Ioan NEACSU,

TUMEAvAZUTADIN

FOTOLIUVolumul I

Publicistici

EDITURAVICOVIABACAU,2O2O

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiNEAC$U, IOAN

Lumea vizuti din fotoliu : publicistici / Ioan Neacgu.- Bacdu ; Vicovia, 2020

2 vol.ISBN 978_606_994-036_5Vol. l. - 2020. - ISBN 978-606-994-037-2

821.135.1

Cuprins

l)ovestea unui titlu

EDITORIALE 2OO4

1.1 Legea presei1.2 Anotimpul exameneior1.3 Moartea Alianlei Civice1.4 F. D. U. S.1.5 Blestemul proprietifii1.6 Primdria qi proprietarii7.7 Dali muzica mai incet!1.8 Catedra ca altar1.9 Piramida qi piuneza1.10 O, lari trist6, plini de humor. ..1.11 Manipularea prin minciuni1.12 Votezi Constitulia?I.13 $coala ca afacere1.14 Greva civichf .i5 Alegitorul romdn

15

i82t2427

3032

3437

4043464952

55

581.16 Codul electoral

1.17 Milionarii1.18 Paradisul culorii

JURNALUL UNUI OUTSIDER 2OO52.1 Societatea Civil5 exist6?2.2Ultimamineriadir2.3 Alegeri anticipate2.4 O tristi sdrbitoare2.5 Invers! Totul e Inversl2.6 Baronii sindicalis,ti2.7 Solidaritatea celor buni2.8 Liberali Popularil2.9 Directori gi ,,Manageri'12.10 Un Miron Cozma cu barbi2.11 Finan{area Culturii2.12 Averea Sindicatelor2.13 Cartea de viziti a Primiriei2.14 Din nou despre Legea Presei2.15 Demisia2.16 O dictaturi necesari.2.17 D r eptrtr lIe omului?2.18 Piata Universitdtii2.19 Catedrala Patriarhali2.20 Valoarea Evaluirii2.21 Gigtile politice2.22 Bogi\ia nu-i un viciu2.23 Soarecele gi pisica2.24 Rostul qcolii (f2.25 Rostul qcolii (iI)2.26 Despre celeritate

61

64

69

73

76

79

82

85

87

90

93

96

100

103

106

109

112115

118

r21124

130

r33136

139

143

147

2.28 RomAnia medievali2.29 Mitnia Lui Dumnezeu2.30 Magina de scris2.3I Autoritatea Premierului

153

156

2.53 in derivi

t62165

168

171

174

t77180

183

186

189

192

195

198

201204

210

214

2t7220zz3226

2292322.54 PoliliEtii mililieni

2. 32 Credibilitatea guvernului2.33 Jocul de-a demisia2.34 Crizl de comunicare?2.35 Coruperea inocenlilor2.36 Munca degeaba

2.37 Timp pierdut2.38 Intelectuaii de stAnga?

2.39 Regulamentul scolar2.40 Legea lustrafiei2.41 Marea Adunare Nalionall2.42 P roprietatea garantati2.43 Protec{ia social62.44 Plebiscitui 1a romAni2.45 Ministrul interimar2.46 Salariile bugetarilor2. 47 Mar ea trbncS'neali2.48 Frumosul cel de toate zileie2.49 Corneliu Coposu2.50 Sund clopolelul2.51 Complexul lui Faust2.52 Nevoia de identitate

2.27 Complexal torlionarului 150

JURNALUL UNUI OUTSIDER 20063.1 Spiritul adincurilor3.2 A vorbi in pustiu3.3 Poezia ca rugdciune3.4 Avem ]ustifie. Oare func\ioneaz|?3.5 Tortura prin frig3.6 BogSlia virtualS3.7 Carul inatntea boilor3.8 Racul, broasca qi o gtiuci3.9 Procurorii pot fi arestafi?3.10 Istoria postmoderni3.11 Politice emolionali3.l2intre drepturi qi pretenfii3.13 Meritocralia necesari3.14 Arendaqul romdn3.15 Comunismul este un cal mort?3.16 Violenfa - ,,odrasla vie-a crimei tuturor"... ..................

3.17 Capul de zimbru3.18 CAntarea Romdniei3.19 Clasa muncitoare merge in paradis3.20 10 Mai3.21 Boschito si comunismul3.22 Bolnavul public numirul unu3.23 Copyright3.24 infte Atena si Onesti3.25 Paradoxul iui Emil

248 3.34 Dreptul nostru Ia telecomandi3.35 Targuiala politice3.36 A doua mare diversiune3.37 Diversiunea continue3.38 Sat firi cAini3.39 Fili totus,i domni, tovariqi!3.40 Cregtin democra{ia salveaze Romania? ..

3.41 Rispunderea magistrali1or3.42 Psihologia victimei3.43 Cacaia vata opera?

3.31 P[rintele Justin3.32 Marea fuqireali3.33 Arta conversatiei

3.44 Anatemizarea compromisului3.45 Momentul adevirului3.46 Educatia extracurriculari3.47 Greva frigului3.48 Procesul comunismului3.49 O aniversare3.50 Discriminarea ateului3.51 Stipinii Rominiei3.52 Limitele democratiei3.53 RomAnia de turti duice3.54 Fetila cu chibriturile

t45

275

278

281

284289292295298301

304307

311

314

317

325

328332

J5)

339

342

345348351

355

3sB

361

364367

370

J/J

J/ /

380

383

386

389

392395

398

402406409

3.26 Declara\ia universalS a drepturilor hofului . 3203.27 Lumeavirtuali 3223.28 Se trnifi binel (?)

3.29 Geamul de sticli polarizati3.30 Paranoia exameneior

15

1.1

Legea presei

utele de procese in care sunt implicafi ziarigti, miliarde-le pretinse drept despigubiri, intoxicirile informalionalecum a fost cea de la ,,Monitorul de Baciu" fac parte din-

tr'-un lung gir de incerciri ale partidului unic de a-Ei subordonarurass-media. Mafia care controieazi parlamentul, guvernul, jus-ti{ia cste pe cale si controleze gi mass-media. Puterea oculti de-

vinc polimorfd gi dictatoriali. Existenla ,,puterilor" in stat, presa

cn n patra putere, pluripartitismul sunt o uriagi' formi firi fond,clrc mascheazd tragedia unui intreg popor oprimat de o mA,nitlc mafio1i.

Dar presa ar trebui si fie expresia cea mai autentici a socie-

trllii civile, ea ar trebui si lini mereu sub lupi puterile legislativi,r,xr:cutivi gi judecdtoreascd, pentru ca acestea si funclioneze inirr tcrcsul cetilenilor. De ce nu se intAmpli acest lucru? Pentru cilxrtcrea cea mai importanti pentru o democralie, presa, nu este

lcgil'erati. Cdnd, la congresul de constituire a Asocialiei Ziarig-likrr Romini, in 1990, am propus elaborarea unei legi a presei,

rttn fost intAmpinat cu proteste violente. Colegii care protestau se

l716 Ioan NEAC$U

gdndeau la cerrz;rfiA,la reglementirile ceauqiste de care abia scl-pasem. (De fapt n-am scdpat nici acumr in ,,Evenimentul zilei"din 18 iulie o distinsi doamni ,,Director Comunicare gi Repre-zentare SRTV" soliciti un drept la replicl invocdnd Legea nr.3I 1974, arr.69!l). Eu mi gAndeam insi la aplrarea drepturilor Eilibertililor ziariqtilor, deoarece acolo unde nu e lege, nu e nicislobozenie, cum spunea un inaintag paqoptist. Nu poate si fieo libertate a presei firi o lege care si protejeze aceasti libertate,lege ficuti chiar de ziarigti.

Constitu{ia rimine vorbi goali daci nu avem o lege or-ganici. a informaliei Ei a opiniei. Exercitarea acestor drepturifundamentale ale cetilenilor RomAniei trebuie reglementati. Inarticoiul 30 din Constitulie se stipuleazi ci libertatea de expri-mare este inviolabili, cenarta este interzisi, nici o publicalie nupoate fi suprimati, legea poate impune mijloacelor de comuni-care in masd de a face publici sursa finanfirii, rispunderea ci-vili revine editorului sau autorului in condifiile legii, deiictelede presi se stabilesc prin lege. Ideea de lege apare de trei ori inacest articol, dar la peste un deceniu de la adoptarea Constitulieiinc5. nu avem aceasti lege organici, din care apoi se apara ca legiordinare legea audiovizualului, a presei tipirite etc. Cele cdte-va legi api.rute ad hoc sunt lacunare gi contradictorii, iar Coduldeontologic al ziaristului adoptat de Clubul RomAn de Presi esteprea vag gi firi consecinle juridice.

La fel se intAmpli cu articolul 31, care legifereazd dreptulla informatie. Iati paragraful 5 :,,Serviciile publice de radio gide televiziune sunt autonome. Ele trebuie si garanteze grupu-rilor sociale gi politice importante exercitarea dreptului la ante-ni. Organizarea acestor servicii gi controlul parlamentar asupraactiviti{ii lor se reglementeaz| ptir' lege organici." RlspundeIegea audiovizualului acestor exigenfe, in lipsa unei legi a presei?

Lumea vdzutd din fotoliu, vol. 1

Si definim termenii, ca se ne putem inlelege!

Ce este informalia de interes public? Dar opinia? Cine fi-n uleaze ziarele gi ce raporturi sunt intre finanlator gi ziarist?

listc ziaristul un ,,negru" al patronului?Este necesard o lege a statutului ziaristului, aqa cum existA

pcntru medici, profesori, jurigti, artigti, adici pentru toate pro-lesiunile liberale, care nu pot gi nu trebuie si fie reglementate de( irciul muncii. Cine poate fi ziarist? Care sunt drepturile Ei inda-Ioririle ziaristului? Cum se reglementeaze dreptul la replici? Po-

lcrnica are nigte reguli micar cate sunt la box? Ce este calomnia?( lc cste insulta? Ce este dezinformarea? Care sunt delictele deprcsi (art.30, al.B din Constitufie), cum se ierarhizeazi gi cumsc sunclioneazi? Care sunt civile, care sunt (daci sunt!) penale?

Cdt timp nu existi o lege care si reglementeze acest dome-niu vital pentru o democralie - mass-media - cAt timp anarhiatlc tcum permite oricirui analfabet se face propria sa lege in pre-sil, cumpirAnd conEtiinle gi otrivind informalional electoratul,tlc lhpt intreaga popula[ie a RomAniei, mijloacele de comunicareIrr ruas[ vor fi tot mai mult nu ,,cAini de pazi a democra{iei", ci,,r. i\ini care sar la gatul democrafiei"!

23 iulie

1918 Lumea vdzutd din fotoliu, vol l

kr{i cei care discuti problema judece dupi date statistice gi unploccnt de 80% li se pare catastrofal, abia asta-i anormal. To(i arrkrli promovare de sutl la suti, ca pe vremuri, to{i vor si fie aca-

rlcnrician doctor inginer. .. Trebuie si admitem insi ci fiecare

plorrro{ie are premianlii gi repeten{ii ei, care au invilat cu aceiagi

prol'csori! Succesul elevilor matematicieni de la Olimpiada de la'lirl<io arati c[ Ia s,coali stim mult mai bine decAt la fotbal, ca sirrrr nriri vorbim de economie...

.,Scoala trece printr-o gravd criz6, dar este vorba de o crizltlc sistem, care va costa societatea infinit mai mult decAt cAteva

|liirrscte la allarea rezultatului unui examen.tn primul r6nd este vorba de subfinanlarea cronici a in-

v,t{iimintului, care duce nu doar la lipsa unei baze materialer orrrparabile cu cea din restul Europei, ci mai ales la fuga dinlrrviilirrnAnt a tinerilor capabili. Nivelul inalt al invilimAntuluirtrrninesc este suslinut de dascilii trecu(i de 45 de ani. Cind ei

vor' piirisi sistemul, ce se va intdmplaSin al doilea rAnd este vorba de catastrofala politici pesedis-

lrl in domeniul gcolii. Dorind cu orice pre! si schimbe tot ce aulrir'ut predecesorii lor, politicienii pesedigti au schimbat sensul

1i loliunea reformei, contestAnd manualele alternative, schim-lrii rrtl lcgulamente de examen, chiar dupi publicarea lor, intr-unrlislrrgl 1q1.1 al legii. Actualul ministru a dat,,indicalii" prin te-h'viz.iune chiar in timpul examenului de bacalaureat, punAndu-iirr tlilicultate pe profesorii care aplicau, legal, regulamentul. O

'rscnlcnea sfidare a legilor lirii este strigitoare la cer, iar Parti-rlul l)ernocrat gi Federalia Sindicatelor Libere din invifimdnti ,ru ccrut, pe bund dreptate, demisia. invifimAntul nu poate

li r'ouclus cu reflexe de activist, care qtie cd nu legea conteazl,r i ,, irrclica{iile" pe care le dn eI. O reformd gcolari' line in modrrrrlrrrirl doispre zece ani, in aqa fel incAt o generalie de elevi si

1.2

Anotimpul examenelor

apacitatea gi bacalaureatul, examene de titularizare gi deadmitere, ca si nu mai vorbim de sesiunea de examenecare incheie anul universitar fac din vari anotimpul exa-

menelor. Acum tinerii sunt stresali, p[rinfii ingrijorafi, iar po-liticienii qi ziaristii devin mari specialigti in docimologie. Toatilumea este, brusc, priceputi la invifimdnt, mai ceva ca la fotbal.Ziarigti care au fost corigenfi tot liceul (asta se vede dupi cAt deagramat scriu! ) strigi in gura mare: dezastru! profesorii suntanalfabefi! scoala se duce de rdpi!

Adevdrul este foarte departe de ce scriu ziarele, sau de ce

declari, demagogic, unii politicieni. $coala romAneasci este incio gcoali performanti, profesorii fac aceeaEi munci patrioticipentru un salariu simbolic pe care au ficut-o de cAnd se qtiu,doar ci pirinlii au devenit mai pulin interesafi, iar elevii preferibarul gi discoteca bibliotecii. Faptul ci din zeci de mii de itemielabora(i de CNEE au fost gi cA{iva gregili este normal sub ra-port statistic. Faptul cl unii elevi au cizut la examen este iariqinormal. Faptul cd au luat examenul exagerat de mul1i, faptul c6

Ioan NEACSUt

LUMEAVL'

VAZUTADINFOTOLIU

Volumul2Publicisticd

EDITURAVICOVIABACAU,2O2O

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiNEACqU,TOAN

Lumea vizuti din fotoliu : publicistici / Ioan Neacgu. -Bacdu : Vicovia, 2020

2 vol.ISBN 978-606-994-036-5YoL 2. - 2020. - ISBN 978-606-994-038-9

82t.13s.1

Cuprins

JURNALUL UNUI OUTSIDER 2OO7

4.1 Granila4.2 Contestiri4.3 Bitilia pierduti4.4 RizSoiul nevizut4.5 Povestea povegtilor4.6 Piramida terorii4.7 Intelectualii gi politica4.8 Primdria qi proprietarii4.9 Educa{ia ca prioritate4.10 Piafa generaiizati4.11 Teroarea de catifea4.I2 Holocaustul rogu4.13 Presa de partid (I)4.14 Presa de partid (II)4.15 ,,Pace voui!'l4.16 Blestemul proprietdfii

9

12

15

18

2t24

27

31

34

3B

4l45

4851

5457

604.i7 Poporul suveran

4.18 Armindeni4.19 Meseria de a minti4.20 Jiganiada4.21 Triumful minciunii4.22 Istorie recenti4.23 Coaddla grddinifi4.24Elita politici4.25 Toxiinfec!ia informa!ionali4.26 Trddar ea cirturarilor4.27 Yard fierbinte4.28 Partidul pensionarilor4.29 Activistul si educatia4.30 Din nou despre discriminare4.31 incurci-i drace!4. 32 Actualitatea clasicilor

OJ

6669

72

75

/6

81

84

87

90

93

97101

103

106

109

112

115

118

120

123

126129

132

134t36139

142

145

148

151

4.49 Culturnicii4.50 Paradoxui esteticului4.51 Apusul democratiei?4.52 Lurnea vizute din fotoliu

LUMEAVAZUTA DIN FOTOLIV 2OO9

5.1 Stru{ocimila

154156

158

161

t67170

173

176

179

182

185

188

19t194197

200203206209212

215

218

221

225

228

231

234zJ/240

4.33 Biserica4.34 Biserica4.35 Poveste

qi politicasi securitatea

4.36 Bulina albastri4.37 intre spital 9i tribunal4.38 Proiectul politic salvator4.39 Despre educa(ie4.40 RomAni buni qi romAni rii4.41 Principii, interese 9i ambi|i4.42 Ascensiunea lui4.43 Interesul public

Arturo Ui poate fi opriti?

4.44 ,,La plebiscit!"4.45 Despre violenli4.46 inci un scenariu4.47 Electorale4.48 Romgleza

5.2 Poveste de trezit guvernul5.3 Etica gi echitatea socialisti5.4 Timpul lui Eminescu5.5 Activistul manager5.6 Vointa politice5.7 Prezumlia de vinovilie5.8 Statul polilienesc5.9 Vacan{i forfatl5.10 Claci in Uniunea Europeani5.11 Descentralizarea gi societatea civile5.12 Presa gi drogurile5.13 Tabloidizarea televiziunii5.14 Pixul gi mitraliera5.15 fusti{ie paralell5.16 Leclie practicd de ,,comunism democratic5.17 Nu vi teme!i|...... ... ..

5.18 Directorii - agenli electorali5.19 Legea armonizerii retribuliilor bugetare5.20 Monumentul Holocaustului5.21 Clopotul lui Gauss

5.22 Frumusetea de sub mascd5 .23 Legea competenfei5.24Partidt:j5.25 Coplata

celor flri de partid

5.26 Codul invers 2435.27 Spam 246

252

255

258262

274

277

280283

5.28 Statul, ca un codru!5.29 Pomenirea unui mare patriot5.30 Mediocritat"ea ca destin5.31 Culturi de hebdomadar5.32 Despre urAt5.33 Psihologia crizei5.34 Cine conduce RomAnia?

5.35 Legile educaliei5.36 Demnitarul comunai5.37 Blana ursului din pidure5.38 Comunicarea la bacalaureat5.39 Poezia ca rugdciune

265

JURNATUTUNUIOUTSIDER

2007

4.rGranita

recerea granilei dintre ani ar fi trebuit si fie pentru noi,romAnii, pe de o parte despirlirea definitivi de comu-nism, prin declararea regimului comunist drept nelegi-

tim si criminal de c[tre insugi pregedinteie Romdniei, pe de altiparte intrarea noastri in lumea civilizati, odati cu aderarea laUniunea Europeani. Cel mai important eveniment al anuluicare a trecut ar fi trebuit si fie deci condamnarea comunismului,iar cel mai important eveniment al anului ln care am piqit artrebui si fie intrarea noastri in Europa.

Ca de obicei, insi, noi triim in lumea iluziei. Nici nu ne-am despir(it de comunism, nici nu am intrat in lumea civilizatd.Comuniqtii gi securiqtii lipi acum cel mai tare ,jos comunismul",clar nu uitd si spuni ci, in fond, toji rominii au consim{it Ia le-gitimarea regimului criminal, n-au fost decAt zece-cincisprezece

,,diziden!i", 9i aceia protejali de rudele din striinitate! Aceasticoncluzie absurdi a ,,raportului Tismineanu", de altfel preconi-zatd de noi inci din vari, duce in derizoriu ceea ce ar fi trebuitsi fie o condamnare reali a comunismului, o repara[ie - morali

10 Ioan NEAC$U

cel pufin - pe care poporul roman, crucificat timp de jumitatede secol, o merita. Am asistat insd la o gedinli a Parlamentuluiin care s-a practicat o adeviratS. exorcizare. Cine a v[zut cum se

manifeste diavolul din omul supus unei exorcizeri, fie qi la televi-zor, nu poate uita zbiereteie inumane, fluieriturile si tropiiturile,cuvintele obscene qi ochii bulbucali, violenla Ei zbaterea nepu-tincioasi cu care necuratul lupti sl nu iasi din om. Diavolul co-munismului s-a zbitut de-a lungul intregii gedinle a Parlamen-tului, intr-o jalnici gi grotesci incercare de a intdrzia micar cu oori mersul inexorabil al istoriei. Sd mi ierte Dumnezeu pentruaceaste comparafie, deoarece Parlamentul nostru nu seamananici pe departe cu o Bisericd, iar domnul pregedinte Traian Bi-sescu poate fi comparat cu orice, numai cu un Preot, nu! Ca slnu mai vorbim de domnul Tismineanu... Vorbind acum seri-

os, raportul pe care s-abazat documentui oficial al Pregedin{ieiRomAniei este amplu, dar nu exhaustiv. El nu face o trecere inrevisti a crimelor gi a luptei romAnilor impotriva Riului, ci adu-

ce interpretiri, cum este cea pe care am citat-o, evident disctlta-bile. Cine s-a pronunlat pAni acum, ca domnul Ion Cristoiu, a

flcut-o doar emolional, nu cred ce a avut timp si citeasce peste

gase sute de pagini. Fiind vorba de un document important, pe

care eu insumi l-am parcurs in diagonali, promit se-l citesc cucreionul in mdni Ei sd-l analizez cAt de obiectiv se poate analizaun asemenea document. Salut propunerea de a se edita o enciclo-pedie a comunismului, noi am propus chiar aparifia unor ,,Cir{irogii" pentru fiecare jude!, cum salut gi ideea de a se elabora unmanual care si fie obligatoriu pentru invifimAntul liceal. Nu-mai si nul faci tot domnul Tismineanu!... Rimin deocamdatiin restanli procesul comunismului Ei legea lustra{iei. Presupuncd nu asta s-a urmirit! (?)

Lumea vdzutd din fotoliu, vol. 2 11

CAt priveqte aderarea noastri la Uniunea Europeand - eu

prefer si spun cd noi am aderat, nu ci ei ne-au primit! - comen-tariui cel mai pertinent a venit din partea unui mare om Po-litic european, Helmut Koh1. Din toate cdte a spus, am relinutrrai ales ideea ci, spre deosebire de America, unde fiecare este

cetifean american gi abia in al doilea rAnd engiez, romAn, ger-

lnan sau italian, in Europa fiecare este cetelean englez, romAn,german sau italian gi abia in al doilea rind este european. Sper

ca pentru toli romAnii Patria sd fie pe mai departe RomAnia, in-cliferent pe ce meridian al Europei le-ar luci ochii, iar profesoriisir nu facd ,,educalie pentru identitate comunitar6", maimuldrin-tlu-i pe americani, ci si facl mai departe educalie patriotici ele-

vilor din gcolile RomAniei. Serbarea aderi'rii a fost grandioasd,

br chiar comparalia Baciului cu Torino a fost de naturb si nezgAndire orgoliul, dar ce va fi dupi serbare? Pe cerul RominieiIircurile de artificii de milioane de euro au intercalat frumos in-tre stelele rogii ale socialismului gi stelele galbene ale europenis-rurului, stelele verzi pe care deocamdati le vid romAnii pietitoriiri costurilor tranzilieil integririi...

4 ianuarie

13t2

4.2Contestiri

romiteam siptlmAna trecuti o analizd a,,raportului Tis-mineanu", dar mai interesante par a fi reacliile de pAniacum din presd ori de pe internet. Dincolo de contestdrile

firegti venite din partea unor activigti de frunte ai fostului par-tid comunist, precum domnii Ion Iliescu, ori C. V. Tudor, sau

a domnului Ion Cristoiu, care inainte de 1989 ficea la SLAST(Suplimentul Literar Artistic al ScAnteii Tineretului) cam ceea ce

fEcea gi C. V. Tudor la ,,SiptimAna", au apirut cAteva contestbriale unor personaiitili care s-au situat mereu de partea cealaltia baricadei. Cea mai surprinzitoare gi violenti vine din parteadomnului Constantin Dobre, miner stabilit in Anglia de mulliani, adeviratul conducdtor al migcdrii anticomuniste din 1977,

care il. acrtzd pe domnul Tismdneanu de grave erori gi cere chiartrimiterea sa ln justifie: ,,In numele minerilor anticomunigti (viigi decedali) ai Viii Jiului, revoltali in august 1977, mL pronunlcu fermitate Ei vi cer qi dumneavoastri, domnule Traian B6ses-

cu, si anulali total Raportul Tismineanu iar membrii gi experliicomisiei Tismdneanu sd fie judeca{i gi condamnafi pentru incer-

carea de discreditare a Pregedin{iei Rominiei qi de manipulare

Lumea vdzutd din fotoliu, vol 2

ir adeviruiui istoric" spune domnul Constantin Dobre in finalulunei scrisori ample in care subliniazi caracterul anticomunistrl rnigcirii minerilor din 1977. Trecdnd peste distorsiuni gi gra-ve omisiuni de informalie ale raportului pe baza ciruia domnulpregedinte Traian Bisescu a declarat oficial regimul comunistdlept,,nelegitim Ei criminal", minerul exilat in Anglia subliniazil'lptul ci se incearci o ascundere a trecutului anticomunist alpoporului romdn. Evident, nu asta este s,i inten{ia domnului'l'raian Bdsescu, deoarece in condamnarea oficiali a regimuluic(xnunist, rostiti solemn in fala Parlamentului gi deveniti astfelirct istoric, pregedintele Romdniei propune alcituirea unei ,,enci-ckrpedii" a comunismului, a unui muzeu gi chiar a unui manualcare si devini materie de studiu obligatoriu in liceu, dar tehni-cilc de manipulare a adevdrului istoric sunt atAt de subtile incdtorice buni intenlie poate si aibi efecte contrarii. in concluziacuvintului siu in fafa Parlamentului RomAniei, domnul Traianllirsescu spune: ,,Ca gef aI statului romAn, condamn explicit qi

cltegoric sistemul comunist din Romdnia, de la infiinlarea sa, pelrrzi de dictat, in anli 1944-1947 9i pdni la pribugire, in decem-bric 1989. LuAnd act de realitifile prezentate in Raport, afirm cutlcplinl responsabilitate: Regimul comunist din RomAnia a fostilcgitim s,i criminal. in numele statului romdn, imi exprim re-grctul gi compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. inruurneie statului romAn, cer scuze celor care au suferit, familiilorkrr, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, gi-au vizut destinelelu inate de abuzurile dictaturii."

Din picate, chiar aceasti concluzie fermi este contestabi-[i. l1a a gi fost contestati gi nu de oricine, ci de insugi academi-ciirnul Constantin Biliceanu Stolnici, care scrie: ,,in binevenitasir cleclarafie politici de condamnare a comunismului romAn,tlolnnul Bisescu a ficut o omisiune grav6. Comunismul nu a

lirst creat gi nici menlinut in RomAnia de romdni, ci a fost opera