Tiaducere: Adriana AniscencoPrelucrare imagini: Gabriela Popa

Coperta: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Romlniei

Xavier, Chico

Lunina celesti / Chico Xavier. - BucureSti : Fditura

Ganesha,2019 I

rsBN 97 8 - 50 6-87 42 -7 2- 4

t3

Copyright @ 2019

Toate d.repnrile acestei €dilii in limba r1mAn"d aPdrfn

Editurii Gaaesba

Chico Xavier

Dt( editura rgganesna

Iel.0722 264 594

e-mail: (ontad@edituraganesha,ro

web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House

Tel 021-423.20.58, fa* 037 2..896.105

e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro

LUMIN4CE,LE,STA

dictati de spiritul

Fratele X

editura .gmesrf;,8

CupruNs

Lumini celesti. .... '..,,6l-infagamarelui renovator. .... "72 - M6ini ruginite . . . . . . .... " " 11

3 - Istorioara'unui discipol ' " " ' ' 16

4-Lapo4ile cerului.. '. . .... " '275 - Miiiunea """""246 - inpenrl servitor ...... ',""'287 - in'iumea piminreasci . " " " ' 31

8 - Directivi ......""349 - Observaliile unui bitrAnel " " '3710 - Un ornde lume . . . . . .... " '40ll-Limurire .....""4412 - ingenrl restaurator... '... ......... " 48

l3 - Cum si ne purtim cu mediumii " " " ' 52

14 - indrumare creqtineasci' ...."5615 -Caadidan:l gribit... '. ... " '5916 - Pierdere irep-arabili ... ...."6317 - Remediu lmpotriva tenta$ilor. .. ' ' " ' '6618 - Devotul neinleles. . . . . " " "6919 - Un oracol diferit '.. ."""'7220-Rasouns. .. ' ' '., ' '762l - incirciLnd si explic". . . " " "8022 -JwtL alegY. .. ' '.. ..""''8423 -b scrisoare fbri pretengii " " ' 88

24 - in regnul animal ... ."""'9125 - Spiriie bolnave. ' ' . . . . ' ' ' " '9526 - PiotecEia sftntului anton ... "9927 -Totul este relativ. . . . .... " ' 103

28-Omulqiboul .."'10729 - Spirinri care lipsea . . . '.. " ' 110

3O - Fabdn vech. . . . . . . """'ll431 - Cei mai mari dugmani. " " ' t17

4

Lr;wrNi Cm"nsri

32 - intr-un orag celest . . . ......I2133 - in amintirea parabolei ......12434 - Inillarea cregtini .... ......12735 -O remarci neajteptati. .....13036 - Ezitirile lui petru. . . . ......13337 - Candidat indisponibil .,....13638 - intre bine qi rl; . . . . . ......13939 - intrebarea inspectorului. ....14340-Orugiciunereformulati.,,,,.......14641 - O interpretare riguroasi. .,,,14942 -PitnilaMoise. . . . . . . . . . . . . I5343 - Cu loialiate ftaterni . ......15644 - Ucenicia lui Iuda . . . . ......15945 - Scriptura wanghelici. . .....16346 - Revolutia crestini.. . ........16647 -in aniiireahlosoftrlui .....17048 - Atitudinea ghidului spiritual .........17349 - Oameni miraculogi .. ......I7750 - Bilet citre Iisus. . . . . . ......181Glosar.. ....185

LUMINA CELESTA

Creatiile umbrei se misci ln adancurile viii umane...

Sunt'caracatilele milenare ale rizboiului 9i disuugerii. Ele

se ridici din cenuga depusi de secole s,i ameningi civilizagra'

lnvadeazi tirile 9i domini popoarele, pitrund in edificiile

religioase gi in cimine, anihileazi ideiJe zuperioare care

hriiesc umanitatea gi li despart pe fragi, futurind sabia

mo4ri.io to"t. acestea, vocea Plstorului Divin se lnalEi din

zonele intunecate, unde se aud neincetat urletele riului:,,Eu totu;i vi spun:Figi milostiviIubili pe wijma;ii vogtriBinecuv"antagi pe cei ce vi blestemi.Face,ti bine celor ce vi urisc.Rugagi-vi penuu cei care vi vatimi ;i vi prigonesc.

Punagi-vi cu bucurie crucea.

Daci cineva cu autoritate vi obligi si mergegi cu el o rnili,merseti cu el doui mile.-Y: _

Si daci cineva wea si vi ducn la judecatl ;i si vi ia cima;a,lisajti-i si mantia.

SUt"iE tn bine pini la capit.Nu vi oierdeti curaiul!"in coilictele' ideologice acruale, fo4ele perturbatoare ale

urii si discordiei urli turbate in toate direcdile:*'- 3l

". r"r.*."-i" L*U-i.l Si coborlm h tenebre!'..

Dar, aten$ la adunarea celesti, adevira;ii cregtini din toate

;colile gi tendin;ele, adunagi in jurul Invilirorului, reped

contemplAnd luminlle lumii viitoare:

- Lumini cereascil Lumini cereasci!...Fratele X

Pedro koPoldo, 14 decrmbrie 1947

6

iru rnrnt

MARETUI RENOVATOR

Doamne, ln amintirea ristignirii Tale intre doi tilhari,sacrificat in timp ce-Ei indeplineai misiunea de iubireuniversali, auzim apelurile anumitor curente religioase

din lumea de azi. Ele evoci numele Tiu pentru a agi,ta

agitaliile confuze ale renovirii politice care zdrunciniplaneta...

Ele susgin ci Tu egti cel mai mare revolulionar dinroate timpurile. A6rmi ci ai zdruncinat din temeliifirndamentele sociale ale ordinii umane, ci ai schimbatcursul civilizagiei, ci ai transformat popoarele Pimdntului.

Cine !i-ar putea nega, Doamne, condigia de ambasadorcelest? Cine ar putea trece cu vederea apostolatul Tiude mintuire? lnsi ln timp ce rispdndeai mesajul Vegtiicelei Bune, Tu nu ai insultat niciodati guvernul aflat laputere...

Prieten al tuturor celor suferinzi s,i nevoiagi, Tir nu i-aiunit niciodati pe cei nefericili in sinistrele aventuri ale

urii sau indisciplinei. Te aproPiai de cei deznidijduigivindecindu-le bolile, . aritdndule calea binelui,intinzindule miinile Tale binefrcitoare gi binevoitoare.Atunci cAnd Te adresai maselor anonirne 9i necijite lnnumele Tatalui Ve;nic, nu urmireai migciri^ armatesau nerespectarea autoritigilor legal instituite. In loculincitarii la revoltl, ii lndemnai si respecte Legile lui Moise,si. onoreze preogii demni, asigurindu-i ci Impirigia luiDumnezeu nu va veni prin aparenge exterioare, ci prin

7

Chico Xavier LuMIr.ti Csl,rsri

mai grele, ei nu aveau totugi si gre$easci ln fala Tatiluiln momentele cele mari qi decisive. De aceea, nu Te

descurajai gi continuai si semeni fraternitate gi proteclie,educAndu-i pe oameni prin cuvintul gi prin exemplul Tiupersonal.

lJesl aveal lncreoere rn raurirea unei lumi mai bune,ln car! si domneasci solidaritatea in relagiile umane,Tu nu ai lncercat niciodati si impui prin forgi directiveabsolute, lncepeai lntotdeauna prin a da in Tine lnsu;iviali scopurilor divine pe care le revelai ln inima Th,cultivind munca gi speranla cu o fidelitate supremifall de puterea divinl a Celui care a {hcut anotimpuripotrivite pentru seminat ti germinare, pentru inforire9i fructificare. in niciun moment nu ai flcut apel laviolenEi sub pretextul ci trebuie si rispunzi la o rievoiede ordin superior. In tntregul Tiu apostolat, niciodatinu ai dispreluit nici cea mai mici ocazie de a-gi susgine

aproapele, ajutindu-l si se inalte. I-ai imbrigigat pebitrAni gi bolnavi, pe dezmogtenigi gi intristagi, pe riniliEi pe copii...

Doamne, niciodati Tu nu ai afirmat ci ucenicii artrebui si domine Roma pentru a fi de folos Iudeii ;i nicinu le-ai promis primele locuri pe calea gloriei tovarigilor

elevarea spiritualia omului sincerinteresat si benefrciezede darurile divine,indiferent de rasa sau

nalionalitatea lui.Atunci clnd expuneaiinimii poporuluiprincipiile superioare,nu ciutai si Te faciremarcat de puterearomani dominatoaresub pretextul ci sustiispiritul de libertate, cili sfhtuiai mai degrabisi-l respecte pe Cezar,

plitindu-i tributul datorat.Atunci c6nd lnillai noi coloane in templul credingei

anhtoarc, cind chemai miini cinstite 9i inimi pure tnslujba Cerului, Tu nu dispr4uiai mulgimea picitoqilor

9i a criminalilor care se apropiau de Tine lnsetali de

ir.nsformare pentru misiunea binecuvintati... Nu le

vorbeai de la o tribuni poleiti cu aur pentru a subliniadistanta care vi separa. Te-ai inrovirfuit cu togi cei care

1i-au ieqit in cale' pe drumul viegii, pe pimintul gol,

imbrigigAnd lepro;i ;i delincven;i, avari 9i bitiu9i' f'emei

pi fete nefericite. Nu impuneai obligalii care ar fi implicatgestionarea intereselor publice 9i nici nu rosteai cuvinteir.ligiorr. pentru 4-i ir.tpi.rge'pe oameni la disperare.

Tu cereai ioar reinnoirea inimilor, pentru ca luminaimpiritiei cereSti sa pltrundi in profunzimile fiin1ei.

i.t ti-p ce sustineai idealul sublim al ascultirii de

Dumnezeu, nuTe pronungai niciodati pentru moartea sa!pedepsirea celor mai Pu!in curajoti. Suportai slibiciunilecelor mai dragi ucenici ai Tii, increzitor in viitor' hindsigur ci daci futeau gregi fagi de Tine in momentele cele

8

Tii rnult iubif, nicichiar lui Ioan gi luiIacob, care Ji-au fostatdt de dragi. Totugi,ai garantat victoriasublimi tuturor oame-nilor care urmau s5.

fie servitorii devotagiai semenilor lor dindragoste fagi de TatilCeresc.

intotdeauna implo-rai ajutor gi protecgie,

Chico Xavier

iertare s,i ajutor Pentru cei care Te persecutau ln mod

gratuit, cu ironie ;i nerecunos,tinli. '.PoruncaTa era de iubire;i pace, pentru ca toate spiritele

si se converteasci la Binele Infinit..'Si rotuEi, chiar gi in zilele noascre se declangeazi

riz'ioaie sAngeroase;i abundi conflictele in numele Tiu'Existi oameni care iqi disputi funclii de Prestigiu pentru

a servi cauza Ta, ca 9i cum nu sacrificiul personal ar ficheia operei Tale mdntuitoare. Allii amintesc inviliturileTale pentru a justifica nesuPunerea gi dezordinea'

-Oa, Tu ai fost cu adevirat Marele Renovator. Tu ai

transformat secolele gi naEiunile lucrind s,i iertdnd, ajutind

gi servind, sperind gi iubind mereu!.'.

Pe o sori nefericiti, pe care populalia ignoranti o

pedepsise, ai intrebat-o cuprins de emogie:

- Femeie, unde sunt persecutorii care te actszl?

Astizi, lnvilltorule, de;i regret timPul pe care 9ieu l-am pierdut PePimint, la fel de

inqelat s,i intoxicat ca

gi ceiialgi oameni, imiamintesc de Tine,

lintuit pe crucea

infaml, singur inexemplul Tiu de

iubire gi renunlare, de

abnegagie ;i martiriu,gi tndriznesc si Te

intreb, cu lacrimileciinEei profunde:

- Doamne, undesunt renovatoriicare ar trebui si Te

lnsogeasci?

MAINI RUGINITE

Atunci cAnd Ioachim Sucupira gi-a plrlsit trupul, fiind lnvirsti de peste 60 de ani, a lisat impresia ci va urca direct laCer. Tidise o viagi departe de lume, in pretiosul confort pe

care ii mogtenise de la piringii sii. Vorbea pugin, mergea inci;i mai pugin 9i nu ficea niciodati nimic.

Avea intotdeauna o linuti impecabili. La cravata luise etala ostentativ o perli de mare pr€!, o mici orhidee iisublinia reverul hainei, iar un lin$;or admirabil indoit liadrna in mod ireprogabil din buzunar. Fata lui trida un gustpronunlat pentru distinclie. in fiecare dimineagi se ducea la

un birbier renumit pentru a-gi regisi pu;in expresia juvenili.Pirul lui bine tuns, degi rar, fi acoperea craniul cu elegangi.

Se considera crqtin. Adevirul este ci, uiind astfel, izolat,nu ar fi flacut riu nici unei mugte. Dar el se declara lngrozit deoamenii religiogi de orice fel. Detesta regulile catolice, criticaorganiza;iile protestante ;i li considera nebuni pe spiritigti. Ilaccepta pe Iisus in felul lui, nu in felul iui Iisus.

Facilitigile lui economice efemere ii permiteau si amAne,

ln aceasti viagi, lecliile bineftcitoare ale ajutorului friEesc

acordat semenilor.Studia, srudia, studia...Era din ce ln ce mai convins ci cea mai buli linie de

conduiti ce putea fi urmati era cea ^

lui. Si rimii departe

de toati lumea pentru a evita toate complicagiile ;i toatedecepliile. I;i spunea ci pur gi simplu realiza asdel o pregitireadewati pentru noua sa existengi de dupi moane. Astfel, s-arfi putut crede ci dezlncarnarea unui om care c5.uta atlt de

mult ^si

se pisueze urma si fie o cilitorie lari escale directcitre Impirigia Cereasci.

11

,

Chico Xavier

Le didea aPropiafilor lui suficienli bani pentru a le

asigura nevoile unei viegi de avenruri !i fantezii, asfel incitsi

-nuJ deranieze. Ficea pomeni consistente pentru a rezolva

problema cariti$i. Tilia departe de lume penrru a. nu

picltui. Prietenii apropiagi re inrrebru chiar: oare Ioachim'nu

era tipul de om religios a4a-zis perfecl Departe de. toate

.omolicaiiile experientei umane, datoriti unei averi solide pe

."r.'o -o;t.rriri de la pirin;ii lui, era imposibil si nu aiungi

direct ln Paradis.

insi acum, situalia pe care uebuia si o lnfrunte nu

corespundea atteptirilor generaie.

Odatl dezincarnat, Sricupira intri intr-o sferi de acgiune

in care pirea ci trece neobservat de cirre marii servitori

.ererri. li vedea forfotind cu zel pe cimpuri ;i in ora';e,

frcand in mod discret recomandSri divine la urechile tuturot

celor care realizau sarcini edificatoare. A v'azut chiar un lnger

imbrl,tigAnd-o intr-un mod aparte pe bitrAna lui bucitireasl

analhbeti.Dar c6nd se apropie de mesagerii Cenrlui, acegtia nu il

Luuwi Celesri.

funcEiona din cAnd ln candin regiunile inferioare lncare triia spisit.

Binefrcitorul care igiasuma functia de judecitorconvocase acolo o rnulgimede spirite penitente. Elle spuse ci nu avea multtimp la dispozigie, datoritinumeroaselor obligaEiicare il re,tineau la nivelulsuperior. De aldel, nuvenise decdt pentru areznlva cazurle cele maigraYe si urgente.

Lucritori devotali aiBinelui selecgionaseri camo jumitate de duzini de suferinzi ce urmau si 6e ascultati,printre care gi Sucupira, cu brat,ele lui impietrite, care urmasi fie audiat ultimul.

El plinse, implori, se lamenti. Se pregitea si faci un raportdetaliat a[ existen,tei lui trecute, dar judecitorul ii spuse:

- Nu, prietene, nu este vorba despre biografia ta. Avempuiin timp la dispozitie. Si trecem la ceea ce ne inrereseazi.

ll examini indelung gi citeva minute mai tirziu fhcuurmitoarea remarci:

- Minunata a acuiate mentali dovedegte ci ai str.rdiat muhFicu o scuni pauzi, apoi lncepu siJ lntrebe:

- Ioachim, ai fost cisitorit?- Da.

- Consacrai mult timp ciminului tiu?

- Sogia mea se ocupa de toate.

- Ai avut copii?

- Da.

- Te interesai de ei cAnd erau mici?

- Aveam mai mulgi sewitori 9i personal pentru asta.

t3

p mrra.Reu;ea si meargl, si vadi, si audi, si gAndeasci- !i tl:qi:@*,=- sarmanul Ioachim! Miinile ii

rimineau inerte. Ai fi zis cierau niste antene de marmuri,iremediabil lipite de corPul luispiriruai. Amnci cind voia si-;iastemPere setea sau toamea, era

obligat si se tirasci pe Pimant'cici nu-9i putea folosi miinile.

A trebuit si suPone multdmo aceasti nenorocire.

spoiind.r-gi mereu apelurileqi lacrimile, p6ni cind inu-o6uni zi a fost condus de oentitate cadtabili in faga unuimic tribunal de ajutor care

Chico Xavier

- Si dupi ce au crescut?

- ir, rnod nor-"| erau in ingrijirea Profesorilor'

- Ai exercitat o Profesie utili?

- Nu aveam nevoie si muncesc pentru a-mi cA;tiga plinea

zilnici.- Prietenii tii nu gi-au frcut niciodati probleme?

- Am ciutat si frrg de prieteni, de teami si nu am necazuri'

Nu voiam si fac riu Ei nici si mi se faci rlu'

Judecitonrl fhcu o pauzi, refecti indelung' apoi continui:

- Aveai o religie?

- Da, eram cregtin, rdspunse Sucupira'

- li ajutai pe catolici?

- Nu. Detestam Preolii.

- Cooperai cu bisericile reformate?

- Desigur ci nu. Sunt prea intolerante'

- Atunci, erai ln contact cu spiritigtii?

- Nu. Mi temeam de Prezenla lor'

- Ai aiuat bolnavi in numele lui Hristos?

- Pimlntul are mulgi infirmieri'

- Ai ajutat coPii abandonali?

- Existi peste tot crete pentru asta'

- Ai scris mesaje de consolare?

- Penuu ce? Lumea este plini de cirgi 9i de scriitori'

- Ai folosit ciocanul sau Penelul?

- Niciunul dintre acestea.

- Ajutai atunci animalele fari apirare?

-Nu.- igi plicea si culiivi Plmannrl?

- Niciodati.

- Ai plantat coPaci folositori?

- Nicidecum.

- Te-ai dedicat canalizirii apelor pentru protejarea zonelor

afectate de usciciune?Sucupira 6cu un gest de dispre! ti sPuse:

- Nu m-am interesat niciodati de a;a ceva'

14

Luvmi Crmsri.

Instructorul il lntrebi despre toate activiti,tile edificatoarecunoscute pe planeti. l-a sArginrl audierii li spuse ftri ocoliguri:

- Cazul ti.u se explici: ai mAinile ruginire.In fata expresiei niuce a nefericin:lui siu interlocutor,

instructorul adiugd:

- Este vorba despre talentul nefolosit, prietene. Remediultiu consti ln a te lntoarce si-Ei lnvegi lecgia. Repeti lecgiapiminteasci,

^Descumplnit, Ioachim vru si inreleagi mai bine.

Insi judecitorul nu mai avea timp de pierdut si li spuse sise adreseze unui alr lnsogitor.

Roger, care era originar din Rio de Janeiro, dezincarnatdin 1945, il primi cu o privire amabili;i incAntati. Dupi ceii asculti indelungile lamentiri, ii spuse ribditor:

- Si mergem, Sucupira. Vei intra ln rind peste citwa zile,

- Ce rAnd? intrebi nefericitul, cu gura ciscati.- RAndul reincarnirilor, adiugi asistentul bucuros.Apoi, punAndu-gi bralul pe umirul paraliticului,

concluzioni zAmbind:

- Ceea ce ai tu nevoie si faci, Ioachim, este s5. acgionezi...

ISTORIOARA

UNUI DISCIPOL

Atunci cind Maestrul il viziri penuu prima oari pe

d.iscipolul Siu, il gisi adAncit in lectura inviliturilor divine'

il vizu absorbit in ciucarea in;elepciunii 9i ii spt'se:

- Binecuvintat si fie 6ul deEinitor al cunoagtem

superioare!- -'O"t io"i.t," d" a-qi continua drumul, fl incredinli bunelor

insriiiri ale asistentilor Lui.'M"i ,arziu, .a"i se intoarse sil vadi, il surprinse inficirat

de enruziasm pentru caracterul minunat aI lucrurilor' Se

simtea coolesir'de luminile revelaliilor 9i igi propunea si lerispindeaici'preturindeni pe PimAnt' Voia si invingi lumea

o.'{"" o"-tltf Suprem' FI..a nenumlrate promisiuni de

sacrficiu personal s,i interpreca teoretic mAntuirea ca pe un

serviciu a6solut de iperanEi contemplativi'insolitorul Etern ii mingiie fruntea 9i ii spue:

- liudar si 6e apostolul idealului!

Apoi i;i continui drumul, dupi ce il incredinEi unor

mesageri dwotagi.Cl aki, octzie, reveni pentru al observa 9i remarci noi

schimberi. Discipolul era acum ghidat de o voingi combativi'

Datoriti cunoas.terii si a idealului la care aspira, se credea

in posesia Realitelii Universale gi pornea rizboi impouiva

ruturor celor care nu aveau gradul lui de evolu,tie' Rostea

cuvinte incendiare Pentru a purifica, credea el, cercurile

credintei relisioase. Acuza, iudeca 9i pedepsea Ari mile'

Gi.., L .nanl voluphte in a-9i face noi duEmani' Pretindea

ci distruge totul gi rinoveazi totul. Asdel, el nu Einea seama

16

hnrrui Cnr.asri

de respectul datorataproapelui siu, neglijacele mai elementare..g'rli de educaliegi i9i asuma grave

responsabiliti,ti pentruviitor,

Totugi, ingerul plinde compasiune, care iirecunostea sinceritateacrFtallna, 11 mangarebland miinile 9i lispuse:

- Fie ca apiritorulAdevirului si fiesuslinutl

Apoi plec5, dupi ce

il puse sub protectia unor misionari fideli.Atunci cind se intoarse si.-l revadi, dupl o alti perioadi,

remarci diferitele transformiri care se produceau in el.Discipolul predica sistematic principiile edificatoare pe carele adoptase, conditiondndule de punctele lui personalede vedere. Scria pagini vehemente gi rostea discursuriemolionante. Proiecta asupra auditorilor lui vibra$acredinlei lui. Conducea masele. Talentul lui, atdt oratoric, cdt

;i scriitoricesc, ftceau din el un erou.lnvigitonrl Sublim il imbrigigl ;i ii spuse :

- FiJ ca mesagerul cuvintului ..r.r. ,i fi. ilumin"t!Si isi concinui drumul, dupi ce il lisl sub inspira;ia unor

emisari preEiogi.

Dupi mulgi ani, FiinEa Minunati se intoarse sil vadiqi observi cit de mult se transformase. Sufletul uceniculuiprezenta ri.ni profunde. Cucerirea lumii nu este atat deugoari, igi spunea el cu amiriciune. Dqi era sincer, se

confruntase cu ipocrizia. Dornic si practice binele, era totugineincetat $nta riului, Se vedea inconjurat de spini. Suporta

17