ELABORAREA SITUATIILOR

FINANCIARE ANUALE

1.(11). Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de sociaetatea A(furnizor ) pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator) : a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B; b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar ; c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament ; d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A. Raspuns corect : c 2.(20). O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii :valoarea avansului acordat 2.000 lei ; pret de cumparare al mijlocului fix 14.000 lei ; cheltuieli de transport 1.000 lei , tva 25 %. Sa se inregistreze avansul acordat , achizitia si plata furnizorului . Rezolvare :

a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix: % = 5121 232 4426 2.500 lei 2.000 lei 500 lei

b) inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii : % = 404 213 4426 18.750 lei 15.000 lei 3.750 lei

c) se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta avansului : 404 = % 5121 232 18.750 lei 16.250 lei 2.000 lei0

4426

500 lei

3.(31).Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii :capital subscris 40.000 actiuni * 1.000 lei valoare nominala ; capitalul este varsat la constituire ; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei , mijloace de transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei .Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati . Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii . Raspuns : a) subscrierea celor 40 000 actiuni 1 000 lei = 40 000 000 lei se nregistreaza pe baza Borderoului actiunilor prin articolul contabil: 456 = 1011 40 000 000 lei

b) eliberarea capitalului social subscris prin depunerea n numerar direct n contul de la banca, a mijloacelor de transport si a materiilor prime : % 512 2133 301 si : 1011 = 1012 40 000 000 lei c) Creditarea societatii de catre asociati ,pentru cheltuielile ocazionate de constituire in valoare de 1.000.000 lei , platibile in numerar: 5311 = 455 201 = 5311 1.000.000 lei 1.000.000 lei = 456 40 000 000 lei 20 000 000 lei 10 000 000 lei 10 000 000 lei

4.(39). ntreprinderea Alfa schimb un teren situat n Timi oara cu un alt teren al societ ii Beta situat n Bucure ti. Valoarea just a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achizi ie fiind de 100.000 lei. Valoarea just a terenului primit este de 150.000 lei. Schimbul se face cu o sult de 30.000, TVA 25%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care este inciden a aplic rii OMFP 3055/2009?

Raspuns :

1

n Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizeaz : "n cazul schimbului de active, n contabilitate se eviden iaz distinct opera iunea de vnzare/scoatere din eviden i cea de cump rare/intrare n eviden , pe baza documentelor justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente opera iunilor." a)cedarea terenului din Timi oara:

461

=

% 7583 4427

150.000 lei 120.000 lei 30.000 lei

6583

=

2111

100.000 lei

n articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizeaz c , n scopul prezent rii n contul de profit i pierdere, c tigurile sau pierderile ob inute n urma cas rii sau ced rii unei imobiliz ri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat , inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net , ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere,la elementul Alte venituri din exploatare, respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dup caz. 7583 = 6583 i 7583 = 121 20.000 lei 100.000 lei

b)primirea terenului din Bucure ti: % = 404 2111 4426 187.500 lei 150.000 lei 37.500 lei

c)regularizarea crean ei i a datoriei i plata sultei: 404 = % 461 187.500 lei 150.000 lei2

5121

37.500 lei

5. (61). O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N 1 un utilaj in valoare de 30.000 lei. Activul are o durata de viata de 4 ani si o valoare reziduala nula. Societatea utilizeaza metoda amortizarii liniare pentru determinarea rezultatului contabil si metoda amortizarii accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal. Presupunem ca societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 20.000 lei pentru fiecare urmatorii 4 ani. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a utilizarii de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil si fiscal? Raspuns:

Situa ia n contabilitate pe parcursul celor 4 ani este urm toarea: An Valoare Contabila 30.000 30.000 30.000 30.000 Amortizare contabila 7.500 7.500 7.500 7.500 Amortizare fiscala 15.000 5.000 5.000 5.000 Valoare contabila 22.500 15.000 7.500 Baza de impozitare 15.000 10.000 5.000 -

31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

n anul N se va nregistra amortizarea contabil de 7.500 lei i nu amortizarea accelerat din punct de vedere fiscal de 15.000 lei. Rezultatul fiscal va fi astfel influen at de amortizarea fiscal i nu de amortizarea contabil . Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabil Amortizarea fiscala

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani: An Rezultatul Amortizarea Amortizarea contabil contabil contabila fiscala 1 2 3 4 N 20.000 7.500 15.000 N+1 20.000 7.500 5.000 N+2 20.000 7.500 5.000 N+3 20.000 7.500 5.000

Rezultatul impozabil 5=2+3 -4 12.500 22.500 22.500 22.500

Impozit pe profit 6=5*16% 2.000 3.600 3.600 3.600

3

La 31.12.N : - Inregistrarea impozitului pe profit curent: 635 = 4411 2.000 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 22.500 lei Baza de impozitare a activului = 15.000 lei Valoarea contabil a activului > baza de impozitare a activului => o diferen temporar impozabil = 7.500 x 16/100 = 1.200 lei = impozit amanat n anul N, societatea va pl ti impozit pe profit n sum de 2.000 lei = 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil). Dac amortizarea nu ar fi fost accelerat n scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit s pl teasc un impozit de 3.200 lei (16%* 20.000 lei). Societatea pl te te n anul N mai pu in impozit pe profit cu 1.200 lei (3.200 2.000). Aceast sum se va recupera n anii urm tori, cnd societatea va trebui s efectueze pl i mai mari privind impozitul pe profit cu 1.200 lei, dect ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dac tranzac ia sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecin e fiscale. -nregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amnat: Cheltuieli cu impozitul pe profit amnat = Datorii privind impozitul pe profit amnat -1.200 lei In bilan : - datorii privind impozitul amnat = 1.200 lei - cheltuielile cu impozitul pe profit = 3.200 lei (2.000 + 1.200) Prin urmare, societatea pl te te un impozit pe profit de 2.000 lei calculat pe baza regulilor fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe profit sunt de 3.200 lei i reprezint , de fapt, rata de impozitare de 16% aplicat la rezultatul contabil de 20.000 lei (16%*20.000). Rezultatul net = Rezultatul contabil Cheltuielile cu impozitul pe profit = 20.000 3.200 = 16.800 lei. Rezultatul net de 16.800 lei este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile i nu a fost influen at de regulile fiscale care au vizat accelerarea amortiz rii utilajului.

4

La 31 .12.N+1 : -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent - 3.600 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 15.000 lei Baza de impozitare a activului = 10.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 5.000 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 800 lei (16%*5.000). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1 = 800 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N = 1.200 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei nregistrarea relu rii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat - 400 lei

n urma acestor nregistr ri, la nivelul bilan ului apar datorii privind impozitul amnat de 800 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400). La 31.12.N+2 : -nregistrarea impozitului pe profit curent :

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent - 3.600 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 7.500 lei Baza de impozitare a activului = 5.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 2.500 lei care genereaz o datorie privind5

impozitul amnat de 400 lei (16%*2.500). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1= 800 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei -nregistrarea relu rii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat - 400 lei

n urma acestor nregistr ri, la nivelul bilan ului apar datorii privind impozitul amnat de 400 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere apare o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400). La 31.12.N+3: -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 0 lei Baza de impozitare a activului = 0 lei Valoarea contabil a activului este egal cu baza de impozitare a activului i prin urmare nu exist diferen e temporare. -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+3 = 0 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei - 3.600 lei

-nregistrarea relu rii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat - 400 lei

La nivelul bilan ului nu mai exist datorii privind impozitul amnat deoarece s-a recuperat toat valoarea activului, iar la nivelul contului de profit i pierdere exist o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400).

6

CONTABILITATII UNEI

ENTITATI

1. (173) Un furnizor livreaza marfuri la pret de vanzare de 500.000 u.m.n. si pret de inregistrare 400.000 u.m.n., impreuna cu ambalajele aferente care circula in sistem de decontare, in valoare de 25.000 u.m.n., TVA 25%. Ulterior, pot intervene 2 cazuri: A) se restituie ambalajele; B) nu se restituie ambalajele. Sa se efectueze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului. Raspuns: A) Se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 707 625.000 lei 500.000 lei

4427 125.000 lei - inregistrarea ambalajelor restituibile pe baza de aviz de expeditie : 4111 = 419 25.000 lei

-concomitent de inregistreaza iesirea ambalajelor restituibile : 358 = 381 25.000 lei

- restituirea ambalajelor de catre client : 419 = 4111 25.000 lei

-concomitent se inregistreaza intrarea in gestiune a ambalajelor restituite : 381 = 358 25.000 lei

-se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: % = 371 607 378 500.000 lei 400.000 lei 100.000 lei

b) inregistrari in contabilitatea clientului :7

-receptia marfurilor achizitionate : % = 401 371 4426 625.000 lei 500.000 lei 125.000 lei

-inregistrarea primirii ambalajelor restituibile : 409 = 401 25.000 lei

-concomitent ambalajele se inregistreaza extracontabil : Debit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei -restituirea ambalajelor catre furnizor : 401 = 409 25.000 lei

Credit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei B ) Nu se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 707 625.000 lei 500.000 lei

4427 125.000 lei -facturarea catre client a ambalajelor si tva aferenta ambalajelor vandute : 4111 = % 708 4427 31.250 lei 25.000 lei 6.250 lei

-scoaterea din gestiune a ambalajelor nerestituite , vandute clientului : 608 = 381 25.000 lei

b)inregistrari in contabilitatea clientului : -receptia marfurilor achizitionate : % = 401 625.000 lei8

371 4426

500.000 lei 125.000 lei

-inregistrarea ambalajelor retinute de client pe baza facturii furnizorului : % = 401 381 4426 31.250 lei 25.000 lei 6.250 lei

2.(197). In luna X a exercitiului N , societatea A primeste materii prime de la furnizor fara factura , evaluate la pretul de 1.000 lei, tva 25% .In luna Y se primeste factura :pret de cumparare 1.200 lei , tva 25%.Care sunt inregistrarile contabile ? Raspuns: a)achizitia marfurilor fara factura : % = 408 301 4428 b)primirea facturii : 408 = 401 4426 = 4428 % 301 4426 = 401 1.250 lei 250 lei 250 lei 200 lei 50 lei 1.250 lei 1.000 lei 250 lei

3.(188.) O societate comerciala este subventionata , pentru o investitie cu caracter social , de la bugetul statului , in baza unui contract de 3.000 u.m.Suma primita este folosita integral pentru achizitia unui utilaj in anul current de 5.000 u.m ,tva 25%. Sa se inregistreze primirea subventiei , achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani , amortizabil liniar.

Raspuns: In contabilitatea societ ii se nregistreaz urm toarele: - dreptul de a primi subven ia:9

445 = 131

3.000 u.m.

- ncasarea subven iei: 512 = 445 3.000 u.m.

- achizi ia utilajului: % 213 4426 = 404 6.250 u.m. 5.000 u.m. 1.250 u.m. de furnizori:

- plata datoriei fa 404 = 512

6.250 u.m.

- amortizarea utilajului la sfr itul primului an: 681 = 2813 1.000 u.m.

- virarea unei p r i din subven ie la venituri: 131 = 758 600 u.m.

4.(201).Efectuati inregistrarile contabile aferente situatiei de mai jos: Capitalul social este de 2.000.000 Rezultat brut profit: 1.000.000 Cot impozit pe profit: 16%. Profitul se repartizeaz astfel: - la rezerve legale; - 1% la rezerve statutare; - 10.000 la alte rezerve. Restul se reporteaz n exerci iul urm tor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor. Raspuns: Calcul m rezerva legal : - 1.000.000*5% = 50.000 - 2.000.000*20% = 400.000 Se alege suma cea mai mic : 50.000. Se calculeaza impozitul pe profit :1.000.000-50.000(rez.legale) x16% = 152.000 lei Profit net = 848.000 lei Se calculeaz rezervele statutare: 848.000 x1% = 8.480 lei R mas din profit: 848.000 (50.000 + 8.480 + 10.000) = 779.520 lei10

La 31.12.N: -Inregistrarea impozitului pe profit : 691 = 441 152.000 lei

-Inchidera contului de cheltuieli : 121 = 691 152.000 lei

-nregistrarea repartiz rii profitului: 129 = % 68.480 lei 1061 50.000 lei 1063 1068 8.480 lei 10.000 lei

La inceputul ex. N+1: -nregistrarea report rii profitului: 129 = 117 779.520 lei -nregistrarea acord rii dividendelor: 117 = 457 779.520 lei - In urma repartizarii definitive a profitului , conturile 121 si 129 se inchid astfel : 121 = 129 848.000 lei

5.(209).In cursul exercitiului N o intreprindere a angajat un proces juridic impotriva unui client in valoare de 10.234 lei , tva 25% inclus .Ea estimeaza ca pentru a face fata acestui process trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt inregistrarile in contabilitate? Raspuns: -Constituirea unui provizion pentru litigii in valoare de 6140 lei (10234-10234x25/125) x75%= =6140 lei 6812 = 1511 6140 lei

11

AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE1.(1). Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Raspuns : Prin audit statutar se n elege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situa iilor financiare ale unei entit i n vederea exprim rii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a pozi iei i situa iei financiare precum i a rezultatelor (performan elor) ob inute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea lor situa iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit i i opera ii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi ii legale (legea contabilit ii, legea societ ilor comerciale, legea pie elor de capital etc.). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica; examinarea este exclusiv profesionala; obiectul examin rii efectuat de profesionistul contabil l constituie situa iile financiare ale entit ii, n totalitatea lor: bilan , cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situa iilor financiare, n func ie de referen ialul contabil aplicabil; scopul examin rii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; obiectul opiniei: imaginea fidel , clar i complet a pozi iei financiare (patrimoniului), a situa iei financiare i a rezultatelor ob inute de entitatea auditat ; criteriul de calitate n func ie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale.

2.(8) Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.

Raspuns: Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit ; de o manier general , ns , imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitatii. REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglement rile contabile romanesti prev d, de altfel, c pentru a da o imagine fidel a patrimoniului, situatiei financiare i rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt:12

-principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; -principiul permanen ei metodelor - care conduce la continuitatea aplic rii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile; -principiul continuitatii activitatii - potrivit c ruia se presupune c unitatea patrimoniala i continu in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, f r a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitatii; -principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer ; -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; -principiul necompens rii - potrivit c ruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

3. (17). Definiti termenul de prag de semnificatie. Raspuns : n general, prin prag de semnificatie se ntelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce n contabilitatea anglo -saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care ntelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499 mii lei

13

si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale, n timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnifica ie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnifica ie determinate pentru controlul fiec rei sec iuni din situa iile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a e antioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucr ri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situa iilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfr itul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei men iuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnifica ie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucr rilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis . Pentru determinarea pragului de semnifica ie pot fi utilizate diferite elemente de referin : capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnifica ie permite auditorului nc de la nceputul activit ii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s con in erori sau inexactit i semnificative, iar la sfr itul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerci iului, n scopul de a putea emite o opinie f r rezerve.

4.(52). Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie . Raspuns : Standardul Interna ional pentru Misiunile de Examen Limitat (Revizuire) ISRE 2400 stabile te procedurile i principiile fundamentale, precum i modul lor de aplicare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire) al situa iilor financiare; standardul poate fi aplicat i n cazul misiunilor de examen limitat al informa iilor financiare, contabile sau de alt natur .

14

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit unui practician s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nu a fost descoperit nici un fapt semnificativ care s -1 fac s cread c situa iile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referen ial contabil identificat (asigurare negativ ). O misiune de examen limitat furnizeaz un nivel de asigurare moderat c informa iile examinate nu con in anomalii semnificative; asigurarea este n acela i timp negativ . Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul s u ra ionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Raportul de examen limitat al situa iilor financiare descrie ntinderea misiunii, permi ndu-i lectorului s n eleag natura lucr rilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nicio opinie de audit nu este exprimat . Principalele elemente care se reg sesc ntr-un raport de examen limitat sunt: - titlul - destinatarul; - un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situa iilor financiare supuse examenului limitat; responsabilit ile practicianului i ale conducerii ntreprinderii; - paragraful ntinderii examenului limitat, cuprinznd: trimiterea la Standardul Interna ional pentru Misiuni de Examen Limitat nr. 2400 referitor la examenele limitate (sau la norme na ionale); men iunea c examenul este limitat la ntre ineri cu clientul i la proceduri analitice; men iunea c niciun audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai pu in ridicat dect n cazul auditului i c nicio opinie de audit nu este exprimat ; - exprimarea unei asigur ri negative; - data raportului; - adresa practicianului i semn tura . Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an.15

10 lucrari de efectuat la examinarea conturilor de trezorerie.y

De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit ; De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale ; De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta ; De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala ; De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat ; De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere ; De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor ;

y y y

y

y

y

y

De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat d aca ele fac obiectul unor remize sau ristorno ;

y

De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta ; De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri . Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an.

y

16

G. Trezoreria 6 domenii de control 31 proceduri (diligen e) de audit Trezoreria este unul din posturile strategice ale oric rei ntreprinderi, deoarece ea condi ioneaz capacitatea de finan are a activit ilor Auditul realizndu-se la o dat i nevoilor ntreprinderii. Se acord , deci, importan deosebit analizei conturilor de trezorerie i n elegerii evolu iei sale de la un exerci iu la altul. de nchidere anume, analiza soldurilor de trezorerie ale i prin elaborarea rezultatului exerci iului sunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar financiar i prin elaborarea tabloului de fluxuri de trezorerie. Controlul situa iei trezoreriei la data nchiderii Obiectiv i rol verificarea faptului c soldurile conturilor de trezorerie, care figureaz n bilan , sunt justificate; o anomalie n soldurile conturilor de trezorerie poate nsemna iregularit i n procedurile interne (deturn ri de fonduri, etc.) i poate pune n cauz situa ia maselor bilan iere. De exemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce printr-o subevaluare a NFR de exploatare. Controale de efectuat: Stabili i un tablou comparativ al evolu iei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor bancare nscrise n balan a general , separa i soldurile pozitive de cele negative i verifica i dac prezenterea n bilan s-a respectat principiul necompens rii soldurilor; la

-

Verifica i dac soldurile la nchidere au fost corect preluate la deschiderea exerci iului urm tor; Studia i lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze mi c ri in aceste conturi: func ii, pozi ie ierarhic , incompatibilit i; Identifica i conturile f r mi care i verifica i juste ea prelu rii soldurilor; Confrunta i soldurile cu extrasele de cont bancare de la data nchiderii i cu cele de la deschidere, stabili i diferen ele i explica iile acestora: n cazul opera iilor care figureaz n contabilitate, dar nu apar n extrasele de cont, identifica i pl ile vechi i dac nu exist venituri nenregistrate i concluziona i cu privire la impactul ajust rilor f cute, aplicnd principiul pruden ei;

-

Circulariza i la b nci i confrunta i soldurile primite cu cele din extensie i din contabilitate; Controla i conversia la data nchiderii soldurilor n devize.

17

Auditul casieriei Casa este, n generel, o zon de risc pu in semnificativ , ntruct, de regul , prin lege, se stabilesc plafoane ale soldului de cas . n unele cazuri, ns , n comer de exemplu, fluxurile sunt foarte importante i procedurile trebuie adaptate n consecin .

-

Analiza i procedurile interne de supraveghere i control ale casei; aten ie la respectarea principiilor de separare a func iilor; Confrunta i soldurile contabile cu jurnalul de cas sau orice alt document stabilit de ntreprindere pentru inventarierea mi c rilor nscrise n jurnalul de cas ; Asigura i-v c ntreprinderea controleaz periodic casa prin inventar fizic; separarea func iilor ntre persoana care face sau valideaz inventarul fizic i cea care are sarcina curent de supraveghere a casei.

-

Studia i natura tranzac iilor prin cas ; Dac soldurile sunt mari i estima i c procedurile interne sunt insuficiente, proceda i la verificarea fizic a soldului de cas la data auditului; Studia i, n timp, soldurile casei i asigura i-v c nu sunt solduri creditoare; Pentru casa n devize, asigura i-v de corectitudinea aplic rii conversiei la data nchiderii. Analiza NFR de exploatare Analiza i NFR de exploatare, innd seama de volumul de activitate al ntreprinderii; dac activitatea ntreprinderii genereaz un NFR pozitiv, analiza i modalit ile de finan are ale acestuia; Analiza i dac la nchidere nu exist descoperiri de conturi bancare; Aprecia i dac ntreprinderea a procedat la cesiuni de crean e. Angajamente n afara bilan ului Lua i cuno tin de ansamblul cau iunilor i garan iilor date i primite de societate, prin circularizarea cu institu iile de credit; verifica i dac figureaz n anexele la situa iile financiare; aceste angajamente n afara bilan ului

-

Pentru angajamentele acordate de societate, determina i nivelul riscului de activare a acestor angajamente; dac acesta antreneaz cheltuieli suplimentare pentru societate, dac nu este cazul constituirii unui provizion pentru acestea. Valori mobiliare de plasament Obiectivul principal este de a stabili c veniturile i cheltuielile legate de plasamente de trezorerie sunt corect tratate i nregistrate n conturile auditate, innd cont de natura acestor plasamente.

-

Face i un recapitulativ al plasamentelor existente la data nchiderii, preciznd pentru fiecare cantit ile de inute, valorile unitare i valoarea total ; izola i plasamentele n obliga iuni, al c ror tratament contabil difer ;18

-

Verifica i concordan a dintre valorile figurnd n aceast situa ie analitic proprietara valorilor mobiliare nscrise n bilan ;

i soldurile conturilor din

bilan ; confrunta i apoi cu r spunsurile primite la circulariz ri; asigura i-v c societatea este

-

Face i o situa ie recapitulativ corespunz toare vnz rilor;

a mi c rilor: intr ri corespunz toare achizi iilor, ie iri

Aprecia i metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, re inute de ntreprindere i valida i conformitatea la regulile fiscale; numai metoda FIFO este admis sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asigura i-v de respectarea principiului permanen ei metodelor; dac au avut loc schimb ri de metode, m sura i impactul asupra rezultatului i verifica i c s-au f cut men iuni anexe; prin sondaj, Verifica i respectarea metodei de men iuni evaluare a ie irilor de valori mobiliare n plasament;

Controla i dac : Metoda CMUP este aplicat , valoarea unitar a plasamentelor la nchiderea exerci iului trebuie s corespund costului mediu unitar ponderat al ultimelor intr ri; face i aceasta pe categorii de titluri; Metoda FIFO este aplicat , valoarea unitar a plasamentelor la nchidere trebuie s corespund costului unitar al ultimelor intr ri; face i aceasta pe categorii de titluri. - Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verifica i c valoarea net contabil n bilan la nchidere este conform cursului real de nchidere comunicat de institu iile financiare; evalua i, pentru fiecare categorie, plus valoarea sau minus valoarea latent ; dac este plus valoare latent , verifica i ca aceasta s nu fie prins n bilan ul de nchidere (pruden a); n toate cazurile verifica i c analiza s-a realizat f cnd distinc ia ntre fiecare categorie de valori i c nu s- au f cut compens ri ntre plus valoare i minus valoare latent ;

-

Pentru fiecare categorie de obliga iuni figurnd n bilan , compara i valoarea lor contabil cu cota ia acestora i aprecia i rezultatul latent; analiza se face separat pe categorii de obliga iuni i nu se fac compens ri;

-

Analiza i tratamentul contabil al dobnzilor neajunse la scaden ; n principiu, un venit financiar se contabilizeaz n contrapartid cu un cont de activ (508); corelativ, verifica i dac cupoanele, neajunse la scaden la nchidere, au f cut obiectul unei nregistr ri n contrapartid ;

-

Evalua i ansamblul veniturilor financiare contabilizate n timpul exerci iului i justifica i-le f cnd trimitere la controalele precedente; explica i evolu ia veniturilor financiare de la un exerci iu la altul i concluziona i cu privire la respectarea principiului separa iei exerci iilor. Nivelul i evolu ia trezoreriei

-

Completa i tabloul de flux de trezorerie (anexat) i analiza i evolu ia de la un exerci iu la altul; Dac activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibil importante, aprecia i modul de19

utilizare a lor: investi ii, sc derea ndator rii, remunera ii, ac ionari, etc.;

-

Dac

activitatea a degajat nevoi de finan are suplimentare, analiza i originea: insuficien a

rezultatelor, definit n partea superioar a bilan ului, NFR de exploatare n deteriorare, etc.; aprecia i schema de finan are folosit de ntreprindere;

-

Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situa ie financiar s n toas

i inut sub control? n n-1 n-2 n-3

Capacitatea de autofinan are de exploatare, plurianual

Rezultat net contabil +Datorii la amortiz ri i provizioane -Relu ri de amortiz ri i provizioane -Rezultat asupra cesiunilor de activ -Cota parte de subven ii virate la rezultate (cont 771) =Capacitatea de autofinan are net +Cheltuieli financiare efectuate (dobnzi, etc.) -Venituri financiare ncasate (venituri, etc.) +Cheltuieli excep ionale pl tite -Venituri excep ionale ncasate (altele dect cele asupra ie irilor de active) =Capacitatea de autofinan are de exploatare -Varia ia pozitiv de NFR +Varia ia negativ de NFR =I. Flux de trezorerie de exploatare -Achizi ii de imobiliz ri (valori brute) +Ie irile de imobiliz ri (valori de ie ire) -Cre terea brut a cheltuielilor de repartizat -Varia ia pozitiv a NFR n afara exploat rii +Varia ia negativ a NFR n afara exploat rii =II. Flux de trezorerie privind activitatea de investi ii +mprumuturi realizate n exerci iu (valori brute) + Subven ii de investi ii notificate n timpul exerci iului +Cre teri de capital +Cre terea altor pasive pe termen lung -Ramburs ri de mprumuturi -Cheltuieli financiare pl tite -Diminu ri de capital -Distribuiri de dividende20

-Varia ia pozitiv a NFR a exerci iului -Varia ia negativ a NFR a exerci iului =III. Flux de trezorerie aferent activit ii de finan are = Varia ia net a trezoreriei n exerci iu(I+II+III) +Trezoreria la deschiderea exerci iului =Trezoreria la nchiderea exerci iului

EXEMPLU: CONTURI DE DISPONIBILIT I I ALTE CONTURI DE TREZORERIE

La data de 31 decembrie N, situa ia conturilor de trezorerie ale S.C. X S.A. se prezint astfel:- lei Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 EXPLICA II Conturi la b nci n lei Conturi la b nci n devize Credite bancare pe term. scurt Casa n lei Alte valori Avansuri de trezorerie TOTAL 31.12.N-1 Debit Credit 16.490 2.566.380 13.697 2.253.137 4.940 12.442 4.197 51.766 4.819.517 31.12.N Debit 11.230 95 3.212 12.291 5.643 36.471 Credit 567.322 1.021.906 1.589.328

La 31.12.N S.C. X S.A. avea n derulare: facilitate de credit (overdraft) de 3.000.000 lei conform Contractului nr. 12311/15.12.N-5 i a actului adi ional nr. 10111/29.07.N de la BANCA Y . Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea b ncii urm toarele garan ii:

- ipotec rang prioritar asupra imobilului teren cu construc ia C1- silozuri celule malamplasate pe aceasta, parcela CC de 2.6736 mp mpreun cu construc ia C1 corp principal germinare i C2 corp principal nmuiere i corp principal uscare i C3 corp principal casa ma inii i corp leg tur amplasate pe aceasta, precum i parcela de drum de 544 mp.

- gaj de rangul doi asupra echipamentelor i utilajelor aferente Sec iei Mal - gaj de rangul trei asupra disponibilit ilor din conturile curente deschise de banc - garan ie real mobiliar de prim rang de prioritate asupra disponibilit ilor viitoaredin contul de garantare deschis la banc .21

facilitate de credit (overdraft) de 2.600.000 lei conform Contractului nr. 866222/23.05.N-1 de la BANKA Y , modificat prin Act adi ional nr. 122/22.05.N i nr. 123/19.06.N. Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea b ncii urm toarele garan ii:

- ipotec asupra parcel cur i construc ii n suprafaconstruc ia C1 Pavilion administrativ

de 5959 mp mpreun cu de 5167 mp mpreun cu

- ipotec asupra parcel cur i construc ii n suprafaconstruc ia C1 Atelier ap

- ipotec asupra parcel cur i construc ii n suprafaconstruc ia C1 Cl dire industrial auxiliar

de 7000 mp mpreun cu

- gaj asupra stocurilor de materie prim mal - garan ie mobiliar asupra a patru mijloace de transport scrisoare de garan ie n valoare de 260.000 lei pentru garantarea antrepozitului fiscal cu termen de valabilitate pn la 31.12.N+1. Pentru garantarea obliga iilor de plat fa aferent. Din verific rile efectuate, auditorul financiar constat conturilor aferente preluate n balan ele de verificare contabile. Societatea are confirm ri i de la Institu iile financiare pentru soldurile conturilor de disponibilit i ale S.C. X S.A. la 31.12.N . concordan ntre soldurile i soldurile de banc , S.C. X S.A. a constituit ipotec de rangul I pe imobilul Sec ia Mal cu terenul

comunicate de c tre banc prin extrasele de cont, respectiv soldul Registrului de cas

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1.(156). Se dau urmatoarele informatii: - imobilizari corporale 29.000; -fond de comert 1.000; -stocuri 20.000; -creante 50.000; -disponibilitati 5.000; - capitaluri proprii 50.000;22

-diferente din reevaluare 25.000; -obligatii nefinanciare 25.000 -imprumuturi bancare 5.000; -rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; -capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; - rata de actualizare este de 12%. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani. Raspuns:

GW = ANC + (CB ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12

GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66 (1+ 0,12) 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98 (1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02 GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73 (1+ 0,12) 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01 (1+ 0,12) 5 1,12 523

1,12 2

1,12 3

1,12 4

GW 5 = 68.268,99

2(197). Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii: - capital social: 10.000 u.m.; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia care va iesi de pe piata anul urmator; - cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. Raspuns: ANCC = ANC Corec ii active Corec ii datorii ANCC = Capitaluri proprii Corec ii active vCorec ii datorii ANCC = CAPITAL PROPRIU-CHELTUIELI CONSIDERATE NON VALORI

Capitaluri proprii Capital social 10.000 Rezerve 3.000 Rezultat reportat 5.000 - Cheltuieli considerate nonvalori Cheltuieli de constituire 2.000 Cheltuieli de cercetare 4.000 Cheltuieli n avans 1.000 ANCC = 11.000

18.000

7.000

3.(208). Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? Raspuns:

Premisele aplicarii metodei rentei goodwill ului sunt: - Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta;24

- Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.); - Goodwill ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea propectiva.

- FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI1.(182). Societatea A de ine 60% din capitalul societ ii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B de ine urmtoarele investi ii: 70% din capitalul social al filialei C, 50% din ac iunile societ ii D pe care o controleaz n comun cu un alt ac ionar, 30% din ac iunile societ ii E asupra creia exercit o influen semnificativ. Identifica i pr ile legate ale societ ii A.

Raspuns: Sunt p r i legate ale societ ii A: societatea B - filiala sa; societatea C - pe care o controleaz indirect; societatea D - pe care, indirect, o controleaz n comun; societatea E - asupra c reia exercit indirect o influen semnificativ P r ile legate lui A sunt doar B, C i D, pentru c doar pe acestea le controleaz . n E a pierdut controlul, pentru c de i o controleaz pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra lui E.

A 60%

B70% 50% 30%25

C

D

E

Societatea A In In In In B C D E De control 60 % 70% 50% 30%

Procentaj De interes 60% 60%x70%=42% 60%x50%=30% 60%x30%=18%

2. (196). Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneaz 80% din actiunile societtii F. Cu ocazia achizitiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achizitiei societatea F a obtinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viat util rmas a cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societtile M si F este de:

(a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m. Raspuns corect : c Rezolvare : -Se retrateaza activul net al societatii F pentru plusurile de valoare si impozitul amanat aferent acestora : 212 = 105 105 = 4412 - 10.000 u.m. 1.600 u.m.26

-Rezultatul societatii F este ajustat cu amortizarea aferenta plusului de valoare identificat pentru constructii ( 10.000/20 x =250 ) si diminuarea impozitului amanat . a) la nivelul bilantului : 121 = 2813 4412 = 121 250 u.m. 40 u.m.

b) la nivelul contului de profit si pierdere : 6811 = 121 121 = 791 250 u.m. 40 u.m. 250 +40 ) = 31.832 u.m.

-Partajul rez. Soc. F:-Rez .consolidat = 80% x (40.000 -

-Interese minoritare= 20% x (40.000 250 +40) =7.958 u.m. - la nivelul contului de profit si pierdere: % Rez.consolidat Interese minoritare = Rezultatul F - 39.790 u.m. - 31.832 u.m. 7.958 u.m.

- virarea rezultatului societatii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere: Rez.consolidat = Rezultat M - 70.000 u.m.

Rezultat consolidat = 70.000 u.m. +31.832 u.m. = 101.832 u.m.

27

ORGANIZAREA AUDITULUI INTREPRINDERII

INTERN SI CONTROL INTERN AL

1.(15) Activitatea de vanzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns: Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalit tilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cump r torului marf de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rand asigur un castig real cel putin pe m sura eforturilor. Vnzarea produselor se poate face: -pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului ; -pe baz de comand anticipat ferm , urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia ; -la cerere neprogramat , dar previzibil , din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cump rare ale clientilor, c ile de distributie utilizate, modalit tile practicate de produc tor-furnizor pentru desfacerea produselor sale . Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea28

vnz rilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livr rile catre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din productia curent . ntreprinderea produc toare trebuie s -si programeze un raport corespunz tor ntre

volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. Identificarea riscurilor: - de a vinde bunuri clien ilor ndoielnici ; -de a vinde bunuri pentru pre uri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societ ii; - de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda ; - de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere de vedere cantitativ si calitativ al comenzii ; -de a realiza vnz ri f r a pune la zi situa ia stocurilor; -de a accepta comenzi f r a avea stocuri disponibile; -de a face livr ri de bunuri care nu sunt recunoscutede c tre clien i din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii; -de a avea clien i ndoielnici f r a nregistra un provizion; -pl ti efectuate care nu sunt nregistrate . Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea clientul prin cerere de referin e . Client din partea b ncii sau a colaboratorilor cunoscuti, verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim ; -verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata) ; -bunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate ; -examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ i al comenzii;29

-completarea fisei de magazie ; -verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit;

-verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atest livrarea (avizul de insotire a marfii) ; -verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii indoielnici; -verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise ,organizarea structurala si procesuala a sistemului vanzarilor firmei. Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o structura organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente, functii, posturi, nivele ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuiala de catre firma a sarcinilor de vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb, bunuri de consum, resurse secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele primare si dezmembrari), ambalaje, care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sau externa. Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de existenta a doua componente indispensabile: a) componenta de management (de conducere); b) componenta procesuala ( de executie); a) In ceea ce priveste componenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine de variante organizatorice, respectiv: 1.organizarea sistemului de vanzari ; 2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializare service post vanzare; 3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe. a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor este necesar sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ curent, in paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe toata structura procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta, oportunitate si eficienta a planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a30

resurselor secundare devenite neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pe diverse piete pe baza prezentei concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri, precum si a traditiilor pietelor locale si zonale etc. a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate sa efectueze in exclusivitate operatiunile de: -cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului; -comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb; -operatiuni de depozit; -operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie; -operatiuni de incasari si recuperari creante. a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului ca operatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale, cu activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice in ceea ce priveste activitatea de service. b) Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor operatiilor specifice in domeniile: -marketing, strategii vanzari, vocea clientului; -negocieri, incheiere contracte, evidenta; -fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare; -fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta; -transport-asigurari, expeditii marfuri; -facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante; -depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie; -derulare programe vanzari; -coordonare centre comercializare-service; -colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare.31

Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteaza stiintific pe ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un sistem organizatoric in domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice moment desfasurarea in cele mai bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu productia si piata.

EXPERTIZE CONTABILE1.(4). Ce n elege i prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns : Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiin ific . n elaborarea lor expertul contabil

trebuie s foloseasc metode specifice tiin ei contabilit ii. Concluziile expertului contabil trebuie s fie fundamentate numai pe documente care atest evenimente i tranzac ii ce fac sau trebuie s fac obiectul recunoa terilor, evalu rilor, clasific rilor i prezent rilor contabile. n expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter n proces care, prin calitatea lui procesual , contribuie la stabilirea adev rului de c tre organele n drept. Raportul de expertiz contabil judiciar are caracter de prob tiin ific care trebuie s prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la solu ionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea i nefundamentarea tiin ific a rapoartelor de expertiz contabil judiciar poate fi i este adesea sanc ionat , de c tre organele n drept care le-au dispus, cu nlocuirea expertului contabil i dispunerea unei noi expertize contabile. Dac n aceea i cauz s-a dispus o nou expertiz contabil care ajunge la concluzii diferite fa de prima, datorit utiliz rii altor criterii i metode de investiga ie, organul n drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o consider mai fundamentat sub aspect tiin ific, respectiv, de mai bun calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie s fac rabat calit ii. Independen a i competen a profesional a expertului contabil trebuie s asigure o documentare i fundamentare tiin ific i expertizelor contabile extrajudiciare.

32

2. (70). Care este continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile? Raspuns:

Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: - Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare . Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii . Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile . Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.3.(21). Care sunt faptele care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili?

Raspuns: Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Raspunderea disciplinara a expertilor contabili Raspunderea disciplinara este generata de fapte savrsite cu vinovatie n ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita discreditabila sau dezonoranta. Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, n raport cu gravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an;33

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea n miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este n sarcina Comisiilor de disciplina de pe lnga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, n conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de disciplina de pe lnga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia. Abaterile n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savrsita de un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta n structurile alese si functionale, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara. Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului; b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;

34

g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz; i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala; k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul sau cu tertii; l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fost consultati; m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti; n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea ncalcarii si cu consecintele acesteia. Exemplificam cteva dintre faptele savrsite n legatura cu expertizele contabile si care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili: e1 ) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala de expert contabil. e2 ) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional.

35

e3 ) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile. e4 ) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata. e5 ) ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

36

STUDII DE FEZABILITATE3.Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise? Raspuns: Partile scrise sunt reprezentate de: date generale despre investitie ; date tehnice despre investitie ; durata de realizare a investitiei si etape principale ; costul estimativ al investitiei ; analiza economico-financiara ; finantarea investitiei ; estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ; avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare realizarii constructiei in cauza.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1.(7). Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultan ei financiar contabile care prezint urm toarea situa ie financiar :

Indicator Imobiliz ri Stocuri Creante Disponibilit i Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

Raspuns:37

BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300 + 0 = 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

a) Situatia neta = Activ Datorii totale Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste. b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari) Sau: Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt = (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000

Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii.

c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari) Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu

= 20.000

= 20.000

2.000= 18.000

18.000 = 2.000

= (20.000 + 2.000)

= 23.300

(2.000 + 1.300)= 20.000

2.000 = 20.000

38

d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive circulante (mai putin pasivele de trezorerie)

e) Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment

NFRG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung

NFRexpl = Active din exploatare Pasive din exploatare

TN = Disponibilitati Credite de trezorerie

Exemple de calcul

1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38 Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300

b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente (indicatorul test acid ) = (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100 = 2.000 / 20.000 x 100 = 10 % Capital imprumutat/Capital Propriu x 100 Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000 Capital propriu = 20.000

si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100 Capital imprumutat = 2.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.00039

TN = 300

0 = 300

i analiz a principalilor indicatori economico-financiari :

NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300)

NFRG = (20.000 + 2.000)

2.000 = 20.000

1.300 = 20.000

= (1.000 + 20.000)

1.000 = 20.000 = 20.000 20.000 = 0

2.000/22.000 x 100 = 9,09 %

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu = 2.000/ 20.000 = 0,1

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la :

- viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie; - capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza; rulat de-a lungul exercitiului financiar . Costul vanzarilor = Nr. de ori Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate = Stoc mediu x 365 Costul vnz rilor - viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti x 365 Cifra de afaceri O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). - viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.40

- viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor )

aproximeaza de cate ori stocul a fost

In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti Achizitii de bunuri (fara servicii)

x

365,

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. - viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de imobilizari corporale .

Cifra de afaceri Imobilizari corporal

-viteza de rotatie a activelor totale : = Cifra de afaceri Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile . a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100 Capital angajat unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. b) Marja bruta din vanzari = Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII41

A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58

Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin. Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati) Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ

b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x 100 / 23.300 = 91,42 Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43 Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300 =1,29 B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 / total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43 capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / - rezultatul reportat + / - rezultatul exerci iului capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii pe termen lung b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 = 85,84 c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv =1.300 x100 / 23.300 = 0,56 d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 = 14,1642

ANALIZA ACTIVULUI NET: Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil.

a)

Metoda Sintetica

Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000 Ant = activ net At = active totale D = datorii totale

b)

Metoda Aditiva

Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 0 = 20.000 Ks = capital social Rz= rezerve Rr= rezltatul reportat Re=rezultatul exercitiului Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

43

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

1.(4). Situa ia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bila ului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: Cl diri 20.000.000 lei Amortizarea cl dirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajust ri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clien i 2.500.000 lei Clien i incer i 500.000 lei Ajust ri pentru deprecierea crean elor clien i 200.000 lei Conturi la b nci 600.000 lei Furnizori de imobiliz ri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris v rsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Opera iunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz : a) Cl dirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clien ii incer i sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clien ilor cer i s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor c tre furnizori, ace tia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societ ii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilan ul nainte de efectuarea partajului.

Raspuns: a) Valorificarea imobilizarilor corporale:

44

Vanzarea cladirilor

461 = % 11.160.000 7583 9.000.000 4427 2.160.000 5121 = 461 11.160.000

Incasarea contravalorii cladirilor vandute

Scaderea din evidenta a cladirilor vandute .

% = 212 281 6583

20.000.000 12.000.000 8.000.000

b) Valorificarea stocurilor: Vanzarea materiilor prime 4111 = % 707 4427 1.785.600 1.440.000 345.600

Trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000 Anularea provizionului 391 = 7814 400.000

Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 4111 1.785.600 c) Incasarea creantelor Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000 260.000 200.000

Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 Anularea provizioanelor Incasarea clientilor certi Acordarea sconturilor 491 = 7814

5121 = 4111 2.450.000 667 = 4111 50.000

d) Plata datoriilor Plata furnizorilor de imobilizari Scont primit e) Cheltuieli de lichidare Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000 404 = 5121 5.800.000 404 = 767 200.000

45

f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli Anularea provizioanelor g) inchiderea conturilor de venituri %= 707 767 7812 7814 7583 h) inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 607 628 654 6583 667 10.830.000 2.000.000 520.000 260.000 8.000.000 50.000 121 12.040.000 1.440.000 200.000 1.000.000 400.000 9.000.000 151 = 7812 1.000.000

g) Regularizare TVA TVA de plata Plata TVA 4427 = 4423 4423 = 5121 2.505.600 2.505.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare Impozitul pe profit datorat (1.410.000 *16%=225.600) 691 = 441 225.600

Inchiderea contului 691

121 = 691

225.600

Virarea impozitului pe profit

441 = 5121

225.600

Bilantul inainte de efectuarea partajului:Elemente De Activ Conturi la banci Valori 7.184.400 Elemente De Pasiv Valori__ cap.social 5.000.00046

Total Activ

7.184.400

rezerve legale total cap proprii profit din lichidare Total Pasiv

1.000.000 6.000.000 1.184.400_ 7.184.400

2.(14). In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului ? Raspuns: Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.

CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR1.(Problema 1). O entitate de distributie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice intr-o luna calendaristica , energie electrica , iar factura fiscala contine urmatoarele informatii :consum 90 Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840 , accize aferente consumului necomercial 0,2 lei . Sa se determine TVA mentionata in factura fiscala . Raspuns :47

-se calculeaza TVA aferenta energiei electrice consumate : 90 Kwh x 0,3840 = =34,56 x 24% = 8,2944 lei -se calculeaza TVA aferenta accizei : Total TVA 0,2 lei x 24% = 0,0480 lei 8,3424 lei

2.(Problema3.) In cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC MEDIAS sunt trei sectii care produc condensat de gaz natural:Roman, Filitelnic si Danes. La sfarsitul fiecarei perioade contabile, sefii celor 3 sectii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Medias situatia condensului captat in acea luna. Sectia de Productie Gaze Roman este singura sectie care a vandut condens in luna martie 2007.Pe baza celor 2 avize de insotire a marfii constatam ca au fost efectuate doua vanzari, astfel:35.500 l cu o densitate de 0.741 si, respective, 35.500 l cu o densitate de 0.740. Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate. Raspuns : Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul euro este stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . 35500 litri*0.741=26305.50 Kg 35500 litri*0.740=26270 kg Total=26305.50+26270=52.575,50 kg Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x 3,5334 le i / euro = =743, 08 RON

3. (Problema 6).Hotelul Palace a realizat ntr-o perioad de pe urma activit ii de cazare un venit de 700 mil. lei. n pre ul de cazare este inclus i costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. S se calculeze TVA aferent venitului ob inut. Raspuns: 700.000.000 x12.5% = 87.500.000 lei micul dejun 612.500.000 lei cazare Tva aferent cazarii = 612.500.000 x 9% = 55.125.000 lei Tva aferent mic dejun = 87.500.000 x24% = 16.935.483,87 lei48

Tva aferent venitului obtinut =

72.060.483,87 lei

29. Societatea Alfa dispune de urmtoarele informa ii cu privire la un utilaj: costul de achizi ie 500.000 lei (utilajul a fost achizi ionat la nceputul exerci iului N -2); durata de amortizare este de 6 ani; metoda de amortizare este cea linear; valoarea rezidual este estimat la 20.000 lei. La sfr itul celui de -al treilea an se reestimeaz durata de utilizare la 5 ani, iar valoarea rezidual, la 14.000 lei. Calcula i amortizarea n exerci iile N -2, N-1 i N. Rezolvare: n exerci iile N -2 i N-1 ALFA nregistreaz amortizarea anual a utilajului n sum de 80.000 lei, adic (500.000 - 20.000) / 6. La sfr itul exerci iului N, ALFA revizuie te estim rile pentru durata de utilizare a utilajului i valoarea rezidual a acestuia. Amortizarea aferent exerci iului N este determinat cu ajutorul noilor estim ri -160.000 - 14.000) / 3 = 108.667 lei. ALFA nregistreaz n exerci iul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor = 2813 Amortizarea instala iilor, mijloacelor de transport, animalelor i planta iilor 108.667 (500.000

58. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzac ii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mrfuri n valoare de 1.000.000 lei, condi iile de plat fiind: 10% din pre se plte te n momentul vnzrii, 50% din pre se va plti dup un an de la vnzare, iar 40% dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea ob ine un credit echivalent de pe pia a financiar la o rat a dobnzii de 60%; 2) cumpr, pe data de 30.07.N, un numr de 1.000 de obliga iuni, valoarea nominal a unei obliga iuni 1 leu, pre ul de achizi ie 1,2 lei; dobn da anual este de 30%, ncasat la 31 decembrie N. n condi iile aplicrii IAS 18 Venituri curente s se contabilizeze opera iile de mai sus. Rezolvare: 1. Tranzac ia 1:

49

1.1. Calculul valorii juste: Valoarea just a veniturilor = 100 lei x 10% + 100 lei x 50% + 100 lei x 40% = 56,875 lei 1.61 1,6 2

Diferen a dintre valoarea just si valoarea nominal reprezint un venit nec tigat: 100 lei 56,875 lei = 43 ,125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56,875 lei 43,125 lei

1.2. La sfr itul exerci iului N o parte din veniturile nec tigate sunt nregistrate ca venituri din dobnzi ((56,875 lei - 10 lei) x 60% = 28,125 lei): 47X = 766 28,125 lei

2. Tranzac ia 2: Veniturile din dobnzi pe perioada 1 august - 31 decembrie (5 luni): 1.000 obliga iuni x 1 leu/obliga iune valoarea nominal x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. Dobnda aferent perioadei 1 ianuarie - 30 iulie (7 luni): 1.000 obliga iuni x 1leu/obliga iune valoarea nominal x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei. 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei

LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2011 ANUL 2 (acces 2009)

GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport achizitionat. In luna mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 11.000 de suporturi la 20 lei bucata, si a asamblat 9.500 de umbrele, costul asamblarii fiind de 15 lei/bucata. A vandut in cursul lunii 8.500 de umbrele la pretul de 60 lei/bucata, comisionul fiind de 5 lei/bucata. Care este costul de productie si costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?

50

Raspuns :

Chelt.cu panza = 9.500 * 10 = 95.000 Chelt.cu suporturi = 9.500 * 20 = 190.000 Chelt.de asamblare = 9.500 * 15 = 142.500 Cost productie al prod.obtinute = 427.500 / 9.500 = 45 lei/buc. Comision vanzare = 8.500 * 5 = 42.500 Cost complet =Cost de produc ie +Cheltuieli de desfacere=45+5=50 Cost total (pt.umbrelele vandute) = 8.500 * 50 = 425.000

Venituri din vnz ri: 8500 umbrele * 60 = 510.000 Ob inere produse finite vanzare produse finite 345=711 411=701 427.500 510.000

desc rcare gestiune 711=345 chelt desfacere = 8500*5 = 42.500

8500*45=382.500

Rezultat de exploatare= 510.000-382.500 -42.500 =85.000

2. La inceputul anului N o intreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul execritiului N au fost inregistrate fluxuri monetare: incasari de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/ euro si de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plati de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/ euro. La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/ euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societatii si diferenta de curs nerealizata?

Raspuns :

Situa ia n contul 5124: D Sold ini ial 10.000 Euro x 23.000 lei/ 230.000.000 lei ncas ri: 30.000 Euro x 24.000 lei/ = 5124 = Pl i 20.000 Euro x 24.300 lei/ = 486.000.000 lei Pl i 15.000 Euro x 23.500 lei/ = 51 C

720.000.000 lei ncas ri 10.000 Euro x 23.500 lei/ = 235.000.000 lei Total ncas ri 955.000.000 lei Total ncas ri + sold ini ial 1.185.000.000 lei

352.500.000 lei

Total pl i 838.500.000 lei

Sfd 15.000 Euro reprezentnd 346.500.000 lei La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezint 15.000 Euro x 24.100 lei/ . = 361.500.000 lei Diferen a de curs nerealizat 361.500.000 lei 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezint un venit din diferen e de curs valutar: nregistrarea contabil : 15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei

Trezoreria net = Total ncas ri Total pl i + Diferen a de curs nerealizat = 955.000.000 lei 838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei

3. Se dau urmatoarele informatii (in lei): Rulaj debitor clienti (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold initial) 4.100; vanzari de produse finite la cost de productie 75.800; subventii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achizitii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obtinerea de produse finite la cost de productie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold initial) 6.100; salarii platite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terti 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare. Raspuns : 99.960 lei 411 = % 70X 4427 nregistrare amortizare 13.510 lei 6811 = 281 13.510 lei 99.960 lei 84.000 lei 15.960 lei

52

D SI 4.100 23.850

301

C

X= 4.100+ 23.850- 5.320 = 22.630 SF 5.320

consum materii prime 22.630 lei 601 = 301 22.630 lei

desc rcare gestiune produse finite vndute 75.800 lei 711 = 345 75.800 lei

subven ii aferente exploata rii 4.700 lei sconturi primite 5.300 lei impozit pe profit 2.710 lei 691 = 441 2.710 lei 401 = 767 5.300 lei 5121 = 7411 4.700 lei

achizi ie materii prime 2.8381,5 lei 23.850 lei 4531,5 lei % 301 4426 = 401 2.8381,5 lei

ob inere produse finite 81.400 lei 345 = 711 81.400 lei

nregistrare depreciere titluri de plasament 1.800 lei 6864 = 591 1.800 lei

nregistrare servicii prestate de ter i 2.370 lei plat salarii 19.800 lei 421 = 5121 19.800 lei 628 = 401 2.370 lei

53

D

421 SI

C 6.100

Pl i = 19.800 SF 5.000

Salarii datorate = 5.000 + 19.800 6.100 = 18.700 lei 18.700 lei 641 = 421 18.700 lei

D

711

C

75.800 SFC 5.600

81.400

a)

Grupa 70 Varia ia stocurilor (SFC ) Venituri din subven ii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de ter i Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare

84.000 lei 5.600 lei 4.700 lei 94.300 lei 13.510 lei 22.630 lei 2.370 lei 18.700 lei 57.210 lei

+ + =b)

+ + + =

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei 57.210 lei = 37.090 lei Cifra de afaceri net = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei

54

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1. Se cunosc urmatoarele informatii despre o linie tehnologica de extractie a petrolului: pret de cumparare 300.000 u.m., commision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinati valoarea costului de achizitie conform IAS 16 Imobilizari corporale . Raspuns :

- pret cumparare = 300.000 u.m. - comision vamal = 300.000 u.m. x 3% = 9.000 u.m. - costuri proiect amplasare = 20.000 u.m. - transport = 10.000 u.m. - scont 2% = 10.000 u.m. x 2% = 200 u.m. - cost transport = 10.000 u.m. 200 u.m. = 800 u.m. Valoare cost achizitie = 338.800 u.m.

2. Intreprinderea a construit un imobil al carui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil afost dat in folosinta pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justa, estimata la 25.300 u.m. De la data punerii in functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12 N+1, valoarea justa a imobilului este de 26.000 u.m. Sa se prezinte inregistrarile contabile la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca societatea foloseste pentru evaluare modelul valorii juste, in conformitate cu IAS 40. Raspuns :

Cost = 25.000 u.m. Amortizare = 500 u.m. 6811 = 281 500 u.m.

Valoarea ramasa = 25.000 u.m. 500 u.m. = 24.500 u.m. 31.12.N Valoarea justa = 25.300 u.m. Anulare amortizare 281 = 213 500 u.m. 213 = 105 300 u.m.

Diferenta pozitiva din reevaluare = 300 u.m. 31.12.N+1 Valoarea justa = 26.000 u.m. Diferenta pozitiva din reevaluare = 1.000 u.m.

213 = 105 700 u.m.

55

3. Societatea ALFA obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile effectuate au fost: - costul productiei neterminate la inceputul perioadei de gestiune 20.000 lei; - cheltuieli directe 7.000 lei; - cheltuieli indirecte 4.000 lei, dn care variabile 3.000 lei si fixe 1.000 lei; - cheltuili administrative 2.000 lei; - gradul de utilizare a capacitatii de productie este de 80%. Care este costul initial al activului si cum se contabilizeaza acesta, daca intreprinderea aplica IAS 16 mobilizari corporale si intocmesteun cont de profit si pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa natura?

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Care este modul de comunicare a concluziilor epertizelor contabile? Raspuns: R SPUNS: Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra n zona confidentialitatii: a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att expertii contabili, numiti din oficiu, ct si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate n proces, pot sal consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea (informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora. b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie