CAPITOLUL I

DELIMIT ARI SI FUNDAMENT ARI TEORETICE PRIVIND

TAXA PE VALOAREA AD AUGATA

I.1. Fundamentarea teoretica a taxei pe valoarea adaugata

Originea taxei pe valoarea adaugata se gaseste în practica fiscala franceza, începândcu reforma fiscala din anii 1954-1955, înlocuind vechea taxa pe cifra de afaceri, printr-o taxaunica pe cifra de afaceri, platita în diferite stadii ale productiei de catre unii producatori, faraa fi însa un impozit cumulat. Astfel, fiecare producator avea dreptul sa deduca taxele pevaloarea adaugata suportate anterior proceselor de productie, atât pentrumateriile prime încor-porate în produse, cât si cele pentru investitii destinate dezvoltarii activitatilor economice.

Impozitele asupra consumului, din care face parte si taxa pe valoare adaugata au o con-tributie însemnata în cadrul prevederilor obligatorii; exista o corelatie între rata prelevarilor obli-gatorii si partea de impozite asupra consumului, în PIB. Conditia este însa incerta între partearelativa a impozitului pe consum în totalul veniturilor fiscale si nivelul PIB pe locuitor.

Contrar impozitelor cumulative, taxa pe valoare adaugata este un impozit care taxeaza nu-mai valoarea pe care întreprinderea a adaugat-o unui produs. Ea nu reprezinta o taxa asupra val-orii adaugate, în sensul contabilitatii nationale, si nici o taxa asupra profitului, al carui elementeste. Taxa pe valoare adaugata, achitata asupra mijloacelor de productie este recuperata, mar-furilor exportate li se aplica o rata zero de impozitare, iar taxa perceputa la produsele impor-tate afecteaza o valoare adaugata localizata în strainatate. Prin urmare, taxa pe valoarea adau-gata este echivalentul unei taxe asupra consumului, dotata cu o tehnica de acoperire stiintifica.

Având în vedere rezultatele obtinute si constatarile efectuate în timp, regimul juridic al taxeipe valoare adaugata sufera profunde simplificari si se modernizeaza prin largirea sferei de cuprinderea produselor, iar numarul cotelor de impozitare se reduce la cinci, urmând ca într-o perioada relativ

1

scurta numarul acestora sa scada la patru: cota normala, cota majorata, cota intermediara si cota re-dusa. Largindu-se sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata, începând cu anul 1979, aceasta devineprincipalul impozit indirect si sursa de baza în formarea veniturilor bugetului general al statului.

Demonstrând calitatile unui impozit modern, cu randament fiscal sporit, în-cepând cu 1 ianuarie 1970, el a fost adoptat de catre tarile membre ale Pietei Co-mune, urmarindu-se eliminarea sistemului de impozitare în cascada, care se mai prac-tica înca prin impozitul pe cifra de afaceri. În 1977 s-a realizat implementare defini-tiva a taxei pe valoarea adaugata în tarile membre ale Comunitatii Economice Europene.

Pâna în momentul de fata, taxa pe valoare adaugata, a fost adoptata în peste50 de tari, cuprinzând majoritatea tarilor din Estul Europei, printre care si România.

Deoarece taxa pe valoarea adaugata este un subiect european, merita notat faptul ca sis-temele fiscale ale taxelor comunitare sunt conforme cu enun¸tul celei de-a VI-a Directive a Consil-iului de Ministri ai Comunitatii Europene din 17 mai 1997. Aceasta Directiva, numita de “armo-nizare” a legislatiilor statelor membre, referitoare la taxele pe cifrele de afaceri, a fixat reguli dedeterminare a unei baze comune de calcul. În faza de început,Directiva a VI-a nu prezinta dis-pozitii care sa vizeze o aliniere imediata a cotelor de impozitare, totusi alinierea taxelor, în spe-cial a celor pe valoarea adaugata reprezinta un obiectiv de ordin major al statelor comunitare.

Mai târziu, au fost adoptate doua Directive ale Comunitatii Europene, respectiv Directivaa VIII-a, în decembrie 1979, care a introdus caracterul de rambursabilitate a taxei aferenta mar-furilor cumparate din statele comunitare de catre populatia apartinând unui stat din sistem, iar ulte-rior Directiva a XIII-a, prin care se stipula rambursarea cheltuielilor ocazionate pentru plata impozit-ului pe marfurile cumparate din interiorul statelor Comunitatii de catre populatie din afara acestuia.

Daca bilantul exprima starea patrimoniului la un moment dat, contul de profit si pierderearata cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala financiara. În contul de rezultate sunt evi-dentiate fluxurile de venituri si cheltuieli, respectiv fluxurile de exploatare financiara exceptionale.

Structura contului de rezultate pe cele trei domenii de activitate: de exploatare,financiara, exceptionala permite detasarea unor marje de acumulari banesti potentiale,destinate sa îndeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productiesi de finantare a activitatilor viitoare denumite solduri intermediare de gestiune.

Soldurile intermediare de gestiune au ca obiect sa explice formarea rezul-tatului întreprinderii în scopul aprofundarii analizei evolutiei gestiunii sale.

Toate soldurile pornesc de la acumularile ce se realizeaza din vânzarea produselor la care seadauga si se scad succesiv celelalte categorii de venituri, respectiv cheltuieli, pâna la obtinerea profit-ului net ca ultim sold intermediar de gestiune. Constructia în trepte a indicatorilor, pornind de la celmai cuprinzator (productia exercitiului + adausul comercial) si încheind cu cel mai sintetic (profitulnet al exercitiului) a sugerat denumirea seriei lor decascada a soldurilor intermediare de gestiune.Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare.

2

Primul sold de acest gen estevaloarea adaugata. Aceasta exprima cresterea devaloare rezultata din utilizarea factorilor de productie, îndeosebi a factorilor munca si capi-tal, peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei, serviciilor cumparate de întreprinderede la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care seface remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a întreprinderii:

• personalul, prin salarii, indemnizatii, premii si cheltuieli sociale;

• statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate (minus subventiile pentru exploatare);

• creditorii , prin dobânzi, dividende si comisioane platite;

• actionarii , prin dividende platite;

• întreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Valoarea adaugata (VA) se poate calcula prin doua metode. Prima se nu-meste metoda productiei si presupune diminuarea productiei (PX) si marjei comer-ciale (MC) cu consumurile provenite din exterior (CE) necesare realizarii productiei:

VA = (PX + MC) - CE

A doua metoda se numestemetoda distribuirii sau aditionata iar prin aceasta val-oarea adaugata reprezinta suma remuneratiilor tuturor factorilor de productie, inclusiv statul.

Instrument util de analiza, valoarea adaugata permite sa se masoare:

• gradul de integrare (gi)

gi =

Aceasta rata are valoare ridicata pentru întreprinderile de productie care recurg putinla cumparaturi din exterior si are valoare mica în cazul întreprinderilor comerciale.

• structura functiei de productie a întreprinderii (Sp), determinata fie ca raport între cheltuielile depersonal (S) si valoarea adaugata, fie ca raport între amortismente (AM) si valoarea adaugata:

Sp =

3

• productivitatea întreprinderii, calculata ca raport între valoarea adaugata si efectivul angajatilor (E).

I.2. Operatiuni impozabile TVA si operatiuni scutite

I.2.1. Operatiuni impozabile

Se cuprind un sfera de aplicare a taxei pe valoarea adau-gata operatiunile care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

• sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiuneasimilata acestora;

• sa fie efectuate de persoane impozabile;

• sa rezulte din una dintre activitatile economice urmatoare: activitatile producatorilor,comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activit atile extractive, agricole si cele aleprofesiunii libere sau asimilate. De asemenea, constituieactivitate economica exploatareabunurilor corporale sau necorporale în scopul obtinerii de servicii.

Prin persoana impozabila se întelege orice persoana, indiferent de statu-tul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice denatura celor prevazute mai sus, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activit ati.

Prin livrare de bunuri se întelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilordetinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoane care actioneaza în numele acestora.

Din aceasta categorie de bunuri fac parte:

• bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,mijloacele fixe care pot fi detasate;

• bunurile imobile, cum sunt: locuintele, constructiile industriale, comerciale, agricole saucele destinate pentru alte activitati, terenuri agricole, terenuri pentru constructii siceleadiacente constructiilor inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care suntamplasate constructii sau alte amenajari;

• bunuri de natura mobila care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrenadeteriorarea imobilelor însesi care devin bunuri imobiliare prin destinatie;

4

• energia electrica si termica, gazele, agentul frigorific.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se considera livrari de bunuri:

• vânzarea de bunuri cu plata în rate;

• trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, înconditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic alacesteia, în schimbul unei despagubiri;

• transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executarii silite.

De asemenea, se include în cadrul livrarilor de bunuri preluarea de catre persoane impoz-abile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate în scopuri carenu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor per-soane fizice sau juridice în mod gratuit, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor re-spective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. Se excepteaza de la acesteprevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele sipotrivit destinatiilor prevazute de lege.

Operatiile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrari separate, ele fiind impozitate indi-vidual.

Nu se considera livrare de bunuri transferul total sau partial al ac-tivelor si pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efec-tuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si divizare a societatilor comerciale.

La fel, nu se considera livrare de bunuri aportul în natura la capitalul social al unei so-cietati comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoana impozabila care are dreptul dea deduce total taxa pe valoarea adaugata, daca taxa ar fi aplicabila la transferul respectiv.

În cadrul sferei de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, se con-sidera ca fiind prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrarede bunuri asa cum s-a prezentat mai sus. Astfel de operatiuni pot fi:

- orice munca fizica sau intelectuala; lucrari de constructii-montaj; transport de persoane simarfuri; servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radio si TV; închirierea, arendarea si con-cesionarea de bunuri mobile si imobile; operatiuni de intermediere sau de comision; reparatii de oricenatura; cesiuni si concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert,titluri de participare si alte drepturi asimilate; servicii de publicitate; operatiuni bancare, financiare,de asigurare si/sau reasigurare; punerea la dispozitie de personal; mandatarea; asigurarea sau cedareaunei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzari sau cumparari; amenajarea de spatii de parcare, de de-pozitare si de camping; activitati hoteliere si de administratie publica; asigurarea accesului la retelelede comunicatii si a posibilitatii de utilizare a acestora; prestatiile consilierilor, inginerilor, avocatilor,

5

notarilor publici, executorilor judecatoresti, auditorilor, expertilor contabili, birourilor de studii si alteprestatii similare, precum si prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni de leasing.

Urmatoarele operatiuni sunt asimilate cu prestarile de servicii:

• utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoaneiimpozabile în alte scopuri decâtcele legate de activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, în vederea uti-lizarii în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, daca taxa pe valoarea adaugataaferenta acestor bunuri a fost dedusa total sau partial;

• prestarile de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabila în alte scopuri decâtcele legate de activitatea sa economica, pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altorpersoane, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor prestari a fost dedusa total saupartial.

Schimbul de servicii are efectul a doua prestari separate, fiecare dintre ele fiind supusa impoz-itarii.

Persoana impozabila care actioneaza în nume propriu, dar în contul altei persoane, luândparte la prestari de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea însasi acele servicii.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se mai cuprind si importurile de bunuri.

Prin import de bunuri se întelege introducerea în tara de bunuri proveninddin strainatate de catre orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, direct sauprin intermediari, plasate în regim vamal sau în regimuri vamale suspensive.

I.2.2. Regimuri de impozitare

Operatiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoareaadaugata se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:

• operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a taxei pe valoarea adaugata;

• operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, pentru care furni-zorii si/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferentebunurilor si/sau serviciilor achizitionate;

• operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere, pentru care furni-zorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilorsi/sau serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor respective;

• operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata.

6

Odata cu reglementarea taxei pe valoarea adaugata prin Legea nr. 345/1 iunie 2002 privindtaxa pe valoarea adaugata, operatiunile la care, prin alte acte normative se prevede aplicarea coteizero a taxei pe valoarea adaugata vor fi considerate operatiuni scutite cu drept de deducere.

Prin aceeasi lege s-a interzis utilizarea notiunii de “cotazero” în actele normative elaborate dupa intrarea ei în vigoare.

I.2.3. Teritorialitatea

Conform acestui criteriu sunt supuse taxei pe valoare adaugata operatiunile referitoare latransferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile proven-ite din import sunt impozabile în România, la intrarea în tara si la înregistrarea declaratiei vamale.

Locul livrarii de bunuri se considera a fi:

• locul de unde a pornit expeditia bunurilor sau transportulcatre beneficiar, indiferent daca bunurilesunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terti;

• locul unde se gasesc bunurile în momentul când are loc livrarea, în cazul încare bunurile nu suntexpediate sau transportate.

Prestarile de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în Româ-nia, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

Locul prestarii de servicii este locul unde prestatorul îsi are stabilit sediul activitatii eco-nomice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu,domiciliul sau resedinta sa obisnuita, cu urmatoarele exceptii pentru care locul prestarii este:

• locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara;

• locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire atransportului aferent bunurilor importate;

• locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabilal acestuia;

• locul unde serviciile sunt prestate efectiv.

I.2.4. Operatiuni scutite

7

Scutiri în interiorul tarii

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele activitati de interes general:

- spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare si operatiunile strâns legate de acestea,desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare si de titularuldreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii,centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare,cabinete si laboratoare medicale, centre de îngrijire medicala si diagnostic, statii de salvare si alte unitatiautorizate sa desfasoare astfel de activitati, precum si cantinele organizate pe lânga aceste unitati. Sunt,de asemenea, scutite serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoane impozabileautorizate care îsi desfasoara activitatea în statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decon-tata pe baza de bilete de tratament, precum si serviciile funerare prestate de unitatile sanitare; prestarilede servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii dentari, precum si livrarea de protezedentare efectuata de catre stomatologi si de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare side titularul dreptului de proprietate; prestarile de îngrijire si supraveghere la domiciliu a persoanelor, efec-tuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale si paramedicale; livrarile de organe,de sânge si de lapte uman; activitatea de învatamânt desfasurata de unitatile autorizate de MinisterulEducatiei si Cercetarii si care sunt cuprinse în sistemul national de învatamânt, precum si achizitionareade catre acestea de documentatie tehnica si materiale de constructii destinate învatamântului de stat siparticular, precum si aparatura, utilaje, publicatii si dotari pentru procesul didactic. Sunt, de asemenea,scutite cantinele organizate pe lânga unitatile cuprinse în sistemul national de învatamânt autorizate deMinisterul Educatiei si Cercetarii; prestarile de servicii si livrarile de bunuri strâns legate de asistentasi protectia sociala, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organismerecunoscute ca având caracter social; prestarile de servicii si livrarile de bunuri strâns legate de protectiacopiilor si tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organismerecunoscute ca având caracter social; prestarile de servicii si livrarile de bunuri furnizate membrilor îninteresul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scor patrimo-nial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica sau civica,în conditiile în care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; serviciile ce au strânsa legaturacu practicarea sportului sau a educatiei fizice prestate deorganizatii fara scop patrimonial în beneficiulpersoanelor care practica sportul sau educatia fizica; prestari de servicii culturale si livrarile de bunurilegate nemijlocit de acestea, efectuate de institutii publice; realizarea si difuzarea programelor de radio siteleviziune, vânzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin televiziune, cu exceptia celor depublicitate; transportul bolnavilor sau ranitilor cu vehicule special amenajate si autorizate în acest sens.

Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:

- activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor,proiectelor si temelor componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehno-logica, precum si actiunile cuprinse în acestea sau ale Planului national de cercetare si inovare. Sunt deasemenea, scutite activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate în parteneriat international, re-

8

gional si bilateral; livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individ-uali; unele operatiuni bancare si financiare, stabilite prin lege; gestiunea fondurilor comune de plasamentsi a fondurilor comune de creanta efectuate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemulbancar, Fon-dul Roman de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzatorii Privati - S.A., Fondul de Garantare a Credit-ului Rural - S.A., Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii - S.A.,precum si de alte organisme constituite în acest scop; operatiunile de asigurare si de reasigurare, precumsi prestarile de servicii aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii în operatiuni de asigurare;activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Nationala “LoteriaRomana” - S.A. si contribuabilii autorizati de Comisia decoordonare, avizare si atestare a jocurilor denoroc; livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate cu detinuti de unitatile din sistemul peniten-ciar; lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si întretinere executate pentru monumente comemorativeale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, precum si pentrumuzee, case comemoriale, monumente istorice si de arhitectura; încasarile din taxele de intrare la castele,muzee, târguri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci, precum si operatiunile care intra însfera de aplicare a impozitului pe spectacole; editarea, tiparirea si/sau vânzarea de manuale scolare si/saude carti, exclusiv activitatea de publicitate; livrarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, pre-cum si de produse ortopedice; transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunarii si pe relatiile Orsova -Moldova Noua, Braila - Hârsova, Galati - Grindu; valorificarea obiectelorsi vesmintelor de cult, tiparireacartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc, necesare practicarii cultului, precum si a celor nece-sare obiectelor de cult; transferul dreptului de proprietate al bunurilor catre Agentia de Valorificare a Ac-tivelor Bancare, ca efect al darii în plata pentru stingerea obligatiei de plata a debitorului, total sau partial.

Referitor la limita plafonului de impozitare, sunt scutitede taxa pe valoarea adaugata activ-itatile persoanelor impozabile cu venituri din operatiunitaxabile, declarate sau, dupa caz, realizate an-ual, de pâna la 1,5 miliarde lei inclusiv. în situatia realizarii unor venituri superioare plafonului deimpozitare de 1,5 miliarde lei în cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa soliciteînregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.Dupa înscrierea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile respective nu mai ben-eficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare plafonului de 1,5 miliarde lei.

Conform Legii nr. 345/1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata plafonul de impoz-itare de 1,5 miliarde lei este valabil pentru anul fiscal 2002. De la 1 ianuarie pâna la data de 31decembrie 2003, plafonul de impozitare se stabileste la suma de 1,7 miliarde lei, urmând ca de ladata de 1 ianuarie 2004 si în continuare plafonul de impozitare sa fie în suma de 2 miliarde.

Operatiuni scutite la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

- bunurile importate destinate comercializarii în regim duty-free, precum si prin magazinelepentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; bunurile intro-

9

duse în tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul în tara ori în strainatate, în conditi-ile si în limitele stabilite prin hotarâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelorfizice; reparatiile si transformarile la nave si aeronave românesti în strainatate, precum si carburantiisi alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave; importul debunuri a caror livrare este scutita de taxa pe valoarea adaugata în interiorul tarii. Acelasi regim seaplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cudomiciliul în strainatate, pentru carelocul prestarii se considera a fi România; licente de film si programe, drepturi de transmisie, abona-mente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiz-iune; importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scop-uri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, deaparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ,stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor is-toricesti de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din împrumuturi nerambursabile, acor-date României de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii nonprofit si decaritate; importul urmatoarelor bunuri: mostrele fara valoare comerciala; materialele publicitare si dedocumentare, bunurile de origine româna, bunurile straine care potrivit legii, devin proprietatea statu-lui, bunurile reparate în strainatate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ,returnate partenerilor externi în perioada de garantie, bunurile care se înapoiaza în tara ca urmare aunei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Scutiri la export sau alte operatiuni similare

si pentru transportul international

În cadrul acestei rubrici, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

- exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii direct legate de exportul bunurilor, pre-cum si bunurile comercializate prin magazinele duty-free; transportul international de persoane în si dinstrainatate, precum si prestarile de servicii legate direct de acestea; transportul de marfa si persoane,în si din porturile si aeroporturile din România, cu nave ¸si aeronave sub pavilion românesc, comandatede beneficiari din strainatate; trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace detransport fluvial specializate, între România si statele vecine; transportul, prestarile de servicii accesoriitransportului, precum si alte prestari de servicii aferente marfurilor din import si a caror contravaloare esteinclusa în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata; livrarile de bunuri destinate utilizarii pe nave siaeronave sau încorporarii în nave si aeronave, care presteaza transporturi internationale de persoane si demarfuri; prestarile de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic international, precumsi prestarile de servicii efectuate în porturi aferente navelor de comert maritim si pe fluvii internationale;reparatii la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din strainatate; alte prestari de servicii efec-tuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din strainatate; prestarilede servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigatie care îsi desfasoara activitatea înregimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave în întregul lor catre aceste

10

companii; livrarile de bunuri si prestarile de servicii în favoarea directa a misiunilor diplomatice si ofici-ilor consulare, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate; livrarile de bunuri si prestarilede servicii în favoarea directa a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate în Româ-nia, precum si a personalului acestora; bunurile cumparate din expozitiile organizate în România, precumsi din reteaua comerciala expediate sau transportate în strainatate de catre cumparatorul care nu are domi-ciliul sau sediul în România; livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau împru-muturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si organizatii nonprofitsi de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice; constructia, extinderea,reabilitarea si consolidarea lacasurilor de cult religios; livrarile de utilaje, echipamente si prestarile deservicii legate nemijlocit de operatiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoanejuridice straine, în baza Legii petrolului nr.134/1995; livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de ser-vicii aferente obiectivului de investitii “Dezvoltarea ¸si modernizarea Aeroportului International Bucuresti- Otopeni”; prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza în numele sau în contul altuia.

Legislatia privind taxa pe valoarea adaugata mai prevede si o se-rie de scutiri special legate de traficul international de bunuri.

I.3. Platitorii TVA

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:

• persoanele impozabile înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni tax-abile;

• titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane ju-ridice care actioneaza în numele si din ordinul titularului operatiunii de import, indiferent daca suntsau nu înregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale;

• persoanele fizice, pentru bunurile introduse în tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

• persoanele fizice sau juridice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, beneficiare aleprestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strainatate, cu exceptiacelor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu înregistrate ca platitori detaxa pe valoarea adaugata la organele fiscale.

I.4. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata iau nastere, de regula,în momentul efectuarii livr arii bunurilor mobile si/sau în momentulprestarii serviciilor.

11

Pentru operatiunile urmatoare faptul generator al taxei pe valoarea adaugata ia nastere la:

- data înregistrarii declaratiei vamale, în cazul bunurilor plasate în regim de import; data primiriifacturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori cu sediulsau domiciliul în strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi România; data platii prestatoru-lui extern, în cazul platilor efectuate fara factura pentru serviciile contractate de persoane impozabiledin România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strainatate, pentru care locul prestarii se con-sidera a fi în România; data la care bunurile aflate într-un regim vamal suspensiv sunt plasate în regimde import; data stabilirii debitului pe baza de factura pentru prestarile de servicii care dau loc la decon-tari sau plati succesive, acestea fiind considerate ca au fost efectuate în momentul expirarii perioadeloraferente acestor decontari sau plati; data vânzarii bunurilor catre beneficiari, în cazul operatiunilor efec-tuate prin intermediari sau prin consignatie; data emiterii documentelor în care se consemneaza preluareade catre persoane impozabile a unor bunuri achizitionate sau fabricate de catre acestea si data docu-mentelor prin care se confirma prestarea de catre persoane impozabile a unor servicii în scopuri care nuau legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea sau pentru a fi puse la dispozitie altor per-soane fizice ori juridice în mod gratuit; data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vânduteprin masini automate; termenele de plata a ratelor prevazute în contracte pentru operatiuni de leasing.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este dreptul organului fiscal de a pretinde plati-torului de taxa pe valoarea adaugata, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Desi, în cele mai multe cazuri, exigibilitatea se suprapune cu faptul generator, sunt si situatiicând exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioara faptului generator. Astfel, pentru livrarile de bunuri siprestarile de servicii, care se efectueaza continuu –energie electrica, termica, gaze naturale, apa, serviciitelefonice si altele similare- precum si pentru cele la care se încaseaza, de regula, avansuri, exigibilitateaintervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator, atunci când;

• factura fiscala e emisa înaintea efectuarii livr arii bunurilor sau prestarii serviciilor;

• contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încaseaza înaintea efectuarii livr arii bunurilor sauprestarii serviciilor;

• se încaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru: plata importurilor si a datoriilor va-male stabilita potrivit legii; realizarea productiei destinate exportului; efectuarea de plati în contulclientului; livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata.

I.5. Baza de impozitare. Cota de impozitare

I.5.1. Baza de impozitare

12

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

• compensatia pentru operatiunile privitoare la trecereaîn domeniul public, în schimbul unei de-spagubiri, a unor bunuri din patrimoniul persoanei impozabile, în conditiile prevazute de legislatiareferitoare la proprietatile publice si regimul juridic al acestora, precum si pentru operatiile refer-itoare la efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau în numele unei autoritati publicesau potrivit legii;

• preturile de achizitie sau, în lipsa acestora, pretul decost, determinat la momentul livrarii/prestariipentru operatiunile referitoare la preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionatesau fabricate de catre acestea, la utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabilesi la prestarile de servicii efectuate în mod gratuit de persoane impozabile, toate aceste operatiuniavând alte scopuri decât cele legate de activitatea economica a persoanelor impozabile în cauza;

• pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, altele decât cele prevazute mai sus, din totceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori de prestatordin partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subven¸tiile direct legate de pretulacestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

Sunt cuprinse în baza de impozitare impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevedealtfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si cheltuielile accesorii cum ar fi: comi-sioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Baza de impozitare poate sa fie supusa unor corectii, deoarece din ea trebuie deduse:

• rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizor directclientilor în vederea stimularii vânzarilor, în conditiile prevazute în contractele încheiate.

Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele sialte reduceri de pret tre-buie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie efective si în sume exacte în beneficiul clien-tului; sa nu constituie , în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatieoarecare; sa fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale. Corectarea taxei pe val-oare adaugata aferente reducerilor de pret acordate dupa facturare se va efectua prin emiterea uneinoi facturi, în rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, si în negru, pentru cele de adaugat;

• penalizarile, precum si sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotarâre judecatoreascadefinitiva, solicitata pentru neîndeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;

• dobânzi percepute pentru platile cu întârziere, pentru vânzari cu plata în rate, pentru operatiuni deleasing;

13

• sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

• ambalajele care circula între furnizorii de marfuri si clienti, fara facturare (în cazul în care cumpara-torul returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, suma impozabila va fi redusa corespunza-tor);

Pentru bunurile importate baza de impozitare este constituita din val-oarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxele va-male, comisionul vamal, accizele si alte taxe datorate potrivit legii.

I.5.2. Cotele de impozitare si calculul taxei pe valoarea adaugata

În România cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica op-eratiunilor impozabile cu exceptia celor scutite de taxape valoarea adaugata. Cota de taxape valoarea adaugata aplicabila este cea în vigoare la data la care ia nastere faptul genera-tor al taxei pe valoarea adaugata, iar daca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata nu coin-cide cu faptul generator se aplica cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibila.

Pentru cazurile când exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator,în situatia modificarii cotelor, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la datala care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adaugata. Regularizarea se efectueaza prin refac-turarea integrala a contravalorii livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii cu cotele în vigoare ladata la care ia nastere faptul generator si scaderea în cadrul aceleiasi facturi a sumelor facturate anterior.

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impoz-itare. Prin derogare taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate asupra:

• sumelor obtinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comertul cu amanuntul - magazinecomerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au relatii directe cupopulatia, ale caror preturi cuprind si taxa pe valoarea adaugata;

• sumelor obtinute din unele prestari de servicii - transport, posta, telefon, telegraf si altele de aceeasinatura - ale caror tarife practicate cuprind si taxa pe valoarea adaugata;

• sumelor obtinute din vânzarea de bunuri pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau de expertiza,precum si pentru alte situatii similare;

• compensatiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelorimpozabile în domeniul public, în conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea pub-lica si regimul juridic al acesteia.

I.6. Deducerea taxei pe valoare adaugata. Regimul deducerilor

14

Dupa cum sugereaza si denumirea, taxa pe valoare adaugata se aplica asupra plusului devaloare adaugata de fiecare stadiu al productiei sau comercializarii unui produs sau serviciu. Apli-carea taxei pe valoarea adaugata se face de asa maniera încât la sfârsitul ciclului de productie sicomercializare parcurs de un bun, indiferent de durata ciclului, cheltuiala fiscala totala care a gre-vat acest bun corespunde taxei calculate asupra pretului de vânzare si suportate de consumator.

Pentru a facilita calculul si colectarea, cota de taxa pe valoarea adaugata se aplica la pretulde vânzare al bunurilor sau serviciilor comercializate (corectat, eventual, cu reducerile de pret sialte elemente, prezentate anterior). Deoarece taxa pe valoare adaugata intervine la fiecare sta-diu al unei filiere de productie si comercializare, dar sipentru a se evita efectul cumulativ al im-pozitarii în cascada, trebuie dedusa din taxa pe valoare adaugata încasata (colectata) de laclienti, taxa pe valoare adaugata platit a furnizorilor, pentru cump ararile de bunuri sau ser-vicii. Altfel spus, atunci când întreprinderea factureaza taxa pe valoarea adaugata clientului sau,ea actioneaza în contul statului, caruia va trebui sa-i plateasca diferenta între taxa pe valoareaadaugata colectata de la clienti (de obicei mai mare) si taxa pe valoarea adaugata platita furnizo-rilor sai care, la rândul lor, au procedat la colectarea si varsarea taxei pe valoarea adaugata.

Potrivit legii, platitorii de taxa pe valoarea adaugata au dreptul la deduc-erea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate,destinata realizarii de :

• operatiuni taxabile;

• livr ari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în modexpres exercitarea dreptului de deducere;

• actiunea de sponsorizare, publicitate, protocol, precumsi alte actiuni prevazute în normele legale,cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute în acestea;

• operatiuni rezultând din activitati economice prestate de producatori, comercianti, prestatori deservicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunii libere sau asimilate, efectuateîn strainatate, care ar da drept de deducere daca aceste operatiuni ar fi realizate în interiorul tarii;

• operatiuni ce nu sunt considerate ca fiind livrari de bunuri (adica transferul total sau partial alactivelor si pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocaziafuziunii si divizarii societatilor comerciale, precum si aportul în natura la capitalul social al uneisocietati comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoana impozabila care are dreptul de adeduce total taxa pe valoarea adaugata), daca taxa pe valoarea adaugata ar fi aplicabila transferuluirespectiv.

Din cele prezentate anterior se poate constata ca taxa pe valoarea adaugata se bazeazape principiul sau mecanismul deductibilitatii pentru aplicarea caruia fiecare subiect calculeaza

15

taxa asupra preturilor bunurilor vândute sau serviciilorprestate sideduce taxa care a gre-vat costul elementelor constitutive ale acestor preturi. Diferenta de taxa constatata înplus sau în minus se regularizeaza cu bugetul statului pe baza de deconturi ale platilor.

Totodata trebuie retinut ca deductibilitatea este aplicata global, asupraansamblului operatiilor realizate, si nu pentru fiecare bun în parte.

Dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata înscrisa în documentele pentrucumparari se determina în functie de data facturarii, a chitantei fiscale sau a altui doc-ument legal, daca acestea s-au primit pâna la data întocmirii decontului taxei pe val-oarea adaugata. Documentele primite dupa data întocmirii decontului aferent lunii în carebunurile au fost receptionate se include în deconturile întocmite pentru lunile urmatoare.

Atunci când un agent economic realizeaza atât operatii impozabile , cât si alte oper-atii scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, dreptul de deducere se determina în raportcu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operatiilor impozabile (drep-tul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente intrarilor se stabileste pe baza pro ratei).

Pro rata de deducere a taxei pe valoare adaugata se determina, de regula, anual,pe baza realizarii din anul precedent sau corespunzator regimului taxei pe valoarea adau-gata aferente bunurilor si serviciilor prevazute a fi realizate în anul curent. La cererea jus-tificata a agentilor economici, organele fiscale pot aprobaca pro rata sa se determine lu-nar, în functie de realizarile efective înscrise în decontul de taxa pe valoarea adaugata. Încursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode dedeterminare a pro ratei.

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata se exercita pe doua cai:

• prin retinerea din suma reprezentând taxa pe valoarea adaugata, pentru livrarile de bunuri sau ser-viciile prestate, a taxei aferente intrarilor;

• prin rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentând diferenta dintre taxa aferenta in-trarilor si taxa facturata de agentii economici prin livrarile de bunuri sau serviciile prestate.

Taxa pe valoare adaugata calculata la facturile de vânzare catre clienti se adauga la val-oarea bunurilor, lucrarilor si serviciilor facturate si se încaseaza de la acestia odata cu con-travaloarea facturii, fapt pentru care se numestetaxa pe valoarea adaugata colectata.

Taxa pe valoare adaugata calculata la facturile de cumparare primite de la furnizori, seadauga la valoarea facturii si se plateste acestora odata cu contravaloarea facturii, urmând a fi re-cuperata de la unitatea platitoare, deci trebuie scazuta din TVA colectata, fapt pentru care se nu-mestetaxa pe valoarea adaugata deductibila. Diferenta dintre TVA colectata (cuvenita statului)si TVA deductibila (recuperata de întreprindere) se cuvine statului fapt pentru care se numestetaxape valoarea adaugata de plata. Daca majoritatea vânzarilor s-au facut la export unde nu se cal-culeaza taxa pe valoarea adaugata, TVA colectata de la client este mai mica decât TVA deductibila,

16

ceea ce înseamna ca unitatea nu-si poate deduce TVA platita furnizorilor de bunuri. Deci, difer-enta dintre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si taxa pe valoarea adaugata colectata tre-buie recuperata de la stat, fapt pentru care se numestetaxa pe valoarea adaugata de recuperat.

Recuperarea se face prin rambursarea de la stat în termen de 30 de zile de la datadepunerii decontului, a cererii de rambursare si a documentelor justificative, la organul fiscal.

I.7. Obligatiile persoanelor fizice si juridice circum-scrise în perimetrul aplicarii taxei pe valoarea adaugata

Aceste vizeaza facturarea, înregistrarea la organele fiscale, ca plati-tori de taxa pe valoarea adaugata, plata impozitului si, nu în ultimul rând,tinerea unei contabilitati operative si corecte a taxei pe valoarea adaugata.

În vederea exercitarii dreptului de deducere a taxei pe val-oare adaugata aferenta intrarilor, agentii economici sunt obligati:

• sa justifice, prin documente legal întocmite, cuantumul taxei;

• sa justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acesteia.

Documentele legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata sunt factura fis-cala sau alte documente înlocuitoare (chitanta fiscala, bon de comanda-chitanta),pentru bunurile si serviciile cumparate de la furnizorii din tara si declaratia va-mala de import, vizata de organele vamale, pentru taxa platita la importuri.

Sunt scutiti de obligatia emiteriifacturii agentii economici care realizeaza urmatoarele op-eratiuni supuse taxei pe valoarea adaugata: transport cu taximetre, precum si transportul de per-soane pe baza de bilete de calatorie si abonamente; vânzari de bunuri si prestari de servicii con-semnate în documente specifice aprobate prin acte normativeîn vigoare; vânzari de bunuri siprestari de servicii pentru populatie pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa tina în mod regulat contabilitatea, caresa le permita determinarea bazei de impozitare si taxa pe valoare adaugata facturata pentru livrarile siprestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta intrarilor. Documentele justifica-tive privind taxa pe valoarea adaugata care nu respecta conditiile de forma si fond nu pot fi înregis-trate în contabilitate. Agentii economici care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activ-itati hoteliere, prestari de servicii catre populatie si alte activitati de asemenea natura au si obligatiainstalarii aparatelor de marcat care sa corespunda cerintelor pentru aplicarea taxei pe valoare adaugata.

Corectarea taxei pe valoarea adaugata determinate în mod eronat, în-scrisa în facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, de persoanele impoz-abile înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, se va efectua astfel:

17

• în cazul în care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite unnou document;

• în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se efectueaza prinemiterea unui nou document cu valorile înscrise cu semnul minus, în care se va mentiona numaruldocumentului corectat si concomitent se emite un nou document corect. Documentele respectivese vor înregistra în jurnalul de vânzari, respectiv de cumparari si vor fi preluate în deconturileîntocmite de furnizor si respectiv, de beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea.

18

CAPITOLUL II

CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA AD AUGATA. TRATAMENTE DE BAZ A

II.1. Mecanismul taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata face parte din categoria impozitelor indirecte, fiind unimpozit gen-eral de consumcare se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii asupra bunurilor,precum si asupra celor ce privesc prestarile de serviciicu plata sau asimilat acesteia. Arecaracteruniversal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economie, rezultate atât din ac-tivitatea de exploatare curenta, cât si din activitatea financiara de valorificare a capitalurilor disponibile.

Reprezinta un impozit neutru unic, dar cu plata fractionata. Este eliminataîn totalitate discriminarea, deoarece cotele sale de impunere se aplica asupra tuturor ac-tivit atilor economice, faptul ca plata este fractionata rezulta din aceea ca se calculeazape fiecare veriga -stadiu- care intervine în realizarea si comercializarea produsului.

Subiectul impozabil are posibilitatea de a cunoaste exactsi concret care este marimeaimpozitului si a obligatiei de plata ce-i revin, ceea ce confera o transparenta totala.

O alta caracteristica importanta ce defineste taxa pe valoare adaugata este unic-itatea, constând în faptul ca, indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primapâna la realizarea produsului finit, adica desi trece prin doua sau mai multe entitatieconomice, este acelasi ca nivel al cotei de impozitare sica marime. Prin urmare,taxa pe valoarea adaugata nu este dependenta de întinderea circuitului economic.

Taxa pe valoare adaugata se aplica cu data de 1 iulie 1993, aceasta înlocuind vechiul sistem deimpozite cunoscut sub denumirea de impozit pe circulatia marfurilor (I.C.M.), care avea marele inconve-nient ca se aplica la toate esaloanele unei filiere de productie, în final având un efect cumulativ si era deci,mult mai mare. În raport cu impozitul pe circulatia marfurilor se pot sintetiza urmatoarele caracteristici:

• este un impozit unic cu 2-4 cote de impozitare, din care una normala sau generala, una majorata,

19

aplicabila pentru produsele de lux, si una redusa destinata produselor alimentare si pentru serviciilesociale de baza;

• este un impozit neutru care elimina inegalitatile fiscale între circuitele de desfacere a produselor;

• este un impozit modern care, permitând reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente tehno-logice, aporturi în natura la formarea si sporirea capitalului social, stimuleaza modernizarea în-treprinderilor;

• este un impozit clasic, perfectionat si specializat, cu posibilitati de stimulare pentru activitati deexport s.a.

Principalele avantaje ale taxei pe valoare adaugata sunt:

– egalitatea participarii diferitelor circuite (neutralitatea taxei). Neutralitatea acestuiimpozit pentru întreprindere este asigurata prin recuperarea taxei pe valoare adau-gata aferenta cumpararilor de bunuri si servicii destinate productiei sau comercial-izarii. Daca taxa pe valoarea adaugata are, în principiu, un efect neutral asuprarezultatului întreprinderii, deoarece prin mecanismul depercepere nu sunt influ-entate cheltuielile si veniturile firmei, în schimb, taxape valoarea adaugata poateavea o incidenta asupra trezoreriei întreprinderii atunci când exista decalaje întrefluxurile de încasari si plati (de exemplu, obligatia de plata la bugetul de stat a taxeipe valoarea adaugata care nu a fost încasata de la clienti, creeaza o presiune asupratrezoreriei firmei);

– încurajarea investitiilor prin detaxarea acestora;

– protectie echitabila a fiecarei tari în raport cu strainatatea.

La nivelul Uniunii Europene, taxa pe valoare adaugata constituie un subiectde reglementare sub forma unor directive, care au rol de armonizare a legislati-ilor fiscale nationale privind taxa pe valoare adaugata, pentru statele comunitare.

În oricare dintre tarile în care se aplica taxa pe valoarea adaugata,pachetul normativ definestecoordonatele, regulile generale si cazurile de exceptieale functionarii acestui sistem de impozitare.

II.2. Prezentarea întreprinderii luate în studiu

Scurt istoric. Societatea luata în studiu se numeste S.C CARPATI PROIECT S.A. cuadresa în str. Stirbei Voda nr. 43, sector 1, Bucuresti, director fiind arhitectul Radu Calota.

20

Societatea are ca angajati 130 de persoane, distribuite înateliere de tipul: ate-liere de arhitectura, atelier structuri de rezistenta, atelier instalatii termice si ventilatii,atelier instalatii electrice, atelier instalatii sanitare, atelier documentatie economica.

Momente semnificative care au marcat destinul activitatilor din S.C. CARPATI PROIECT S.A. :

• Anul 1961 – înfiintarea institutului numit Institutul de Proiectare CARPATI Proiect, aflatîn proprietatea statului.

• Anul 1974 – mutarea colectivelor în sediul actual.

• Anul 1982 – eliminarea unor profesionisti de valoare în urma scandalului “Meditatia tran-scedentala”.

• Anul 1982 – nominalizarea Institutului pentru proiectareaCasei Republicii.

• Anii 1990-1992 – marcati de desprinderea a numerosi tehnicieni catre firme particulare sireorganizarea Institutului în Regie Autonoma în subordinea guvernului.

• Perioada de dupa 1992 – marcata de numeroase lucrari de sedii de banci si institutii aleatelierelor de arhitectura.

• Anul 1999 – privatizarea Institutului prin licitatie publica câstigata de catre AedificiaCARPATI Bucuresti si reorganizarea sa în structura actuala de societate pe actiuni. FondulProprietatii Statului a pastrat o actiune a S.C. CARPATI PROIECT S.A. numita “actiunede aur”, care îi confera acestuia dreptul de a interveni în Adunarea Generala a Actionarilorîn vederea respectarii angajamentelor în care s-a facut vânzarea.

II.2.1. Obiectul de activitate al întreprinderiiObiectul de activitate al S.C. CARPATI PROIECT S.A. îl con-

stituie activitatea de creatie - proiectare în domeniile: sistematizare,arhitectura, constructii, instalatii, amenajari si decoratiuni, design.

Societatea poate desfasura activitati de consulting, expertizari, management,informatica în domeniile mentionate, precum si de prestari servicii specializate.

În realizarea obiectivului sau de activitate, societatea comerciala:

• asigura programarea si urmarirea realizarii productiei proprii;

• asigura conducerea activitatii de proiectare în conditii de rentabilitate, cu respectareanormelor de protectie sociala a salariatilor si utilizarea cu eficienta a capacitatii tehnicedisponibile;

21

• studiaza piata interna si externa pentru asigurarea cu comenzi de proiectare;

• asigura aprovizionarea tehnico-materiala, proiectarea investitiilor proprii în vederea mod-ernizarii si cresterii gradului de eficienta a activitatii de proiectare;

• initiaza actiuni de cooperare tehnico-stiintifice cu firme straine;

• programeaza si coordoneaza activitatea organizatorica pentru distribuirea proiectelor, ast-fel încât sa se asigure o acoperire cu lucrari, pe o perioada de minimum sase luni, pentruîntregul personal angajat.

II.2.2. Principalii furnizori si clienti

S.C. CARPATI PROIECT S.A. are furnizori si clienti evidentiati în urmatorul tabel:

Furnizori Clienti

22

SharromScorpionElectricaDistrigazApa Nova – (RGAB)Scoala AmericanaNemetschekRomtest ElectronicConsildRomtelecomFederal ExpertAscensorulRegistrul ActionarilorMobifonREBUAV Vasile

Strabag IlbauUM 0131Ministerul CulturiiMinisterul Afacerilor ExterneBCR TurdaMinisterul Educatiei NationaleAmbasada ChineiSpitalul ColentinaAedificia CARPATIBanca Agricola ClujAcademia RomanaSpitalul EliasMuzeul National de ArtaSpitalul judetului AlbaCEC Ialomita (Slobozia)Biblioteca NationalaElectro Total

II.2.3. Organizarea S.C. CARPATI PROIECT S.A. în confor-mitate cu reglementarile Legii 31/1990 privind societatile comerciale

Capitalul social. Capitalul social al societatii comerciale “CARPATI Proiect” este în valoarede 2.871.321.099 lei si reprezinta contravaloarea patrimoniului preluat de la R.A. “CARPATI Proiect”.

Capitalul social initial este împartit în 114.852 actiuni nominative în valoare nominala de25.000 lei fiecare si este în întregime subscris de AedificiaCARPATI în calitate de actionar unic.

Actiunile. Actiunile nominative ale societatii vor cuprinde toate elementele prevazute de lege,respectiv:

• denumirea si durata societatii;

• data actului constitutiv, numarul din registru comertului sub care este înmatriculata soci-etatea si numarul Monitorului Oficial, partea a VI-a, în care s-a facut publicarea;

• capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiu-nilor si varsamintele efectuate;

• avantajele acordate fondatorilor;

23

Actiunile vor purta timbrul sec al societatii si semnatura a doi administratori.

Societatea va tine evidenta actiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafatde presedintele consiliului de administratie, care se pastreaza la sediul societatii.

Reducerea sau marirea capitalului social. Capitalul social poatefi redus sau marit pe baza hotarârii adunarii generale extraordinare aactionarilor în conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege.

Drepturi si obligatii decurgând din actiuni. Fiecare actiune subscrisa sivarsata de actionari potrivit legii, confera acestora dreptul la un vot în AdunareaGenerala a Actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales în organele de conduc-ere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor legale.

Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza acti-unile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligatiile societatii sunt garantate cu capitalul social al aces-teia, iar actionarii raspund în limita valorii actiunilor ce le detin.

Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor.Un creditor al unui actionar poate formula pretentii asupra partii din profitul societatii ce i se va repartizade catre Adunarea Generala a Actionarilor sau a cotei parti cuvenite acestuia la lichidarea societatii.

Cesiunea actiunilor. Actiunile sunt invizibile cu privire la so-cietate, care nu recunoaste decât un proprietar pentru fiecare actiune.

Cesiunea partiala sau totala a actiunilor între actionari sauterti se va face în conditiile si cu procedura prevazuta de lege.

Pierderea actiunilor. În cazul pierderii unor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte Consil-iul de Administratie si sa faca public faptul prin presa, în cel putin doua ziare de larga circulatie înlocalitatea în care se afla sediul societatii. Dupa sase luni va putea obtine un duplicat al actiunii.

Exercitiul economic financiar. Exercitiul economic financiar începe de la 1 ianuarie sise încheie la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu începe la data constituirii societatii.

Personalul societatii. Personalul de conducere al societatii si cenzorii sunt alesi deAdunarea Generala a Actionarilor. În perioada cât statul este actionar unic personalul de conduc-ere si cenzorii vor fi numiti de împuternicitii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat.

Restul personalului este angajat de catre Consiliul de Admin-istratie sau de catre directorul general al societatii comerciale.

Salarizarea se face conform legislatiei în vigoare.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea si a cotei de asigurari sociale se va face potrivit legii.

24

Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite de catre Con-siliul de Administratie, sau de catre directorul general al societatii comerciale.

Nu pot fi directori ai societatii persoanele care, potrivit legii 31/1990 nu pot fi fondatori sau ad-ministratori.

Amortizarea fondurilor. Amortizarea fondurilor se va reface astfel:

Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimo-niul societatii, se va calcula potrivit reglementarilor legale.

Evidenta contabila si bilantul contabil. Societatea va tine evi-denta contabila, în lei, va întocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere,având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.

Bilantul si contul de profit si pierdere vor fi publicate înMonitorul Oficial, conform legii.

Calculul si repartizarea profitului. Profitul societatii se stabileste pe baza bilantului apro-bat de Adunarea Generala a Actionarilor. Profitul impozabil se stabileste în conditiile legii.

Profitul societatii ramas dupa plata impozitului pe profit se va repartiza conform dispozitiilorlegale în vigoare.

Societatea îsi constituie fond de rezerva si alte fonduri în conditiile legii.

Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de societate în conditiile legii în celmult doua luni de la aprobarea bilantului de catre Adunarea Generala a Actionarilor.

În cazul înregistrarii de pierderi, Adunarea Generala aActionarilor va analiza cauzele si va hotarî în consecinta.

Suportarea pierderilor de catre actionari se va face pro-portional cu aportul la capital si în limita capitalului subscris.

Registrele societatii. Societatea tine registrele prevazute de lege.

Modificarea formei juridice. Societatea va putea fi transformata înalta forma de societate prin hotarârea Adunarii Generale a Actionarilor.

În perioada în care statul este unic actionar, transformarea formei juridice a societatii se vaputea face numai cu aprobarea împuternicitilor mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat.

Noua societate va îndeplini formalitatile legale de înregistrare si publicitate cerute la înfiintareasocietatilor.

Dizolvarea societatii. Urmatoarele situatii duc la dizolvarea societatii:

• imposibilitatea realizarii obiectului societatii;

• faliment;

25

• pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, dacaAdunarea Generala a Actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui lasuma ramasa;

• numarul de actionari va fi redus sub 5, mai mult de sase luni;

• la cererea oricarui actionar, daca împrejurarile de forta majora si consecintele lor dureazamai mult de 8 luni, iar Adunarea Generala a Actionarilor constata ca functionarea soci-etatii nu mai este posibila;

• în orice situatii, pe baza hotarârii Adunarii Generale a Actionarilor luata în unanimitate.

Dizolvarea societatii comerciale trebuie sa fie înscrisaîn Registrul Comertului si publicata în Monitorul Oficial.

Lichidarea societatii. În caz de dizolvare, societatea va fi lichidata.

Lichidarea societatii si repartitia patrimoniului se fac înconditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege.

Litigii. Litigiile de orice fel aparute între societati comerciale si persoanefizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun.

Pentru solutionarea litigiilor dintre ele, societatile comerciale pot apela si la arbitraj.

II.2.4. Principalele realizari

Cifra de afaceriCifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o

firma, respectiv vânzari de marfuri si produse sau prestari de servicii intr-o perioada de timp determinat.

În cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile exceptionale.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale însectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile.

În formularul pentru contul de profit si pierdere încheiat la sfârsitul anului2001, societatea examinata avea o cifra de afaceri în valoarea de 16.338.355.000 lei.

RentabilitateaÎn activitatea economico-financiara a firmei, ratele de rentabili-

tate permit efectuarea de comparatii în spatiu, precum si fata de anumitenorme sau standarde elaborate si acceptate de organisme despecialitate.

În functie de elementele luate în calcul, teoria si practica eco-nomica opereaza cu mai multe forme de exprimare a rentabilitatii:

26

• Rata rentabilitatii economice

• Rata rentabilitatii financiare

• Rata rentabilitatii resurselor consumate

ÎndatorareaPentru finantarea pe termen scurt sau lung a activitatii proprii, firma apeleaza la împrumu-

turi bancare. O asemenea situatie nu constituie o exceptie sau întotdeauna un indiciu cu privirela eventualele dificultati financiare. Studierea gradului de îndatorare a firmei reprezinta, în primulrând, o problema de gestiune interna, prin care trebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor.Contravaloarea si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente sia dobânzilor aferente. În conducerea curenta, operativa a activitatii financiare, trebuie sa se ur-mareasca corelatia dintre încasari si plati, cu ajutorul unor instrumente specifice, proprii fiecarei firme.

Analiza gradului de îndatorare a firmei constituie, totodata, o problema în care sunt in-teresati subiecti diferiti, în rândul carora, chiar bancile finantatoare ocupa un loc important.

Analiza gradului de îndatorare urmareste punerea în evidenta a evolutiei acestuia, într-oanume perioada, în vederea adoptarii politicii fiscale care sa asigure independenta necesara. Ca in-strumente operationale, teoria si practica economica recomanda în principal urmatorii indicatori:

• Rata generala a îndatorarii

= =0,0016

27

Prezinta importanta, în special în activitatea bancara, pentru acordarea denoi credite în conditiile asiguratorii de recuperare. Ca urmare, trebuie sa fie <1.

• Rata (coeficientul) datoriilor financiare

=

Caracterizeaza îndatorarea pe termen mediu si lung (permanenta) si se accepta ca nivel maximnormal 0,5.

• Rata de îndatorare a activitatii de exploatare

=

Caracterizeaza gradul de particularitate a creditului la finantarea activelor circulante.

Este dificil a stabili marimi orientative pentru aceasta rata, întrucât sunt elemente specifice pen-tru fiecare sector de activitate, unde factori ca viteza de rotatie a activelor circulante, rentabilitatea cos-turilor si nivelul ratei dobânzii conditioneaza apelarea la credite si creeaza conditiile de rambursare.

• Rata capacitatii de rentabilitate a datoriilor financiare

Exprima perioada în care urmeaza sa fie rambursate creditele contractate. Evident caun asemenea indicator prezinta importanta, în primul rând, în faza de contractare a împrumu-turilor întrucât normele bancare pot sa impuna un numar de ani pentru rambursarea teoretica adatoriilor financiare. În practica, perioada de rambursare este prevazuta în contractul de împru-mut, iar modul în care au fost respectate prevederile acestuia rezulta din contabilitatea firmei.

II.2.5. Organizarea contabilitatii

Contabilitatea societatii este tinuta în compartiment propriu de doua persoane, un con-tabil sef si un subordonat, iar înregistrarile contabile se întocmesc în partida dubla.

28

II.2.5.1. Configuratia si prezentarea sistemului informatic

Tr asaturile sistemului informatic. Pentru realizarea procesului de cunoastere si gestiunea patrimoniului se procedeaza la organizarea datelor si informatiilor într-un sisteminformational.În acest scop, se identifica evenimentele si faptele ce genereaza date, se delimiteaza obiec-tivele cunoasterii si conducerii, se stabilesc purtatorii materiali de informatii si modul în carese culeg si se înregistreaza datele, se aleg metodele si instrumentele de prelucrare aaces-tor date, se defineste destinatia informatiilor si se organizeaza transmiterea lor la destinatari.

Discutata sub acest aspect, contabilitatea reprezinta un sistem informational orientat sprecunoasterea si gestionarea valorilor economice separate patrimonial. În aceasta calitate ea se de-limiteaza ca un ansamblu de elemente interdependente orientat spre culegerea, prelucrarea, sto-carea, analiza si transmiterea informatiilor privind starea si miscarea patrimoniului. Aceste ele-mente sunt: fondul sau sistemul de informatii, suporturile materiale ale informatiilor, mijloacelede prelucrare a datelor, metodele si procedurile de prelucrare a datelor, circuitele informationale.

Organizarile datelor financiar-contabile din punct de vedere informatic sunt prezentate sub douaforme, si anume:

• sistemul informational;

• sistemul informatic.

Din punct de vedere functional, sistemul informational econstituit din legislatia siliteratura economico-financiara de specialitate, programarea diferitelor activitati, evidenta eco-nomica cu cele trei partii importante ale sale, respectiv evidenta tehnico-operativa, evi-denta contabila si evidenta statistica, iar sistemul informatic, din date si informatii.

Sistemul informational economic dispune de cel mai mare volum de date si in-formatii, informatiile contabile sunt bazate în toate cazurile pe documente legal întocmite.Acest sistem informational economic poate fi privit si subaspectul elementelor componentede baza: oameni, mijloacele si procedeele utilizate în cadrul acestora, date si informatii.

Sistemul informatic economic trateaza datele si informatiile tehnico-economice si financiareîn mod mecanizat si automatizat, în epoca actuala fiind parte componenta a sistemului informational.

Prezentare generala. Sistemul informatic al S.C. CARPATI PROIECT S.A. este com-pus din 40 de calculatoare electronice, achizitionate în luna decembrie 2000, legate în reteape ateliere, majoritatea având imprimante, si un fax-modem. Programul de contabilitate esteo creatie a firmei Naum Consalt si se numeste Contabilitate pentru agenti economici, avândsi module de Mijloace fixe, Stocuri, Salarii si un modul de documentatie pentru devize.

29

Programul de contabilitate foloseste toate documentele necesare întocmirii balantei de verificari.

Programul se poate caracteriza prin:

• înregistrarile au structura uniforma constituita din tipuri de înregistrari cu caracter asemanator de-terminate de structura documentelor primare;

• operatiile de prelucrare automata au un caracter repetitiv si o frecventa mare de executare;

• operatiile sunt simple si executa prelucrari succesive asupra caracterelor de acelasi tip.

Pentru a folosi acest program de contabilitate utilizatorii trebuie saaiba cunostinte minime de informatica. Acestia vor folosi sistemul direct,fara a apela la un intermediar care sa dea comenzi si sa introduca date.

II.2.5.2. Lista situatiilor

Denumire Utilizarea situatiei

Fise - pe conturi: -pe înregistrari: -cu rulaj în luna-cu rulaj în an-Carte Mare sau Sah (analitice sau sintetice)-Casa-Banca-pe conturi si repartitori-fisa repartitorului

Balante-în luna-în an-cu cinci egalitati

Liste

-Registru Jurnal: -pentru contabilitatea financiara-pentru contabilitatea de gestiune-Registru Inventar: -deschidere bilant-închidere bilant

30

Facturi

-pe conturi: -drepturi si obligatii pe conturi-pe conturi si repartitori: -drepturi si obligatii-scadente pentru furnizori si clienti-situatii pentru analize: -furnizori neachitati, clienti neîncasati-facturi pe contracte si firme-cifra pe afaceri pe furnizori si clienti-facturi refuzate la plata-contracte pe firme-contracte nelichidate pe facturi

Jurnale

-pentru cumparari-pentru vânzari-nota de debitare-nota de creditare-proces verbal de compensare-situatia deconturilor

Mijloace fixe

-Registrul mijloacelor fixe pe numar de inventar-balanta sintetica pe grupe-liste de inventar pe persoane-miscari în luna curenta sau în an-transferuri între persoane sau gestiuni-liste de calcul pentru amortizare-lista mijloacelor fixe în custodie, în conservare, vândute

Stocuri

-intrari sau iesiri de materiale-situatia stocurilor-fisa de magazie-balanta analitica a conturilor de materiale-lista obiectelor de inventar în folosinta

II.3. Documente si registre de contabilitateprivind taxa pe valoarea adaugata

Orice operatie economica si financiara referitoare la existenta si miscarea elementelor pat-rimoniale ale întreprinderii, pentru a putea fi înregistrate în conturi, trebuie consemnata în doc-

31

umentul adecvat care sa-i ateste înfaptuirea. Este necesara aceasta operatie, deoarece înregis-trarea operatiunilor economice si financiare în conturi se face numai dupa ce acestea au avutloc, iar una dintre cerintele contabilitatii o constituie fundamentarea si justificarea tuturor datelorsale pe baza de documente. Documentatia este strâns legata si precedata de observare. Ob-servarea directa a fenomenelor si proceselor economice si consemnarea lor în documente este oconditie fara de care celelalte procedee ale metodei contabilitatii nu-si gasesc câmp de aplicare.

Tocmai pe baza informatiilor culese prin observarea si consemnarea în docu-mente se pot face ulterior evaluari, grupari, sistematizari, generalizari, analize, sintezeetc., ceea ce reprezinta întregul arsenal de procedee si instrumente ale metodei pen-tru cunoasterea precisa a obiectului contabilitatii, dinamicii si evaluarii sale viitoare.

Caracteristic pentru contabilitate, ca stiinta aplicativa, este faptul ca in-formatiile consemnate în documente privind fenomenele si procedeele economicesi financiare au o importanta deosebita în conducerea unitatii patrimoniale.

Informatiile generale de contabilitate, pot fi utilizate în procesul managerial numaiatunci când sunt consemnate în documente, când primesc forma care sa le permita vehic-ularea, publicarea, prezentarea, valorificarea si pastrarea lor ulterioara. De altfel, organi-zarea contabilitatii la nivelul exigentelor asumate nu poate fi conceputa fara existenta unuisistem de documente contabile judicios elaborate si utilizate dupa reguli bine stabilite.

Întrucât documentele contabile sunt numeroase si totodata au carac-ter complex se justifica clasificarea sau delimitarea lor, în functie de rolulpe care îl îndeplinesc în cadrul sistemului de contabilitate, si anume:

• documente justificative;

• documente de evidenta contabila;

• documente de sinteza si raportare.

Documentele contabile, indiferent de categoria din care fac parte, înfunctie de importanta si frecventa utilizarii lor pot fi tipizate si netipizate,cu regim special de circulatie sau comune în toate ramurileeconomice.

Documentele primare si centralizatoare care se utilizeaza de platitorii de taxape valoarea adaugata sunt urmatoarele: factura fiscala, chitanta fiscala, avizul de în-sotire a marfii, dispozitia de livrare, jurnalul pentru vânzari, jurnalul pentru cumparari,borderoul pentru operatii asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii.

Factura fiscala sau alt document înlocuitor reprezinta documentul pe baza caruia sedetermina taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului si totodata taxa pe valoarea adau-gata deductibila pentru beneficiar, fiind si documentul de însotire a marfii pe timpul trans-

32

portului. Agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile sunt obligati sa consem-neze livrarile de bunuri si prestarile de servicii în facturi sau în documente specifice.

Factura fiscala este document cu regim special, prin intermediul careiase asigura transferul dreptului de proprietate si baza caruia se efectueaza de-contarea marfurilor livrate, imobilelor transferate sau serviciilor prestate.

Avizul de însotire a marfii se foloseste numai în situatii precizate în mod expres, cum sunt:transportul valorilor materiale de la o gestiune la alta, cuînscrierea mentiunii “nu se factureaza”; însotireamarfii pe timpul transportului; când acestea se distribuie lamai multi clienti dintr-un singur mijloc detransport auto, cu înscrierea mentiunii “urmeaza factura”, trimiterea valorilor materiale pentru prelucrareala terti sau pentru vânzare în regim de consignatie, cu înscrierea acestei mentiuni, însotirea pe timpultransportului a marfurilor alimentare usor perisabile, care se livreaza zilnic, în stare proaspata etc.

Dispozitia de livrare reprezinta un document intern care se emite decatre compartimentul de desfacere în vederea eliberarii bunurilor din depozitsi pentru întocmirea avizului de însotire a marfii sau a facturii, dupa caz.

Jurnalul pentru vânzari se completeaza la compartimentul financiar-contabil, pe baza fac-turilor fiscale. Unitatile care nu întocmesc facturi fiscale, neavând asemenea obligatii, trebuie sa com-pleteze zilnic borderoul de vânzare (încasare), iar totalurile acestuia se înscriu în jurnalul pentru vânzari.

Borderoul pentru vânzare se completeaza pe baza monetarelor sau borderourilor bonurilorde vânzare, notelor de plata, centralizatorului vânzarilor prin ospatari la unitatile de alimentatie pub-lica, centralizatorului vânzarilor cu plata în rate, borderourilor de decontare a prestatilor etc.

Jurnalul pentru cump arari se utilizeaza pentru determinarea taxei pe valoare adaugata de-ductibila, completându-se pe baza facturilor si chitantelor fiscale pentru cumpararile din tara. Pen-tru bunurile din import se utilizeaza factura externa însotita de declaratia vamala de import.

Borderoul pentru operatii asimilate cu livr arile de bunuri si prestatiile de ser-vicii contine operatiile privind folosirea unor bunuri sau servicii în scop personal saupredate altor persoane în mod gratuit, achizitionate sau realizate în cadrul unitatii.

Pentru livrarile de bunuri care se efectueaza continuu, precum si pentru prestarile de ser-vicii decontate pe baza de situatii de lucrari, facturarea se poate face în luna urmatoare celei încare livrarea sau prestarea s-a efectuat, în termen de 3 zilede la data întocmirii documentelorprin care furnizorii, prestatorii si beneficiarii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate.

Pentru avansuri, furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii sunt obli-gati sa emita facturi în termen de 3 zile de la data încasarii sumelor.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata au obligatia sa consemneze livrarile de bunuri si prestarilede servicii în facturi sau în documente legal aprobate, prezentate mai sus, si sa completeze toate dateleprevazute de acestea. Pentru livrari sau prestari cu valoarea taxei mai mare de 20 de milioane, la doc-umentele de mai sus se anexeaza si copia de pecertificatul de înregistrare ca platitor de taxa pe val-

33

oarea adaugata. Certificatul de înregistrare se obtine de la organul fiscal în baza unei cereri depusaîn termen de 15 zile de la începerea activitatii sau a modificarii conditiilor de exercitare a acesteia.

Întreprinderile care devin platitori de taxa pe valoarea adaugata, ca ur-mare a depasirii plafonului de venit prevazut, depun declaratie de înregistrarepâna la data de 15 a lunii urmatoare celei în care au realizat depasirea.

Întreprinderile platitoare de taxa pe valoarea adaugata sunt scutitede obligativitatea emiterii facturii fiscale în cazul urmatoarelor operatiuni:

• transport de taximetre, precum si transport de persoane pebaza de bilete de calatori si abonamente;

• vânzari de bunuri si prestari de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin hotarârea Guvernului;

• vânzari de bunuri si prestari de servicii pentru populatie pe baza de documente fara nominalizariprivind cumparatorul.

Importatorii au obligatia de a întocmi declaratia vamala de import, direct sau prin reprezen-tanti autorizati si sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe si accizele da-torate de acestia si, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat.

Documentele justificative care nu sunt procurate pe caile stabilite prin norme legalesi nu sunt corect întocmite nu pot fi înregistrate în contabilitate, iar bunurile ce fac obiec-tul tranzactiilor respective vor fi considerate fara documente legale de provenienta si sesanctioneaza prin confiscarea acestora conform reglementarilor din domeniul evaziunii fiscale.

II.4. Tipuri de operatii TVA si contabilizarea lorContul sintetic de gradul I 442 “Taxa pe valoare adaugata” se desfasoara

pe conturi sintetice de gradul II astfel: 4423 “TVA de plata”; 4424 “TVA de recu-perat”; 4426 “TVA deductibila”; 4427 “TVA colectata”; 4428 “TVA neexigibila”.

Contul 4426 “TVA deductibil a”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pevaloare adaugata aferenta bunurilor cumparate, lucrarilor executate si serviciilor prestate din fac-turile primite de la furnizori. Are functie contabila de activ. Se debiteaza cu taxa pe val-oare adaugata aferenta mijloacelor fixe obtinute cu forte proprii, cu TVA deductibil a din punct devedere legal si se crediteaza cu TVA colectata si cu diferenta dintre TVA deductibila mai maresi TVA colectata care reprezinta TVA de recuperat de la bugetul de stat. Nu prezinta sold.

Exemple:

1. Se obtin mijloace fixe cu forte proprii, în suma de 24.667.000 lei, TVA 19%.

34

212„Mijloace fixe”

=722

„Venituri din productia deimobilizari corporale”

24.667.000 lei

4426„TVA deductibila”

=4427

„TVA colectata”4.686.730 lei

2. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri în suma de 57.489.500 lei, TVA 19%, fara factura.

%371

„M arfuri”4428

„TVA neexigibila”

=408

„Furnizori – facturi nesosite”

68.412.505 lei57.489.500 lei10.923.005 lei

3. Soseste factura.

408„Furnizori – facturi nesosite”

=401

„Furnizori”64.412.505 lei

4426„TVA deductibila”

=4428

„TVA neexigibila”10.923.005 lei

4. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri în suma de 330.500.000 lei, TVA 19%, conform facturii.

%371

„M arfuri”4426

„TVA deductibila”

=401

„Furnizori”

393.295.000 lei330.500.000 lei62.795.000 lei

35

401„Furnizori”

=5121

„Conturi la banci în lei”393.295.000 lei

5. În aceeasi luna unitatea vinde unor clienti marfuri în suma 258.500.000 lei, TVA 19%.

411„Clienti”

=

%707

„Venituri din vânzarea marfurilor”

4427„TVA colectata”

307.615.000 lei258.500.000 lei49.115.000 lei

5121„Conturi la banci în lei”

=411

„Clienti”307.615.000 lei

Contul 4427 “TVA colectata”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe val-oare adaugata aferenta bunurilor vândute, lucrarilor executate, serviciilor prestate din facturile emisecatre clienti. Are functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu taxa pe valoare adaugata aferentamijloacelor fixe obtinute cu forte proprii, cu TVA neexigibila devenita colectata în cursul lunii,cu TVA aferenta debitorilor, precum si cu TVA din facturile emise sau din alte documente fis-cale legale emise catre clienti. Se debiteaza cu TVA deductibila, cu TVA de plata la bugetul destat si cu TVA aferenta clientilor insolvabili scosi din activ. Nu prezinta sold la sfârsitul lunii.

Exemple:

6. Se obtin mijloace fixe cu forte proprii, în suma de 25.000.000 lei, cu TVA aferenta.

212„Mijloace fixe”

=722

„Venituri din productia deimobilizari corporale”

29.750.000 lei

4426„TVA deductibila”

=4427

„TVA colectata”4.750.000 lei

36

7. Se vând unor clienti marfuri în suma de 49.725.000lei, TVA 19%, fara factura. Ulterior se trimite factura.

418„Clienti – facturi de întocmit”

=

%707

„Venituri din vânzarea marfurilor”

4428„TVA neexigibila”

59.172.750 lei49.725.000 lei9.447.750 lei

411„Clienti”

=418

„Clienti – facturi de întocmit59.172.750 lei

4428„TVA neexigibila”

=4427

„TVA colectata”9.447.750 lei

8. Cu ocazia inventarierii se constata o lipsa imputabilade materii prime în suma de 37.800.000 lei, TVA 19%.

461„Debitori diversi”

=

%758

„Alte venituri din exploatare”4427

„TVA colectata”

44.982.000 lei37.800.000 lei7.182.000 lei

600„Cheltuieli cu materiile prime”

=300

„Materii prime”37.800.000 lei

9. Se vând unor clienti marfuri în suma de 58.400.000 lei, TVA 19%, con-form facturii, iar acesti clienti se dovedesc a fi rau platnici si se scot din activ.

37

411„Clienti”

=

%707

„Venituri din vânzarea marfurilor”

4427„TVA colectata”

80.552.000 lei58.400.000 lei11.056.000 lei

416„Clienti incerti”

=411

„Clienti”80.552.000 lei

%654

„Pierderi din creante”4427

„TVA colectata”

=416

„Clienti incerti”

80.552.000 lei58.400.000 lei11.056.000 lei

10. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri în suma de 48.800.000 lei, TVA 19%, conform facturii.

%371

„M arfuri”4426

„TVA deductibila”

=401

„Furnizori”

58.072.000 lei48.800.000 lei9.272.000 lei

si se achita

401„Furnizori”

=5121

„Conturi la banci în lei”58.072.000 lei

11. În aceeasi luna, unitatea vinde unor clienti marfuri în suma de 215.000.000 lei, TVA 19%.

38

411„Clienti”

=

%707

„Venituri din vânzarea marfurilor”4427

„TVA colectata”

255.850.000 lei215.000.000 lei40.850.000 lei

si se încaseaza

5121„Conturi la banci în lei”

=411

„Clienti”255.850.000 lei

Contul 4423 “TVA de plat a”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe val-oare adaugata de plata la bugetul de stat. Are functie contabila de pasiv. Se crediteaza la fineleperioadei cu diferenta între TVA colectata mai mare si TVA deductibila. Se debiteaza cu taxape valoare adaugata virata la bugetul de stat sau cu taxa pe valoare adaugata de recuperat com-pensata din lunile urmatoare. Soldul este creditor si reflecta TVA de plata la bugetul de stat.

Exemple:

12. La sfârsitul lunii unitatea are TVA deductibila înregistrata în suma de58.455.000 lei si TVA colectata, 113.600.000 lei. Se deduce din TVA colec-tata TVA deductibila, iar diferenta reprezinta TVA de plata la bugetul de stat.

4427„TVA colectata”

=

%4426

„TVA deductibila”4423

„TVA de plata”

113.600.000 lei58.455.000 lei55.145.000 lei

13. Aceasta TVA de plata stabilita:

a) se vireaza la bugetul de stat

4423„TVA de plata”

=5121

„Conturi la banci în lei”55.145.000 lei

39

b) se compenseaza cu TVA de recuperat din lunile anterioare

4423„TVA de plata”

=4424

„TVA de recuperat”55.145.000 lei

Contul 4424 “TVA de recuperat”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe val-oare adaugata de recuperat de la bugetul de stat. Are functie contabila de activ. Se debiteazala finele lunii cu diferenta între TVA deductibila mai mare si TVA colectata. Se crediteaza cuTVA de recuperat încasata de la bugetul de stat pe baza cererii de rambursare, precum ¸si cu TVAde plata compensata. Soldul este debitor si reflecta TVA de recuperat de la bugetul de stat.

Exemple:

14. La finele lunii, unitatea are TVA deductibila înregistrata în suma de 38.850.000lei si TVA colectata în suma de 16.100.000 lei. Se deduce din TVA colectataTVA deductibila atât cât este posibil, iar diferenta reprezinta TVA de recuperat.

%4427

„TVA colectata”4424

„TVA de recuperat”

=4426

„TVA deductibila”

38.800.000 lei16.100.000 lei22.700.000 lei

15. Aceasta TVA de recuperat astfel stabilita:

a) se încaseaza de la bugetul de stat pe baza unei cereri de rambursare

5121„Conturi la banci în lei”

=4424

„TVA de recuperat”22.700.000 lei

b) se va compensa în lunile urmatoare cu TVA de plata

4423„TVA de plata”

=4424

„TVA de recuperat”22.700.000 lei

Contul 4428 “TVA neexigibil a/în asteptare”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei

40

pe valoare adaugata neexigibila. Este un cont bifunctional. Se crediteaza cu taxa pe valoarea adau-gata aferenta bunurilor cumparate, lucrarilor executate si serviciilor prestate fara factura sau cu plataîn rate, cu TVA aferenta marfurilor intrate în unitatile de desfacere cu amanuntul si cu TVA neexigi-bila devenita colectata în cursul lunii. Se debiteaza cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilorvândute, lucrarilor executate si serviciilor prestate fara factura sau cu plata în rate, cu TVA afer-enta marfurilor vândute în cadrul unitatilor de desfacere cu amanuntul, precum si cu TVA neexigi-bila devenita deductibila. Soldul debitor sau creditor reflecta taxa pe valoare adaugata neexigibila.

Exemple:

16. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri în suma de 98.250.000 lei, TVA 19%, fara factura.

%371

„M arfuri”4428

„TVA neexigibila”

=408

„Furnizori – facturi nesosite”

117.917.500 lei98.250.000 lei18.667.500 lei

Ulterior se primeste factura.

408„Furnizori – facturi nesosite”

=401

„Furnizori”117.917.500 lei

4426„TVA deductibila”

=4428

„TVA neexigibila”18.667.500 lei

17. Unitatea vinde marfuri în suma de 68.000.000 lei, TVA 19%, fara factura.

418„Clienti – facturi de întocmit” =

%707

„Venituri din vânzarea marfurilor”4428

„TVA neexigibila”

80.920.000 lei68.000.000 lei

12.920.000

Ulterior se trimite factura.

41

411„Clienti”

=418

„Clienti-facturi de întocmit”80.920.000 lei

4428„TVA neexigibila”

=4427

„TVA colectata”12.920.000 lei

18. Unitatea cumpara marfuri în suma de 456.800.00 lei,TVA 19%, conform facturii cu plata în 10 rate lunare.

%371

„M arfuri”4428

„TVA neexigibila”

=401

„Furnizori”

543.592.000 lei456.800.000 lei86.792.000 lei

Timp de 10 luni, în fiecare luna, în contabilitatea unitatii se vor înregistra concomitent urmatoarele op-eratii:

401„Furnizori”

=5121

„Conturi la banci în lei”54.359.200 lei

4426„TVA deductibila”

=4428

„TVA neexigibila”8.679.200 lei

19. Unitatea vinde unor clienti marfuri în suma de 354.000.000lei, TVA 19%, încasarea facându-se în 10 rate lunare.

42

411„Clienti”

=

%707

„Venituri din vânzarea marfurilor”4428

„TVA neexigibila”

421.260.000 lei354.000.000 lei67.260.000 lei

Timp de 10 luni, în fiecare luna, în contabilitatea unitatii se vor înregistra concomitent urmatoarele op-eratii:

5121„Conturi la banci în lei”

=411

„Clienti”42.126.000 lei

4428„TVA neexigibila”

=4427

„TVA colectata”6.726.000 lei

JURNAL DE CUMPARARI – varianta simplificata

Documentul

Totalfacturicu TVA

Cumparari de bunuri si servicii

Data NumarVânzator

Denumire Cod fiscal Baza impoz. T.V.A.

Op.2 178 SC Glima R8421235 68.415.505 57.489.500 10.923.005

Op.4 336 SC Dacia R8624512 393.295.000 330.500.000 62.795.000

Op.10 411 SC Gama R8422157 58.072.000 48.000.000 9.272.000

43

Op.16 313 SC Berta R8516421 117.917.500 98.250.000 18.667.500

Op.18 215 SC Orna R8613317 543.592.000 456.800.000 86.792.000

JURNAL DE VÂNZ ARI – varianta simplificata

DocumentulTotal

factura Cota T.V.A.

Data NumarCumparator

Baza deimpozitare

T.V.A.

Denumire Cod fiscal

Op.5 213 SC Nora R8429527 393.295.000 330.500.000 62.795.000

Op.7 105 SC Dorna R8552712 59.172.750 49.725.000 9.447.750

Op.9 136 SC Alfa R8412503 80.522.000 58.400.000 11.056.000

Op.11 226 SC Beta R8614233 255.850.000 215.000.000 40.850.000

Op.17 112 SC Mura R8522136 80.920.000 68.000.000 12.920.000

Op.19 102 SC Nara R8612523 421.260.000 354.000.000 67.260.000

Fiind plasat în clasa 4 “Conturi de terti”, taxa pe valoare adau-gata -ca impozit indirect din punct de vedere fiscal- este neutruasupra contu-lui de rezultate, acesta nu tranziteaza clasa conturilor de cheltuieli si venituri.

Aceasta afirmatie este adevarata doar daca agentul economic intra în sfera de plata ataxei pe valoarea adaugata, adica a cumulat o cifra de afaceri într-un an de peste 250 mil-ioane lei sau a optat pentru plata taxei pe valoarea adaugata, prin cerere aprobata de or-ganul fiscal unde agentul economic este înregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Mai mult, exista situatii când agentul economic îndeplineste situatiile de mai sus, dar ellivreaza si bunuri scutite de taxa pe valoarea adaugata. În aceasta situatie, agentul economic are posi-

44

bilitatea sa deduca din taxa pe valoarea adaugata colectata doar cota procentuala aferenta livrarilorde bunuri impozabile din totalul livrarilor. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punctde vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare.

Ca atare, din punct de vedere contabil, taxa pe valoarea adaugata esteneutra pentru întreprindere, daca operatiile desfasurate intra în sfera de apli-care a taxei pe valoarea adaugata, iar deductibilitatea sa este de 100%.

Aceasta neutralitate este efectiva în ceea ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiileplanului de conturi general obliga întreprinderea sa înregistreze cumpararile si vânzarile la val-oarea lor neta, fara a fi înglobata taxei pe valoare adaugata. Pentru ca agentul economic plati-tor de taxa pe valoarea adaugata sa aiba posibilitatea înregistrarii în contabilitate a taxei pe val-oarea adaugata din punct de vedere fiscal, trebuie sa înregistreze facturile emise în “Registrulpentru vânzari” când livreaza bunuri sau presteaza servicii. În situatia când actioneaza bunurile(consumuri provenite de la terti) pe baza de facturi sau alte documente înlocuitoare, evidenti-aza în “Registrul pentru cumparari” toate intrarile de bunuri supuse taxei pe valoarea adaugata.

II.5. Decontarea taxei pe valoarea adaugata. Întocmirea decontuluitaxei pe valoarea adaugata. Regularizarea privind taxa pe valoarea adaugata

În privinta decontarii taxei pe valoare adaugata catre bugetul statului platitorii taxei suntobligati:

• sa achite taxa datorata, potrivit decontului lunar,pâna la data de 25 a lunii urmatoare, prinvirament, cec sau numerar, la organul fiscal la care agentul economic s-a înregistrat ca platitor saula bancile comerciale, dupa caz;

• sa achite taxa pe valoare adaugata, aferenta bunurilor din import definitiv,la organul vamal,concomitent cu plata taxelor vamale.

Termenul de depunere a decontului poate fi modificat de Ministerul Fi-nantelor în functie de volumul taxei pe valoarea adaugata de plata si de alte situ-atii specifice ale platitorilor. Formularul se procura de la organul fiscal, se com-pleteaza cu toate datele solicitate si se semneaza de personalul autorizat.

Întreprinderile platitoare de taxa pe valoarea adaugata sunt obli-gate sa depuna decontul la termenele stabilite, indiferent daca au realizatsau nu operatiuni, ori daca suma de plata sau de rambursat este zero.

Pentru neplata integrala sau a unei diferente din taxa pe valoare adau-gata în termenul stabilit se datoreaza majorari de întârziere, sume care penalizeaza(diminueaza) rezultatul întreprinderii pl atitoare de taxa pe valoarea adaugata.

45

În decontul privind taxa pe valoarea adaugata se pot regulariza atât taxa pe valoareaadaugata colectata (rândul 2), cât si taxa pe valoarea adaugata deductibila (rândul 9). Acestea suntprevazute în formular întrucât nu se admite întocmirea si depunerea decontului rectificativ pentrucorectarea datelor din deconturi anterioare. Se procedeaza la regularizare în urmatoarele cazuri:

• când avem de corectat date din deconturi anterioare;

• când am avut în lunile anterioare taxa pe valoarea adaugata neexigibila, care devine exigibilaîn luna pentru care întocmim decontul.

Prelucrarea contabila a taxei pe valoarea adaugata la sfârsitul, perioadei de impoz-itare, respectiv la sfârsitul fiecarei luni, se face prin compararea taxei pe valoarea adau-gata colectata cu taxa pe valoarea adaugata deductibila. Daca, din aceasta comparatie,rezulta o taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare decât suma taxei pe valoarea adau-gata deductibila, diferenta reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata la bugetul statu-lui, care va fi achitata acestuia. În caz contrar rezulta taxa pe valoarea adaugata de recu-perat, care se regularizeaza fie prin încasare de la buget, pe baza de cerere de rambursare,fie prin compensare cu datoriile perioadelor urmatoare privind taxa pe valoarea adaugata.

Exemplu: Societatea comerciala “Alfa” S.A. procedeaza la regularizarea taxeipe valoarea adaugata aferenta perioadei de impozitare (luna expirata), cunoscând:

- TVA colectata pentru luna expirata (soldul creditor al contului 4427): 27.950.000 lei;

- TVA deductibil a pentru luna expirata (soldul debitor al contului 4426): 15.460.000 lei;

- TVA de recuperat, provenind din lunile precedente(soldul debitor al contului 4424): 790.000 lei.

1. Calculul si înregistrarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul statului:

27.950.000 – 15.460.000 – 790.000 = 11.700.000 lei

4427„TVA colectata”

=

%4426

„TVA deductibila”4424

„TVA de recuperat”4423

„TVA de plata”

27.950.000 lei15.460.000 lei

790.000 lei11.700.000 lei

46

2. Decontarea taxei pe valoarea adaugata cuvenita bugetului statului:

4423„TVA de plata”

=5121

„Conturi la banci în lei”11.700.000 lei

47

DECONT privind taxa pe valoarea adaugata

– varianta simplificata –

Taxa pe valoarea adaugata colectata - lei -

Denumirea indicatorilor Valoare T.V.A.

1 Vânzari în tar a Cota 19% 1 1.291.019.750 204.328.750

2 Regularizari 2 418.512.320 79.517.341

3 Export 3 - -

4 Scutite cu drept de deducere 4 - -

5 Scutite fara drept de deduc. 5 - -

6 TOTAL [1+2+3+4+5] 6 1.709.532.070 283.846.091

7 PRO RATA 7 93 %

Taxa pe valoarea adaugata deductibila - lei -

Denumirea indicatorilor Valoare T.V.A.

8 Cumparari pentru nevoile agent.eco. Cota 19%

8 1.175.292.005 188.449.505

9 Regularizari 9 144.524.800 27.459.712

10 TVA deductibila [8 + 9] 10 1.319.816.805 215.909.217

11 TVA de dedus [10 * 7/100] 11 12.274.297 2.332.116

48

12Cumparari supuse criteriilorspecifice de exercitare a dreptu-lui de deducere

12 - -

13 Cumparari scutite de TVA 13 - -

14Total TVA de dedus [11+12] 14 12.274.297 2.332.116

15 TOTAL [8 + 9 + 12 + 13] 15 1.319.816.805 215.909.217

16 TVA de plata pentru luna de ra-portare [6 - 14]

16 1.697.257.773 281513975

17 TVA de rambursat pentru lunade raportare [14 – 6]

17 -1.697.257.773 -281513975

18Suma de rambursat din lunaprecedenta celei de raportare

18 22.785.000 4.329.150

19Suma de plata din luna prece-denta celei de raportare

19 74.800.000 14.212.000

20Suma pentru care s-a aprobatrambursarea sau compensarea înluna de compensare

20 15.500.000 2945000

21 Suma platit a în luna de raportare21 64.800.000 12.312.000

22 TVA compensata 22 25.780.000 4.898.200

49

23 TVA efectiv restituit a cumpara-torilor str aini

23 5.890.000 1.119.100

24 Bonificatie pentru plata în ter-menul legal

24 3.240.000 615.600

25TVA r amasa de plata[16 + 19 – 17 – 18 + 20 – 21 + 22 –23 – 24]

25 3.417.120.546 567.322.900

26TVA r amasa de rambursat[17 + 18 – 16 – 19 – 20 + 21 – 22 +23 + 24]

26 -3.413.880.546 -566.707.300

50

CAPITOLUL III

INFORMATIA FINANCIAR A SI DE RAPORTARE PRIVIND

TAXA PE VALOAREA AD AUGATA

III.1. Informatii de bilant privind taxa pe valoarea ad augata.

Întocmirea si prezentarea situatiilor financiare

Bilantul este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, laun moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica sau juridica, pat-rimoniu definit ca ansamblul drepturilor si obligatiiloracestui comerciant.

În cadrul ansamblului de situatii întocmite si prezentate la sfârsitul anu-lui economic taxa pe valoarea adaugata îsi are locul ei, conform urmatorului tabel:

Formular Rubrica RândTaxa pe val.ad.

BilantActive circulante Alte creante 4424, 4428

Datorii Alte datorii 4423, 4428

Cont de pr. & pi. - - -

Repartizare prf. - - -

Situatia stocuri si aproduct. în curs

Elemente de stocuri Marfuri si ambalaje4428

51

Situatia creante sidatorii

Creante din activeimobiliz.

Taxa pe valoareaadaugata

4424

Alte creante cu stat sialte i. pub.

4428

Total datorii finan. siasimil.

Taxa pe valoareaadaugata

4423

Alte datorii fata destat si i. pub.

4428

Sit. altor proviz. - - -

Date informative - - -

Sit. active imob. - - -

Proviz. pt. depre. - - -

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare a uneiîntreprinderi si a tranzactiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situatiilor financiare generale estede a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei în-treprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori în luarea deciziilor economice. Situati-ile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor încredintate conducerii în-treprinderilor. Pentru a atinge acest obiectiv, situatiile financiare ofera informatii despre:

• activele;

• datoriile;

• capitalurile proprii;

• veniturile si cheltuielile, inclusiv câstigurile si pierderile;

• fluxurile de numerar ale întreprinderii.

52

Aceste informatii, împreuna cu alte informatii din notele la situatiile financiare, ajutautilizatorii la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar ale întreprinderii si, în special, a mo-mentului si gradului de certitudine a generarii numerarului si echivalentelor de numerar.

Responsabilitatea întocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine Con-siliului de Administratie si/sau altui organ de conducere al unei întreprinderi.

Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente:

• bilantul;

• contul de profit si pierdere;

• situatie care sa reflecte:

– fie toate modificarile capitalurilor proprii,

– fie modificarile capitalurilor proprii, altele decât cele provenind din tranzactiide capital cu proprietarii si distribuiri catre proprietari;

• situatia fluxurilor de numerar;

• politicile contabile si notele explicative.

Întreprinderile sunt încurajate sa prezinte, în afara situatiilor financiare, o analiza financiaraefectuata de conducere care descrie si explica caracteristicile principale ale performantei financiaresi pozitiei financiare ale întreprinderii, precum si principalele incertitudini cu care se confrunta.

La întocmirea situatiilor financiare, conducerea trebuiesa evalueze capaci-tatea întreprinderii de a îsi continua activitatea. Situatiile financiare trebuie întocmitepe baza continuitatii activitatii, cu exceptia cazului în care conducerea fie intentioneazasa lichideze întreprinderea sau sa înceteze activitatea, fie nu are o alta alternativa.

Situatiile financiare trebuie prezentate cel putin anual. Atunci când, în cir-cumstante exceptionale, data bilantului unei întreprinderi se schimba si situatiile finan-ciare anuale sunt prezentate pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de un an, în-treprinderea trebuie sa prezinte, în plus fata de perioada acoperita de situatiile financiare:

• motivul folosirii unei perioade diferite de un an;

• faptul ca sumele comparative pentru contul de profit si pierdere, modificarile capitalurilor proprii,fluxurile de numerar si notele aferente nu sunt comparabile.

Informatii ce trebuie prezentate în bilant :

53

– imobilizari corporale;

– active necorporale;

– active financiare;

– investitii financiare contabilizate prin metoda punerii în echivalenta;

– stocuri;

– creante comerciale si similare;

– numerar si echivalente de numerar;

– datorii comerciale si similare;

– datorii si active fiscale;

– provizioane;

– datorii pe termen lung purtatoare de dobânda;

– interes minoritar;

– capital emis si rezerve.

Informatii ce trebuie prezentate în contul de profit si pierdere:

• venituri din activitati curente;

• rezultatele activitatii de exploatare;

• costurile de finantare;

• partea din profit si pierdere aferenta întreprinderilor asociate si asocierilor în participa¸tie, contabi-lizata prin metoda punerii în echivalenta;

• cheltuielile cu impozite si taxe;

• profitul sau pierderea din activitati curente;

• elemente extraordinare;

• interesul minoritar;

• profitul net sau pierderea neta a perioadei.

Modificari ale capitalurilor proprii. Întreprinderile trebuie sa prezinte, cao componenta separata a situatiilor sale financiare, o situatie care sa evidentieze:

54

• profitul net sau pierderea neta a perioadei;

• fiecare element de venit si cheltuiala, câstig sau pierdere care este recunoscut direct în capitalurileproprii si totalul acestor elemente;

• efectul cumulativ al modificarilor politicii contabile si corectia erorilor fundamentale.

Situatia fluxurilor de numerar. Informatiile privind fluxurile de nu-merar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza pentru eval-uarea capacitatii întreprinderii de a genera numerar si echivalente denumerar, pre-cum si a necesitatilor întreprinderii pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.

III.2. Analiza creantelor sau obligatiilor privind

taxa pe valoarea adaugata

În tabelul urmator se va prezenta analiza comparativa a taxelor pe val-oarea adaugata înregistrate în lunile ianuarie-mai 2001 si, respectiv,2002.

Faptul ca pe ansamblul perioadei analizate, în anul 2001, taxa pe valoarea adaugata colec-tata a rezultat mai mare decât cea din anul 2002 (628.447.684 leiîn 2001, fata de 291.648.209lei în 2002), ne poate duce la concluzia ca veniturile în 2001 au fost mai mari decât în 2002,stiindu-se faptul ca taxa pe valoarea adaugata colectata reprezinta taxele pe valoarea adaugata afer-ente facturilor emise catre clienti. În realitate, în anul 2002 s-au înregistrat ¸si venituri din pro-ductia pentru export, care conform legislatiei în vigoare la acea data erau impozitate cu cota zero.

În privinta taxei pe valoarea adaugata deductibila, aferenta facturilor prim-ite de la furnizori, suma totala datorata acestora este mai scazuta în anul 2001 decâtîn 2002 (117.519.375 lei în 2001, fata de 191.965.601 lei), ceea ce poate însemnafie ca în anul 2001 productia s-a restrâns, fie ca s-au facut economii la achizitii.

III.3. Controlul fiscal al taxei pe valoarea adaugata

Ansamblul normelor si metodologiilor referitoare la legislatia fiscala, nu poate functiona înconditii optime fara existenta activitatii de control, care intervine în reglarea sistemului fiscalitatii.

Controlul fiscal, ca parte componenta a controlului financiar, constituie actiunea destabilizare a exactitatii operatiunilor legate de asezarea si încasarea creantelor fiscale în cadrultermenelor legale. Acesta constituie un mijloc de constatare si corectare a actelor sifaptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de restabilire a legalitatii, prin masuri corec-tive si coercitive de natura pecuniara, ducând în cazuri grave la privarea de libertate.

55

Controlul fiscal îndeplineste urmatoarele functii:

• functia de informare;

• functia de evaluare;

• functia de corectare;

• functia de recuperare;

• functia educationala.

Sistemele fiscale moderne se bazeaza în mod esential pe regimul declarativ. Acesta presupuneca contribuabilii dau dovada de sinceritate si de buna credinta, întocmind declaratii corecte si com-plete, asumându-si întreaga responsabilitate pentru actele întocmite si faptele comise. Acestia trebuiesa fie în masura sa justifice elementele declarate cu ocazia controlului exercitat de administratia fis-cala. La rândul sau aceasta are dreptul si obligatia, de a analiza situatiile declarate în vederea asezariisi încasarii impozitelor si sa identifice persoanele care se sustrag de la plata. În principiu, adminis-tratiei fiscale ii revine sarcina de a dovedi omisiunile siinexactitatile din documente si sa motivezecorectiile pe care le face. În intervalul prevazut de lege, administratia fiscala corecteaza lipsurile ,omisiunile si erorile existente, prin mai multe forme de control care sunt complementare între ele.

Controlul formal consta într-o examinare a calitatii formale a elementelordeclarate în vederea sesizarii eventualelor erori. Prin aceasta nu se verifica ex-actitatea datelor în ce priveste continutul lor, ci modulîn care sunt declarate.

Controlul ulterior al documentelor se efectueaza la sediul administratiei fiscale de catre ser-viciile specializate ale acesteia, constatarile facute putând determina declansarea unui control extern.

Controlul extern se efectueaza la domiciliul contribuabilului dupa controlul contabilitatii so-cietatii, pentru a se verifica situatia personala a unui manager, asociat sau partener. Se urmaresteastfel ansamblul situatiei fiscale personale a contribuabilului. Practic se verifica coerenta dintre ven-iturile declarate si situatia patrimoniala, financiara si standardul de viata al familiei contribuabilu-lui. Sunt urmarite nu numai veniturile provenite din activitatea profesionala a contribuabilului, ci siansamblul veniturilor acestuia, analizându-se în amanunt fluctuatiile înregistrate în conturile bancare.

Controlul extern la sediul societatii unde contribuabilul îsi are organizataactivitatea sa economica, urmareste verificarea regularitatii si sinceritatii declarati-ilor fiscale, cu înregistrarile si documentele contabile sau de orice alta natura.

Verificarea contabilit atii presupune existenta a doua etape. Mai întâi inspectorul ver-ificator se informeaza asupra metodelor de contabilitate utilizate, face inventarul documentelor

56

si cauta sa cunoasca societatea , dupa care procedeaza la operatiunea de verificare propriu-zisa. În aceasta etapa se verifica regularitatea documentelor si se examineaza aprofun-dat conturile. În cadrul verificarii conturilor se urmareste: realitatea operatiunilor înregis-trate, soldurile conturilor si modul de întocmire a bilan¸tului pe baza informatiilor contabile.

Încheierea operatiunilor de control

Când în urma activitatii de verificare nu se constata lipsuri, erori sau omisiuni denatura a determina corectarea obligatiilor fiscale,organul de control trebuie sa specifice ab-senta acestora în actul final de încheiere a controlului (procesul verbal decontrol). Ast-fel se evita ca dupa o perioada de timp sa se repete controlul asupra acelorasi operatiuni.

Daca dupa terminarea controlului se constata existenta unor neconcordanteîntre declarati-ile fiscale si documentele care au stat la baza întocmirii acestora,organele fiscale stabilesc cuantu-mul corect al impozitului , comunicând în scris contribuabilului modul de stabilire al acestora. pen-tru obligatiile fiscale datorate se emite un aviz de impozitare. Acesta în afara de obligatia care nua fost achitata mai cuprinde, suma penalitatilor si amenzilor stabilite în baza dispozitiilor legale.

Directia generala a controlului fiscal (DGCF) este structura specializata a Ministerului Fi-nantelor care realizeaza programul guvernamental de control financiar-contabil îndomeniul fiscalitatii.

Principalele obiective ale Directiei generale a controlului fiscal consta în efectuarea de acti-uni de control si valorificare a abaterilor constatate, de coordonare a activitatii unitatilor subor-donate din teritoriu, sesizarea organelor abilitate asupra acelor constatari care nu intra în compe-tenta sa de rezolvare, ca si raportarea rezultatelor controlului catre structurile ierarhice superioare.

Procesele - verbale de controlse întocmesc dupa epuizarea verificarii tuturor activitatilorconform obiectivelor cuprinse în tematica, prin înscrierea abaterilor si deficientelor fundamentatepe baza notelor explicative prezentate de persoanele facute raspunzatoare si a celorlalte elemente(documente, situatii centralizatoare, evidente tehnico-operative, financiare si contabile) analizate.

Odata cu abaterea constatata, în actul de control se înscriu prevederilelegale nerespectate, consecintele economice ale abaterii, persoanele vinovate si ma-surile de intrare în legalitate dispuse si efectuate, operativ, în timpul controlu-lui sau cele care urmeaza a fi luate, în continuare, dupa terminarea actiunii.

Abaterile constatate care, conform prevederilor legii penale, constituie infractiuni se consem-neaza separat de celelalte abateri înprocese verbale distincte. La procesele verbale astfel întocmitese anexeaza toate documentele care sa probeze fapta penala, iar dupa semnarea de catre persoaneleraspunzatoare, conducatorii acestora, eventualii martori si inspectorii financiari care au efectuat con-trolul, se înainteaza organelor de cercetare penala în termenele si conditiile stabilite prin prevederi legale.

57

58

Ministerul FinantelorDirectia Generala a Finantelor Publicesi Control Financiar de StatDirectia Controlului FiscalMunicipiul Bucuresti

PROCES-VERBALBucuresti, 25.05.2001

Subsemnatii, Nechifor Ioan si Cernea Mihai, inspectori financiari la DirectiaControlului Fiscal din cadrul Directiei Generale a Finan¸telor Publice si Controlu-lui Financiar de Stat a Municipiului Bucuresti, în conformitate cu prevederile O.G.nr. 70/1997, privind organizarea si exercitarea controlului fiscal, am efectuat în pe-rioada 6.05 – 25.05.2001, controlul modului de respectare adisciplinei financiare înlegatura cu modul de calcul, evidentiere si virare, de catre S.C. CARPATI PROIECTS.A., a obligatiilor fata de bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata.

Societatea comerciala CARPATI PROIECT S.A. are sediul so-cial în Municipiul Bucuresti, sector 1, este înregistrat˘a în Registrul Com-ertului sub nr. J/11/2412/1961 si la Directia Generalaa Finantelor Pub-lice cu nr. R2917530, cont bancar nr. 50230181 deschis la BCR.

Ultima verificare a situatiilor privind taxa pe valoareaadaugata au fost efectuate în perioada 15.07 – 22.07.1998.

Pe timpul controlului conducerea societatii comer-ciale CARPATI PROIECT S.A. a fost reprezentata de:

– economist Petre Daniel – manager general;

– economist Cârlan Ana – contabil sef.

Ca urmare a controlului s-au constatat urmatoarele:a) Taxa pe valoarea adaugata deductibila:S-a verificat modul de respectare a prevederilor legale privind regimul de-

ducerilor taxei pe valoarea adaugata, în perioada iulie 1998 – 30.04.2001, modulde înscriere în jurnalele de cumparari a tuturor aprovizionarilor de bunuri si ser-vicii, precum si înregistrarea acestora în evidentele contabile, retinându-se ca defi-cienta deducerea eronata a taxei pe valoarea adaugataaferenta depasirii baremu-lui fiscal la cheltuielile de protocol, luate în calcul la determinarea bazei de impoz-itare a impozitului pe profit, începând cu luna noiembrie 1998 pâna la 30.04.2001.Diferentele constatate pe total perioada, ca urmare a taxei pe valoarea adaugatadedusa eronat, sunt în suma de 12.500.000 lei, diminuându-se cu aceasta sumataxei pe valoarea adaugata de rambursat înregistrata desocietate la 30.04.2001.

b) Taxa pe valoarea adaugata colectata:S-a verificat si s-a constatat ca în perioada verificata, toate veniturile re-

alizate au fost corect trecute în jurnalele de vânzari si înregistrate în evidentelecontabile. Nu s-au constatat diferente la taxa pe valoareaadaugata colectata.

Toate datele din jurnalele de vânzari si cumparari au fost preluate în decon-turile lunare de T.V.A., întocmite si depuse în termenul legal la organul fiscal teritorial.

Platile efectuate în perioada verificata nu s-au efectuat în toate cazurile la termenele legale.

59

III.4. Perfectionari si dezvoltari privind contabilizarea,analiza, raportarea si decontarea taxei pe valoarea adaugata

În ultimii ani, pentru a compensa slabiciunile de administrare a sistemului fiscal si, îngeneral, pentru a încerca atragerea unor investitii directe straine, modificarile privind taxa pe val-oarea adaugata au îndepartat mult sistemul românesc de cel european, care a stat initial la bazasa. Astfel, a fost erodata baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, si au fost amenintateveniturile bugetare, prin marirea dificultatilor administrative, fiind viciata chiar existenta sa ca unimpozit cu adevarat general pe valoarea adaugata. Manipularea regulilor de administrare, trata-mentul inegal aplicat unor investitori asemanatori si instabilitatea creata prin schimbari succesiveale regulilor juridice au scazut enorm încrederea persoanelor fizice si juridice în acest sistem.

Din studiile efectuate a reiesit ca dintre toate facilitatile acordate, scutirile sau amânarile la plataa taxei pe valoarea adaugata se numara printre cele mai apreciate, unul mai îndreptatit decât celalalt.

Scutirile de taxa pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri capitale sunt dorite, în spe-cial, datorita faptului ca, de regula, deseori rambursarea taxei nu se face imediat. Un astfel de com-portament al autoritatilor fiscale ar impune un cost semnificativ contribuabilului, chiar si în absentainflatiei, dar în conditiile unei inflatii apreciabile înRomânia, costul este cu adevarat ridicat. Scu-tirile creeaza pauze în suita de date si plati de care depinde orice sistem de taxa pe valoarea adau-gata. Daca guvernul si-ar putea onora prompt obligatiile de rambursare a costului taxei, cu efectuareaunor corectii monetare si plata unei dobânzi în cazul unorîntârzieri mai mari de câteva saptamâni,necesitatile legitime ale întreprinderilor ar putea fi satisfacute si aceste scutiri ar putea fi anulate.

Amânarea pe o perioada mai mare a obligatiilor de plata privind taxa pe valoareaadaugata este, într-un mediu inflationist, echivalenta cu un cadou facut întreprinderilor benefi-ciare. Dublata de o prevedere asemanatoare pentru furnizori, ea dauneaza mult sistemului sieste practic imposibil de administrat daca numarul întreprinderilor beneficiare ale acestor preved-eri este semnificativ. Acordarea discretionara a acestor avantaje, doar unui mic numar de în-treprinderi favorizate, este si ea perceputa, si nu pe nedrept, ca fiind pur si simplu inechitabila.

Datorita avantajului pe care, din punct de vedere financiar, un agenteconomic platitorde taxa pe valoarea adaugata îl poate obtine, exista posibilitatea impozitarii prin optiune a an-umitor operatii. În principiu, impozabile prin optiune sunt toate operatiile scutite de taxa pevaloarea adaugata, la cererea contribuabilului si cu îndeplinirea anumitor formalitati. Prin ur-mare, o întreprindere ale carei activitati sunt exonerate de la plata taxei pe valoarea adaugata,nu poate deduce taxa care i-a afectat investitiile sau consumurile intermediare. Ea suporta, ast-fel, remanenta taxei pe valoarea adaugata, care este inclusa în preturile de vânzare practicate.

Exemplu: un mic chiosc vinde de 50 milioane lei, din care 9,5milioane TVA. Chel-tuiala pentru aceasta marfa a fost de 40 milioane lei, din care TVA este 7,6 milioane lei.

60

Daca este platitor de TVA, va vira statului diferenta: 1,9 milioane lei. Daca este neplati-tor de TVA, va pierde 9,5 milioane lei, întrucât va încasa fara TVA si va cheltui cu taxa.

Agentii economici pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numaipentru o parte. Aprobarea se acorda de Ministerul Finantelor pe baza de cerere si justificare eco-nomica, prezentare de solicitant, numai în conditiile în care includerea obligatiilor respective în sferade aplicare a taxei pe valoarea adaugata nu influenteaza negativ alte activitati specifice sau produsescutite de taxa pentru protectia sociala. Ca valabilitate în timp, aprobarea este irevocabila pâna ladata de 31 decembrie a celui de-al 4-lea an urmator celui în care s-a introdus plata taxei prin opti-une. Se poate prelungi pentru înca 5 ani, daca în cursul perioadei initiale, agentul platitor, prin opti-une, a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilorde natura mijloacelor fixe importate.

Limitarea drepturilor de deducere constituie, în egala masura, sursa a remanentei. Pen-tru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, agentii eco-nomici sunt obligati sa justifice, cu documente legal întocmite, cuantumul taxei ¸si sa dovedeascadestinatia pentru nevoile firmei a bunurilor respective. Sunt situatii în care taxa pe val-oarea adaugata nu poate fi dedusa, cazul bunurilor si serviciilor destinate realizarii de op-eratiuni scutite, sau bunurile pierdute pe timpul transportului, cele lipsa sau depreciate cali-tativ, constatate pe baza de inventariere ca fiind peste normele legale dar neimputabile.

Asemenea situatii sunt analizate de specialisti ca “fracturi în lantul deducerilor”, carecantoneaza taxa în stadiul productiei, în loc de faza finala, adica cea a consumului. Prinurmare, anumite cheltuieli care nu permit recuperarea taxei pe valoarea adaugata, ramân însarcina întreprinderii si astfel este încalcat principiul deducerii totale a taxei pe valoarea adau-gata, prin care se urmareste ca taxa sa nu influenteze rezultatul financiar, ea nefiind localizataîn contul de rezultate, ci în bilant, sub forma de creante si datorii. Contabilitatea asigura, înacest mod, o interdependenta între taxa pe valoarea adaugata si calculul profitului impozabil.

Este necesar sa scoatem în evidenta si situatia în care parte din agenti economici nu suntsupusi taxei pe valoarea adaugata, ca urmare a nivelului modest atins în realizarea cifrei deafaceri.Ramâne discutabila limita pâna la care nu exista obligatia platii taxei pe valoarea adaugata de catre în-treprinzatori asupra operatiunilor lor, deoarece nu reprezinta un avantaj financiar pentru acestia, întrucâtnu pot recurge la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate.

Taxa pe valoarea adaugata prezentata ca un impozit neutru, din punct de vedere alstadiilor de fabricatie si distributie, este un impozitinterventionist din alte puncte de vedere.În contextul ansamblului de operatiuni care îi sunt supuse, cumparari si plati, vânzari si re-glementari, taxa pe valoarea adaugata actioneaza brutal asupra trezoreriei întreprinderii.

Pe lânga costul administrativ, legat de operatiunea taxei pe valoarea adaugata, pe care în-treprinderea îl suporta în calitate de colectare de impozite, ea mai suporta si costul de trezorerie.

Taxa pe valoarea adaugata, prin posibilitatile pe care le ofera, poate sa con-duca la frauda fiscala industriala care are atât un caracter fiscal, cât si unul penal.

61

Frauda fiscala industriala se pune în evidenta printr-o separare a actiunii de comitere afraudei în cadrul unei retele subterane care are scopul de asprijini si acoperi operatiunile fictive.Deci, în acest caz, sunt implicate mai multe persoane fizice ¸si/sau juridice pentru realizarea deprofituri, de regula foarte importante, prin sustragerea în mod fraudulos de laplata impozitelor.

Comiterea fraudei fiscale industriale se realizeaza relativ simplu. Organele de control, în gen-eral, constata numai concordanta între evidenta contabila si documentele justificative, constând în fac-turi, avize de expediere, borderouri etc., pe un anumit interval dintr-un an financiar. Deci, pentru arealiza frauda în securitate, este suficient sa se realizeze concordanta dintre evidenta contabila si doc-umentele justificative care au stat la baza înregistrarii operatiunilor respective. Însa, în cazul comiteriifraudei fiscale industriale aceasta concordanta se încearca sa se realizeze prin intermediul documentelorjustificative fictive întocmite de unitati specializate, care constituie o adevarata industrie a fraudei.

Acest sistem de fraudare se bazeaza pe institutiaTaxis-ului (în limba engleza = aranjament).Taxa este un “mandatar” a carui singura conditie este de a fi înregistrat la Registrul Comertului pentrua putea emite, sub acoperirea calitatii de comerciant, facturi de vânzare fictive. Altfel spus, el con-duce o firma “fantoma”, însarcinata sa emita documentele comerciale corespunzatoare operatiunilorfictive desfasurate de firme reale si, în aparenta, iresponsabile în ce priveste activitatea desfasurata.

Prin urmare emitentul facturilor false “taxa”, creeaza posibilitatea recuperarii taxei. Înmaterie de taxa pe valoarea adaugata, prin aceste facturi fictive, taxa permite societatilor comer-ciale beneficiare deducatoare sa obtina reduceri sau rambursari de impozite induse. Acest gende frauda are la baza elemente de escrocherie economica. În tara noastra astfel de fraude întâl-nim în sectoarele cele mai diverse, mai ales în sfera importurilor cu tigari, cafea si bauturi al-coolice. În alte tari exemplele sunt numeroase în sectorul industrial, imobiliar, bancar etc.

Prin maniera în care se percepe la buget taxa pe valoarea adaugata, s-a urmarit si s-a obtinut cresterea eficacitatii în materie de fiscalitate. De asemenea, datorita acestei maniereea este considerata un impozit greu de sustras de la plata catre buget. Desi taxa pe valoareaadaugata este un impozit mai putin supus evaziunii decât alte impozite – impozitul pe profit,impozitul pe venit etc – totusi nu este cu adevarat un impozit imbatabil în fata evaziunii.

Cu toate ca întreprinderea nu suporta sarcina acestei taxe, ci numai o gestioneaza, deoareceeste suportata de catre consumatorul final, înclinatia spre evaziune fiscala în materie de taxa pe valoareaadaugata este tentanta, pe de o parte, de posibilitatea însusirii unor sume destul de mari (cazul cotei de19%), iar pe de alta parte, de impactul acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatii întreprinderilor.

Mecanismul esential prin care se realizeaza sustragerea unui contribuabil de la platataxei pe valoarea adaugata îl constituie majorarea fictiva a taxei pe valoarea adaugata de-ductibila, prin intrari fictive de bunuri – cazulTaxis-ului, depus - , fie prin micsorareataxei pe valoarea adaugata colectata ca urmare a subevaluarii iesirilor de produse, mar-furi si servicii (prin micsorarea fictiva a cantitatilor livrate si/sau a preturilor practicate).

Numerosi subiecti platitori de taxa îsi asuma riscul fraudei, motiv pentru care impactul

62

economic si cel social al acestui impozit nu pot fi apreciatefara luarea în considerare a evaziuniifiscale. Întrucât frauda compromite competitivitatea si falsifica premisele concurentei între agentiieconomici, se ajunge la încalcare a principiului de neutralitate a taxei pe valoarea adaugata.

Daca un întreprinzator, industrial sau comercial, disimuleaza o fractiune din afacerile sale,economia de impozit pe care el o realizeaza în detrimentul bugetului îi permite, de exemplu, sa obtinaun avantaj prin pretul pe care îl practica fata de un concurent ce îsi achita corect obligatiile fiscale.În acest scop, eliminarea riscurilor de evaziune se concretizeaza în studierea consumurilor finale, carese ascund sub amprenta unor consumuri intermediare, cu scopul de evitare a impozitarii. Astfel,cumpararile de produse sau de materiale exterioare activitatii profesionale sunt contabilizate în chel-tuielile întreprinderii, cu scopul de a beneficia de drepturi de deducere. O astfel de procedura de re-dresare este, în conformitate cu adevarata natura a taxei pe valoarea adaugata, un impozit general asupraconsumului. Platile fractionate permit repartizarea sarcinii fiscale asupra întregului circuit economic.

Ca tipologie, taxa pe valoarea adaugata e un impozit dificil de a scapa de subcontrol, datorita tehnicii sale, bazata pe platile fractionate. Factura furnizorului serveste,ca justificare, pentru deducerea din stadiul urmator. Interesele celor doua parti care in-tervin în acest mecanism sunt contradictorii. Datoria primului contractant, fata de buget,fraudeaza “creanta” celui de al doilea. Punerea în aplicare a unei proceduri de verifi-care trebuie sa asigure un control satisfacator al declaratiilor pe toata lungimea circuitului.

Verificarea facturilor evidentiaza doua mari tipuri de frauda. În primul rând, prac-ticarea vânzarilor si cumpararilor fara factura provoaca un esec autocontrolului taxei pe val-oarea adaugata. Cumpararile si/sau vânzarile nefiind contabilizate ies din baza de cal-cul a obligatiei fiscale. Cu cât circuitul unui produs este în totalitate clandestin, cu atât,o parte redusa a activitatii este declarata, cu scopul de a acoperi restul activitatilor.

Modalitatile de sustragere de la plata taxei pe valoarea adaugata lacare recurg agentii economici, identificate de organele decontrol sunt:

• aplicarea eronata a regimului de deducere (a agentilor economici care realizeaza operatii impoz-abile si operatiuni scutite), prin deducerea dubla a unor sume sau deducerea anticipata;

• necuprinderea în baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata a unor venituri;

• sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri;

• neînregistrarea taxei pe valoarea adaugata aferenta stocului de marfuri existent la data solicitariiretragerii din evidenta platitorilor;

Responsabilitatea anumitor infractiuni si a fraudei în materie de taxa pevaloarea adaugata nu este întotdeauna imputabila întreprinderilor, ea decurge si

63

din dificultatile legate de întelegerea aplicarii acestui impozit. Desi mecanismulsau se explica cu usurinta, functionarea sa se dovedeste a fi foarte complexa.

3

64