Preparare beton la betonieraCLASE DE BETOANE

La constructia unei case se pot folosi betoane preparate local cu betoniera, din balast ("balastru" sau sorturi) + ciment + apa.

Avantajele prepararii de beton la betoniera :costuri mai mici cu circa 25-40% al betonului preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoaneposibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt necesare cantitati mici in decursul unei zile.controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei.

Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei. Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai ales atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea acces. si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul

Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi , atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane.

Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri. La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti, la constructii usoare)B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton)B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este mai mult decat suficient... restul fiind de fapt risipa de ciment.)B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...)B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate)B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se permite accesul auto de tonaj mare).

La prepararea betonului intra ciment, apa si balastul sau sorturile. Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar dupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema care apare este de a imparti

reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei. Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie usor de facut, la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu densitatile si calculele. Pentru aceasta trebuiesc cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti.1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata de 10 litri.1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.1 lopata medie = 3.33 litri1 roaba medie = 24 lopeti1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri)1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de 10 litri.

NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila este mult mai mica. De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata de apa, adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.

Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului:ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment)balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast)nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip)pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris)pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris)betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg)1 lopata cu balast = 5.66 kg balast1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip1 lopata pietris = 4.80 kg pietris1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment

Valori medii.Este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.

In continuare vom prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a betonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALASTconform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75:ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopetiNISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopeti

Total = 2240.73 kg agregate.

Apa 170 litri/mc

Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apa.PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALASTconform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100:ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc)-agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg.

Total balast + nisip = 2232.4 kg = 395 lopeti balast. De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa incat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg.

Apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)

Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150:ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopetiNISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopeti

Total = 1999 kg agregate.

Apa 190 litri/mc

Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apa.PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200:ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc)PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210 lopetiNISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopeti

Total = 1971 kg agregate.

Apa 190 litri/mc.

Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apa.PREPARARE BETON B250 (C16/20)conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250:ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc)PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = 206 lopetiNISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeti

Total = 1932.3 kg agregate.

Apa 190 litri/mc.

Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa.PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300:ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc)PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg = 221 lopetiNISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopeti

Total = 1887.30 kg agregate.

Apa 200 litri/mc.

Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apaNota: in functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

.crt. Clasa beton Marca U.M Pret fara TVA Pret fara TVA ……… …Echivalenta LEI/U.M.ROL LEI/U.M.RON

.1 C 2.8/3.5 – T3/0-31 B50 mc 1.474.910 ROL 147.50 RON2 C 4/5 - T3/0-31 B75 mc 1.537.160 ROL 153.75 RON3 C 6/7.5 - T3/T4/0-16 B100 mc 1.641.740 ROL 164.20 RON4 C 6/7.5 - T3/0-31 B100 mc 1.636.345 ROL 163.65 RON5 C 8/10 - T3/T4/0-16 B150 mc 1.846.750 ROL 184.70 RON6 C 8/10 - T3/0-31 B150 mc 1.835.545 ROL 183.55 RON7 C 8/10 - T3/T4/0-31 B150 mc 1.865.425 ROL 186.55 RON8 C 12/15 - T3/T4/0-16 B200 mc 2.011.090 ROL 201.10 RON9 C 12/15 - T3/0-31 B200 mc 1.955.480 ROL 195.55 RON10 C 12/15 - T3/T4/0-31 B200 mc 2.013.580 ROL 201.35 RON11 C 16/20 - T3/T4/0-7 B250 mc 2.282.500ROL 228.25 RON12 C 16/20 - T3/T4/0-16 B250 mc 2.122.725 ROL 212.30 RON13 C 16/20 - T3/0-31 B250 mc 2.055.910 ROL 205.60 RON14 C 16/20 - T3/T4/0-31 B250 mc 2.127.705 ROL 212.80 RON15 C 18/22.5 - T3/T4/0-7B300 mc 2.337.695ROL 233.80 RON16 C 18/22.5 - T3/T4/0-16 B300 mc 2.153.020 ROL 215.30 RON17 C 18/22.5 -T3/0-31 B300 mc 2.086.205 ROL 208.65 RON18 C 18/22.5 - T3/T4/0-31 B300 mc 2.153.850 ROL 215.40 RON19 C 20/25 - T3/T4/0-7 B350 mc 2.412.395 ROL 241.25 RON20 C 20/25 - T3/T4/0-16 B350 mc 2.210.290 ROL 221.05 RON21 C 20/25 - T3/0-31 B350 mc 2.137.665 ROL 213.80 RON22 C 20/25 - T3/T4/0-31 B350 mc 2.192.030 ROL 219.20 RON23 C 25/30 - T4/0-7 B400 mc 2.600.390 ROL 260.05 RON24 C 25/30 - T3/T4/0-16 B400 mc 2.394.550 ROL 239.45 RON25 C 25/30 - T3/0-31 B400 mc 2.287.065 ROL 228.70 RON26 C 25/30 - T3/T4/0-31 B400 mc 2.351.805 ROL 235.20 RON27 C 28/35 - T3/T4/0-16 B450 mc 2.691.690 ROL 269.20 RON28 C 28/35 - T3/0-31 B450 mc 2.455.970 ROL 245.60 RON29 C 32/40 - T3/T4/0-16 B500 mc 2.948.990 ROL 294.90 RON30 C 32/40 - T3/0-31 B500 mc 2.617.820 ROL 261.80 RON31 BcR 3.5 T2 mc 3.200.065 ROL 320 RON 32 BcR 3.5 T3 mc 3.292.195ROL 329.25 RON 33 BcR 4 T2 mc 3.553.645 ROL 355.40 RON 34 BcR 4 T3 mc 3.669.430 ROL 366.95 RON 35 BcR 4.5 T2 mc 4.040.440 ROL 404.05 RON 36 BcR 4.5 T3 mc 4.143.360 ROL 414.35 RON 37 S400 T2 mc 2.455.970 ROL 245.60 RON 38 S400 T3 mc 2.605.785 ROL 260.60 RON 39 S600 T3 mc 3.409.640 ROL 341 RON 40 M 25 (Ciment) mc 2.172.940 ROL 217.30 RON 41 M 100 (Ciment) mc 2.441.445 ROL 244.15 RON

42 Agregat sortat mc 341.545 ROL 34.15 RON 43 Balast mc 252.735 ROL 25.30 RON 44 Balast stabilizat 4% mc 1.083.150 ROL 108.35 RON 45 Balast stabilizat 5% mc 1.194.370 ROL 119.45 RON 46 Balast stabilizat 6% mc 1.264.920 ROL 126.50 RON 47 Pompa beton L=26m ora 3.610.085 ROL 361 RON 48 Pompa beton L=36m ora 4.746.355 ROL 474.65 RON 49 Transport autobetoniera 5mc in zona B km/sens 118.690 ROL

11.90 RON Reducere 28 % extra Bucuresti50 Transport autobetoniera 9mc in zona B km/sens 151.475 ROL

15.15 RON Reducere 28 % extra Bucuresti51 Transport autobetoniera 5mcin zona A km/sens 507.000 ROL 50.70 RON 52 Transport autobetoniera 9mcin zona A km/sens 548.000 ROL 54.80 RON 53 Borduri tesite 25x20x50 M.l 227.835 ROL 22.80 RON

Constructii-casata.blogspot.com este un blog cu informatii utile despre casa si gradina ta, amenajari interioare si exterioare, reparatii. De asemenea gasiti detalii despre materiale de constructii si tehnologii de constructii specifice pentru casa si gradina.

Turnarea Betoanelor | armaturi, autobetoniere, bene, betoane, cofraje, turnare

Pregatirea executiei lucrarilor se face in

conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor.

Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de

organizare de santier .

In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru

transportul betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea

lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea

amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in

baza unui proces - verbal semnat de cele trei parti.

Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de

lucrari pregatitoare, care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor

si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului.

La cofraje se verifica

•exactitatea pozitiei axelor;

•concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea

pozitiei axelor stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta

dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor

nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor;

•etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci,

hirtie de sac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare;

•montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor;

•stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la

distante corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor,

siguranta fixarii peretilor laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor,

contravintuirea popilor,etc.

La armaturi se verifica:

•exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu

prevederile proiectului;

•existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton

•indreptarea barelor indoite sau deplasate

•curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.

Conditiile impuse betonului

Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau

L3/L4 (T3 sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm.

Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99.

Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv

C20/25 conf.NE 012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm.

si se va utiliza platifiant, garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate.

Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare anexata

prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de

incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100

kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul

de impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata

preparata.

In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu

aceleasi calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de

vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100

kg.ciment.

Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare.

Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari

impusa de NE-012/1999 Anexa VI.1.

Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane

cit si la locul de punere in opera dupa cum urmeaza:

Statia de betoane

a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza

-Starea de consevare

-Timpul de priza conf.SREN 196-3

-Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1

-Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile

b)Agregate

-Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80

-Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar.

c)Aditiv

-Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor.

d)Beton proaspat

-Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88

-Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.

e)Beton intarit

-Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a

gradului de impermeabilitate(cite 6 epruvete)

Locul de punere in opera

a)Beton proaspat

-Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare

transport conf. STAS 1759/88

-Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.

b)Beton intarit

-Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de

impermeabilitate la 28 de zile (cite 6 epruvete)

Transportul betonului

Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de

amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.

Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu

autoagitatoare.

Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in

functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10o C<30o C=50 minute

t<10o C=70 minute

La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp,

neadmitindu-se depasirea duratei maxime de transport si modificarea

consistentei.

Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile

betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate

fata de ploaie,arsita sau inghet).

Punerea in opera a betonului

Turnarea betonului se va face toate pregatirile necesare.

Betonul se va pune in opera cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.

Incarcarea benelor se face direct din mijlocul de transport,autobetoniere;

Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezind alaturat cite doua

sau mai multe bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in

prealabil intr-un loc accesibil mijloacelor de transport.

Inainte de incarcarea benei cu beton:

- verifica starea de curatenie a benei

-verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.

Dupa incarcarea benei cu beton:

- semnalizeaza coborirea cirligului macaralei

- leaga bena in cirlig

- semnalizeaza ridicarea benei

Ridicarea benei de la sol se va face lent,pina ajunge in pozitia verticala, pentru a

evita deversarea betonului.

Manevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se face de doi

muncitori dintr-o pozitie laterala benei.

Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere

de la pozitia inchis la deschis.

Dupa golirea completa a benei:

- se aduce clapeta de inchidere la pozitia "inchis"

- se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru

- se coboara bena la locul de incarcare

Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei.

Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa

sub presiune.Saptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica

functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.Se vor

curata si se vor unge cu unsoare consistenta.

In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata

cu spaclu si cu dalta.

Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea

betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din

bena sau se sparge balta cu lopata.Nu se va lovi bena cu obiecte dure.

Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de

caietele de sarcini elaborate de proiectant.

Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de

turnare.Cantitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in

functie de volumul lucrarii.

Pentru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul

benei de cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare

indicatiilor tehnologice deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi).

In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit

mai mult inaltimea de cadere a betonului.

Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca

betonul in mod fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei

astfel incit sa se acopere placa sau tronsonul de placa ce trebuie turnat.

Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea

betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din

bena sau se sparge balta cu lopata.

Nu se va lovi bena cu obiecte dure.

Transportul betonului pentru turnarea cu bena

Transportul betonului pentru turnare cu bena se poate face cu:

- autobasculante

- autoagitatoare

- autobetoniere

Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de

amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.

Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu

autoagitatoare,basculante in functie de cerinte.

Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in

functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10oC<30oC 50 minutet<10oC 70 minute

In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia

doua sisteme (in functie de capacitatea de transport).

1.- cu autobetoniere de 5,0 mc - in acest caz este rational ca descarcarea

betonului sa se faca la mai multe puncte de lucru.

2.- cu autobetoniera de 3,2 mc - in acest caz este rational ca descarcarea sa

se faca integral la un singur punct de lucru.

Operatiile tehnologice la punctul de lucru se vor face astfel:

-se descarca in doua bene (0,8 mc) jumatate de cantitatea de beton

-se toarna in obiect continutul celor doua bene (in acest timp autobetoniera

stationeaza in santier si malaxeaza betonul ramas in toba)

-se descarca restul de beton in aceleasi bene

Este necesara sincronizarea comenzilor pentru beton la punctele de lucru care

primesc beton de la aceeasi betoniera.

Este indicata dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru

mentinerea legaturii permanente cu statia de betoane si santiere.

In cazul transportului betonului cu autobetoniere sau autobasculante trebuie sa

se tina seama de urmatoarele conditii:

-transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp,ca in acest

interval sa nu inceapa priza cimentului

-drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna

pentru evitarea socurilor,zguduiturilor,etc.

-conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile

betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate

fata de ploaie,arsita sau inghet).

Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este

macaraua.

Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:

-prinderea benei in cirligul macaralei

-ridicarea benei pe primii metri de inaltime

-deplasarea pe verticala cu bena in cirlig (la suprastructuri)

-deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului

-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului

-turnarea betonului

-ridicarea benei

-manevre pentru pozitionarea benei

-dezlegarea benei din cirligul macaralei

Tehnologia turnarii betonului cu autobetoniera

Domeniul de utilizare:

In anumite conditii,turnarea betonului se va face direct din autobetoniera:

- pentru lucrari de fundatii

- pardoseli

- platforma

- ziduri de sprijin

- lucrari subterane

Tipuri de autobetoniere folosite si fabricate la noi in tara:

- autobetoniere 12 AB1 - cap.3,2 mc

- autobetoniere 19 AB4 - cap.5,5 mc

- autobetoniere 19 AB5 - cap.6,0 mc

In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi

jgheaburi,conducte,etc.pentru lucrarile de adincime.

Pregatirea lucrarilor conditiile impuse betonului(lucrabilitate,verificarea

calitatii),transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului,masurile NTS

si PSI sunt aceleasi cu cele prevazute in cazul tehnologiei turnarii betonului cu

bena.

Compactarea betonului

Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior

pervibratoare, durata optima de vibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera

terminata atunci cind:

-betonul nu se mai taseaza

-nu mai apar bule de aer la suprafata betonului

-suprafata devine orizontala si lucioasa

Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca

3/4 din lungimea buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa

patrunda 5-15 cm. in stratul anterior compactat.

Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1,0m in

cazul de fata butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o

distanta de 30 cm. fata de montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu

inclinat si se va avea in vedere ca racirea acesteia se face in beton,fapt pentru

care la schimbarea zonei se va opri functionarea convertizorului.

Tratarea betonului dupa turnare

Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori:

-uscari premature datorita radiatiilor solare si avintului

-antrenarea pastei de ciment datorita ploilor

-diferentelor de temperatura din interiorul betonului

-temperaturi scazute sau inghetului

-eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura

Principalele metode de protectie sint:

-mentinerea cofrajelor(nu este cazul decit la interior)

-acoperirea cu materiale de protectie,mentinute in stare umeda

-stropirea periodica cu apa

-aplicarea de pelicule protectoare

Durata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de beton

si agresivitatea mediului.In functie de acesti factori conf.NE 012/1999 variaza

intre 1 si 14 zile.