia care -a dat viaîi va fi dat din bel u.

Urm torul gând este unul care aduce înc o lumin asupra existen ocontopire a celor dou elemente amintite mai sus, apa .Dumnezeu spune c via în sânge. O etimologie a cuvântului sânge în limba ebraic ( )descrie anume ceea ce îl caracterizeaz : „mi midinamism dar ca substan este . Sângele ac , aca ceea ce sângele opereaz . Lucrarea de isp catelor noastre o d una singur ,sângele lui Hristos, care înseamn o contopire sfânt dintre app mânt. Pentru a fi împreun cu Dumnezeu o ve în Sfântul luiDumnezeu, sângele S u trebuie s ia locul sângelui nostru: ”Cine m nânc trupul Meu, ibea sângele Meu, are via a ve nic ; i Eu îl voi învia în ziua de apoi.” Sângele nostru estede natur p c toas ceea ce va determina ca trupul nostru s moar . De aceea firea nou ,cre fie n scut din sânge, nici din voia firii, nici din voia vreunui om, ci dinDumnezeu. Atunci când Moise a pref cut apa în sânge, puterea Duhului a fost implicat .Sângele jertfelor aduse în Cortul Întâlnirii aveau menirea de a substitui ac c tuit cuaceste vinovatcare jetfirea lor nu era una perfect , absolut . Domnul Isus a f cut lucrul acesta prin propria Sa voin .R mâne acum ca voin s fie una cu voinvom r mâne în continuare vinova

Întoarcerea lui Israel la Dumnezeu implic aceste lucruri. Trebuie ca na se poc iascaccepte str pungerea lui Hristos ca o vin na . Atunci când p catul va fi eradicat din acest loc, atuncicând nu vor mai fi tolerate acsau regiliozitatea de fa , atunci ei vor primi cunode atunci apas puternic pe sângele oric rui evreu. Dumnezeu poate s schimbe în orice clip starealucrurilor de fa , ne rug m ca Israel s preg teasc venireaCelui ce -a câ rat peste ei: „Cine este acesta, care vine din Edom, din Bo ra, în hainero ii, în haine str lucitoare, i calc mândru, în plin tatea puterii Lui? -,Eu Sunt Cel care am f g duitmântuirea, i am putere s izb vesc!”. Amin

3

Eretz Yisrael

Israel — Man hu? “Domnul i-a zis lui Moise: „Iată că voi face să plouă pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară şi va strânge cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea. În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi.”

Exod 16:4,5

Una dintre minunile cu care israeliţii, poporul ales al lui Dumnezeu, botezat în Marea Roşie, se întâlnea în fiecare zi şi prin care se conecta cu cerul era mana. Acest cuvânt derivă în limba română direct din ebraică, de la expresia “Man hu” care se traduce “Ce este aceasta?” conform cu versetul 15, din Exod 16. Mana era hrana pe care fiecare om din tabăra lui Israel o putea procura dis de dimineaţa pentru toată ziua. În fiecare noapte, mana era lăsată să cadă pe pământ odată cu roua, ca apoi la căldura soarelui să se topească. De la cules până la

hrănit cu mană mai erau câţiva paşi pe care ei trebuiau să-i facă şi anume: ”Poporul se risipea şi o strângea, o măcina la rîşniţă sau o pisa într-o piuă; o

fierbea în oală, şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.” Numeri 11:8. Timp de 40 de ani, în fiecare zi, timp de şase zile pe săptămână, poporul trebuia să se scoale de dimineaţă şi să se apuce de treabă. Toţi trebuiau săculeagă câte un omer (cam 2 litri) de mană pentru fiecare membru de familie. Dacă o familie avea 5 copii, trebuiau să culeagă 10 litri pentru copii, plus 4 litri pentru ei ca părinţi. În fiecare zi, o astfel de familie culegea de dimineaţă 14 litri de mană din care preparau turte atât cât era necesar pentru toţi. Cine strângea mai mult trebuia să se oblige ca să nu lase nimic până a doua zi, lucru nu tocmai uşor. Pentru cel puţin un milion de israeliţi câţi erau în pustie gândiţi-vă ce cantitate mare de mană putea să cadă în pustie, în fiecare noapte. Aici s-a împlinit versetul în mod literal care spune: “Degeaba vă sculaţi de dimineaţă şi vă culcaţi tîrziu, ca să mâncaţi o pâine câştigată cu durere; căci prea

iubiţilor Lui El le dă pâine ca în somn” Ps. 127:2. Faptul că israeliţii trebuiau să se scoale de dimineaţă, să o culeagă, să o macine, să o gătească indică faptul că Dumnezeu nu încuraja lenea, comoditatea. Când este nesesar Dumnezeu ne trece prin adânci lipsuri ca să ne smerească în iscusinţa noastră şi ca să ne arate ceea ce poate EL. Mana a avut un rol atât de important în ochii lui Dumnezeu întrucât un vas plin a fost pus în chivotul mărturiei împreună cu toiagul lui Aaron şi Tablele Legii. Dumnezeu nu îşi bate joc de darurile lui, însă omul tot păcătos rămâne. O mulţime de adami s-au scârbit de mană şi au dorit carne, Numeri 11:4-6. Lăcomia este vrămaşul cerului care este întotdeauna avidă de putere, de nestăvilit. Privind peste generaţiile bibliei, observăm că preocuparea adâncăpentru lucrurile acestea pieritoare au condus pe om departe de Duhul liniştit al lui Dumnezeu:

4

Eretz Yisrael

”Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.” Romani 14:17. Domnul Isus a luat această expresie a lui Dumnezeu, a manei şi a actualizat-o spunând: ”Eu Sunt Pâinea vieţii. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie, şi au murit. Pâinea, care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea, şi să nu moară. Eu Sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă

mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; şi pâinea pe care o voi da

Eu, este trupul Meu pe care îl voi da pentru viaţa lumii.” Acum sunt două feluri de a fi în raport cu acest nou fel de mană. Unul este acela diabolic, cum a fost Satana când a ispitit pe Domnul Isus în pustie spunând: “Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîini.” Oamenii doresc ca Isus să transforme sărăcia spirituală a lor în bogăţie materială şi acest lucru duce la ispitirea lui Dumnezeu. Iar cealaltă stare încearcă să schimbe starea materialăa lucrurilor în bogăţii spirituale cum au făcut ucenicii bisericii primare. Unii privesc lucrurile de sus în jos, şi sunt majoritarii, iar ceilalţi, care sunt puţini, văd lucrurile de jos în sus. Israeliţii care nu au putut să se gândească decât la lăcomiile lor, au sfârşit în roada necredinţei în faţa celor mai mari minuni. Nevoia de hrană nu este dată la o parte, ci Domnul Isus exprimă prin rugăciunea “Tatăl nostru” astfel: “pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouăastăzi”. Aceasta înseamnă că Dumnezeu vrea să depindem de El în fiecare zi pentru a experimenta bunătatea Lui. Împreună cu nevoia de hrană, Domnul Isus mai subliniază şi alte două importante nevoi spirituale. Nevoia de a avea iertate şi de a ierta păcatele şi nevoia de a avea biruinţă asupra celui rău în ispită. Cu aceste nevoi ne întâlnim în fiecare zi şi ne dăm seama cât de imposibil este să le împlinim fără ajutorul lui Dumnezeu. Mana pe care au mâncat-o israeliţii până au intrat în ţara Canaan nu a fost decât să le astâmpere foamea pământească. Mana nu le-a fost de ajutor pentru creşterea în credinţă. Acum avem în mijlocul nostru în fiecare zi o altfel de mană. Şi această mană este Cuvântul lui Dumnezeu:„Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”. Atunci când este luat cu rugăciune şi mulţumire Cuvântul Lui, este proaspăt şi înviorător pentru suflet. Dar atunci când este luat cu lipsă de interes ajunge să fie respins şi nefolositor celui ce ia. Fie ca acest Cuvânt al lui Dumnezeu să astâmpere foamea celor care îl caută pe Dumnezeu şi mai ales celor din Israel. Isaia 55:6 spune : „Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemaţi-L, câtă vreme este aproape.”. Încă mai este posibil astăzi ca Domnul să fie găsit. Fie ca Domnul să fie găsit de cât mai mulţi evrei şi în acest fel venirea lui Mesia este grăbită de cei ce-L aşteaptă. “Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!” Psalmi 34:8.

Claudiu Macovei

3

Eretz Yisrael

Israel – Sabbatul

„Sabatul a fost f cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat.” Marc 2:27

Una dintre princinile de poticnire pe care iudeii au g sit-o în Domnul Isus a-a

lungul Vechiului Testament a fost acesta. Nerespectarea Sabbatului a dus la

important , o zi de odihn .

- -binecuvântat- -una

-un moddeosebit în aceast zi. Mesajul pe care Domnul Isus îl

nu mai era supus putrezirii. Al doilea Sabbat important a venit în momentul încare Domnul Isus a spus, când era pe cruce, ultimele cuvinte: ”S-a ispr vit!”.

Sabbat important, Domnul Isus a terminat marea lucrare de pe p mânt. Acumoricine poate s intre în odihna lui Dumnezeu. Întâi a venit lucrarea fizic

-

Ast zi, în Israel, Sabbatul este o zi special în care

cu haine frumoase, împodobesc casa, se m nânc din

întreaga familie se apropie de Dumnezeu mai mult prin

duminica (Dies Dominus, Ziua Domnului). Trecerea de la sâmb t la duminic avenit în decursul timpului într-un mod subtil. În prima zi a s pt mânii citim c

4

Eretz Yisrael

-a întâlnit cu ucenicii.

este c ridic ziua în sine, duminica mai presus decât

fiecare zi trebuie s fie o zi de Shabbat, de odihn

-înaintea jertfei Lui s-

aceast sete nebun de a-

adâncindu-ne în El ne rupem de fr mânt rile noastre. Aceasta

îl c ut m pe El. Shabbatul adev rat pe care Domnul Isus l-atransmis este acesta: s -

-a dezbr cat de hainaLui cereasc pentru a primi-

noi, iar altora le spunem ce trebuie s fac ca s ajung la Dumnezeu. Am ajuns

-23.

Spuma religioas a Israelului din timpul Domnului Isus a fost indignat de

dreapt , o lege a sacrificiului absolut. Aceasta era Dumnezeu. Când au crezut

Dac ti i aceste lucruri,ferice de voi, dac le face i.” Ioan 13:17.

Dar pentruvoi, care v teme i de Numele Meu, va r s ri Soarele neprih nirii, it m duirea va fi sub aripile Lui; ve i ie i, i ve i s ri ca vi eii din grajd.”.Maleahi 4:2. Doamne, ajut -ne s tr im ziua aceasta, AMIN!

3

Eretz Yisrael

Israel - Ierusalim “ i eu am v zut coborându-se din cer dela Dumnezeu, cetatea sfânt , noul Ierusalim, g tit ca o mireas împodobit pentru b rbatul ei.” (Apoc.21:2) Ierusalim, în limba ebraic se traduce ca Ora al P cii (Ieru = cetate; Salem = Pace), un loc care timp de 2000 de ani nu a mai cunoscut pacea lui Dumnezeu. Perioada cea mai pa nic , prosper i glorioasa a fost, în mod interesant, sub domnia unui rege al c rui nu-me i personalitate era legat de starea de pace( numele Solomon are ca r d cin cu-vântul ebraic shalom = pace). În biblie, g sim prima leg tur cu acest ora , în cartea Gene-za 14:18, unde se vorbe te de Melhisedec ca împ rat al Salemului. Melhisedec, a fost primul împ rat i preot al acestui ora al p cii, numele Melhisedec însemnând Rege Preot. Iar faptul c Salem este Ierusalimul îl confirm tot biblia în Psalmul 76:2 care spune:”Cortul Lui este în Salem, i locuin a Lui este în Sion.” Se pare c acest inut a fost atât de dorit, încât orice împ r ie a c utat s -l cucereasc i s î i lase amprentele peste veacuri. Biblia ne spune c Domnul Isus a plâns pentru Ierusalim, fapt care dovede te c Dumnezeu este legat spiritual de aceast cetate. Dumnezeu a promis c va aduce binecuvântarea asupra acestei cet i, i cu siguran o va face la momentul Lui. De i s-a încercat eliberarea Ierusalimului de c tre crucia i, oamenii care foloseau numele lui Isus pentru a oferi o perspectiv cre tin oric rei lupte, Dumnezeu va fi Acela care va elibera acest loc. Ierusalimul va fi c lcat de neamuri atâta timp cât Dumnezeu las lucrurile s fie a a, dar în vremurile acestea din urm El va turna un “duh de îndurare i poc in ” peste el i de aici întreaga na iune Israel va fi gata s îl primeasc ca Rege i Preot, dup rânduiala lui Mehisedec, pe Isus Hristos. S-au scris cu siguran multe cuvinte despre Ierusalim,

dar cele mai frumoase cuvinte despre Ierusalim sunt cele din Apocalipsa, unde str luce te într-un chip minunat.

Ast zi Ierusalimul are în jur de 700 000 locuitori, dar fluxul de oameni dep e te 1 milion, ceea ce arat faptul c este pre ios i ast zi în ochii multor oameni. Multe locuri cu referin religioas , reprezint punctele prin-cipale de atrac ie a mii de turi ti din întreaga lume. Printre aceste se num r :

Zidul de vest (cunoscut i sub numele de Zidul Plângerii) este singura parte r mas în picioare dup d râmarea Templului în anul 70 d.Hr. Acest zid reprezint o parte din zidul care odinioar înconjura Templul. Pentru evrei este de mare însemn tate i reprezint ast zi un loc de închinare. Ei nu se închin la zid, ci se închin lui Dumnezeu. Zilnic, sute de evrei înal rug ciuni spre Dumnezeu în acest loc. Se spune chiar c zidul nu este nicodat l sat singur. Mii de bile ele sunt stocate în cr p turile dintre pietrele zidului. Acestea con in rug ciuni, i provin din întraga lume. Evreii au un deosebit respect fa de acest zid, i când se îndep rteaz de el nu o fac niciodat întorcându-i spatele.

Pe Muntele Templului unde odinioar se afla Templul iudaic, se g se te acum domul stâncii, o moschee cu o deosebit importan în cultura islamic . Denu-mirea “domul stâncii” vine de la faptul c acolo s-ar afla stânca pe care Avraam l-ar fi adus ca jertf pe Ismael, i nu pe Isaac. Conform tradi ilor islamice, piatra din centrul domului este locul unde profetul Mohamed urcase într-o lung c l torie de noapte c tre Rai în anul 621 DH, al turi de îngerul Jibril. Zidul plângerii i Muntele Templului fac parte din acela i concept, în mod paradoxal jos se închin evreii i câ iva metri mai sus, musulmanii.

Muntele M slinilor, locul des men ionat în biblie, se afl în partea de est al ora ului. Aici se g se te i gr dina Ghetsimani, unde Isus se aduna deseori împreun cu ucenicii Lui. De i nu se cunoa te pozi ia exact a gr dinii, se presupune c nu ar fi departe de locul în care se afl acum Biserica Tuturor Na iunilor sau Basilica Agoniei. Chiar lâng aceast biseric , franciscanii de in o gr din cu m slinii vechi de peste 1000 de ani. De pe Muntele M slinilor se poate vedea priveli tea întregului ora vechi Ierusalim. Biblia spune c Domnul Isus a privit de pe acest munte spre Ierusalim i a plâns, Luca 19:37-44.

4

Eretz Yisrael

Nu întotdeauna este posibil s se localizeze cu exactitate locurile biblice din Ierusal-im. Printre aceste loca ii se num r i Biserica Mormântului Sfânt locul unde se pre-supune conform tradi iei c Domnul Isus ar fi murit, a fost îngropat i înviat. Un alt loc con-siderat a fi locul crucific rii i înmormânt rii Domnului Isus se afl în afara ora ului i corespunde mult mai mult a tept rilor turi tilor. În aceast gr din se g se te un mormânt care arat ca cel descries în Ioan 19:41. Acesta

este doar un exemplu al tipurilor de morminte din vremea Domnului Isus i nu se consider a fi însu i mormântul în care a fost îngropat. Grupurile de turi ti cre tini obi nuiesc s fac un pic popas spiritual, cântând i luând cina Domnului.

Cartierul ultraortodox este un loc în care tr iesc, separate, evrei fundamen-tali ti. Ace tia se remarc prin practica sever a iudaismului care iese în eviden atât prin stilul de via cât i prin îmbr c minte. Femeile poart întotdeauna vesminte lungi, f r a- i expune câtu i de pu in p r i ale corpului. P rul le este de asemenea acoperit sau poart o peruc pentru a nu- i expune p rul propriu. B rba ii poart p l rii i cos-tume negre, au barba i perciunii zulufi. La intrare în cartier se afl postat un afi mare care interzice intrarea în cartier inut indecent, aceasta reprezentând haine strâmte, tricouri cu mânec scurt respectiv pantaloni. Dac nu respec i aceste reguli, ri ti s i

se strige vorbe de ocar .

Cu singuran acestea sunt doar unele din mul imea lucrurilor atractive, care fac orice turist s plece pl cut impresionat acas . Pentru mine personal, c l toria în Israel a reprezentat o experien unic care în pofida st rii de conflict, mi-a d ruit o pace imens . Dorin a noastr este s revenim în aceast ar ca i familie. Dumnezeu s binecuvinteze Israelul i pacea s vin peste Ierusalim.

Elena Macovei

3

Eretz Yisrael

Muntele Horeb

“Odată a mânat turma până dincolo de pustie şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.” Exod 3:1b

Pentru fiecare om există o vizită ca aceea lui Moise, la muntele Horeb. Nu este vorba despre un pelerinaj făcut spre un loc sfânt, ci este locul unde Dumnezeu se revelează omului. Moise auzise despre Dumnezeu, cunoştea istoria poporului său, dar niciodată nu L-a întâlnit. La Horeb, Dumnezeu se arată lui Moise. Horeb nu este locul căutării şi cercetării stăruitoare a lui Moise, ci locul unde Dumnezeu se coboară.

Cei mai mulţi creştini din ziua de astăzi, membrii ai biser-iciilor de ani de zile, cunosc foarte multe despre Dumnezeu, despre caracterul Lui dar niciodată nu au avut o întâlnire profundă cu El. Dar cum este posibil aşa? Este Dumnezeu părtinitor, este El nedrept? Horeb este un loc unde Israel a avut o întâlnire adevărată cu Dumnezeul cel de temut. A existat cineva din poporul Is-rael acolo la munte şi să nu-L fi văzut sau auzit? Cele 10 porunci au fost date doar pentru unii, sau pentru toţi? Şi totuşi, după toate astea, Israelul a fost cât se poate de puţin mulţumitor. Dacă acest lucru s-a întâmplat cu Israel, poporul ce a văzut şi a auzit pe Dumnezeu, cum se întâmplă cu creştinismul modern?

Cineva explica într-un anume fel de ce unii oameni se apropie şi alţii se dis-tanţează de El, chiar în momente când El se revelează pe Si-ne Însuşi. Spunea că inima oamenilor sunt de două feluri, unele ca lutul iar altele ca ceara. Dumnezeu se apropie ca soarele cu căldura lui de aceste două elemente. Atunci când căldura soarelui se apropie mai tare de lut, lutul se întăreşte şi devine ca piatra, aşa cum a fost cu inima lui Faraon în mijlocul minunilor lui Dumnezeu. Dar cu ceara este altfel, căldura soarelui nu o face decât să se îmoaie şi să se comporte total diferit faţă de lut. Acum este Dumnezeu de vină pentru că oamenii nu vor săcreadă în El? Natura inimii noastre nu este altceva decât actul voinţei noastre şi Domnul a accentuat acest lucru. Poporul Israel a avut o inimă de lut care s-a transformat într-o inimă de piatră. Cu creştinismul de astăzi este la fel! Inima creştinismului de azi nu este inima lui Hristos, ci este una posacă, uscată de vremurile libertăţii şi prosperităţii. Dragostea faţă de Dumnezeu este copiată şi de cele mai multe ori condiţionată. Nu este greu să vezi seceta spirituală din această vreme. Oamenii au schimbat intenţiile lui Dumnezeu. Diavolul încearcăsă copieze Biserica lui Dumnezeu şi an de an o face tot mai mult. Horeb-ul a fost dat la o parte pentru un loc unde oamenii pot face orice, cum ar fi să joace şi săcânte unui viţel de aur strălucitor.

4

Eretz Yisrael

Multe lucruri pe care Domnul Isus le spune clar sună dur, chiar de neacceptat generaţiei de azi. Ca de exemplu să vinzi tot ce ai ca să dai săracilor şi apoi să priveşti la comoara pregătită pentru cer. Pentru astfel de atitudine ai fi privit ca un neghiob şi inconştient. Atitudinea de azi apelează la scuza ca omul să nu fie leneş şi face din viaţa de zi cu zi o ţintă a ago-nisirii şi trăirii pământeşti. Lucrurile pământeşti nu sunt un rău neaparat, doar că sunt vremelnice. Domnul Isus spune săadunăm lucruri cereşti pentru că de ele ne vom folosi pentru a

trăi în veşnicie. Lucrul acesta a fost înţeles de Biserica primară şi aplicată literal.

Vorbind de poporul Israel putem vedea că ei din punct de vedere material, al lucrurilor pământeşti merg tot mai bine. Au învăţat prin greutăţi, războaie, ameninţări şi denigrări să facă mult mai mult decât ar putea face de exemplu naţiunea română. Ce va fi atunci când vor începe să investească tot mai mult pentru ceea ce este etern. Va veni vremea când Israelul va centra toate lucrurile înspre închinarea înaintea lui Dumnezeu. În centrul atenţiei va fi Ierusalimul cu chemarea fiecărui om de a veni aici ca să se aducă închinare şi ofrande Împăratului. Dacă ne gândim la perioada cea mai glorioasă a statului evreu toţi vor confirma faptul că aceasta s-a aflat în timpul împărăţiei lui Solomon, care a fost caracterizată de pace şi prosperitate. Dar ceea ce a dat gust puternic acestei perioade a fost preocuparea pentru construirea unui Templu dedicat lui Dumnezeu, un-de toţi oamenii pot să îşi aducă rugăciunea. Într-un mod asemănător Israel tânjeşte după construirea celui de-al treilea Templu pentru ca Dumnezeu să coboare din nou în mijlocul naţiunii.

Pentru mine, muntele Horeb a fost locul unde Dumnezeu mi-a străpuns mintea, inima cu Cuvântul Său. Este locul unde perspectiva asupra lumii, asupra vieţii, asupra viitorului într-un anume fel se luminează. Va fi locul unde îl voi ve-dea faţă în faţă şi voi putea locui împreună cu EL. Acest lucru doresc tututor celor ce cu adevărat arde în inima lor un dor puternic după Dumnezeu cel Necunoscut şi Nevăzut.

Pentru ca binecuvântarea lui Dumnezeu să se reverse peste noi, să ne rugăm ca pacea lui Hristos să vină peste Israel. Amin!

3

Eretz Yisrael

Israel – Marea Moart

Un loc foarte interesant de pe suprafa a p mântului îl ocup Marea Moart . Din punct de vedere geografic se alf pe cel mai de jos loc de pe p mânt, la -392 m fa de nivelul m rii. Dup cum îi spune i numele este un debit de ap lipsit de ceea ce ar trebui s caracterizeze o ap , i acest lucru este via a. Nivelul foarte înalt de sare prezent în aceast ap împiedic dezvoltarea oric i vie uitoare. De i este curat , într-un anume fel datorit cantitat ii de sare, totu i este inutil . Este un mediu împotrivitor oric rei existen e. Dar oare care este motivul acestei situa ii nepl cute?

Biblia vorbe te despre Marea Moart , ca fiind Marea S rat , Valea Sidim,

Marea de Asfalt. Totu i împrejurul ei era un loc foarte bine udat, pentru c Lot i-a îndreptat privirile spre acest loc. Biblia spune c toat Câmpia Iordanului care se întindea pân la Marea Moart era ca o gr din a Domnului, Geneza 13:10. Dup conflictul pe care l-au avut cei cinci împ ra i împotriva celor patru împ ra i, din capitolul 14 Geneza, se pare c Marea Moart era o vale plin cu fântâni de smoal , ca ni te vulcani noroio i. Era ca o Mare care fierbea, dar totu i inofensiv ca mediu de trai pentru terenurile dimprejur. Îns , judecata venit asupra Sodomei i Gomorei, i asupra celorlate cet i învecinate, au transformat aceast Vale într-un loc al mor ii sau al lipsei de via . Focul i pucioasa venite din cer, puteau s vin ca o erup ie chiar din aceste fântâni prezente în Valea

Sidim. Dumnezeu a avertizat pe Lot, prin îngeri despre aceast situa ie, prestabilit ca un fenomen iminent. Prin urmare, ceea ce credea Lot c îi va aduce binecuvântare i-a adus blestem. Moartea so iei sale prin transformarea într-un stâlp de Sare, nu piatr sau asfalt, îi va aduce aminte lui Lot pentru tot restul vie ii c binecuvânt rile lipsite de prezen a lui Dumnezeu vor duce la cristalizarea i epuizarea

lor. Ce anume a implicat privitul înapoi al nevestei lui Lot? Lipsa de credin , neascultarea de Dumnezeu, zgomotul nimicitor al cet ilor, iubirea pl cerilor? Multe lucruri poate au fost acelea care au f cut-o s cread c nu merit s mai tr iasc pentru oar, pentru ceea ce este mic i nesimnificativ.

4

Eretz Yisrael

Marea Moart este o m rturie a judec ii lui Dumnezeu, iminente, gata s se arate. În timpul Domnului Isus, o comunitate de oameni foloseau acest loc pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Pe terile prezente în jurul M rii Moarte, în stâncile impun toare de pe malul ei, îi ad posteau pe esenieni. Esenienii tr iau în afara societ ii cu scopul de se ine departe de p cat dar i în a teptarea lui Mesia i a Împ r iei lui Dumnezeu.

Mesia a venit în Israel, dar nimeni nu L-a acceptat, i se pare c i ei ceea ce au a teptat au pierdut.

Între anii 1947 i 1956 au fost g site aproape 900 de papirusuri cu texte

din Vechiul Testament. O nou m rturie a ie it la iveal i anume c Biblia exist de mult timp, i textul din Isaia 53 nu a fost scris dup cele întâmplate cu Domnul Isus, ci cu mult timp înainte ca ele s se întâmple. Azi turi ti folosesc acest loc ca timp de relaxare, unii de contemplare. Tot ceea ce s-a întâmplat în mii de ani în acest inut pare s fie azi lipsit de importan pentru c ea este cu adev rat o Mare Moart .

Viitorul acestei M ri nu este incert, i pentru cei care iubesc pe

Dumnezeu i Împ r ia lui Hristos exist o promisiune. Citind versetele 8-12 din Ezechiel 47 vorbesc clar. Din Ierusalim, din Noul Templu, din scaunul lui Dumnezeu va curge un izvor de ap menit s dea via peste tot pe unde curge, iar acest izvor va umple cu via Marea Moart dându-i mai mult decât ar fi putut ea vreodat s spere.

Marea Moart pare s descrie latura fizic a ceea ce noi numim moarte. Moartea oric rei

fiin e este inevitabil , este un proces mai sigur ca na terea. Îns Dumnezeu ne spune i azi c nu moartea are ultimul cuvânt. Ci izvorul de via venit din domnia lui Dumnezeu va aduce peste toate

fiin ele binecuvântate un trup nou, o lume nou , o Împ r ie ve nic . Învierea i via a este nu numai speran a noastr ca oameni ci i atotputernicia lui Dumnezeu dovedit fa de Sine Însu i i fa de întreaga existen . Slav lui Dumnezeu pentru ceea ce este El, pentru ceea ce face EL.

3

Eretz Yisrael

Israel – Tefilah, semnifica ia rug ciunii Unii au numit-o “iarba vindec toare”, “respira ia sufletului”, “unitatea de m sur a dragostei”, „cuvântul omului c tre Dumnezeu”, „o atitudine de via ”, dar ce este cu adevarat rug ciunea? Nu afirm c am g sit defini ia perfect , dar am încercat s în eleg mai bine ceea ce înseamn ea. Pentru c sotul meu Claudiu este un iubitor al limbii ebraice, l-am rugat s îmi arate pu in simbolurile antice specifice consoanelor din cuvântul tefilah (rug ciune). Ca de fiecare dat am r mas uimit de expresivitatea acestei limbi, simbolurile fiind pentru T – o cruce însemnând un semn, simbol; pentru F - simbolul unei guri, care înseamn suflare; pentru L un toiag de p stor, care înseamn a c l uzi, a direc iona; pentru H un om, care înseamn revela ie . Luând toate aceste simboluri antice care sunt cuprinse în cuvântul rug ciune l-am intrebat pe Claudiu cum ar defini el rug ciunea bazat pe aceste simboluri i a definit-o ca pe o exprimare absolut a întregii fiin e direc ionat c tre Dumnezeu.

Aceast defini ie m-a dus cu gândul la o mic experien pe care am avut-o în Israel. Când am fost acolo i i-am v zut pe evrei pentru prima dat cum se roag , necunoscând prea multe, m-am amuzat v zându-i cum se mi c din tot trupul înainte i înapoi în timp ce rostesc rug ciuni i unii dintre noi am început chiar s îi imit m pentru c ni se p rea a a amuzant. Atunci cineva ne-a explicat ce înseamn defapt lucrul acesta, explica ie care mai apoi mi-a dat mustr ri de con tiin pentru c m-am amuzat pe seama modului lor de închinare. Când evreii se roag , o fac cu toat fiin a lor, cu tot trupul lor, este o închinare total , de

aceea i trupul lor se mi c în timpul rug ciunii. G sesc acest aspect al rug ciunii la evrei nu doar interesant ci i esen ial pentru modul nostru de închinare. Chiar i în tradi ia ortodox se tie c nu este bine s întrerupi un om care se roag . Timpul rug ciunii este un timp dedicat lui Dumnezeu. Toat aten ia noastr trebuie s se concentreze asupra Lui. De aceea obi nuim s ne rug m cu ochii închi i atunci când suntem împreun , ca s nu fim distra i de cel de lâng noi. Nu ne putem ruga privind în jur, pentru c ac iunile unuia sau altuia ne distrag din totala prezen a lui Dumnezeu i atunci rug ciunea nu î i mai împline te scopul ei. Atunci când ne rug m totul din jur dispare, suntem doar noi cu Dumnezeu.

Rug ciunea este exprimat în cuvinte care ies din gura omului, este glasul omului care se înal spre Dumnezeu, un strig t c tre Dumnezeu, este o exprimare verbal . Psalmul 142 spune: „Cu glasul meu strig c tre Domnul, cu glasul meu ma rog catre Domnul.” Iar în Psalmul 102 psalmistul spune: „s ajung strig tul meu pân la Tine!”. De multe ori ne rug m în gând i nu cred c este ceva gre it, dar din proprie experien tiu c atunci când ap sarea este grea cuvintele r bufnesc afar .

4

Eretz Yisrael

Evreii obi nuiesc s se roage de trei ori pe zi, cu fa a îndreptat spre Ierusalim. Potrivit cu Talmudul, rug ciunea este o porunc biblic i ofer dou motive pentru necesitatea rostirii celor trei rug ciuni de baz . Unul este acela de a aminti sacrificiile zilnice din Templul din Ierusalim i cel lalt motiv sus ine faptul c fiecare dintre patriarhi a instituit o rug ciune: Avraam cea de diminea , Isaac cea de dup amiaz i Iacov cea de sear . Biblia nu d instruc iuni cu privire la frecven a rug ciunilor i la formele de închinare, îns a a îl g sim pe Daniel rugându-se, de trei ori pe zi cu fa a spre Ierusalim. Atunci când ne-am întâlnit cu un Rabin în Israel, cineva l-a întrebat cu ce compenseaz jertfele care nu se mai pot aduce acum datorit faptului c Templul nu mai exist . R spunsul rabinului a fost acela c în locul jertfelor se fac rug ciuni. Rug ciunile au luat locul jertfelor din Templu, accentuând importan a lor în via a evreilor. B rba ii evrei nu se roag oricum, ci cu capul acoperit cu o kippah sau un al de rug ciune (tallit) sau purtând tefillin, dou cutii p trate de piele care con in versete biblice, ata at la frunte i în jurul bra ului stâng cu ajutorul curelelor din piele. Ele sunt

purtate în timpul rug ciunii zilnice de diminea , de c tre b rba i evrei. i femeile î i acoper capul la rug ciune, cu un tallit sau alt tip de al. Semnifica ia acoperirii capului la evrei este una de smerenie înaintea lui Dumnezeu, o atitudine care cu siguran ar trebui s ne-o însu im i noi cre tinii atunci când ne rug m, chiar dac barba ii cre tini o fac dup îndemnul apostolului Pavel cu capul descoperit pentru a-L cinsti pe Hristos. Chiar dac evreii au o mul ime de rug ciuni scrise i cu nuan poetic , atunci când le rostesc se identific cu ele. Însu i Domnul Isus a dat un exemplu de rug ciune care a r mas sfânt în istoria Bisericii. În rug ciunea Tat l nostru, Domnul Isus ne arat cum s ne rug m, ne arat principiile i scopurile rug ciunii. Rug ciunea este îndreptat c tre Dumnezeu Tat l, nu este doar un ir de cereri, ci cuprinde mai întâi de toate închinare înaintea Atotputernicului Dumnezeu, apoi cererea pentru acoperirea nevoilor materiale dar i a celei spirituale. Domnul Isus ne înva rug ciunea simpl i sincer , rug ciunea care vine din adâncul inimii i nu una de fa ad care face impresie celor de lâng noi care ne v d i ne aud atunci cand ne rug m (Matei 6: 5-7). Adevara ii închin tori se închin în duh i în adev r. Domnul Isus se roag pentru ucenici spunând: „Sfin e te-i prin adev rul T u, Cuvântul T u este adev rul.” (Ioan 17:17). „ i cuvântul s-a f cut trup, i a locuit printre noi, plin de har i de adev r” (Ioan 1:14). „Adev rat, adev rat v spun, c orice ve i cere de la Tat l în Numele Meu, v va da. Pân acum n-a i cerut nimic în Numele Meu, cere i i ve i capata, pentru ca bucuria voastr s fie deplin ”. (Ioan 16: 23, 24). Doamne înva -ne s ne rug m!

Elena Macovei

Yom Kippur - Ziua Isp irii

În una din poeziile sale Jürgen Werth descrie i iertarea folosind deosebite. Împ iertarea iau chipul unor fenomene i

care ne fac s mai bine ce au ele. J. Werth v despre ca despre o scrisoare venit dup un timp lung de

, o frunz atârnând pe ramuri uscate, o ploaie în pustie, rou pe p mânt uscat, ca o de în vreme de-ncercare, ca ca

,ca , ca iubirea, ca în Dumnezeu. Pentru mine personal i iertarea (atunci când au venit dintr-

o in sincer ) au fost mereu aspecte ale care m-au sensibilizat în mod profund. Atunci când nu exist iertare, când nu are loc, cu fiecare

rece se la un zid de care ei, , copiii de i, prietenii i oamenii de Dumnezeu. Iertarea i

în via a de sunt aspecte de o deosebit , chiar Ospecial o aveau aceste lucruri i în spiritual a poporului

Israel, astfel c Yom Kippur (Ziua ) a devenit cea mai importantdin calendarul iudaic.

Yom Kippur, denumirea ebraic vine de la Yom - Zi iKipurim- a acoperi, a i. Traduceri în alte limbi cum ar fi lb. german sau englez vorbesc direct despre (Versöhung, germ.) i chiar satisfacere sau repararea unei daune (atonement, engl.). Yom Kippur este cea mai sfânt zi din an, ziua în care dintre Dumnezeu i poporul Israel este purificat i Este o zi în care se comise de Dumnezeu nu i cele comise fa de alte persoane. Pentru a primi iertare pentru aceste fa de aproape este necesar s te împaci mai întâi cu acea persoan îndreptând comis dac este posibil, iar toate aceste trebuie f cute înainte de Yom Kippur.

Pe vremea când exista templul, aceasta era singura zi în care marelui preot îi era permis s intre în Sfânta Sfintelor i s aduc jertf în p luiDumnezeu i s ob inî astfel iertare pentru popor. i doar în aceast zi avea voie s rosteasc numele lui Dumnezeu (YHWH). Punctul culminat al acestei s rb era aducerea celor 2 api.Unul era jertfit în templu iar cel lalt slujea de ap isp itor care mai apoi era alungat în pustie. Jertfa animalului era semnul i

dovada iert rii lui Dumnezeu.Cre tinii în eleg acest ritual ca pe o anticipare a marii jerfte de isp ire

pe care Hristos a adus-o pentru toat omenirea. El a fost Mielul lui Dumnezeu, care a purtat p catele lumii.(Ioan 1:29). Ast zi Yom Kippur este o zi de post irug ciune. Deoarece se poste te timp de 24 de ore, este o obliga ie a fiec rui evreu ca în ziua de dinainte s m nânce mai mult ca de obicei. Copii cu vârsta mai mic de 9 ani nu au voie s posteasc i nici femeile în travaliu i în primele trei zile de dup na tere. La fel exist excep ii pentru persoane bolnave care vor

cere sfatul medicului sau al unui rabin.Pe lâng acest post mul i credincio i evrei merg la Mikwah pentru a

participa la o baie ritual iar în sinagog poart un al alb. În alte slujbe de sear purtarea acestuia este interzis , dar în seara slujbei de Yom Kippur b rba ii poart alul de rug ciune (Tallit). Acest lucru are cel mai probabil legatur cu faptul c în aceast zi se obinuie te purtarea unor haine albe, care simbolizeaz puritatea i aduce aminte de promisiunea din Isaia 1:18 care spune ca p catele vor deveni albe cum e z pada. Unii in lumân ri aprinse înmân în cinstea sufletelor celor deceda i. Când se arat sulurile de Tora din dulap cantorul d tonul melancolicei cânt ri-rug ciune, Kol Nidre, a c rei melodie transmite, ca niciuna alta, sentimentul de c in .

Un loc central în liturghia întregii zi îl au m rturisirea p catelor irug ciunile de comemorare a celor deceda i. P catele sunt m rturisite încomun,recitându-se o list în ordine alfabetic cu p cate, fiec rei litere corespunzându-i câte dou p cate. Aceast list reprezint toate p cateleîntregului popor.

Caracterul neobi nuit al acestei zile iese în eviden i prin faptul c întimpul serviciului divin din sinagog credincio ii îngenunchiaz . Acest obicei le aminte te credincio ilor de s rb toarea din templu unde oamenii de fiecare datse aruncau la p mânt când marele preot rostea numele Celui PreaÎnalt. Rosh Hashana (Anul Nou evreiesc) i Yom Kippur sunt singurele zile în care evreii au voie s îngenuncheze în timpul slujbei. Niciodat îns nu se mai roste te numele YHWH, deoarece nu se cunoa te în mod cert termenul corect i astfel pericolul de a poci numele lui Dumnezeu este prea mare.

Spre sfâr itul zilei se roste te rug ciunea Ne'ila. Aceasta reprezint oultima rug minte i este spus cu pu in înainte ca por ile cerului s se închid ica sentin a peste to i oamenii s fie rostit . Apoi în final adunarea îl proclam pe Dumnezeu în binecunoscuta Shema Ysrael (Deut. 6:4-6). La apusul soarelui semai sunî o data lung din ofar. Soarta poporului este sigilat i cartea vie ii se închide acum pentru un an. În timpul celor 10 zile de c i dinainte de Yom Kippur, evreii cred c Dumnezeu scrie în niste c r i cu numele lor cine va tr i icine va muri, cine va avea o via bun i cine va avea o via rea în timpul urm torului an. Tr irea în timpul acestor zile de c in pot schimba decretul lui Dumnezeu cu privire la via a evreilor. Faptele care pot schimba acest decret al lui Dumnezeu sunt "teshuvah, tefilah and tzedakah," adic c in , rug ciune, fapte bune (de obicei caritabile). Aceste c r i sunt sigilate de Yom Kippur i au devenit sursa de inspira ie pentru obi nuita urare pentru aceasta s rb toare: "S fi înscris i sigilat pentru un an bun!".

Elena Macovei

3

Eretz Yisrael

Israel – anul 1948 Anul acesta se împlinesc 62 de ani de la reformarea statului independent Israel. Lucrul acesta, în istorie, s-a întâmplat de trei ori într-un mod mai puternic. Au fost multe momente în care israeli ii au avut nevoie de interven ii divine pentru a putea fi elibera i de o putere inamic , dar eliberarea din robie înso it de restaurarea lor ca stat a avut loc de trei ori. Prima i cea mai important a fost în timpul lui Moise, dup 430 de ani de edere în Egipt. Atunci Dumnezeu le-a oferit statutul de popor al lui Dumnezeu i de cet eni ai statului Israel, prin Lege. A doua a avut loc în timpul lui Ezra i Neemia, când Dumnezeu a intervenit dup cei 70 de ani hot râ i ca judecat asupra întregului popor. Iar a treia oar în anul 1948, dup aproape 1900 de ani în care au fost departe de aceast realitate. Ast zi, ara Israel nu se poate l uda înc cu atitudinea cea mai pl cut pe care trebuie s o aib conform Scripturilor. Totu i în raport cu celelalte na iuni este superioar i din acest punct de ve-dere. Este înc mult de lucru dar, pot spune cu siguran , acest har al neamurilor avut timp de zeci de genera ii se va muta pentru a se stabili deasupra evreilor. Ce anume va aduce anul 2010 asupra poporului Israel? Este greu s prezici astfel de lucruri, dar împreun a dori s trecem peste anumite lucruri pe care le-am cercetat în Biblie. Nu tiu dac a fost simpla mea curiozitate sau ceva m-a îndemnat s fac lu-crul acesta. Important este c ceva s-a aflat. De lungul istoriei biblice, Israelul a fost iubit, ales, protejat, iertat, restaurat, din

cauza unei persoane alese. Pentru to i credincio ii, aceast persoan este un vârf al credin ei. Numele lui este Avraam. Dac este o persoan cu care s-ar putea l uda Domnul în orice vreme, aceasta este Avraam. Bineîn eles c au mai fost i al i oameni, dar cotitura timpului biblic s-a învârtit în jurul lui Avraam. Pân la Avraam nu se putea vorbi de un po-por, de o ar , de o lege, de un mântuitor, de un Împ rat. În Avraam, Dumnezeu a scris istoria p mântului, în omul cel simplu i curat la suflet. Matei, în primul capitol al Noului

Testament, a subliniat i el aceste lucruri: „Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.” Toate promisiunile pe care Dumnezeu le-a f cut poporului Israel au avut în Avraam dorin a i împlinirea lor. Atunci am c utat s g sesc anul în care Avraam s-a n scut pe p mânt, i care a fost locul lui în vremea de atunci în raport cu timpul. Anul na terii lui Avraam în conformitate cu Biblia, f r alte interpret ri, este anul 1948 de la existen a primului om, Adam. Mai jos ave i o list cu anul na terii pentru fiecare patriarh în raport cu anul 0, anul crea iei sau începutul socotit a lui Adam. Ca i exerci iu biblic, v-a ruga s verifica i valabilitatea celor scrise. Ceea ce este scris aici nu am c utat în dic ionare biblice sau alte c r i. Biblia este singura surs folosit !

4

Eretz Yisrael

Aceast cronologie a fost f cut pe seama textelor din Geneza 5, 11:10-26. Lucrul acesta pe mine m-a uimit pentru c eu cred c i anii pe care Dumnezeu i-a l sat pe filele

scripturii nu sunt la întâmplare. Tot ceea ce scrie au un scop. i anul acesta, al na terii lui Avraam, pentru mine nu poate s fie decât ca o simpl profe ie împlinit fa de Israel. În anul 1948, dup Hristos, numit uneori cel de-al doilea Adam, al doilea început, poporul Israel se ren tea din cenu a holocaustului.

Un alt lucru interesant i poate c nu îl tia i este acesta. Avraam a fost contemporan cu Noe. Noe avea vârsta de 892 de ani când Avraam s-a n scut. Timp de 58 de ani ace ti mari oameni au tr it în acela i timp, i tot în acest timp ar fi putut exista posibilitatea ca ei s se vad unul pe cel lalt. Avraam i genera ia care a tr it pân la el dup potop, puteau s -L cunoasc pe Dumnezeu prin intermediul lui Noe. Noe a fost o m rturie vie a prezen ei i puterii lui Dumnezeu pentru Avraam. Dar în via a lui Avraam cel mai important an nu a fost poate cel al na terii lui, ci acela când Dumnezeu i-a vorbit pentru prima dat : ”Domnul zisese lui Avram: „Ie i din ara ta, din rudenia ta i din casa tat lui t u i vino în ara pe care i-o voi ar ta.” Gen 12:1-3. Gen. 12:4 spune c Avraam avea 75 de ani când a ie it din Haran. Noe simbolizeaz sfâr itul i judecata asupra p mântului într-o er plin de f r delege, dar i trecerea în începutul uneia noi într-un leg mânt divin prin harul lui Dumnezeu. Avraam înseamn împlinirea promisiunilor lui Dumnezeu în circumstan e imposibile, locul unde credin a se întâlne te cu Dumnezeu. Va fi un timp scurt în care r bdarea lui Dumnezeu mai las pe oameni de pe întreg p mânt s se poc iasc , dar care anun drastic judecata, mânia care se apropie. Tot în acest timp Israelul va fi educat, mustrat, încercat, ocrotit, binecuvântat. Dumnezeu a binecuvântat poporul Israel din nou printre popoare, îns asemenea p rintelui Avraam, va veni o vreme de încercare pentru to i evreii. Vor trebui s aleag între tot ceea ce au ei mai drag i Dumnezeu. Avraam a ales pe Dumnezeu, în locul fiului s u Isaac. Poporul Israel va trebui s îl aleag pe Isus, pe cel ce L-au str puns. Pentru ca promisiunile Lui s se împlineasc fa de Israel vor trebui s dea dovad de credin a lor în Dumnezeu i Mesia cel ales. Anul 2010 pentru poporul Israel poate s fie un an de binecuvântare sau un an de încercare. Poate c mai trebuie s mai treac ani pân se maturizeaz ca stat i iau deciziile cu implicare mai mult din punct de vedere spiritual. Noi, ca i cre tini, oameni care îl m rturisesc pe Hristos ca Domn i Mântuitor avem datoria s ne rug m i s -i sprijinim pe evrei, pentru vremurile care vor veni asupra lor. Noi suntem altoi i i practic ne hr nim cu aceea i sev cu care ei trebuie s se hr neasc . Harul lui Dumnezeu este mare, i pentru fiecare se arat într-un anume fel. Acest Har doresc ca i în anul 2010, pe voi i pe mine s ne ajute s ne apropiem mai mult de Dumnezeu decât pân acum.

Peste Biserica lui Dumnezeu i Israel s vin pacea lui Dumnezeu, Amin!

3

Eretz Yisrael

Israel – Steaua Betleemului

”O stea r sare din Iacov, un toiag de cârmuire se ridic din Israel.”

Atunci când ochii no trii alunec u or peste textul din Ma-tei 2:1-12, în mod special în aceast perioad a anului, nu putem s nu r mânem atin i de minunea acestei stele. Nic ie-ri în alt parte nu este amintit de o asemenea stea. Cer-cet torii de-a lungul secolelor au speculat foarte multe, dar rândurile urm toare nu vor fi aduse din prisma cercet rii lor, ci din ceea ce Scriptura poate dezv lui. Fiecare eveniment din

scriptur are un mesaj, i acest articol ar trebui poate s poarte numele ”mesajul unei stele”. Dar oare a avut de transmis un mesaj? Care este acela? Pentru magi este cert. Na terea unui Împ rat al iudeilor. Pentru mine personal, mesajul stelei este un mesaj al luminii. A vrea s privim înapoi în trecut, la începuturile ex-isten ei universului descris în Geneza 1:3: ”Dumnezeu a zis < S fie lumin ! >. i a fost lumin .”. În limba ebraic cuvântul lumin sun a a: ” or — ”. În ebraic sunt legate dou no iuni foarte importante, autoritatea i primordialitatea. În prima zi Dumnezeu a dat fiin luminii. Nu tim dac a fost creat sau a existat dintotdeauna, dar o form a luminii a fost adus în existen a noastr universal . Dumnezeu a v zut c lumina era bun , a separat-o pe veci de întuneric i a numit-o zi. Nu spune c lumina se va numi lumin , ci spune c acest fel de lumin se va numi zi, iar întunericul noapte.

Primul contact al lui Dumnezeu cu ceea ce avea s fie, a fost lumina. Leg tura, puntea de trecere dintre Dumnezeu

i lumea noastr a fost i este lumina. Lumina aceasta este mult mai mare i mai puternic decât lumina oferit de lumin torii crea i în ziua a patra. De-alungul perioadei vechi testamentare Dumnezeu a vorbit prin lumin oamenilor. Fie c a aceasta a fost prin îngeri, prin foc, sau lumina propriu-zis, El a vorbit prin lumin . Ca s în elege i c exist mai multe forme de lumin , gândi i-v la întâmplarea cu Elisei i slujitorul s u când au fost înconjura i de oastea sirienilor. Sau la ceea ce Pavel a v zut pe drumul Damascului, iar ceilal i nu au v zut. Pentru lumea noastr limitat lumina înseamn surs de lumin , c ldur , mi care, foc, energie i chiar via . Pentru lumea nev zut înseamn i mai mult. Slava lui Dumnezeu a fost l sat în anumite rânduri s se întrep trund cu sfera uman . Îns datorit p catului, respingerii, oamenii nu mai percep realitatea spiritual , lumina cereasc .

4

Eretz Yisrael

Steaua, pe care magii au v zut-o plini de bucurie, pentru Irod a fost inobservabil i demn de dispre încât s omoare pe to i b ie ei care au avut sub doi ani. De altfel, atitudine asem n toare o g sim i la preo ii cei mai de seam i c rturarii. Cine vrea s se apropie de Dumnezeu va observa i cele mai mici indicii l sate de El în sfera noastr de existen . Cât de frumos str lucea frumuse ea lui Dumnezeu în ochii magilor la vederea acestei stele.

Ioan Botez torul a putut s vad Duhul Sfânt coborându-se în chip de porumbel, dar marea parte a oamenilor nu au putut s vad . Domnul Isus a spus despre El Însu i c este Lumina lumii. i când a fost pe cruce Împ ratul slavei, se pare c soarele a fost umbrit de groz via lucrurilor care se întâmplau. Lumina a fost dat la o parte pentru a face loc întunericului. Diavolul a vrut asta, îns spune biblia:”Lumina lumineaz în întuneric i întunericul n-a biruit-o.” Ioan 1:5.

Domnul Isus spune: ”Voi sunte i lumina lumii!”. Dar oare de ce nu mai lumineaz ast zi cum trebuie lumina credincio ilor? În fiecare credincios se na te o lumin în momentul convertirii. El devine o surs de lumin . Trebuie ca el s o lase s str luceasc . P catul, mândria, ascultarea de firea trupeasc face ca lumina s fie eclipsat . Ceva se pune între lumina de sus, lumina cereasc i lumina care am primit-o. Oamenii nu mai v d în noi lumina, focul, slava lui Dumnezeu.

Apostolii au fost o lumin , i înc sunt. Martirii, cei persecuta i în închisorile comuniste i în rile musulmane sunt lumini. Oamenii de acolo nu sunt înv a i cu lumina cereasc i vor s o

sting omorându-i. Dar nu se poate stinge în acest fel, i diavolul tie lucrul acesta. Atunci el se folose te de lumina aurului, bog iei, faimei, artificiilor, pl cerilor i umbre te ceea ce este cu adev rat lumin . ”Dac ochiul t u este r u, tot trupul t u va fi plin de întuneric. A a c , dac lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie s fie întunericul acesta!”. Diavolul a încercat aceasta i cu Împ ratul Luminii atunci când a fost ispitit în pustie, în momentul când i-au fost puse în fa str lucirea lumii acesteia. V-a i uitat vreodat pe cer într-o noapte senin ? La ora nu o s vede i multe stele, pentru c poluarea i lumina becurilor împiedic acest lucru. Dar dac ie i i spre sate sau spre munte ve i vedea o multitudine de stele ce umple întregul cer. Cu cât vom ie i mai în afara sferelor materiale, a luminilor artificiale, dorin elor egoiste cu atât mai mult vom vedea multitudinea de valori spirituale ce sunt puse ca s ne atrag , s ne îndrepte privirile c tre cerul promis.

5

Eretz Yisrael

Mesajul stelei din Betleem este acesta: Isus Hristos este Lumina. Acolo unde va domni El nu va mai fi nevoie de lumina soarelui pentru c Dumnezeu va lumina, Apocalipsa 22:5. Promisiunea Domnului este aceasta: ”Cei în elep i vor str luci ca str lucirea cerului, i cei ce vor înv a pe mul i s umble în neprih nire vor str luci ca stelele, în veac i în veci de veci.”

În poporul Israel, în aceast perioad se s rb tore te ”S rb toarea luminilor”, Hanuka, arderea uleiului sfânt în sfe nic (menorah) timp de 8 zile, cu o cantitate mic de ulei, care în mod normal nu inea mai mult de o zi. Aceasta se întâmpla dup ce Tempul a fost cur it, din cauz c Antioh Epifanes adusese în Templul o jertf spurcat . Atunci când inimile oamenilor, vor deveni temple ale Duhului Sfânt, prin cur irea de p cate i pofte, lumina cea mai mic va str luci ca un foc mistuitor.

Fie ca Israel s se întoarc la adev rata Lumin , i s priveasc , prin credin , spre Ierusalimul ceresc, ora ul luminii. ”Norodul acesta, care z cea în întuneric, a v zut o mare lumin ; i peste cei ce z ceau în inutul i în umbra mor ii, a r s rit lumina.”. Amin!

Claudiu Macovei