Ora de dirigenie Gardul care ne unete sau ne desparte abordarea temei interculturalitii n cadrul orelor de dirigenie.prof.ing. Diana Armeanu prof.ing. Liliana Spiridon prof.ing. Monica Dasclu Colegiul Tehnic Aurel Vijoli Fgra

Tema i propune realizarea unei convergene ntre religii. Punctul de plecare este credina existent n fiecare dintre noi, respectul fa de cellalt indiferent de orientarea cultural-religioas. Gardul (metaforic vorbind) poate s ne uneasc sau s ne despart n funcie de voina, tradiiile i capacitatea de toleran a membrilor comunitii. Indiferent de ambiiile de ntietate a feelor bisericeti, copii trebuie s neleag din prelegerile cu tem religioas a diferitelor culte, faptul c onestitatea, respectul i concilierea ocup primele locuri i modul lor de comportament fa de ceilali membrii ai comunitii. Cerinele formulate n al treilea principiu (direcie, scop, obiectiv) fundamental al educaiei privind normele, regulile bunei convieuiri, a tririi mpreun cu ceilali n fapt (adic: fr lupta continu intraspecific dup principiul care pe care fr desfiinarea i anihilarea celuilalt biologic, psihologic, moral, material, caracterial n toate formele i modalitile sale de fiin uman fr eliminarea i anihilarea reciproc, atta ct l in puterile pe fiecare n aceast lupt continu n toate formele i n toate ipostazele la care asistm curent, pentru a avea ct mai mult i pentru a domina- ) constituie nu doar una dintre problemele majore n zilele noastre ci totodat i una dintre cele mai dificil de realizat pentru a crei soluionare educaia poate avea doar un rol care este nc de pus sub semnul ntrebrii, sub aspectul eficacitii. La nceputul noului secol i mileniu n care ne aflm, funcia educaiei de a inva regulile convieuirii... a nva s trieti mpreun cu ceilali rmne una dintre funciile de cea mai mare complexitate , strategiile educaionale de a evita conflictele fiind de o mare importan i complexitate. Lumea contemporan este prea des scena violenei, aruncnd o lumin sumbr asupra speranelor n progresul omenirii.De-a lungul istoriei au existat ntotdeauna conflicte, dar apariia unor noi factori perturbatori accentueaz gradul de risc. Prin mass-media publicul larg devine spectatorul neputincios, chiar ostaticul celor ce dau natere sau prolifereaz conflictele. Educaia nu a reuit pn acum s remedieze aceast stare de lucruri. Exist strategii educaionale n msur s mijloceasc evitarea

conflictelor, soluionarea lor pe cale panic, prin cultivarea respectului fa de semeni, fa de cultura i de valorile lor spirituale. Este necesar i etic s nu educm elevii n spiritul unei iluzii-ca victime sigure pentru ceilasi- ci s le artm adevrata realitate. Nu negm nevoia i posibilitatea, rolul formativ de armonizare i bun convieuire pe care l are, spre exemplu, religia i rolul religiei de a asigura armonia, solidaritatea uman, ntr-ajutorarea semenului, buna convieuire, iubirea aproapelui ca pe sine nsui de ctre fiecare. Dar, nu putem s nu ne ntrebm: de ce? i ct mai persist? i cum e posibil s mai persiste n contriina multora?(ct mai este posibil aceat credin- atunci cnd nu este tocmai un refugiu n faa constatrii crudei realiti sau n raport cu teama fa de cruda realitate socio-uman n primul rnd). Chiar dac i noi - n promovarea unei imagini coerente i armonioase, care s-i motiveze multiplu i optimist pe elevi - avem nevoie de imaginea unei lumi ordonate i armonioasese impune tot mai mult imaginea unei lumi aflat n permanent conflict, agitat de dezordine i rzboi. Ideea transmiterii valorilor nonviolenei prin intermediul colii este ludabil chia dac reprezint doar una din numeroasele ci de nlturare a prejudecilor care genereaz conflicte. Este o sarcin dificil, avnd n vedere c indivizii tind prin natura lor s-i supraevalueze calitile proprii i pe cele ale grupului de care aparin i de a lsa loc de desfurare prejudecilor mpotriva celorlali. Pentru a da ntr-adevr soluii adecvate problemei rzboiului multiplu, ndemnm la: recunoaterii sau religioas Organizarea de competiii care s ia n seam un statut egal i apropiat Contactul ntr-un context egalitar i prevenirea oricror prejudeci i ostiliti posibile Descoperirea pas cu pas a celuilalt, empatia ntrajutorarea iniiativa bunei voine i Contacte i comunicri ntre membrii diferitelor grupuri care sunt diferii pe baz etnic Activitatea de cunoatere i recunoatere reciproc i de respect pe baza cunoaterii i

prevenirea conflictului. Experiena ne arat c pentru a reduce riscul, nu este suficient organizarea diferitelor contacte i comunicri ntre membrii diferitelor grupuri. Dac diferitele grupuri se afl n competiie sau dein un statut inegal n mediul pe care l mpart, un asemenea contact poate, dimpotriv, s declaneze unele tensiuni latente i s degenereze n conflict. Pe de alt parte, atunci cnd contactul are loc ntr-un context egalitar, cnd se urmresc obiective comune i scopuri mprtite, prejudecile i ostilitatea latent pot pierde teren n favoarea unei cooperri mai relaxate, sau chiar a prieteniei. n lumea moderna, toleranta e mai necesara ca oricand. Noi traim intr-o vreme marcata de mondializarea economiei si accelerarea mobilitatii, comunicatiei, integrarii si interdependentei, migratiilor si deplasarilor de mare amploare ale populatiilor, urbanizarii si mutatiilor in sfera formelor de

organizare sociala. Din moment ce nu este nici intr-o parte a lumii o situatie care sa nu sa se caracterizeze prin diversitate, cresterea intolerantei si confruntarilor constituie o amenintare potentiala pentru orice regiune. si nu e vorba aici de o amenintare ce s-ar limita la o anumita tara, ci de o amenintare universala. Toleranta e necesara atat intre indivizi cit si in cadrul familiei si comunitatii. Promovarea tolerantei si modelarea atitudinilor fata de diferite opinii, in sensul unei deschideri reciproce si al solidaritatii urmeaza sa aiba loc in scoli si universitati si prin intermediul educatiei non-formale, acasa si la locul de munca. Mijloacele de informare m masa sunt pe masura sa joace un rol constructiv, in acest sens, favorizand dialogul si dezbaterile libere si deschise, propagand valorile tolerantei si evidentiind pericolul indiferentei fata de expansiunea ideologiilor si grupurilor intolerante. n toat urmeaza a fi intreprinse masuri in vederea asigurarii egalitatii in demnitate si drepturi pentru grupuri si indivizi, pretutindeni oriunde este necesar. in acest sens, o atentie deosebita va fi acordata grupurilor vulnerabile dezavantajate din punct de vedere economic sau social astfel ca sa le fie asigurate protectia legii si masurile sociale, mai ales, in materie de locuinta, munca si sanatate, cit si in sensul respectarii autenticitatii culturilor si valorilor lor si facilitarii, in special prin educatie, a promovarii si integrarii lor profesionale si sociale. Educatia este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranta. Prima etapa, in sensul educatiei pentru toleranta, e de a o invata pe fiecare persoana din societate care-i sunt drepturile si libertatile pentru ca ele sa fie respectate si de a promova vointa de a proteja drepturile si libertatile altora. Educatia in sensul de a fi tolerant trebuie sa fie considerata un imperativ prioritar; iata de ce trebuie sa fie promovate metodele sistematice si rationale de predare a tolerantei care sa se adreseze la sursele culturale, sociale, economice, politice si religioase ale intolerantei, surse care tocmai constituie cauzele fundamentale ale violentei si excluderii. Politicile si programele tolerantei atat intre indivizi cit si intre grupurile etnice, sociale, culturale, religioase si lingvistice si natiuni. Educatia in domeniul tolerantei urmeaza a viza contracararea influentelor care ar duce la frica si excluderea altora si trebuie sa-i ajute pe tineri sa-si dezvolte capacitatile de a-si formula o parere proprie, de a avea o reflexie critica si de a judeca in termeni etici. Educaia ar trebui s urmeze dou trasee complementare: pe de-o parte descoperirea pas cu pas a celuilat i, pe de alt parte, experiena scopurilor mprtite de-a lungul vieii, o cale aparent eficient de a evita sau soluiona conflictele latente. Pentru descoperirea pas cu pas a celor de lng noi, ne-am propus realizarea unei convergene ntre religii. Punctul de plecare este credina existent n fiecare dintre noi, respectul fa de cellalt indiferent de orientarea cultural-religioas. Gardul (metaforic vorbind) poate s ne uneasc sau s ne despart n funcie de voina, tradiiile i capacitatea de toleran a membrilor comunitii.

Indiferent de ambiiile de ntietate a feelor bisericeti, copii trebuie s neleag din prelegerile cu tem religioas a diferitelor culte, faptul c onestitatea, respectul i concilierea ocup primele locuri i modul lor de comportament fa de ceilali membrii ai comunitii. Cerinele formulate n al treilea principiu (direcie, scop, obiectiv) fundamental al educaiei privind normele, regulile bunei convieuiri, a tririi mpreun cu ceilali n fapt (adic: fr lupta continu intraspecific dup principiul care pe care fr desfiinarea i anihilarea celuilalt biologic, psihologic, moral, material, caracterial n toate formele i modalitile sale de fiin uman fr eliminarea i anihilarea reciproc, atta ct l in puterile pe fiecare n aceast lupt continu n toate formele i n toate ipostazele la care asistm curent, pentru a avea ct mai mult i pentru a domina- ) constituie nu doar una dintre problemele majore n zilele noastre ci totodat i una dintre cele mai dificil de realizat pentru a crei soluionare educaia poate avea doar un rol care este nc de pus sub semnul ntrebrii, sub aspectul eficacitii. n sprijinul acestei afirmaii am realizat un workshop, avnd invitai preoi de la 4 culte religioase din ora: ortodox, greco-catolic, romano-catolic i evanghelic. A avut loc o dezbatere ntre elevi i invitai, concluzia fiind c: la nceputul noului secol i mileniu n care ne aflm, nvarea regulilor convieuirii... a nva s trieti mpreun cu ceilali rmne una dintre funciile de cea mai mare complexitate, evitarea conflictelor fiind de o mare importan i complexitate.