Braşov, Miereuri 24 Septemvrie v. (7 Qctomvrie n.) 1914,Nr. 210. Anul LXXYILji

a b o n a m e n t u l

Pe nn axi . . . 24 Cdr. Pe o jam. de an 12 „ Pe trei luni. . . 6 „

Pentru Românie şl etrâinitete:

Pe «m an . . . 40 iei. Pe o {an. de aa 20 r

» u m . i K m Z IA R P O i .m c N A Ţ IO N A L .

R C D A O T t A Şl ADM IN ISTRAŢIA

Târ«ul Inului Nr. S$

INSKRA1WK «•»prizma ia* adatok* tra0e. Ptoţtl dtp! t u i

şi tnvoiatt.

M ttu ttlM ie mi m in- oapotofiL

m

Luptele (Uh Maramurăş.Ziarul >Az Este publică următoa­

rei« telegrame» expediate din oraşul Hust cu dată dia 5 Octomvrie:

De bua& seamă ştiri oficiate au anauţst, că desfăşurarea trupelor

- jféastre pe teritorial comitatului Ma- ramurăş — având ca sprijin terítő* ritii comitatului Bereg — s’a ter­minat şi imediat s’a început alun­garea ruşilor. Lupta e In curgere, a se reda o icoană clară despre a- ceastă luptă deocamdată este impo­sibil. Va linişti însă publicul ştirea, că spre nord-vest dela Sighetul-Mar- maţiei la localitatea Toracköz o armată rusească eri înainte de a* nsazi a fost respinsă cu mari pier­deri.

Trupele noastre şi aliaţii noştri cari au sosit pe teatrul aoester lupte ian lupta în cele mai favorabile po- eiţiuni.

U i perete inpenetrabi! apără p*rţîfe primejduite a conritatekflr Btteg şi Maramurăş şi Ruşii s ’au retras dkx Beaeg cu pierderi mări tă ; lupta ce- amurit loc între localităţile Piiena şp Akit».

| Predarea oraşului$iglffettd'Mar*| maţieL

Hust 5 Oetoaivrie*; Conform unui raport oficial, >âmbâta trecu tă dim ineaţa ruşii au titrat tu oraşul SigbetulM urm aţteU a firm ele consiliului orăşenesc, con- ortp Instrucţiunilor prim ite, substi-

ntifl primarului dl Oobay Ián os s-a ] rezeotat comandantului trupelor j ase. Prim arul Szölösy este om prea

ă trân şi a şa el a fost absolvat de ceastă îndatorire. Ş tirea, câ rabinul

! nbrácat în to ra a r fi prim it pe Ruşi ite neadevărată.

Desfăşurarea trupelor noastre i terminat în cele m ai bune con- Iţii şi toate forurile oficiale com­itente sunt pline de optim ism .

. A u sosit ştiri, că forţele ruse 1 retrag din Bucovina spre nord

ncolo de Şiret, care operaţie de j mă seam ă stă in legătură cu \ snziva din Galiţia a trupelor

astre aliate.In juru l oraşului Sighetal-

t arm aţiei n u au fost decât nişte IrtmuM neînsemnate.

Luptele din Berţg,Manédcs 4Qcto*vrie.

In Bereg îalre lecalităţiîe Ko- telep şi Szăsz0ka Iupta a fost în

curgere azi înainte de amiaz. Re dealurile cu vii din jurul oraşului Munkács se auzia binişor bubuitul tunurilor. Dispoziţia în oraş este li­niştită între marginele posibilităţei, şi liniştea locuitorilor s’a pronunţat prin faptul, că artileria ce fusese ia Beregszentmitíós s’a reînapoiat la Munkács după-ce îşi îndeplinise cu glorie misiunea arată.

Iáin nordul M o n a rh ie i.Biroul tel. ung. comunică oficial:

Operaţiunea în Polonia rusească şi Galiţia înaintează în mod favora­bil. Trupele germane şi austriace au respins pe Ruşi la Opotow şi Klimontow spre Vistula.

♦L u p te le f« * m » e o -b e lg o -g c r-

m a n e . Biroul ung de coresp. primeşte dtnBerlin eu dota de 5 Oct. următorul comunicat din cartierul general german:

In faţa cetăţii Antwerpen am redus la tăcere forturile Késsél şi Broechem. Am luat oraşul Lierre precum şi fortul căii ferate Mecheln- AntWerpen.

Pe aripa dreaptă în Franţa continuă luptele cu succes.

distinşi p«ntru vitejia lor.In nrfi mai recenţi ai Monitorului

armatei (Verordiinngsblatt Nr. 59, 60 şi 62) gSsim o nouă seria de soldaţi romAai distinşi pentru vitejia lor.

Cu „medalia de a u r pentru vitejie" a fost distins sergentul ma­jor Muşcoiu, din regimentul de in­fanterie Nr. 43 drept recunoştinţă pentru ţinuta sa vitează în f&ţa duş­manului. Bravul sergent major ro­mân, care este împuşcat în şold, se află de prezent în spitalul din Caransebeş.

Cu „medalia de argint pen­tru vitejie d . L u au fost distinşi; sergentul Ioan Angjan, din regim de inf. 19, sergentul major lo s if Maior şi sergentul George O bădici, ambii din regim, de inf. 48, sergen­tul major loan B a lin t, din reg. de inf. 68, gornistului Mondru, din regim, de inf. 12, sergentul major lo sif Cismariu, din regimentul de husari Nr. 5.

Cu „medalia de argint p en ­tru vitejie cU 11.“ au fost distinşi: fruntaşul Ioan Soimoşan şi infan­teristul Em anuil Igrişan, din re­gim. de inf. 33, sergentul Ioan

■.WIim.M.l MBBgggJgg g

Moldovan, din regim, de inf. 62, infanteristul lo sif Vranca, din reg. de inf. 12, subofiţerului aspirant la sanitari Babian Cărăuş, din bata­lionul de pioneri 5.

Maj. Sa împăratul a esprimat recunoştinţa şi tauda Sa Prea în a ltă pentru ţinuta vitejească şi încoronată de succes pe câmpul de luptă locotenenţilor Em anuil Caba din regim, de inf, 51 şi Constantin Tipula din reg. de inf. 52, sublo­cotenentului Alexandru Şerb din reg. de inf. 64. Mai departe

Sergentului major Ştefan An- dorian, sergentului P avtl Covacm , fruntaşului Ştefan Crişan, toţi tiei din reg. de inf. 38 şi sergentului Gheorge Boroş diu regimentul de inf. 68.

In ajunul răăboliilai tirc o ^ n sBiroul tel. ung, ne transmite

mai multe ştiri sosite din Constan- finopol, din cari rezultă că relaţia- mile între Turcia şi Rusia sunt atât de încordate) încât In fiecare mo­ment ne putem aştepte, la isbucnires - ostilităţilor pe întreagă linie. Iată

i anele din aceste telegrame :| ROMA 5 Oct. Din Constantino- j pol se comunică ziarului „Corriera j d’itaHa* următoarele:

Flota rusească din Marea neagră însoţită de mai multe crucişătoare engle­ze şt franceze se ap ropie de Dardanelle. Scopul acestei demonstraţluni e să intimi­deze Turda şi s’a dispună p e tit’o po­litică mai favorabilă externă fa ţă ;de tntentă.

SOFIA 5 Oct. Din Constantinopo! se comunică clarului »Dnevnik* :

In Caucaz au avut loc ciocniri sângeroase torre trupe ruseşti şi turceşti.

CONSTANT IN OPOL 5 Oct. Poarta a confirmat oficial ştirea, că emirul d in A fganistan a înce­put răsboiul în contra Rusiei.

Concediul rezerviştilor şi complectaşilor.

Bucureşti 5 Oct. n. 1914.Ziarul oficial „Viitorul“ publica lu a-rul

de azi următorul comunicat:Ministerul de războlu, în scopul de

a veni în ajutorul populaţiei rurale pen­tru a-şi face semănăturile de toamnă şi astrânge poruuaburiie, a luat dispozi­ţii ca tofi ofiţerii de rezervă, rezerviştii şi complectaşii cari au făcut o concen­

trare de 30 ztţe să fie trimişi în conce­diu, mal ales că rezultatele inspecţiilor făcute de comandanţii ierarhici, au fost cât se poate de bune, dovedind cu pri­sosinţă că toţi Românii au răspuns Ia cea dintâlu chemare a patriei şl că au suportat cu resemnare greutăţile vieţei militare, inerente orl-căreî concentrări,

O astfel de măsură care împacă atât nevoile sociale cât şl datoria că- tră Patrie nu poate fi decât lăuda­bilă şf aceasta dovedeşte cu prisosinţă c i conducătorii armatei noastre se în­grijesc la timp de nevoile tuturor.

Din partea populaţiei nu poate să atragă pentru conducătorii armatei de cât cuvinte de laudă şi mulţumire şi de sigur că la o eventuală chemare, fii Ţârii vor răspunde tot aşa de re ­pede cum au răspuns până acum.

Se atrage atenţiunea rezerviştilc v şi complectaşilor ca ia o eventuală che­mare să răspundă cât mai repede şi să aducă cu sine încălţăminte bună, efecte de mic echipament (cămăşi şi ismene), flanele şi cojoc sau suman. Aceste efecte de vor fi în bună stare se vor plăti de administraţia războiului.

Ordonanţa Nr 7205-914.privitoare Ia al treilea moratoriu.

— F ine .— i , ,§ 6. Asupra banilor plasaţi înainte

de t August 1914, pe lângă libele de depunere sau în contcurent la institute de bani, sau alte firme,'‘cari se ocupă ou primirea de depozite spre fructi­ficare, tnţeiegându'se aci şi interesele decăzute înainte da 1 August 1914 — deponentul poate dispune în cursul moratorului, acordat prin? ordinaţiunea presantă —« fără alterarea terminator de abzlcere stipulate — numai pe lângă restricţiile urm ătoare:

Dacă la 1 August Î914 depunerea^ plasată pe lângă libel de depunere său în eout-curent n*a fost mai mare de K 2000 — deponentul poate pretinde să i se replăteascăpe tot timpul dela 1 August 1914 încoace, în total numai K 200 ; dacă insă a fost nuU mare de K 2000 poate prettndt să i « r replătească lunărK. 200 iar în cazul din urm i suma maximală ce se poete pretinde, sub toa tă durata moratorului, este 10*/9 a bonului în fiată la 1 Augud 1914.

Proprietarul unui cont-curent poate pretinde replătirea integrală a bonului său, fără privire la sumă, dacă dove­deşte tn mod vrednic de credinţă, că banii, ce 1 reclamează îi trebuie necon­diţionat pentru s plăti satârele şi sim­briile Impiegaţilor săi, chiria Idealului său de afaceri sau a altor localităţi a întreprinderii sate ; pentru plata da­toriilor amintite în § 4, punct 3, sau pentru plata premiilor de asigurare plătibile în sensul ‘ punctului 7 ai § lui 4 ; pentru datoriile plătibile conform punctului 12 şi 13 al §-ulu- 4 sau pentru achitarea interese

lor plătibile conform §-ului 5 sau în fihe pentru a cumpăra producte (ma­terial) sau mărfuri pentru gospodăria sa agricolă sau întreprinderea sa in­dustrială ori comercială — şi aslgneaiă în acest scop sumele necesare celor în­dreptăţiţi la aceasta.

Din depunerile plasate pe Magi libele sau în cont-cureot, amintite în aiinea 1, deponentul poate asignâ pen­tru achitarea dărilor sau a altor sar­cini publice ale sale sau in contul îm­prumuturilor statului ori şi ee sume ia cassieriie statului îndreptăţite Ia lo- cassarea acelora.

Institutele de bani şi alte firme, cari se ooupă cu primirea de depuneri spre fructificare, precum şi societăţile de asigurare pot dispune asupra capi­talurilor plasate în cont-curent — fără privire la sumă dacă dovedesc în mod demn de credinţă, că de banii reola* maţi au necesitate pentru achitarea obligamenteior lor, conform punctelor 2, 6 şi 7 al §-ulul 4 şi a §-uiui prezent sau 8.

Deponentul se poate folosi do djreptui său fixat în alineatele 3, 4 şi 5 ale §-ului prezent numai, dacă anunţi suma de care are necesitate, In scris, cel puţin cu 8 zile înainte — întrucât du este stipulat un termin de anunţ mai lung.

La însoţiri de credit, suma, ce o poate pretinde deponentul în temeiul acestui § la nici un caz nu poate trece peste jumătatea sumei depuse.

Sumele plătite în ziua de 1 August 1914 sau mai târziu din depunerile in fiinţă ia 1 M qast 1914, se pot calculă în sumele pretinse în temeiul ali­neatului 2.

§ 7. Institutul de bani sau firma oa*e te ocupă ou primirea de depuneri spre* fructificare nu poate refuză — cu pro­vocate ia moratoriul acordat prin > o r­dinaţiunea prezentă executarea unui ordm al deponentului, de a trece o a- numită sumă din bonul său întriun alt oontecutent dela acelaş institut «au aceiaş firmă sau întriun libel de depo* salt, prevăzut cu olauouia referitoare ia transcriere.

Persoanele, in favorul cărora s*âu făcut astfel de transcrieri, încă pot dis­pune de bonurile lor, între limitele stipulate între ele şl deponent şi comu­nicate institutului sau firmei — numai în măsura, în care ar fi putut dispune de acei bani însuşi deponentul, daci transcrierea n’ar fi avut toc; tn cazul acesta depunerea rămasă depoaeatului rămâne până ia concurenţa sumei trans- icrise — neatacabilă. Deponentul ase­menea poate pretinde replătiri din su­mele transcrise In cont-curentel său propriu sau în depunerea sa, numa*, în măsura, în care ar fi putut face aceasta dacă transcrierea n’ar fi avut ioc.

Deponentul poate cere, ca o de- puuere a sa, plasată pe lâugă libel de depunere şi a căreia sumă nu este mai mică de K. 10,030, să se transcrie IU

Dr. Aurei Dobreseu.

h ? o | p 8 f t l e m t i i r i o r i .La cursuri!*' ţinut* pentru dame-

< ttfla tOruoter R«#** mi-e’a dat să l ; ţ t to aceşti creezi cultivaţi mai li te domeniile fantezie!, pe cari li deam mai puţin accesibili pentru a- -ăriirite de multe ori prea rigide, a recl ela ştHoţetor naturale, foarte ltă -sete de ştiinţă exactă şi râvnă pătrunderea diferiţilor râmi de şti- i, din cari se alimenteăză medicina, iu l acesta m’a determinat să cbem \ din puţinele muze cari ne-au mai na în Europa — multe au fost cap- «te câad treceau Medltorana şi ata- > la diferitele agenţii de corespon- ţă, — să-mi dicteze din când în i câte un essay di* diferitele capi- • ale medleinel.

| Un prieten, care s’a certat de o câteva ori cu Muza foiletonului, dă sfatul părintesc să las astfel priviri generale şl popularizări din rul p a ir ii in grija profesorilor de <crsltate. Dar fiindcă Bdheş încă n’a iv it cu pelagra, Marinescu cu gan- aneie, Iar Paulescu îne& n’a dat

gata cu totul fiziologia... traascedaetaiă, şi fiindcă mld ales nu vreau să mai aştept puţin până Biroul Conflagraţiu- nii europene ne va da universitatea Ia Alba-lulia, Slbttu, Braşov ori Cluj, pe care va trebui a’o numim *Aim* Mater Mura te Gitrac; — am să încap,

aIn essayul de faţă tecerc să arăt

cum medicina modernă, aservtndu-şi toate rezuăatele ştiinţelor exacte, din cari putea trage vre-un folos, a tuet în diferiţii săi râmi un avânt, care amtţă- meştt şi cele mai optimiste aşteptări.

Intre ştiinţele, cari au pus la dis­poziţia medicinal o mulţime de mij­loace de perfecţionare, numim la loc de frunte bactereologia, apoi chemta, fizica, tehnica şi alteia.

In medicina mai veche sa credea că agenţii diferitelor boala ar fi neşte duhuri necurate. Astăzi, mulţâmită deavoltării grandioase a bacteriologici, s’au găsit agenţii aproape tuturor boaleior In neşte fiinţe atât de mici, Încât nu se văd cu ochii liberi.

Studiind firea bacteriilor, bărbaţi geniali ea Pastear, Devaine şl Koch au deschis orizonturi pe cât de largi, pe atât de reale pentru cunoaşterea mai

adâncă m boaleior. De aci încolo nizu- knţa medieinei nu se mai îndreaptă exclusiv în direcţia vindecării boaleior. Ci ea lucrează foarte mult pentru pro­filez*, adreft îftcunj urarea lor. Să nc g&edttn numai ce ra vagii făceau înainte epidemiile de hoierâ eau ciumă, sau epidemiile de lebiră tifoidă, scarlet, dif- larie sau altele. Astăzi, gâsindu-se mijloacele, car! împiedecă lăţirea agen­ţilor acestor boaie, ele devia tot mai neputincioase«

Tot intre urmările grandioase ale desvoltării bacteriologici trebue să în­şirăm şi diferitele feluri de seroterapie.

Cercetările neobosite a lt iui Ri- ehet, (1888) Babriug, Kitasato (1890) Roux (1894) şl Yersin au arătat, că tnjectând o specie de baciii lntr’un a- nimal şi luând apoi din sângele ace­lui animal şi lntroducându-1 în orga­nismul omenesc, omul respectiv câştigă o mal mare putere de apărare, ba poate deveni chiar imun faţă de acţiu­nea acelor baciii.

Diferitele boaie au fost examinate din acest punct da vedere şi s’a ajuns ia unele la rezultate esceiente, ca d. ex. la difterie, unde înainte de serul iui fiehring inuriau 56 din 100 fie aopii, iar azi moxabia 10 din 100.

Dacă la alte boala* cum e de ex. tuberculoza, acest metod n’a dat rezul­tatele aşteptate, pricina e, că şerurile produse de Koeb, Marmorck şi alţfi atacă şi organismul bolnavului, nu nu­mai baeiiii tuberculozei.

Tot între martie * triumfuri ale bacteriologici trebue să înşirăm şi antiseptica şl aseptica.

Înainta eu vre-o 20 de ani cine «’ar fi gândit sâ ajungem să scoatem la iveală stomahul sau inima străpunsă de-un pumnal, s’o coasem apoi să îm­preunăm din nou prin cusătură toate păturile pânteeeiuî şi in 8— 10 zile bolnavul sâ plece pe deplin vindecat ? Cine s’sr fi gândit la una ca asta, când pe atunci o singură rană întreţi­nea puroieri de 5—6 săptămâni 1

AslSz! însă se poate, fiindcă bac- teriologla ne-a arătat nu numai agen­ţii producători de boaie, cî şi cum să ne apărăm de ei.

In 30 Aprilie 187S marele Pasteur scrie întriun raport înaintat Academiei Franceze:

»Dacă aş avea onorul să fiu chi­rurg, nu numai că aş folosi esclusiv instrumente extrem de curate, ci mi* aş curâţi cu ca* mai mare grije m&-

nile, ba le-aş trage repede prîntrio fiac&rfi... şi aş folosi numai apă cloco­tită«...

Din aeest citat se vede cum omul de geniu e stăpânit aşa de mult de adev&rătatea vederilor sale, încât e în Stare > să-şi pună mâna în foc« pentru ele. Şi cercetările deceniilor ce au ur­mat i-au dat intru toate drept acestui savant, despre care scriitorii istoriei culturale susţin că ar fi fost mai mare decât marele său conaţional, făuritor dl dar şi zdrobitorul de imperii Napoleob. — Vom vedea din exemplele dela sfârşitul acestui foileton cum lucrează astăzi chirurgia, mu iţă mită îndrumări­lor ce 1-lea dat bacteriologia.

Şi-acum sâ trecem la un alt ram al ştiinţelor naturale, care a revolu­ţionat medicina, ridicându o dela ran­gul unei arte empirice ia cel al unei înalte ştiinţe. E vot ba de chemie.

Prin perfecţionarea metodelor de investigare chemi a a pus la Îndemâna medicilor cunoştinţe preţioase în ce priveşte materiile, din cari se compune, şi din combinarea şi arderea cărora se întreţine trupul. Totodată ne-a arătat în ce mod se pot suplini materiile ce lipsesc în organismul bolnav. Un exem­plu. Prin metode exacte chemice s’a

i

Nr. 210—1914.Pagina A G A L E T A TRAMTS' ILV A N I E I .

eonteurenlut «Iu deja existent, iau ee se ra deschide, Ia acelaşi institut sau acpiaşl ftrmft, şi poate dispune asupra aeSstui bon al său, ca şi cum ar fl fost plasat dela început tn cont-curent.

§ 8. Depunerile fondurilor publice, plasate ta eonfrourent sau pe l&ngă li- bele de depuneţi, trebuie replătlte a- mlfurflttrebuinţil, a căreia subversare oStsbilesc autorităţile de control ale statului — fără nici o restricţie, In sumă Integrală. Trebue Insă observate terminale de anunţ stipulate, rerp. să •e anunţe ridicarea io scris cel puţin oft iile înainte. Mărimea trebuln$i{ o^itihtteşte privitor la fondurile oraşe* lor'CU magistrat, a comunelor mari şt mici, Ia sume, eo trece pesta K. 5000 mftHttstfuI de interna, ia sume sub K. 8069 vicecomitele. /Î'Ti.’ X .; , , Dispoziţia aceasta are valoare şi

fată;dO depunarile casselor de asigura şa muncitoreşti şi a casseb r de ajufo­rare »societăţilor muiere.

JPeotru ,*eoppr»rea trebuineiorUir curente, oraşele şt coihuo«ie, r-euu* Şi cşaele vr’aaale, p a «ii*p ue — pe lângă observarea ter minelor de an un* stipulate, dar pe lângă un anunţ prea­labil; de cel puţin 8 iile — 4* capUa- lurile tor plasate ta eooţ-rurent sau pe lângă libeie de depuneri — fără privire Îs limitele fixate tn §§~ii 6 şt7. Mârtmea trebuinţelor curente o sta­bileşte In capjtaJâ pentru sume, ce treo peste K. 20. OcK) ministrul de intern**; pentru sume ce nu treo peste K.20.000 consiliul comunal; In oraşele cu drept municipal şl cu magistrat mi­nistrul de mterne; In comune mari şi mie», privitor la «urne, ce nu trece peste K. 5000» vlcecomiteie cuini'atena. Privitor ia coasele orfan »Io stabilirea trebuinţelor curente c<*de in compe- tinţa Scaunelor orfanato.

- Capitalurile administrate ia oşasa Orfanei* şi ajunse ia scadenţă prin În­cetarea tutoratuiui sau a curatoratu- lut, trebue replătlte numai excepţional, şi numai iu măsura stabilita din «as In csS da ministrul de interne.

Dintre §§dl 9—32 ai ordinaţiunll •unt de relevat 4 17, conform căruia netir plinirea obligamentuiui de seaden* ţ l nu are nici un fel de consecvenţa de drept pentru debitorul care a uzat de moratoriu. Mai departe $ 18, Iu sen* sul căruia, in oaa de nemdepimtre a obltgamenteior, scoase de sub mora­toriu, creditorul până la aite dlsppslţii şiş ministerului, nu poate valid n ţ cop* secueqţeJe de drept provâsute pentru eesf.de nelroplinlre, excepţieuăud vali- dtţarea luteresetor şi a ratelor de ca­pital decăzute, preoum şi a accesorii* ioc lor, ine»« penau), care dispoziţie are putere retroactiva şi faţă de da toriue ce au iost de plată dela 1 Au guat 1914lneoac®. la tine § 20 conform căruia, asiguratul nu poaie deoegâ după expirarea moratonuiui şt cu pro ţesere la atestă, plata premiilor de asigurare, cu motivarea că nepi »indu­se premia, asigurarea s*a stotat, ex ep- ţlonând cazul, câud asiguratul cotau miei asigurătorii u< li> scris, In timp de 15 sue dupâ «xp*rart>a te- imnu u* Ce p>ata a premiei sau a respirului legai sau a celui acordat de asigurător — că doreşte să sisteze asigurarea sau predă la postă tn timpul acesta o scri­soare recomandată de aces* sens, adre­saţii asigurătorului.

• Ordlnaţiunea Nr. 7205/914 M. E., privitoare ia ai treilea moratoriu • lo trat In vigoare ia 1 Octomvrie 1914.

9Bav, âcon*.

! înmormântarea unui

constat ce materii se produc in stomac dupăce o o oră ’namte am Înghiţit un deal şi un corn. După o oră scoatem pil: ajutorul unei sonde de gumă o parte din conţinutul stomacului şi 11

după diferite metode^ache- şl microscopioe. După ce aptiu&mli

şi pili de cerceiări s’a văzut ce *rebue să «MjţnL stomacul sănătos după o oşă dedlgerare, şl i* vede ce conţine eel ucos Ini cazul acesta, se vede uşor ŞŞ; lipseşte,; şi-atuncl conform legilor chemice suplinim lipsurile. Ar trebui să am la dispoziţie multe coloane ca s* arăt mai amănunţit ce cunoştinţe bo­l i t e a Introdus cbemia tn medicină. A r trebui să s r t t mulţimea medicamen­telor compuse pentru a dei&tura vre uU proces morbid din trup ori pentru a adăuga ceva ce lipseşte în organism, or! pdfctru a da puteri noi centrului de respirire «sau inimii, şl aşa mai de parte.

Un lucru Insă nu pot să-Has nea­m intit Nu pot să trec cu vederea mul­te le ’dureri pe cari ne-a ajutat chimia s l le alinăm: Oâci dftndu-ne eterul, clo­roformul, coeaia, novocaioa, stovaina şi alte narcotic» şi anestemnte ne-a dat ,posibilitatea să amorţim nervii senaitivl «1 bolnavului aşa, încât săniei nu simtă câ-1 operăm.

(V* orir a.)

soldat român.Sub acest titla cetim ta ziaţal „ vfagjrar-

om ág“ următoarele:.Alaltaeri a murit In spitalul din

Zenta« ou tot ajutorul dat de medic), soldatul român Panteiimon Priboi din regiip 8 de honvezi din Lugoş. Tatăl său chemat telegrafic din Lugoş găsi pe fiul său mort/ '

Oraşul Zenta a făcut o înmor­mântare impozantă eroului român. Consiliul comunal, camarazii crucea rosie şi numeroşi locuitori au trimis 101 coroane La înmormântare au luat parte consiliul comunal, nutabditâţiie oraşului, camarazi de râsboi şi oi’ toată ploaia torenţială 0 mulţltn« «»normă de oatreoi. D< uă muzici mi litare a» Intonat marşul funebru d Beathowen pară la cimitir. Mulţii* « era peste 20.000. Toate femeii** I fete4« ar«4U -í* , w an1 bu?>o;e*e de fi»* cu cari acopi-r^â'* morma«»tui

Cor 8poi»d*-nHi. Iul »îViagyS’ország« aice oá ta oraşul Zen ta niciodată ou s'a fâc<t o -»etfei Ue î<* mor mau tare ta*- pozai tă. Di» iniţiativa mărului pro pnetar Ladi4au Kovac; a’a Început o colectă pentru a se ridica un mo­ment pe mormântul eroului român

«Dia acelaşi prilej ziarul koşatist „0-

azetart»3ut care apare în Zenta, acrie tn nrul de Paminecă 109) na prim-articol Intitulat „Potop de flori“, din oare reţinem urmă­toarele :

»Sermane erou român, Paot'lie Priboi, tu dormi déjà somnul lin In pământul delà Zenta. Potop de fiori te acopere. Piorile «imţirei noastre fr&ţoşti, a recunoştinţei noastre şi a dragostei noastre rămân In amintirea noastră e- ternfl. Şl când odată urmaşii recunos­cători, aducându şl aminte de această luptă pe <i»oarte şl viaţă, vor e l ia tine tn cimlterul sârbesc deia Zenta, pătrundă io eufl' tu* lor parfumul fio* ri or pe mormautul tău şi in urma acestui parfum reverse se asupra lor patriotismul, pe al cărui altar ţi al revărsat atât de eroic sângele tău... viaţa ta !

>Şi acorn departe Io Ardeal, In acel mto sat din văile munţilor, lo acea câsoioaift cu cop r*ş ţuguiat po vestească tatăl iubit cu <i iubeşte Maghiarul pe Român şi toate c«*leia t* naţionali»âţi ciusilte, câta inimă sin­ceră a găsit ib acest oraş tatăl şi Uul, cum ne-atb Împărţit pâuea şi c - o it< rui ; câ auüttíin o patrie, şi suntem toţi una. Iu credinţa Lăţească ca cetâ t«nl i.rediuoioşiM«,«

Primarticoiol s«ts »«mnac ds Oaroi Orbán.

Francezii şi AnatolePrin Roma ne soseşte următoarea ştire

din Paris.—scrie „Bud. tiiiiap-*:P esa franceza to u n a n lm ita ta c a

cu o violenţa pe Anatole France, care în scrisoarea sa deschisă câtrâ Herve, autorul opului Guerre Sociale, a riscat şă «firme, că dupâ termtr area prezen- luii’ război Franţa are datoria să pro* cedeze cât sâ poate de uman cu Ger­mani* şi trebue sâ intmdâ mâna de prieten naţiune! germane, căci numai o ast-fe» de procedură este compatibi l cu nobieţa naţmuei tranceze.

Caracteristic pentru starea de ner­voşi ta te şi iri«aţie generală a Frauce ztlor este, că întreaga presă francez" li atacă cu vehemenţă pe Anatoie France pentru această scrisoare deschisă a sa. Dintre multele articole, c»rl tra­tează această chestie reproducem în cele următoare un articol publicat în marele ziar »Bcho de Paris« semnat de Maunce Bairbs:

>A âe discută de oferta făcută Auafcofe France este -ceva prematur, d&r

imposlblbil. in familia, la masa noastră pe locul rămas gol nu putem pofti pe ucigaşi. Din punct de vedere politic şi militar în vecii vecilor vom dispreţul pe.germani. îl vom sili, casă ne reclă­dească rasele dărâmate şi li vom sili să ie ridice monument morţilor noştri.

Dacă în vi tor germanii vor apuca să urmărească superioritatea noastră in­telectuală şl morală, dacă se vor plecă tn faţa noastră, dacă vor primi învă­ţătură de ia noi şl dacă ei vor veni la noi pentru a se adâpâ la isvoarele culturei noastre, oare a fost eduoâtoarea chiar ş) a lui Goethe, atuncia poate vom fi şl noi mai Îngăduitori, atunci ti vom lumină arătându-ie duritatea lor convingându-i despre superioritatea noastră morală şi intelectuală..,.

Ş T I R I.— 23 Sept v. 1914

Rugăm din nou pe stimaţii noştri abonaţi să binevoiască a-şi achita restanţele de abo­nament, pentru ca să nu fim siliţi a le sista ziarul.

In acelaş timp invităm pe toţi sprijinitorii ziarului nostru să binevoiască a- 1 a- bona.

Greutăţile mari ce le a- vem mai ales acum ne în­deamnă să adresăm tuturora rugarea ca deodată cu abo­narea ce o fac la ziar să a- chite şi taxa de abonament.

Cu l-iu Octomvrie des­chidem un nou abonament pe cuartalul al IY-lea al a- nului.

E aşa de minimal costul (pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor., pe V4 de an 6 cor.) în­cât nu ne îndoim că va ezita nici un bun Român de a a- bona ziarul nostru.

Se pot face abonamente şi pe lună pe lângă taxa de 2 cor.

Nu espedăm nimărui zia­rul decât numai după ce a achitat taxa recerută.

„G azeta Transilvaniei

t Iosif 0. Dâlanu, Subsemnaţii cu inima înfrântă de durere şi cu creşti­nească resignaţi© vestesc tuturor rude­niilor şi cunoscuţilor, câ iubitul lor tată şl moş Iosif D. Dăiana, după îndelun­gate suferinţe purtate cu răbdare ere «iindoasă, Împărtăşit! cu sfintele taine, a Încetat din viaţă Vineri, în 2 Oct. n. 1914, tn anul al 84 lea al vieţii, al 12 tea ai văduviei sale, deplâns de nume­roşi fii, nepoţi şi strănepoţi.

înmormântarea răposatului a avut. ioo Dumineci, In 4 Octomvrie n. 1914, la oreh 2 d. a. in cimlterul bisericei din Cut. \Cut, la 3 Octomvrie n. 1914 Vasilie Dă ian 11, econom, lean Dăiaau, econom, Dr. Brie Dâlanu, protopop io Cluj cu fii sâi ioaoh’m Leo şi Lucia Moalea ca fii şi fic«*» loana Sia>escu n. Dâlanu văd. Susan»1 Muntean n. Dăianu cu fiea sa Rafii a m. Lucaoiu, Ana Braţe n. Dăianu, Iile Simescu, Uie Braţe c<* gineri, Rafila Vasilca m. Dăianu, Iustina Paşt»u m. Dâlanu ca nurori.

AdreAm familiilor întristate sin- ce e coodoienţe!

Eiiscojul Hossz’i vizitând răniţiidin BiStr^i* Ni se surie: Episcopul Bos* ssu in tovărăşia d lui «sanonic Domide, a cercetat zilele aceste pe răniţii află­tori In spitalele din Bistriţa, adu ian fiu-le prin câte o vorbă părinteasca mângâiere sufletească.

P. S. Sa Episcopul CaransebeşuluiDr, Miroa fi. Oristea a »dr*sat preoţime! diecezei sale următorul ordin:

Statul ajutoră familiile rămase fără sprijin ale acelora, cari luptă pentru gloriosul nostru Rege şi pentru »ubita noastră patrie. Da aceste ajutoare ina r i»1 moaşe să nu să cheltuiască p ntru lucruri bagatele, ci„să se foiosească pentru susţinerea familiei şt îndeosebi a oopii o* râmaşi fără sprijin părintesc, îndatorăm pnotimea noastră $d controleze, câ oare persoanele cari primesc acest ajutor îl şi folosesc pentru su ţinerea copiilor sau nu?

Cu cuvmte rostite de pe amvonul sfintei b serici sâ îndemne credincioşii, cu baud prim Ui să i adune şi sâ i cru< pentru zile grele ce vor urma. întrucât ar observa Insă, că susţinătorii copiilor ar manipula cu uşurătate ajutoarele pri­mite, sâ facă arătare ia < omitetele filiale ce s’au coostiriHt pentru ajutorarea ceUj rimaşi ac-eă; os apo; &£> u# !a J ‘âA^ur.le'de Ursă pe!*-ru sals&ie acest=:r I

-î i'v 'ítiaöun,noastre sâ fie ia Înălţimea chemării* atunci, And e vorba de moralitatea credincioşilor săi.

Inteligenta romană dm Bistriţa adăruit pentru cumpaiarea de cărţi de rugăciuni pa srama răniţilor români din spitalele din Bistriţa, următoarelesume:

»Bistriţeanac, »Coroana«, Dr. A- iexaodru Popu medic, câte 5 cor. Dr. G. Tr pou, Dr. I. Pop, Ion Corbu câte 2 cor. Gr. Pietosu, Dr. I . Seridon. Dr. V Pahone, Dr. G. Liou I. Şerban, Emil A. Ch ffa. Şr. Poruţiu, Dr. Titu Trif, Dr.V. Manu, P. Tof*n, dşoara Gh»ţ&, G. Curtea», Dr. v. MoHovan, A. Candaie, Dr. German, A. E. Liga, C. Flămând, S. Groae câte I coroană, Dr. 1 Monda 60 fii, G. Matelu 50 fii. N. N, 32 ii». N. N 24 fli., D. Rftbrean 14 fii, Ûaa M. Trif 1 carte de rugăciuni total 40 cor. 80 fii.

Din această sumă s’au comandat cărţi de rugăciuni diferite cari s’au împărţit răniţilor, cari mulţănesc căl-

T IPARUL TIPOGRAFIEI A, MUREŞIANU BRANLSGE

| duros donatorilor şi pe acestă cale I pentru mângâierea sufletească ce le-a

procurat.Eac.

Comunicaţie Intre Dorna şi Borgo* Bistriţa. Din Bistriţa ni-se scrie : Dat fiind numărul mare al refugiaţilor din Bucovina şi Galiţia, cari inundau ora­şul Bistriţa, şi cari pentru câte o tră ­sură plăteau preţuri fabuloase, direc­ţiunea căilor ferate austriaco a înles nit comunicaţia: punând in Dorna tră ­suri la dispoziţia fugarilor. Transportul pentru o persoană deia Dorna la Borgo Bistriţa costă 40 coroane.

Prăbuşirea palatului Băncii de SCOnt d n Bucureşti. Pâmbâtă dimineaţa s’a prăbuşit partea de mijioc a clădire! n construcţie din strada Karagheor-

ghevici, unde se construieşte noul local al Băncii de scont Mai mulţi dintre lucrători s’au nenorocit. Până acum s’au constatat 9 răniţi, şi tot aţâţ morţi. Vinovaţi pentru această ca* ta-crofă sunt consideraţi architectoi WaUi'seh $î antreprenorul Harţei, cari ambii au fost arestaţi.

Episcopal do Hijdudorop In noalSâU Sbűiu. Din Nyíregyháza se anunţă, câ episcopul M klo-sy István a sosit eri aici tn noua sa reşedinţă. Recepţia a j avut loc în biserica gr. cat. din Nyí­regyháza. I

Poşta redacţiei.V. Bl. fu C. A sosit. Mulţumite şi sa­

lutări.D -ln l A. P . i n B u d a p e s ta - Am

primit 6 cor. Abonamentul e achitat până ia l Oct. n. Salutări.

Proprietar:Tip. A . Moreşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabili Ioan Lacea.

THEXTRAc el mai fin extract5, ie ceai fluid

Bun ş i ieftin.Indispensabil pentrnspotr™şi economi8e ’capătă la I . L i . Heeshaimer Victor Schreiber, Brttder Fieischei Julius Teutaoh, drogerie, Ai (rod Kamuer, KarV Irk’s succesorii, Eeinricti Peteraberger, N. Grădi­nar, Coleşa & Pana, Seewaldt suoc.E. M6nich Pritz WAliisch etc.

15—26

$0

0

ft0

I»0

«0

5

■Deschiderea unui nou restaurant--------- şi han pentru trăsuri.

Am onoarea a aduce Ia cunoştinţa onoratnlni public din oraş şi dela ţară, că am deschis — — şi lust în întreprindere — —

Win, ŢĂRII BĂBSB(VECHIUL HAM „C O R O A W A ^).

„HANUL ŢĂRII BÂRSEI* este unicul şi cel mai mo­dern han din interi ornl oraşului. — Onoratului publio stau la dispoziţie 14 odăi de pasageri bine aranjate, odăi de mâncare şi separeuri plăcute, unde li se servesc bere minunată de Steînbrucli, vinuri naturale ardelene şiungare. Deasemenea Îmi voi da cea mai mare silinţă să condoc ţ î bucătărie bună de casă cu un serviciu prompt pe lâfftgă preţuri moderate, încât oaspeţii mei se

poată fi în toate privinţele satistâor-.ţi. 'Marele han "(intrarea din Strada Vămii, eşirea prundul roşelor) este aranjat per>tr»i trasuri şi căruţe, grajduri complect nouă pentru 60 cai, ri mize de oă- uţ^, ca*— mere pentru hamuri, etc. ele. — Rugând sprijinul or or. public semnez cu toată stima:

t_3 Samuel Groşi

0

0

0tt0

0

4 >c0

0

Banca N aţion ală a R om âniei.

1 9 1 3S f t u a ţ i n n e s u m a r f i

~ ~ 191*3:28 tiigost 6 Sertearrle

U I 544,198

1.45P028 85.305 .87

62,639,126

154.876,lît8(St0C.lülir . 153.244.874L0 ^ i s l |am n , 7 i # , 56 668,O0O(iet.|trat8C. aur 66 .772 .283r 0 - 'Molj210.017.163

Argint şi divei3b monede j 034.ÍÖ8J 609,131Portofoliu Român şi s trâ iu .30,689,100 Iişr.jefif.îull. 34,777,0001

49,221,500 Impr. pe s t p .îa cî. crt: l î i : úIM 2 ? 2 ”if475 dia care us s ’aurid. l&i: nm, 532

i^ ^ 78,115,2684 al Statului (fără dobândă)

^ ’jEfcctoIe capital social 4 iD g ’ -«.iectel© fondului de rezerva6.461,937

875,940 711,728

147.015,692 54 845.253 42,874 849 16.720,528

3,846.123)70 422.662

Imobile . . . . . . • .Mobilier şi maşini de Imprimerie Oheltueli de Administraţiune . Efecte şi alte valori în păstrare Efecte în gaj şi iu păstrare provizorie Conturi curente . . . . Conturi de valori . . . .Conturi diverse . . . .

255 353,072 257.792,529

110.000,973

11.273,95811.999,35716.759,377

112,892.268

11.273,95811.999,35716.759,377

3 ? s t s i * v I12 000,000]34632,872

5.151,834 451,664.330

3,646 903 2,459.316

36 679,616301s860,94blEfecte şi alte valori de restituit

22,326.847|Conturi diverse . - . , .870,422.662]

Taxa: Scont 6%, Dobânda 7%.

Capital . . . . . . . .Fond de r e z e r v ă ......................Fond. amort. imob. mob. şim aşi Bilete de bancă în circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse

4.086,281 6.752,946 1.088,494

7*5,815 136 864,767 254.011,822 32.638,373 22.895,359

8.510 976

4.036,2416.738.8151,088,511

760.509136,542.970256,776,822

37.681,63123,137.9727,570.953

108373142» 1094678265

12 000,000 37.4*03,800

5.526,192 543.288,016

3 810,594 2,715.614

r 30.678,813 0 390.876,589

57,631,812

12.000,000 37,203,800 5,626,192

567.986,716 3,810,694 S.252123

25,609.492 392.819.792 56,969.550

1083731429 1094678255

& COMP BRAŞOV.