Luna Septembrie - pag.1-20.pdf

7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf

1/20

reHlntel

e

t f

.*

E

E

: ..

-*

d


2/20eacredi

1,r,.lt,i'.

i - : . t j i l

lu

i

W

ntei .com


3/20

Da,

nu

vd mirali. Pii,

dacbciteqti

prin

cheia

a corectitudinii

oolitice

vietile

sfiltilor.

Din

primi

observi

ci unii dintre

pulin,

dentjeazd

sensibilitS,tile

i

valori-

comi 6nd n

epoci fapte

pentru

artrebui

nfierafl

public

chiar

qi

acum, n

se-

Sunt

sfinli care -au

sfidatpe

putemicii

(Irina,

muceni,ta area nesocotitpublic

vo-

a

patru

regi),

unii au cheltuit

averea

poten-

(celebra,deturnare

de fonduri"

a Sfhntu-

Toma,

cdreia -a

c6zutvictiml

chiar

ndiei,

Gundafor),al-tii

au ndemnat a

ivic[ (SfhntaMarina,vajnicd eme-

unii au agresat atrimoniul

artistic

qi

cultu-

chiar

Sfdnruloan

GurhdeAur

s-aopus

e-

statuii

de argint a implrbtesei

Eudoxia,

care s-a

ales

praful),

in.fine,

aljii

au

provocat

gi

neascultare

n cadrul

armatei mpe-

(cei

40

de Mucenici

din Sevastia,

Sfintul

etc.). Aceqti sfinti nu

au

plbcut poli-

establishment-ului,

au fost

contra

$i

au

pl5tit,

cei mai mulfi,

cu via{a

Nu md

numdr

defel

printre

simpatizanfii

Legionare.

Sunt nsl

un simpatizant

al

culturii

romdne.Ba

chiar un

promo-

al

ei, cu ceva

performanli

in

domeniu

atAt n

presa

scris6,cdt

gi

n

cadrul

programe-

de televiziune.De asemenea,mi mai place

credcd

suntun bun romAn,nsd

brb

emfaz6,

dacoman,

rrd tuqdna iona1is6-9i

Xri

mdsluite

ale istoriei

recente.

mi iu-

ara

(care

md

si

doare,inaceeaqi

mlsurd)

gi

oamenii

ei de valoare.

De

aceeanu cred

cI

gurubul

egislativ

trebuia strdns acum, gr5-

bit

qi

imprecis,

pe

viala

qi

opera unor

persona-

lit5fl

ale culturii romdne care au tr[it

cu

cdteva

decenii

bune

n

urmi. Pentru cd dacd

elimindm

din spaf;ul

public

elita interbelic[

(care

a fost,

intr-o mdsurd

oarecare,simpatizanlf

a Migc6-

rii), nu mai rlmdi

decdt u...de-aldePdunescu

Degi

unul ca

acesta

a frcut infinit mai

mult rdu

generaflilor

inere cu otrava

propagandei

nchi-

nate

cuplului dictatorial carea nenorocit

Romd-

nia decdt

poezia

eligioasb

a

lui

Nichifor

Crainic

sau volutele oratorice ale lui Petre

u ea

de la

restaurantul locului,,Tum". Hai sd im serioqi

De aceea red

cd dacd

acceptdm

cum

aceuu-

ti logicd

a,,Patului ui Procust" deologic,

des-

chidem cu bund

qtiinfi

pohria

spreabuz:

Aceas-

ta

e

regula: ntri

cu mbtura deologiei

wemelnice

in bibliotecl

gi

ncepi

sb

aci,,curat", punctual

(aga

um, culmea ,au ncercatsI facdpe

alocuri

legionarii ngigi).

Dar cum

procedezi

cu acei

oa-

meni careau murit

pentru

credinfa lor,

pentru

laralor?

Cum ii

,,clasifici",

in ce tip

de insectar

ideologic i agezi?Acum

se ntrezireqte

aptul cd

intfrnzierea|.ardnici

n motiv a canonizdrii

unor

snntiai inchisorilor a

creaspaliude manewi

unei

posibile

interziceri a lor in

spaliul

public

-

clci

cheia

ecfurii

,,anti-legionare"

e doar un

inceput; vor urma,probabil, qi alte chei de in-

terpretare.

Agadar,ce mai aqteptim,

ca eclezre?

Mdhnire

-

acesta

este cuv6ntul

care nso-

{egte

egea

scatl deminflle anilor'30-'40-'50,

revenite n for 5

printre

noi. Sau carenu

au

ple-

cat.de fapt.niciodati...

LUMEA

CREDINTEI

septembrie

ot5 3


4/20

Centrule ratamente;i

emedii

aturiste

_**_ry

#

#E#S

L_#_;*Se

W

yryffi {-# trt

'# '#g

*&.

ffi* %*

PIus

maimult elAt

medicini

Caufi

n

homeopat

otrivit

pentruine ipentruopiluliu?

Aici ei

gisi

ntotdeauna

ceimai uni

pecialigti

.10%

educere

a

prima

onsultafie,

entru

dulfi

.20Y0educereaprimaonsultafie,entruopil

.

importante

adouri

a

prima

iziti:

cirfi,

reviste,eaiuri

F|tOPIUS

Med

Prosramiritatel.

Bulevardulacherotopopescu

021

52 300

(la

oi

agide

iafaancului],

0766 33 00

lntrarea

lt. uicu

asiler.2

0729 33 00

www.fitoplus.ro


5/20


6/20

,,Fost-a

avizd

ast; eetate,ntru necazul

ernintiilor

efuitoare,

cdciDurnnezeu

i-a

pogorAt

nila

aasupra annenilor;i

bla-

goslovit

st oc,ntru

ajutonarea

om6nilor

e

pe

aceste elea-

guri,

ipdstui{i

e

oc

gi

sabie, e nobie

i

de nroarte"

stfel, urnai

aici storia

e

nnpletette

u

vegnicia,ntr-o

armonie

esdvdrgi-

t5, ransforrndnd

otulintr-unr

inutdesfintenie

i

eqendS..i '

l s tor ie, legendi ,duh

gib inecredinciosutdomni_

Pe

blagoslovita

vatr[ a tor Vlad

Jepeq

a data de

credintei noastre

strdmo- 27

septembrie

461.Dom-

qegti

din intinsul

judeJului

nitorul scria n

documentul

Vlagcas-a idicat ca un turn emis desp re amplasamen-

inalt

de

spiritualitate

gi

lu- tul mdndstirii;

,ca

sd

ie ho-

mind

M6ndstirea Comana.

tarul

fmdndstirii]

pdnd

unde

Prima

atestare

documenta-

se

mpreund

cu balta Coma-

rd

s-a sdvArgit

rintr-un

hri- nei, drept n iezerul CAlnig-

sov emis

de cdtre dreptul tei". Adicd

vechea cetate

6

septembrie20l5/Ll i i \4 l r \CREDINTEI

monahaldse ridicase

pe

o

insu16din mijlocul mlaqti-

nilor Nea jlovului. Accesul

se

fbcea

prin partea

de nord,

trecAndu-seesteun pod de

lemn careoutea l incendiat

cu uqurinld

n

cazul

n

care

ldcaqul era amenin{at

qi

care

se

ermina naintea

unei

porli

inalte orin care se dezviluia

www.lumeacredintei.com


7/20

llristos bineveni-

creqtini.

Din cronica

drii

afldm

cd

domnitor Vlad

Jepeq

pe

drumul

care ega Bucureq-

de Giurgiu, la finele

anu-

Domnitorul a fost

qi

decapitat, ar

capul

fost

luat

de

turci

gi

dus

la

spre a f i ard-

ca dovadd cd

ucis.Trupul,

pentru

ci

firii

Romdneqti,

intr-o ctitorie

sa cdt mai

apropiatS.Aga

obiceiulacelor

vremuri.

unei

legende

cu

adevdr legat[ de

voievodului,

pdstra-

prin

viu

grai

din

generalie

generalie

de cdtre

ocal-

apropiat oc ar fi

chiar la M6ndstirea

Co-

exact, ntr-un loc

cu

nuc,

unde

ape foarte

bune de

qi

in

prezent qi

in

pe

locul

unde

vecheabisericd,con-

de

domni tor .

Depd-

aura

de legendS,ceea

s-a oetre-

prin

anii

"70,

cdndo

echi-

de arheologi

aflatdsub co-

amilieiAdrian

gi

u sdpatn bise-

veche

qi printre

mor-

g[site

atunci

au

glsit

osemintele

unui bdrbatde-

nici

un

insemn

nici o inscrip-

avAnd

doar monede aqe-

de

ur-imprejurul

trupu-

emise n vremea

Tepeq.

De aceeas-

poate

ua

n calcul ca

chiar trupul domnitoru-

decdt

ca o ipotezd,o

po-

Unul din istoricii

contemporani,

membru al

Academiei Rom6ne, Con-

stantinRazachievici.a scris

mult

pe

aceastd emd, nu-

mind Comanaca iind,,locul

celei

mai

plauzibile

poteze".

Nu mul{i au fost cei care

s-au

ngrijit

de-a

ungul

vea-

curilor de MandstireaComa-

na, transformdndu-se n cti-

tori ai acestui loc

ddruitor

de duh.

In anul 1588,Radu

$erban,

n

vremea aceea

i-

ind boier din Coiani

(in

zile-

le noastreMoinegti), a ince-

put

ridicarea unei mdndstiri

la Comana,chiar

pe pdmdn-

turile

primite

moqtenirede a

mama sa,

in locul

unde

inc[

se

mai

distingeau

zidurile ve-

chiului

l[caq de cult. Pireau

destul de

puternice qi

de

ace-

ea boierul a decis sd ridice

chiar

pe

ele

o noud

bisericl

cu

hramul Sfbntul Nicolae. A

avut deplind

gnjd

Ci

a

impo-

dobit-o

totodati

gi

pe

interi-

or

cu

pictur[ in frescd.

Pe zi-

dul de la

intrarea

din

pronaos

apdrea impreun[ cu solia sa

Elina, respectAndhadi,tia cti-

torilor.

Mai tdrziu,

pe

cAnd

Radu $erban a urcat pe tro-

nul Valahiei,

in anul 1602, a

pus

si be ntervind in tablo-

ul votiv

pentru

a

se adduga

LUMEACREDINTEI

septembrie01s


8/20

POPASURT

UHOVNtCTSTt

efigia

domneascb.

In per ioada

ani lor

1699-170|,

marelevornic

$erban

Cantacuzino

nce-

pe

a se ngriji

de Mindstirea

Comana,

mai int6i

prin

d6-

ruirea

unui

chivot din areint

.. intru

pomen

rea

pari

nf lor

Dr[ghici gi Pdunaqi a so{i-

lor

Maria

qiAdriana",

confir-

mAndu-se

umva

cd aceqtia

au fost

chiar

aici inmormdn-

tafi, la

Comana.Acest

chivot

se

g[segte

n zilele

noastre

n

coleclia

permanentd

Muze-

ului Nalional

de

Artd

din

Bu-

curegti. n

acelagi n 1699 n-

cepe estaurareamAndstirii,

realiz6ndu-se

ucrdri de o

deosebit[ calitate

qi

frumu-

se{e arhitectur

ald, utllizdn-

du-sestilul epocii,

cel brdn-

covenesc, a un rezult at a

trei binecuvdntate

omnii

gi

prin

impletirea

a

doud

vile

de neamuri nobile:

neamul

Basarabilor

qi

neamul Can-

tacuzinilor

(Matei

Basarab,

| 632-1654;

gerban

Cantacu-

zrno, 7

6'7 -1688;

Constantin

Brdncoveanu,

1688-

714).

Astfel, aceasti

restaurare

a

lui

$erban

Cantacuzino

(a

nu se inlelege

ci este

vor-

ba de acelagi

u domnitorul

menlionat

un

pic

mai

sus)nu

se

eagbnumai

de

miezul

du-

hovnicesc

l ldcagulu i .

ise-

rica, ci adaugd

alte chilii

eta-

jate,

pe

aturile

de est

qi

vest,

iar

pe

cele

vechi refbcdndu-le

integral,

consoliddnd

gi

ndl-

ldnd zidurile pdnl la aproa-

pe

15 metri.

Apoi

construc-

lia

o imbogd{eqtepe

latura

de

nord

cu

un

minunat

foi-

gor

n

stil brdncovenesc.

e

poate

dentifica

esne

stilul,

dupd cele 10

coloane nqi-

rate

de

jur-imprejurul

indl-

latului

pridvor.

Marele

vor-

nic

$erban

Cantacuzino

nu

se opre$teaici,

cdci in anul

1703 mai r idicd

qi

un

para-

cl is cu hramul

Sf in1i i

p i r i -

don

qi

Eftimie, pe

locul

unde

actuallnente

existd un mau-

soleu. n lunaaugusta anului

1709,vomicul

$erban

a tre-

cut la Domnul. iar

trupul i-a

fost nhumat

a Comana.

Din

pdcate,

astdzi nu

se cunoa$-

te amplasamentul

ocului

de

veci al boierului

ctitoq

cdci a

fost distrus al[turi

de celelal-

te morminte

n anul 1854

de

cdtre nterven{ia

monahilor

greci,

cdnd

a alut loc

o nou6

restaurare

generald

a sfAn-

tului l6caq

monastic.

Md -

ndstirea

a fost inchinatd

in

anul 1128

Patriarhiei

SfAn-

tului MormAnt din Ierusalim

qi

cSlugdrilor

greci

de cdtre

Nicolae Mavrocordat (unul

din domnitorii fanario{i),

cdci nu mai

existaumogteni-

tori direcli ai

Cantacuzinilor

www.lumeacredintei.com

eptembrie

2015 LUMEA

CI{EDtNTEI


9/20

se se ngrijeasci

de

cti-

Incet-incet

mdndsti-

ncepe

sd-qi

piarddgi

din

bunurile

gi

averile

care e

definea

din donafi-

ast-

incepe

o

perioadd

de

ung

m6nbstirii.

In

anul

1863,o

datdcu

isericilor,

c6-

greci

pdrdsesc

Coma-

Din

pdcate,

dupd

acest

n

care oatemogiile

ost

expropriate. rlnds-

Comana ntrd ntr-un alt

gi

mai accentuat,

de

100

de ani,

devenind

intdi

bisericd

oarohiald

statului.

Apoi, in vremea

de

Indeoendentd

n incinta

m6nds-

a func{ionat

Prefectura

devenind

apoi in-

n vremea

Rdzboiu-

Ruso-Turc,

spital militar,

la

sfdrgitul

secolului

19. intr-o ariol

a mdndstirii

rocula

renoa$ul o l le l .

ar

in

cealaltl aripd activa

qcoa-

la

satului, unde era

gdzdui-

td totodati

qi

invd 5toarea.

Ceva mai tdrzlt,

dupd

Pri-

mul RdzboiMondial ,

a de-

venit necropold.,

a initialiv

a

Reginei Maria

qi

a

lui

Ni -

colae orga,

construindu-se

pe

locul

vechiului

Paraclis

Domnesc

un

Mausoleu

care

addpostegte

i

astizi

osemin-

tele

a 750 de soldali.

Apoi a

deveni t

Cooperat ivh

gr i -

coldde Produclie n perioa-

da comunistd,

imp in

care

toate ladi r i lece inconioa-

rd bisericaau fosI

transfor-

mate n

depozite

de cereale.

LUMEA

CREDINTEI / septembrie2015


10/20

Cu toate aceste ifomile vre-

melnice abdtuteasupraei, bi-

serica

nu a incetat nicioda-

td a fi l6cagde cult, Sf6nta

Li turghienu a incetat ic i -

odat6, de

peste

cinci seco-

le, rimdnAndo icoand ie a

spiritualitdlii

qi

continuitllii

poporului romdn pe aceste

meleaguri.

Dupa ung zbucium.

pd -

rSginire,

prefacere,

ui ta-

re, ateism, voia Domnului

s-a frcut vdzutd

prin

lumina

Corp echil i i

HFI

faptelor vrednicului

de

po-

menire Preafericifului

nostru

PatriarhTeoctist,care

n anul

1992 a avut mare dorin{6

gi

grijd

ca Mdndstirea

Comana

sd

qi reia menirea, einviind

via{a

monahald

de

obgte,

oc

important

din

istoria

neamu-

lui nostru.

PersonalitiIi,

mpresii

in toateaceste

eacur i

parcurse

n timp de

Mdnds-

tireaComana. e

au cuprins

550

de ani

de existen [,

mul-

te

personaje

i

personalitSli,

trec6nd

pe

aici Comana

qi

rd-

mAndndvddit impresionali

de ceeace auvdzut, au no-

tat in scrierile or o

seam[ de

observalii,experienle

qi

trdiri

ce

au rdmas mooftante mdr-

turii documentare.

Iatd

ce spunea

ntr-o

in-

semnare

de cdldtorie,

di n

anul

7657,

Paul de Alep, care

venise

n

Jara

Rom6neascd

in calitate de secretar, nso-

gindu-l e

Patriarhul acarie

de

Antiohia:

,,...am

ajuns a

o

m6ndstire nchinatd

SfAn-

tului Nicolae, numitd Coma-

na, ctitoria

rdposatului

$er-

ban

Voievod, tatdl

domnului

de acum. Ea este o mdndsti-

re mare, trainic{,

inchisd

cu

ziduri de

piatrd.

n cele

patru

colEuri

unt

patru

urnuricu

galerii

olt ite e

ur-imprejur

pentru

nfrumusetarea spec-

tului

qi pentru

plimbare.

...]

Ce

m-a incdntat

cel

mai mult

a fost

privirea

asupra

ajig-

tii de

iarbd

verde care se n-

tinde

in intreaga

curte a

m6-

ndstirii, cu fAntAna a de apd

dulce.

impede

i

curata

i

cu

chiliile cdlugdrilor aqezate e

jur-imprej

ur. Aceastdmdnbs-

tire estea$ezatAa nlr-o n-

suld,

fiind inconjuratd

de la-

curi

qi

de

b61 i,

de apd

9i

de

mocirld de nepdtruns.

$i

nu

este

nic i

un drum care sd

ducd spre ea, noi inqine re-

cdnd

prin

ele

cu

cordbiile...".

O

alti

mdrturie esteace-

ea

a Mitropolitului Neo-

fit Cretanul al Ungrovlahi-

ei, care

avizita

sa din anul

1746 nota njurnalul

de cb-

ldtorie din car e red[m un

fragment;

,...am

ajuns

seara

la mdndstireace se numegte

*

l

' l

septembrie2015 LUN,ILA CRFf)T\TI

I


11/20

care

se afl6

cale de

ceasuri

depdrtare

de

ar

aceastd

mdnds-

este

sfinlitb pre

nume-

SfAntul

Nicolae,

fiind in-

Sf6ntului

MormAnt

rdposatul

domn

Ni-

Mavrocordat.

MAnds-

este aqezatl.

ntr-un

loc

unde

curgdnd

un

rAule

Calni$tea,

acesta

or-

n

heleqteu

n

jurul

cAnd

aoa

estez6-

rebuie

se-1 reci

cu

spre a intra in m6n5s-

[...]

Mdndstirea

este

de

av6nd in

fie-

ungher

cdte

un furn, ar

clddire

are

doud

ca-

are

gi

foigoare

de

piatrd

9i

porli

de ier.

gi

ca

nu o lungesc,

este

o clddi-

minunatd qi

ziditd

cu mare

iind

oate

in

pia-

ciopliregi

cdrdmidd.

a o

e

nepdtruns".

In

anul

1908,

storicul

lorga

a fbcut

o vi-

l inutu l

Vlaqcdi .

n

sducdtreGiurgiu, re-

profesor

a

poposit qi

Comana,

de-

scris urmdtoare-

,,Incd

pulintel

gi

pe

o altd

din acest

es

de

pr i -

nea$teptate,

zidwi-

ru inate

ale

Comanei ,

u

rogii

ca

sdngele,

se

n

apa,

mai

cu totul

a Neajlolului.

Doud

cu

nigte

cupole

gre-

din

cadrul zimfuit

gi

de negre

ereqti

moarte,

ddrAmiturilor.

n

fa d.spre

lat, alb ca de argint, in-

us, a

catul al

doi-

un

balcon

cu

patru

stdlpi

piatrd

lucrali

la

bazdsila

Zidurile

aceste

erau

de

o mare

putere

qi

lucrul

lor

e

foarte

ingrijit,

din

cdrimizi

bune

qi

din

pu-

f ind

tencuiald

are.

Turnuri

boltite

pdzeau

din loc in

loc

asupra

marii

intinderi

uqor

inviluite,

slmbnate

odini-

oard cu

pdduri

dese acolo

undeacum

sunt

de multe

or i

copaci rdzletr".

Dar poate

cea mai

fru-

moasd, mpresionantl gi

pli-

nd

de

sensib i l i ta te

escr ie-

re a mdnlstirii

a rdmas

de la

Majestatea

a Regina

Maria:

,,Toate

uinele au pentru

mine

un farmec

deosebit.

Cum le

vid de

departe, totdeauna

caut

sb isbat la

ele,

c6t de rbu

sd ie drumul.

Cunosc

una,

nu

{eparte

de Bucureqti,

care a

pistrat

linii

de cea

mai mare

frumusef5:

bltrdna

M6nbstire

Comana.

. . . ]

Acuma

e

o rui-

nd ale

cirii nobile

inii

se idi-

cd

pe

neagteptate

pre

ceruri;

masivd

qi

ddrlplnatS,

zace

ca

un balaur adormit

intr-un

Ji-

nut de lacuri

9i

mlaqtini.

[...]

LLq\4EA

REDINTEI septembrie

0ts


12/20

POPASURI

UHOVNICESTI

Am

fost acolo

tntr-un

amurg

inflicdrat

de

vari; vdzdu-

hul era

aqa de

liniqtit, cd

pe-

rea atamat

deasupra

aPetelor

noaste,

iar apele

atAtde odih-

nite

incdt rdsfringerea

zidu-

rilor

pirea o altii

clidire

rds-

turnati

in ele.

Vechii

pdrefi

gi

malul

pleguv

pe

care stau,

erau

in aceiagi

coloare;

nici

un copac,

nici un

pdlc

de um-

brd departe

mprejur...

M-am

cd[irat

prin toate

pa(ile

rui-

nei, strecurindu-mi prin crd-

pdturile zidurilor,

urc6nd

pe

rlpezi

pov6miquri, nfr untAnd

sciri de

lemn,

putrede, pind

am ajuns

in foiqorul

deschis,

care,

cu stAlpii

lui suPfirei,

e

o adevlrat[

comoard

de

artd

veche".

Astizi

Inexpugnabila

etate

Ei

mdn[stire

de

la Comana

in

prezent addpostegte

ntre

groasele-i

ziduri o

obgte

de

12 monahi,

ce

sunt

cu

inte-

lepciune

qi

deosebiti

cdldu-

ri conduqi

de

pdrintele

Pro-

tosinghel

doctor

in

Istorie

Mihail Muscariu, care ne-a

primit

cu

nespusd

smere-

nie, bucurie

gi generozitate.

Am ajuns

aiciinh-o

zi de

oi ,

chiar de

marea

sirbdtoare

a

Schimbdrii

la Fa{[

a MAntu-

itorului

nostru

Iisus Hristos.

Pdtrunz6nd

n impresio-

nanta bisericd,

incdrcatd de

atdta

duh

qi

istorie, am

parti-

cipat

cu sufletele

pline

de bu-

curie

la S{bnta

qi

Dumneze-

iasca

Liturghie,

linut5

de trei

preoli

in frunte cu

pdrintele

stare

Mihail. Apoi

am mers

sd

ne

inchindm

pe

la icoane

gi

moaqte,

printre care

gi

la

icoana

dcdtoare e

minuni

a Sf,dntului

Ierarh Nicolae,

protectorul MAn[stirii Co-

mana,

care este

de o

frumu-

se{e

deosebit[.

A fost

picta-

td

in secolul

17

qi

mai tirziu

ferecatd

n argint.

P[rintele

staref

ne-a

poftit la masd,

n

ttapeza

care

nu

$r-a

scnlm-

bat

mai deloc

inf5ligarea de

acum

cinci secole,

dupd

care

ne-a

poftit

avizita

muzeul

qi

biblioteca

minlstirii,

de care

nu

poli

s6, u

rdmAi

mpresi-

onat.

Mobilierul,

artefactele.

cdrlile

vechi

de aici de

a Co-

mana

au un

farmec

qi

o

in-

semndtatedeosebitepentru

frlmAntata

noastrd

credin-

1i,

istorie,

neam. MAnlstirea

Comana

stI dreaptd,

aseme-

nea

credinlei

poporului nos-

tru, drept

merhrie

cd Hristos

veqnic

este

n inimile

noastre

Am

plecat

de

la Coma-

na cu

multd

mu[umire

adu.

s[

lui Dumnezeu

cd

ne-a in'

wednicit

a cunoaqte

mai bine

acest

oc

qi

oamenii

ce slu.

jesc

Lui, ldsdnd

ncet-incet

r

spate,

printre

mlagtinile

Ne.

ajlovului,

reduta

de credinli

romdneasc[ a Comanei. ir

amurgul

rubiniu

al acelei bi.

necuv6ntate

zile de sirbdtoa-

re a Schimbdrii

a Fa 5.

Laurenliu

OSMOII

www.lumeacredintei,co:

sptmbd

2O15

LUMEA CREDI\ITEI


13/20

Coli l ia

#'

i:r

r"b3$J33$#

e

picurd

inceruri

este

ceastdldnda iminealS e

sfdr-

de augustmi impezette

rivirea

are e

pierde

ndeva, proape

rizontului.

poi

magineae

rAnge

rusc

i

md rezesc

n

nor t6nciminulios dltuite e imp,

u

endinla ea

nge-

n

semn

e

binecuvdntare.lterior veam 5-midau

eama

d

prin

collul

acesta

e rai,

rin

Cheile obrogei,m recut

a

printr-o

ami

spiritualS,chimbdnd

agaportul

umultului

otidi-

ncu

pacea

d6ncd uneiindepdrtateumi.

;a

amdeslu;it

rumul

ustiei

obrogene,ntr-o ume contrastelor,

i

ot

a;a

am

aSf6nta Andstireoli l ia,edrurnul ietruit,trSjuiteciulini

are

arcd

e

salutau,plecalie

vintul

puternic.

Ands-

eo simplitateparte,arslujbele

i

rugiciunilen borde-

care vieluit

drintele

ometianveau d-mi druiasci

ucuri i

e

care oar n

pustia

Munli lor

uilei

e-ammaiintdlnit.

LUMEACREDINTEIseptembrle

015

13


14/20

REPORTAJ

Paraclisul

6ndstiriiiarhondaricul

Bisericasupravieluit

buldozereloromuniste

La rdscruce e vdnturi

gi

in

acelaqi imp la rdscruce

de

drumuri, M6ndstirea

Colilia

este cel mai izolat aqezimdnt

monastic

al

Dobrogei.

Exis-

ti insd doud modalitil[i

de a

ajunge

aici:

fie

prin

Cogealac

gi

Rdmnicu de Jos

(dacd

vii

dinspre Tulcea), fie

prin

lo-

calitd"tileMihail Kogdlnicea-

nu

qi

Grddina

(dacd

vii de la

Constan{a). mbele variante

sunt

destul de dificile din cau-

za

drumurilor ldsatede zbeliq-

te, dar

cu

ajutorul lui Dumne-

zeu

gi

cu

pulinA

Abdare

rice

cregtin se

poate

bucura de

age-

zdmdntul monahal de la Coli-

lia.

,,inainte

reme,aici eraun

sat u acelagi

ume.Colil ia.

cdrui existenld a fost destul

de zbuciumatS", qi aminteg-

te maica stare{i

Rafaela.

,Lo-

calnicii. areeraude origine

german6,

au

fost repatriali in

anul 1940,urmdnd ca

locali-

tatea

s5

ie repopulatdcu refu-

giali

din Cadrilater.

Dezashul

a venit insd odatd cu

instaura-

rea

comunismului,

cAnd ntre-

gul

sat a fost ras

cu

buldozere-

le de

pe

fa,ta

pamaduhi. Mila

Domnuluia fost ca biserica

de

piatrd

sd dmdnd

neatinsd.

Timp de 40 de ani, aceasta

inceput s[ se ddrdme ncetul

cu

incetul, fiind transforma-

td in staul de vite. N-am

cu-

vinte sd vd descriu um ard-

ta cAndam ajunsnoi

aici. n

anul 2006 am

plecat

de

a Md-

ndstirea

elic

Dere.

u bine-

cuv6ntarea nalt Prea

Sfinfi-

tului

Teodosie, rhiepiscopul

Tomisului,

primind

ascultarea

de

a reinviq

vatra

monahald

de

la Colilia. In momentul

acela,

v[ mdrturisesc incerci nu

gti-

am

de unde

aveam sd ncep,

de

vreme

ce

nu

eram decdt

doud

maici,

eu

qi

maica Dio-

nisia, oar u hainele

e

pe

noi

gi

cu cerul de deasupra?'.

intre

ravili

;i

ascultare

V6nturile n[nrasnice ale

acestor

ocuri

au smuls aco-

periqul

bisericii, ar

ugile

gi

fe-

restrele -audistrus

gi

ele,ast-

fel incdt vechiul aqez[mdnt

s-a

transformat ntr-un veritabil

grajd,

unde ntre timp igi

g5-

siserd

addpost

vreo

$ase

ute

de oi

ale

ciobanilor din

zond.

Maica

Rafaela

qi aminteqte d

. .pdnd

i

arba

e

nridacina-

se n zidurile vechi, iar

p[s6-

rile acoperiserd oate unghe-

rele bisericii aflate in

ruin[.

septembrie

2015 LUN{EA

CRF.DINTEi


15/20

gunoiul

mai avea

ajungea la ferestre.

sd

gisesc

un

dupd

care s5

pot

incepe,

fbcut otul

dupi voia

Dom-

Cu un

clopot de

vapor

care

-am pus

n v6rful tur-

a

nceput

drumul

acestei s-

deloc usoare.La scurt

mai aldturat doud

gi

mica noastrS bqtea

sd

prindd

contur. Nici

se

putea

altfel.atdta reme

pe

care

e

inil-

cdtre Domnul pomeaude

cerul liber, din locul ame-

undeva

n stAn-

SfhntuluiAltar.Nici o mai-

nu dormea

mai mult de 3-4

pe

noapte. imineafa. ai

citeam

pravila,

iar la

$ase

eram din

nou

prin-

ruine. Vreo 15 camioane

gunoi

am scos din

naosul

pe

cdnd

semdnacdt de c6t

cu un

loc

de

nchinare, am in-

ceput

drumurile a Constan{a.

tncerc6ndsd

gdsim

ajutor

fi-

nanciar

pe

undeva.

Acoperigul

l-am ficut cu ajutod unei da-

nii

de

la

Gheorghe

Becali, iar

pentru

alte lucriri

ne-au mai

ajutat

cdliva

credincioqi din

zond.Nevoile sunt

parcd

pe

zi ce rece

mai mari ".

Rugi


16/20

REPORTAJ

de a

Colilia, nu

pot

sAnu

vor-

besc

despremormdntul

aces-

tuia,

dar

qi

despre ucrurile

ab-

solut

minunate

care,

din

ce in

ce mai

des,

se

petrec

a

bor-

dei.

Venind

de

la

Mdndstirea

Sfbntul

oan

Casian.

d.rintele

Dometian

Joraa ales

un

mod

de vieluire monasticdaltfel de-

cAt

al mdicu{elor

care

se ne-

voiau fiecare

n

chilia

de ob-

qte.

$i-a

sdpat

singur

un bordei

intr-o

movild

din

incinta

md-

ndstirii,

unde a alut

o vie{u-

ire

numai

de sine

gtiut6.

ri n

fereastra

minuscul5

a

colibei,

lumina

candelei

p6lpdia

nein-

cetat. Ziua, pdrintele

trudea

alSturi

de

mdicule,

dar

qi

de

muncitorii

care ucrau

la

aco-

periq.

Munca

era muncd,

iar

pravila

pravil6

Aqa

era

p[ -

rintele,

neobosit

qi

stdruitor

n

toatecele duhovniceqti.

,Din

pdcate

ns[, preapulin

ne-am

putut

bucura

de

prezenfa

gi

ajutorul

sfinliei

sale,ne

spu-

ne

cu tristele

maica

Rafaela.

O boali

cumplitd -a r6pus

n

foarte

scurt imp

gi,

pe

cdndne

indreptam

cdtre

Spitalul Flo-

reasca,

pre a ne

cere efiare,

cum

este 6nduiala a

noi, la

monahi,

am

primit

vestea

cd

pdrintele

gi

trbieqteultimele

clipe,

fiind in

drum spre M6-

ndstireaAdamclisi, unde urma

sd fie inmormdntat.

Am aler-

gat

mediat

ntr-acolo,

dar

pe

drum

m-am

sfbtuit cu maicile

cum sA acem

s6-l aducem a

Colilia?

Pentru

cd a fost ucid

pdna

n

ult ima

cl ipa:

numai

ce-l aud

pe p[rintele

Dometi-

an:

.

mediat

ne-am

mobilizat

gi

-am adus

la mdnbstirea

atdt

de dragi lui.

Ca o ultimd

dorin{i,

pdrintele

ne-a

rugat s5-1 nmormdntdm

in

coliba n

carea viefuit.Asta

se ntdmpla pe

3

mai

2010,

iar pe 4

dimineafa a trecut a

Domnul

zdmbind.

Ceamai

mare

bucurie a noastrd

a

fost

in

clipa in

care amrealizat

cd.

sub

pdtuful

pe

care

se odihnea

de obicei

gi

sdpase eja

groa-

pa,

cu cine

qtie

cAtd

weme in

urmd. Am

mai

sdpatweo zece

centimetri

gi

l-am inmormdn-

tat cdlugdregte,

n locul pe

care -a iubit

atAt

de mult.

Se

vede seama

cd ne-ntdlnisem

in duh.

ceea

e a thcut

sd

pri-

mim la timp

mesajul

cel

din

septembri

2015

LUNlF,A

CRII] lNTEl


17/20

urmd al pdrintelui

nostru

drag.

Din ziua

aceea,orice

proble-

m[

avem alergim lapdrintele

intru mdngdiere

qi

vindecare.

Multe

tdmdduiri

-au dvdrqit,

at6t n rdndul

maicilor. ar

qi

al mirenilor

care s-au rugat cu

lacrimi

de

poclin 5

in bordei.

Noi il

avem

pentru

otdeauna

aici,

dar estebine

ca

toti

cei

care au mari

tulburlri cie ot

felul

sI

qtie

cd

aici igi pot gisi

alinarea.

a bordeiul cel incir-

cat de hari'.

unmr(paradrs

le-ar

utea

juta

pe

maici

si nfrunte

is(olele

La Slinta M6ndstire

Coli-

lia viefuiesc

acum zece m5i-

cule.care rudesc

n cont i -

nuare

pentru

definitivarea

lucrdrilor.

n locul

baricii im-

provizate

de ele,

pe

cdnd gi

puneau

dnduiali

in obgte,nu

ai

cum sd nu

observi un corp

de chilii

de un alb imaculat,

intregit u un arhondaricio

Irapezd,

oate nconjurate

de

flori

;i

verdea{d.

Chiar dacd

vdnturile

suflI fbrd ?ncetare

aici, mdicu{ele

au

gdsit

me-

todedea-qi

ult iva egume

i

zarzavatsi

in mica

grddind

din

spatele,,casei

lbe"

(cum

o mrmesc

ocalnicii). Md

uit

la

ele

si

m[

minunez. vdzdn-

du- le cum

cardapd ocmai

de

la

trei-patru

sute de me-

tr i .Acolo

au

gdsit

un

zvor

gi

tot acolo

au

frcut un agheas-

matar,

spre folosul mdndsti-

rii, dar gi al mirenilor carese

incumetd

dajunga

dnd

ici.

Cu ajutorul

ui Dumnezeuau

reuqit

sd-qi

procure qi

o micd

eolianb

care se-nvdrte

din

rdsputeri,

dar

pentru

a

putea

face fa[d nevoilor m6nbstirii

ar trebui dotati cu un

genera-

tor,

pentru

care mbicufelenu

au resursele ecesare.n in-

cinta m6ndstirii mai sunt weo

doudzeci de cdsule, n

care

maicile,

in

nemdrginita or

dragoste. or sd

gazduiascb

familii fbrd addpost,

dar din

pdcate

qi

acolo mai

sunt

multe

de frcut. ,,Egreu,mdrturiseg-

te maicaTeodosia,

conoama

sfintei mdndstiri. Vine iama,

cdnd vor

trebui

incdlzite toa-

te chil i i le,de

bisericd

ici nu

mai vorbesc...e nevoie de

multe. MAndstirea

este

pur

gi

simplu in bdtaia

vdntului,

nici mdcar

gardul

nu l-am

pu-

tut face, mbcar

sd ne ferim

de

an ma ele n

ometate.

ocmai

de

aceeaam ftcut

aici, lAn-

gI

chilii, un mic

paraclis

cu

hramul

Sfdntul Mare Muce-

nic Gheorghe.Piatra

de teme-

lie a fost

pusd

n

anul 2007

de

insugiarhiepiscopul ocului,

IPS Teodosie, ar nu

s-a-gIsit

nimeni care sd ne

ajute finan-

ciar

qi .

dupl cum vedeEi,

e

inchinim neputincioase

ntre

pere{ii

eci

qi goi...

E

greu ".

LUNIEr\ CREIIINT[.] / septembrie

2015


18/20

Din

ulinullor,

maicileiospiteazi

pe

ofi

cei

e

le rec

ragul

S-a

nimerit sI

ajung aici

chiar n

ziua

prdznuirii

Schim-

bdrii

la Fali a

Domnului. Fiind

var6, Sfanta

Liturghie s-a slujit

in

biserica

mare, cea

endscutd

precumpasdrea hoenix.N-o

sd vd vind sd

credefi, dar

toli

credinciogii

prezenli a

slujbi

au fost invitali

la masd,zeci de

oameni

Maica stare 5

nu in-

gdduie

nimdnui

sI

plece

p6nd

nu mdndnc6.

Nu

qtiu

dacd

intotdeauna

e mai

rdmdne

gi

maiciloq

pentru

cd

aici chiar

nu e

de unde...

Dumnezeule

mare Nu credeam

cI

voi h6i

weodati

o astfelde

experien-

E

de vial5

Am zlbovit

pre

de cAte-

va zile la

M6nistirea Colilia.

Dupi

slujbe,

o

luam

la

pas

printre

vii sau

pur

qi

simplu

prin

imensitatea

pustiei bitute

de v6nturi.

N-amvdzut

in via-

1a

meao mdn6stire

mai

sdracd

qi

mai

lipsitd de ajutor.

Odih-

nindu-md

pe

o

piatrd

din

fala

bordeiului

pdrintelui

Dometi-

an,

priveam

spre

cenrl

nefuesc

de albastru

qi

gdndeam

a for-

fota

din marile lavre,

a

podoa-

bele

gi

modul

de

viefuire cd-

lusi r i lor de

acolo. . .b iser ic i

inlalzlte, chilii

incdlzite, apd,

curent electric,

pangare

ncdr-

cate

qi

zecide

mii

de

pelerini.

care

u otii

$tim

cd asd

mdcar

un

b6nu a cutia

milei.

Am mare nddejde cd dup[

ce

se va afla despr e

nevoi-

le acestei

m6ndstiri cu mult

har, dar

austerd

precum

locul

in care se afld qi sufocatdde

neajunsuri, se

vor

gdsi

creg-

tini care si ajute

a revigora-

rea

vie{ii monahaledin aceas-

td rdscruce de v6nhri.

Maica

Rafaela, starela

mdndstirii de

la

Colilia,

mi-a dat blagoslo-

venie

sd ac

public

numdrul de

telefon

al

sfintei

mdndstiri

qi

un

numdrdecont,

undeorica-

re dintre

noi va

putea

sd adu-

cd

o

micd

ertfb:

MAnistirea

Intrarea

in Biserici a

Maicii

Domnului Colilia,

jud.

Con-

stan{a.

Telefonz 0767 937095.

Cont

RO4l BTRLRONC

RT02

2181

910L,

Banca

Transilvania.

MarianaORLOVEANL

www,lumeacredintei.cor

'-

t :_

' i ' i

_

'j

18 septembrie

2ol5 / LUMEA CREDINTEI


19/20

E-Tl

nTADE

DouAoRl

mega3

Ql0

prin

ompozifia

a

ogata

n acizi

ra;i

mega3,

oenzima

l0,

i

seleniu

e

ajutaaii

maitonic,

ai

lin

e

menfinind

nacelagitimp

initatea

nimii;i

e inge,

entru

stare

e ine.

Aana este

n uptimenl

linentar.

ititi

aahntie

pfGptdul.

SC Ts.apia

SA

. sUN PHARM@ily

Str Fabricii

nr

124, Cluj-Nap@400432,

Romenia

aspeardio'

" .7-

terapta

aSUNRSMAc*t)@


20/20

in duh

brincovenesc'

1 1

'

'1

- :

Ia

lumrfia

zrler

,,unde

unt

banii

Biserici i ,

e

ace

ceasta

u

ei?'i

ntrebarea

u

pri-

i ina

risunb

ot

maides

n spaliul

ublic

in

Romdnia,

aun

refren

anticlerical

u

care

eja

ne-am

bignuit

rechile.

roblema

elor

care

ntreabi

nu o

constituie

anii in

ine,

i

Biserica

ui

Hristos,

cea

pe

care

orl i le

adului

t im

d

nu o

vor

birui.

nsi

o

vorchi-

nui,o

vor

istigni.

Nu

cu

piroane,u

cu

anluri

i

cdtu;e,

i

cu nsi-

nuiri,

cu

batjoiurS,

u

ntrebdri

use

piezig,u

rea-credinli'

clinici

gi

cabinete

medica-

le) sau

n

viitorul

lor

(cen-

tre

pentru copii i

orlani

or i

sdrmani,

abere).

O astfel

de

investi{ie

a

fbcut-o

una din-

tre cele

mai

paupereePisco-

pii

ale

Rom6niei:

Episco-

pia

Ciurgiului.

Prinac{iunea

hotdr6td

Episcopului

m-

brozie,

a fost

cumPdrat

de

la nigte,,investitori" italieni

(de

fapt,

termenul

corect

ar

fi

,,rdscumpdrat",

cdci

statul

iserica

investegte

n

oameni:

n

prezentul

lor

(case

de

b[trani,

romdn

prea s-a descotorosit

uqor de

el)

un conac

minunat,

consffuit

n

vremea

lorioa-

sd

a BrAncovenilor.

Situat

n

comuna

Floregti-

Stoene

ti ,

la 30

de

kilometri

de

Bucu-

reqti

(acces de

pe autostra-

da

Bucuregti

-

Piteqti),

Pe

malul

inverzit

al

r6ului

Sa-

bar,

conacul

(qi

moqia)

Dru-

gdnescu

ePrezintd

un

Punct

important

pe harta

Patrimo-

niului

rom6nesc,

care

dis-

plrea incetiqor, neqtiut de

nimeni,

prin lucrarea

stihi-

ilor

aldturi

de

indiferenfa

sau

chiar

ostilitatea

oame-

nilor.

Ambrozie

episcopul

s-a

g6ndit

ci

mai bine

ar stu

aici

unor

copii

nevoiaqi

decit

amatorilor

de

turism

exclusi-

vist care

ar

fi vizitat

RomA-

nia.

Cdci asta

trebuia sd

fit

conacul:

un hotel

de

lux

pen-

tru

oameni

u bani.

Ei bine

Pronia

a intors,

cum

numa

ea

gtie,

oate

planurile

qi

asf

fel

ceeace

trebuia

sd

ie in

vestifia

inilial[

s-a

transfor-

mat intr-un act de restauran

a

patrimoniului

nalional,

da

gi

de

recuperare

a viitorulu

unor

copii, care

se

vor bucu

ra

in acest

centru

de

educa

lie

cregtind

qi

de cunoagter'

a adevdratelor

valori

romi

neqti.

Deocamdatd

otul est

in

facere

qi prefacere,

nce

pdnd de

la bibliotecd

pdn

la un

colf

m.uzeal, e

la

par

cul

englezesc

are

rebuie

e

staurat

qi p6n[ la incdpere

careooartd

numele...

Patriar

hului

Teoctist.

Da. Preasfil

titul Ambrozie. care i-a foi

ie . r . tut

venerabi lu lu i

pa

triarh

gi

cdruia

i

poartd e

Luna Septembrie - pag.1-20.pdf

Documents

Transcript of Luna Septembrie - pag.1-20.pdf