lucrare licenta

UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE”UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE”SUCEAVASUCEAVA

FACULTATEA DE LITEREFACULTATEA DE LITERESPECIALIZAREA ROMÂNĂ – FRANCEZĂSPECIALIZAREA ROMÂNĂ – FRANCEZĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂLUCRARE DE DIPLOMĂ

NEOLOGISMELE ITALIENE ÎN OPERA LUI G.NEOLOGISMELE ITALIENE ÎN OPERA LUI G. CĂLINESCUCĂLINESCU

COORDONATOR COORDONATOR CANDIDAT, CANDIDAT, ŞTIINŢIFIC, ŞTIINŢIFIC, Prof.univ.dr. IOAN OPREA Prof.univ.dr. IOAN OPREA

-- IUNIE – IUNIE – 20042004

1

CuprinsCuprins

IntroducereIntroducere…………………………………………………………………………………………...2………………...2

Cap I Cap I G. Călinescu, personalitate a culturii române. G. Călinescu, personalitate a culturii române. Întâlnirea cu Italia………………………………………4 Întâlnirea cu Italia………………………………………4

Cap IICap II Influenţa italiană asupra românei literare moderne…….9 Influenţa italiană asupra românei literare moderne…….9

Cap IIICap III Aspecte ale împrumutului neologic italian în opera lui Aspecte ale împrumutului neologic italian în opera lui G. Călinescu……………………………………………12 G. Călinescu……………………………………………12

Cap. IVCap. IV Lexicul neologic italian, prezentare şi interpretare…...15 Lexicul neologic italian, prezentare şi interpretare…...15

ConcluziiConcluzii………………………………………………………...36………………………………………………………...36

BibliografieBibliografie……………………………………………………...38……………………………………………………...38

2

REZUMATREZUMAT

Lucrarea Lucrarea Neologismele italiene în opera lui G.Neologismele italiene în opera lui G. CălinescuCălinescu , a avut drept scop să evalueze prezenţa, a avut drept scop să evalueze prezenţa

neologismului italian în romanele neologismului italian în romanele Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru ..

Putem afirma că naraţiunea predomină decisiv în Putem afirma că naraţiunea predomină decisiv în compoziţia celor două romane şi, în special, al împrumutuluicompoziţia celor două romane şi, în special, al împrumutului italian.italian. Personajele din Personajele din Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru ,, indiferent de categoria socială, gradul de cultură sau de vîrstă,indiferent de categoria socială, gradul de cultură sau de vîrstă, folosesc toate acelaşi tip de vocabular, presărat cu neologismefolosesc toate acelaşi tip de vocabular, presărat cu neologisme italiene.italiene.

Romanele Romanele Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru au au rămas în conştiinţa cititorilor, atît prin complexitatearămas în conştiinţa cititorilor, atît prin complexitatea

evenimentelor şi acţiunilor prezentate, cît şi prinevenimentelor şi acţiunilor prezentate, cît şi prin abundenţa neologismului romanic.abundenţa neologismului romanic.

3

INTRODUCEREINTRODUCERE

Apariţia romanelor Apariţia romanelor Bietul Ioanide Bietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru a a reprezentat un punct de referinţă în istoria literaturii române,reprezentat un punct de referinţă în istoria literaturii române, şi desigur în istoria culturii româneşti. Pînă în zilele noastre, aşi desigur în istoria culturii româneşti. Pînă în zilele noastre, a continuat să se scrie despre aceste două romane şi desprecontinuat să se scrie despre aceste două romane şi despre autorul lor, fapt ce dovedeşte valoarea incontestabilă aautorul lor, fapt ce dovedeşte valoarea incontestabilă a romanelor, în ciuda valului de critică negativă în momentulromanelor, în ciuda valului de critică negativă în momentul apariţiei lor.apariţiei lor. Critica timpului a avut în vedere cîteva aspecte Critica timpului a avut în vedere cîteva aspecte stringente prezentate cu atîta măiestrie în romane, precumstringente prezentate cu atîta măiestrie în romane, precum surprinderea aristocraţiei sub aspectul ei de destin istoricsurprinderea aristocraţiei sub aspectul ei de destin istoric încheiat, perimat, în contextul apariţiei unei noi lumi,încheiat, perimat, în contextul apariţiei unei noi lumi, socialismul. De la un roman la altul, romancierul surprinde osocialismul. De la un roman la altul, romancierul surprinde o lume nu numai cu efortul adaptării la timpul ei, ci şi culume nu numai cu efortul adaptării la timpul ei, ci şi cu devenirea ei într-o perioadă a istoriei care nu-i mai aparţine. devenirea ei într-o perioadă a istoriei care nu-i mai aparţine. Prin Prin Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negru Scrinul negru , G. Călinescu se, G. Călinescu se impune ca unul dintre romancierii români cu cea mai mareimpune ca unul dintre romancierii români cu cea mai mare profunzime în zugrăvirea lumii aristocratice, de la perioada eiprofunzime în zugrăvirea lumii aristocratice, de la perioada ei de graţie, pînă la prăbuşire.de graţie, pînă la prăbuşire. S-ar mai putea totuşi adăuga cîteva aspecte S-ar mai putea totuşi adăuga cîteva aspecte importante în legătură cu analiza la care au fost supuse celeimportante în legătură cu analiza la care au fost supuse cele două romane. Majoritatea criticilor au omis sau au dat preadouă romane. Majoritatea criticilor au omis sau au dat prea puţină importanţă lexicului utilizat de romancier, în specialpuţină importanţă lexicului utilizat de romancier, în special împrumutului neologic romanic, cu referire la neologismulîmprumutului neologic romanic, cu referire la neologismul italian atît de prezent în opera sa.italian atît de prezent în opera sa. La o analiză mai atentă, se poate observa abundenţa La o analiză mai atentă, se poate observa abundenţa de neologisme italiene în de neologisme italiene în Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru ,, ţinînd cont şi de formaţia intelectuală a romancierului, faptulţinînd cont şi de formaţia intelectuală a romancierului, faptul că a fost profesor de limba italiană, punînd în valoarecă a fost profesor de limba italiană, punînd în valoare îndrumările pe care le-a primit de la formatorul său, reputatulîndrumările pe care le-a primit de la formatorul său, reputatul profesor Ramiro Ortiz.profesor Ramiro Ortiz. G. Călinescu a fost un scriitor care a folosit din G. Călinescu a fost un scriitor care a folosit din abundenţă neologismul romanic, şi în special cel italian, faptabundenţă neologismul romanic, şi în special cel italian, fapt care duce la constatarea că cele două romane, ca de altfelcare duce la constatarea că cele două romane, ca de altfel întreaga operă a scriitorului, se adresează unui public cultivat,întreaga operă a scriitorului, se adresează unui public cultivat, cu o anumită experienţă intelectuală şi cu cunoştinţe generalecu o anumită experienţă intelectuală şi cu cunoştinţe generale extinse.extinse.

4

Făcînd apel la Făcînd apel la Dicţionarul de neologismeDicţionarul de neologisme şi şi Dicţionarul explicativ al limbii româneDicţionarul explicativ al limbii române , Ediţia a II-a, vom, Ediţia a II-a, vom încerca să evidenţiem cuvintele neologice italiene prezente înîncerca să evidenţiem cuvintele neologice italiene prezente în Bietul IoanideBietul Ioanide , Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1986 şi, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1986 şi Scrinul negruScrinul negru ,Editura Junimea, Iaşi, 1996, ediţiile după care s-,Editura Junimea, Iaşi, 1996, ediţiile după care s-a elaborat lucrarea, aducînd, poate , un argument în plus, carea elaborat lucrarea, aducînd, poate , un argument în plus, care să demonstreze spiritul creativ al romancierului.să demonstreze spiritul creativ al romancierului.

5

CAPITOLUL ICAPITOLUL IG. Călinescu, personalitate a culturii române G. Călinescu, personalitate a culturii române

Întîlnirea cu Italia.Întîlnirea cu Italia.

Apariţia lui G. Călinescu pe scena vieţii a avut loc în Apariţia lui G. Călinescu pe scena vieţii a avut loc în anul 1899, ca fiu ilegitim al lui Tache Căpitănescu şi al Marieianul 1899, ca fiu ilegitim al lui Tache Căpitănescu şi al Mariei Vişan. Copilul e crescut de impiegatul C.F.R., ConstantinVişan. Copilul e crescut de impiegatul C.F.R., Constantin Călinescu şi soţia sa Maria, în casa cărora mama băiatului eraCălinescu şi soţia sa Maria, în casa cărora mama băiatului era menajeră.menajeră. Veniţi unul către altul din două puncte geografice Veniţi unul către altul din două puncte geografice diferite: tatăl, vlăstarul unei lumi în amurg, sosea prindiferite: tatăl, vlăstarul unei lumi în amurg, sosea prin ascendenţi necunoscuţi de pe tărîmurile însorite aleascendenţi necunoscuţi de pe tărîmurile însorite ale Mediteranei, mama, ţărancă neştiutoare de carte, cobora dinMediteranei, mama, ţărancă neştiutoare de carte, cobora din munmunţii Carpaţi, părinţii naturali ai lui G. Călinescu s-auţii Carpaţi, părinţii naturali ai lui G. Călinescu s-au despărţit definitiv după naşterea copilului. Mixtura dedespărţit definitiv după naşterea copilului. Mixtura de ascendenţi trezeşte de obicei în individ, şi istoria literaturii stăascendenţi trezeşte de obicei în individ, şi istoria literaturii stă dovadă, nelinişte, chemări nelămurite. La G. Călinescu însădovadă, nelinişte, chemări nelămurite. La G. Călinescu însă fondul autohton reprezentat de mamă a menţinut echilibrul,fondul autohton reprezentat de mamă a menţinut echilibrul, infuzîndu-i dîrzenia tipic ţărănească şi, timp de aproximativinfuzîndu-i dîrzenia tipic ţărănească şi, timp de aproximativ patru decenii, vitalitatea ereditară îl va ajuta să urce treptelepatru decenii, vitalitatea ereditară îl va ajuta să urce treptele afirmării literare. afirmării literare. Influenţa culturii italiene asupra lui G. Călinescu a Influenţa culturii italiene asupra lui G. Călinescu a început în momentul apariţiei profesorului Ramiro Ortiz laînceput în momentul apariţiei profesorului Ramiro Ortiz la Facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti. “Întîlnirea, înFacultatea de litere şi filosofie din Bucureşti. “Întîlnirea, în perioada în care îşi căuta înfrigurat drumul, a fost decisivă şi aperioada în care îşi căuta înfrigurat drumul, a fost decisivă şi a avut în biografia sa acelaşi rol pe care l-a jucat înrîurireaavut în biografia sa acelaşi rol pe care l-a jucat înrîurirea profesorului de filosofie Martin Knutzen în viaţa studentuluiprofesorului de filosofie Martin Knutzen în viaţa studentului Immanuel Kant.”Immanuel Kant.” 11

În profesorul de italiană găsise un maestru sub În profesorul de italiană găsise un maestru sub supravegherea căruia, entuziast, îşi făcea ucenicia, aşa cum însupravegherea căruia, entuziast, îşi făcea ucenicia, aşa cum în Renaştere, viitorii mari pictori începeau prin a amestecaRenaştere, viitorii mari pictori începeau prin a amesteca vopsele în atelierul unui vopsele în atelierul unui maestromaestro .. La sfîrşitul anului universitar, contractase la La sfîrşitul anului universitar, contractase la “Cultura Naţională” traducerea cărţii “Cultura Naţională” traducerea cărţii Un uomo finitoUn uomo finito de de Giovanni Papini şi tot în aceeaşi perioadă a tradus pentruGiovanni Papini şi tot în aceeaşi perioadă a tradus pentru revista “Roma” din revista “Roma” din DecameronulDecameronul lui Boccaccio lui Boccaccio Nuvela luiNuvela lui Nostaglio degli onesti.Nostaglio degli onesti.

1 Ion Bălu, Viaţa lui George Călinescu, Editura Cartea Românească, 1981, p.63.

6

Tocmai pentru a avea o imagine adecvată asupra Tocmai pentru a avea o imagine adecvată asupra limbii italiene vorbite, Ramiro Ortiz îl invită într-o excursie înlimbii italiene vorbite, Ramiro Ortiz îl invită într-o excursie în Italia, intrînd astfel în contact direct cu cultura şi limbaItalia, intrînd astfel în contact direct cu cultura şi limba italiană.italiană. G. Călinescu a susţinut examenul de licenţă la limba G. Călinescu a susţinut examenul de licenţă la limba şi literatura italiană, iar, la propunerea lui Ramiro Ortiz,şi literatura italiană, iar, la propunerea lui Ramiro Ortiz, alesese ca subiect alesese ca subiect Umanismul lui CarducciUmanismul lui Carducci , aprofundarea, aprofundarea cunoştinţelor de limbă în timpul traducerii dovedindu-se decunoştinţelor de limbă în timpul traducerii dovedindu-se de mare folos, numeroase neologisme italiene regăsindu-se înmare folos, numeroase neologisme italiene regăsindu-se în opera călinesciană.opera călinesciană. G. Călinescu reuşeşte după un efort îndelungat, să G. Călinescu reuşeşte după un efort îndelungat, să devină unul dintre studenţii de la Şcoala Română din Roma,devină unul dintre studenţii de la Şcoala Română din Roma, impresionînd, probabil, prin numărul mare de traduceri dinimpresionînd, probabil, prin numărul mare de traduceri din operele unor celebri scriitori italieni precum Giovanni Papini,operele unor celebri scriitori italieni precum Giovanni Papini, Luigi Pirandello sau Alfredo Panzini.Luigi Pirandello sau Alfredo Panzini. Roma a reprezentat o perioadă decisivă în împlinirea Roma a reprezentat o perioadă decisivă în împlinirea personalităţii călinesciene, şi după cum afirma Ion Bălu:personalităţii călinesciene, şi după cum afirma Ion Bălu: “Receptarea intensivă a frumosului italic, unită cu dorinţa“Receptarea intensivă a frumosului italic, unită cu dorinţa vitală de instruire au avut incalculabile urmări asupravitală de instruire au avut incalculabile urmări asupra dezvoltării intelectuale ulterioare.”dezvoltării intelectuale ulterioare.” 22

Formaţia intelectuală a lui George Călinescu se Formaţia intelectuală a lui George Călinescu se desăvîrşeşte în ţara lui Dante: “Italia este în ordinea spirituluidesăvîrşeşte în ţara lui Dante: “Italia este în ordinea spiritului întîia mea ţară!”întîia mea ţară!” 33

Oarecare pricepere dovedeşte în problemele de Oarecare pricepere dovedeşte în problemele de arhitectură şi de urbanism, explicabilă prin specializarea laarhitectură şi de urbanism, explicabilă prin specializarea la Roma şi evidente în romanele ulterioare Roma şi evidente în romanele ulterioare Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru .. S-a creat senzaţia, nu de puţine ori, că G. Călinescu S-a creat senzaţia, nu de puţine ori, că G. Călinescu vorbeşte într-un limbaj necunoscut epocii contemporane lui.vorbeşte într-un limbaj necunoscut epocii contemporane lui. Autorul însuşi avea sentimentul deosebirii de semeni: “ÎnAutorul însuşi avea sentimentul deosebirii de semeni: “În vreme ce ei înoată în platitudini, şi sunt aproape muţi şi orbivreme ce ei înoată în platitudini, şi sunt aproape muţi şi orbi în faţa lumii, eu am idei, percep universul, stabilesc înîn faţa lumii, eu am idei, percep universul, stabilesc în permanenţă relaţii care ar părea năstruşnice oricărui onestpermanenţă relaţii care ar părea năstruşnice oricărui onest burghez.”burghez.” 44

G. Călinescu a fost o personalitate complexă: G. Călinescu a fost o personalitate complexă: prozator, dramaturg, poet, critic şi istoric literar, eseist,prozator, dramaturg, poet, critic şi istoric literar, eseist, ziarist. A scris monografii consacrate unor scriitori precumziarist. A scris monografii consacrate unor scriitori precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon şi GrigoreMihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon şi Grigore Alexandrescu. Activitatea sa de critic literar este încununatăAlexandrescu. Activitatea sa de critic literar este încununată prin monumentala prin monumentala Istorie a literaturii române de laoriginiIstorie a literaturii române de laorigini

2 Ion Bălu, op. Cit., p. 983 Ion Bălu, op. Cit., p.994 Ion Bălu, op.cit., p.105

7

până în prezentpână în prezent , apărută în 1941, conţinând peste 1000 de, apărută în 1941, conţinând peste 1000 de pagini in guarto.pagini in guarto. Romancierul Călinescu îşi va demonstra zelul creator Romancierul Călinescu îşi va demonstra zelul creator prin romanele: prin romanele: Cartea nunţiiCartea nunţii , , Enigma OtilieiEnigma Otiliei , , Bietul IoanideBietul Ioanide ,, Scrinul negruScrinul negru .. Bietul IoanideBietul Ioanide este, indiscutabil, romanul cel mai este, indiscutabil, romanul cel mai controversat dintre toate romanele lui G. Călinescu. Faptul secontroversat dintre toate romanele lui G. Călinescu. Faptul se explică mai întîi prin categoriile umane şi prin epoca pe care oexplică mai întîi prin categoriile umane şi prin epoca pe care o reflectă, şi, pe de altă parte, printr-o modalitate artisticăreflectă, şi, pe de altă parte, printr-o modalitate artistică surprinzătoare. Contrar, apariţia romanului surprinzătoare. Contrar, apariţia romanului Scrinul negruScrinul negru va va înregistra un adevărat succes. Totuşi, entuziasmul pentruînregistra un adevărat succes. Totuşi, entuziasmul pentru Scrinul negruScrinul negru , puternic la apariţia romanului, se temperează, puternic la apariţia romanului, se temperează treptat, şi criticii acreditează din ce în ce mai mult opinia cătreptat, şi criticii acreditează din ce în ce mai mult opinia că Bietul IoanideBietul Ioanide rămîne cea mai importantă realizare epică a lui rămîne cea mai importantă realizare epică a lui G. Călinescu.G. Călinescu. Stilul neologistic şi percepţia sintetică, proprie Stilul neologistic şi percepţia sintetică, proprie omului de ştiinţă, devin superior artistice în omului de ştiinţă, devin superior artistice în Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi în în Scrinul negruScrinul negru .. Interesul pentru intelectualitate arătat de G. Interesul pentru intelectualitate arătat de G. Călinescu în romanele acestea, apare firesc în dateleCălinescu în romanele acestea, apare firesc în datele personalităţii sale. Trăind într-un registru larg actul de cultură,personalităţii sale. Trăind într-un registru larg actul de cultură, G. Călinescu ca romancier, şi-a îndreptat firesc atenţia spreG. Călinescu ca romancier, şi-a îndreptat firesc atenţia spre lumea intelectuală şi spre problematica ei. Proza sa atestă nulumea intelectuală şi spre problematica ei. Proza sa atestă nu numai aplicaţie pentru pictura acestei categorii sociale, ci şinumai aplicaţie pentru pictura acestei categorii sociale, ci şi consangvinitate şi, în cele din urmă, voinţa autorului de a seconsangvinitate şi, în cele din urmă, voinţa autorului de a se exprima pe sine însuşi.exprima pe sine însuşi. Romancierul Călinescu se va arăta fidel opiniilor Romancierul Călinescu se va arăta fidel opiniilor teoreticianului. Felul în care e înfăţişată aristocraţia valahă înteoreticianului. Felul în care e înfăţişată aristocraţia valahă în Bietul IoanideBietul Ioanide şi în şi în Scrinul negruScrinul negru , în două etape diferite ale, în două etape diferite ale istoriei, confirmă consideraţiile teoretice ale lui G. Călinescu,istoriei, confirmă consideraţiile teoretice ale lui G. Călinescu, asupra acestei clase, în acord totodată cu transformarea eiasupra acestei clase, în acord totodată cu transformarea ei realist-istorică. În personalitatea lui G. Călinescu,realist-istorică. În personalitatea lui G. Călinescu, teoreticianul preexistă artistului şi-l însoţeşte în actul creator,teoreticianul preexistă artistului şi-l însoţeşte în actul creator, fenomenul se relevă cu atît mai mult atunci cînd romancierulfenomenul se relevă cu atît mai mult atunci cînd romancierul se aplică lumii intelectuale, căreia îi răsfrînge, mai ales înse aplică lumii intelectuale, căreia îi răsfrînge, mai ales în Bietul IoanideBietul Ioanide , o imagine dintre cele mai adecvate şi mai, o imagine dintre cele mai adecvate şi mai expresive din întreaga noastră literatură.expresive din întreaga noastră literatură. Pe lîngă o problematică sever intelectuală, Pe lîngă o problematică sever intelectuală, BietulBietul IoanideIoanide dezvăluie adîncimea descripţiei unui mediu dezvăluie adîncimea descripţiei unui mediu intelectual, cu un sistem de referinţe universalist în planulintelectual, cu un sistem de referinţe universalist în planul artei şi culturii şi, în fine, cu un limbaj în care neologismulartei şi culturii şi, în fine, cu un limbaj în care neologismul capătă o mare vigoare plastică. Ceea ce sunt, ceea ce ar puteacapătă o mare vigoare plastică. Ceea ce sunt, ceea ce ar putea

8

face şi ceea ce fac eroii intelectuali formează cea mai mareface şi ceea ce fac eroii intelectuali formează cea mai mare parte din substanţa sa narativă. Intenţia mărturisită de autor departe din substanţa sa narativă. Intenţia mărturisită de autor de a fi încercat să arate prin acest roman “cum trăiesc spiritelea fi încercat să arate prin acest roman “cum trăiesc spiritele academice vremurile furtunoase” le dezvăluie în primul rîndacademice vremurile furtunoase” le dezvăluie în primul rînd pe ele; roman al unei umanităţi determinate istoric şi social,pe ele; roman al unei umanităţi determinate istoric şi social, Bietul IoanideBietul Ioanide constituie o amplă ilustraţie a conştiinţei constituie o amplă ilustraţie a conştiinţei intelectuale, faţă în faţă cu ea însăşi într-o societate falsă şiintelectuale, faţă în faţă cu ea însăşi într-o societate falsă şi depreciativă şi într-o epocă de învolburări social-politice cudepreciativă şi într-o epocă de învolburări social-politice cu finalizare dramatică. “Pentru el –notează C. Jalbă- insulfinalizare dramatică. “Pentru el –notează C. Jalbă- insul intelectual este superior responsabil în sine, intelectualitateaintelectual este superior responsabil în sine, intelectualitatea însemnând prin excelenţă condiţie-forţă, condiţie creaţie,însemnând prin excelenţă condiţie-forţă, condiţie creaţie, voinţă de a se exprima şi de a înfăptui.”voinţă de a se exprima şi de a înfăptui.” 55

G. Călinescu surprinde în romanul său o G. Călinescu surprinde în romanul său o intelectualitate cuprinsă de năzuinţa îmburghezirii, o categorieintelectualitate cuprinsă de năzuinţa îmburghezirii, o categorie în ascensiune, ai cărei inşi erau înzestraţi cu tonusul şi cuîn ascensiune, ai cărei inşi erau înzestraţi cu tonusul şi cu adaptabilitatea necesare de a profita de noile împrejurăriadaptabilitatea necesare de a profita de noile împrejurări sociale. Semnificativ este domeniul de manifestare alsociale. Semnificativ este domeniul de manifestare al personajului, faptul că Ioanide poate fi înţeleasă ca o expresiepersonajului, faptul că Ioanide poate fi înţeleasă ca o expresie a necesităţii umane de a construi după legile utilului şi alea necesităţii umane de a construi după legile utilului şi ale frumosului, de a marca trecerea omului prin lume, printr-ofrumosului, de a marca trecerea omului prin lume, printr-o operă.operă. Bietul IoanideBietul Ioanide rămîne în romanul, se poate spune, rămîne în romanul, se poate spune, opera cu cea mai densă referire la cultură şi la artă.opera cu cea mai densă referire la cultură şi la artă. “Combustia spirituală a lui Ioanide acoperă un spaţiu vast de“Combustia spirituală a lui Ioanide acoperă un spaţiu vast de cultură, în genere cel clasic, dar nu numai acesta, şi încultură, în genere cel clasic, dar nu numai acesta, şi în catagrafia lui se poate identifica universul spiritualităţiicatagrafia lui se poate identifica universul spiritualităţii autorului însuşi."autorului însuşi." 66

Scrinul negru Scrinul negru înregistrează un destin de receptareînregistrează un destin de receptare complicat şi dramatic, chiar dacă acesta se desfăşoară pe liniacomplicat şi dramatic, chiar dacă acesta se desfăşoară pe linia unui apologetism în fond la fel de vitreg ca refuzul frontal deunui apologetism în fond la fel de vitreg ca refuzul frontal de recunoaştere a valorii. Treptat însă, romanul se deschide uneirecunoaştere a valorii. Treptat însă, romanul se deschide unei înţelegeri adecvate, el fiind receptat prin valoarea sa autentică:înţelegeri adecvate, el fiind receptat prin valoarea sa autentică: pictura aristocraţiei într-un moment final al existenţei ei capictura aristocraţiei într-un moment final al existenţei ei ca clasă socială. Descrierea vieţii aristocratice ca şi opera declasă socială. Descrierea vieţii aristocratice ca şi opera de interpretare, cu valenţe ştiinţifice cere neologisme.interpretare, cu valenţe ştiinţifice cere neologisme. Afluxul de neologisme se poate explica şi prin Afluxul de neologisme se poate explica şi prin formaţia italienistă a lui Călinescu, cu referire în special laformaţia italienistă a lui Călinescu, cu referire în special la neologismele italiene atât de prezente în opera sa.neologismele italiene atât de prezente în opera sa. Prin Prin Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru , G. Călinescu se , G. Călinescu se impune ca unul dintre romancierii noştri cu cea mai mareimpune ca unul dintre romancierii noştri cu cea mai mare profunzime în zugrăvirea lumii aristocratice. El surprindeprofunzime în zugrăvirea lumii aristocratice. El surprinde 5 C. Jalbă, Romanul lui George Călinescu, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980, p.986 C. Jalbă, op.cit., p.106

9

aristocraţia sub aspectul ei de destin istoric încheiat, perimat.aristocraţia sub aspectul ei de destin istoric încheiat, perimat. De la un roman la altul, între cele două se constată oDe la un roman la altul, între cele două se constată o înverşunare în tonul romancierului, satira aristocratică fiind înînverşunare în tonul romancierului, satira aristocratică fiind în Scrinul negruScrinul negru mai violentă, devenind şarjă şi caricatură. Rîsul, mai violentă, devenind şarjă şi caricatură. Rîsul, ironia şi satira sunt efecte fireşti ale atitudinii, ale modului deironia şi satira sunt efecte fireşti ale atitudinii, ale modului de existenţă şi de comportare al, clasei în acest moment;existenţă şi de comportare al, clasei în acest moment; aristocratismul în noile date ale istoriei, cu cît searistocratismul în noile date ale istoriei, cu cît se încăpăţînează să supravieţuiască în noile realităţi, fie şi caîncăpăţînează să supravieţuiască în noile realităţi, fie şi ca spirit, cu atît devine mai ridicol şi mai grotesc.spirit, cu atît devine mai ridicol şi mai grotesc. Ceea ce stîrneşte ironia usturătoare a lui G. Ceea ce stîrneşte ironia usturătoare a lui G. Călinescu faţă de aristocraţie este spiritul de castă, hotărît săCălinescu faţă de aristocraţie este spiritul de castă, hotărît să supravieţuiască în ciuda istoriei şi a bunului simţ, “acelsupravieţuiască în ciuda istoriei şi a bunului simţ, “acel orgoliu de a trece printr-o criză istorică”, cum se exprimăorgoliu de a trece printr-o criză istorică”, cum se exprimă Ioanide. Ioanide. Scrinul negruScrinul negru descrie de fapt un fel de paranoism în descrie de fapt un fel de paranoism în bloc, tradus prin pierderea simţului realităţii istorice prinbloc, tradus prin pierderea simţului realităţii istorice prin trădarea “crizei istorice”, ca pe o aventură extravagantă.trădarea “crizei istorice”, ca pe o aventură extravagantă. În prezentarea aristocraţiei, Călinescu rămîne un În prezentarea aristocraţiei, Călinescu rămîne un clasic, un scriitor captat de esenţa morală a clasei, de portretulclasic, un scriitor captat de esenţa morală a clasei, de portretul ei conturat în cea mai incisivă manieră moralistă, pe un traiectei conturat în cea mai incisivă manieră moralistă, pe un traiect de istorie complet, încheiat definitiv pentru umanitateade istorie complet, încheiat definitiv pentru umanitatea respectivă.respectivă. Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru surprind o lume nu surprind o lume nu numai cu năzuinţa adaptării la timpul ei, ci şi cu devenirea einumai cu năzuinţa adaptării la timpul ei, ci şi cu devenirea ei într-o perioadă a istoriei care nu-i mai aparţine.într-o perioadă a istoriei care nu-i mai aparţine.

CAPITOLUL IICAPITOLUL IIInfluenInfluenţa italiană asupra românei literareţa italiană asupra românei literare

10

Datorită dezvoltării culturale a Italiei medievale Datorită dezvoltării culturale a Italiei medievale înaintea altor ţări, limba italiană devine de timpuriu unînaintea altor ţări, limba italiană devine de timpuriu un important furnizor de elemente lexicale pentru majoritateaimportant furnizor de elemente lexicale pentru majoritatea limbilor europene, printre care şi limba română, ilustrînd tezalimbilor europene, printre care şi limba română, ilustrînd teza general admisă a transmiterii împrumuturilor după marilegeneral admisă a transmiterii împrumuturilor după marile curente de cultură şi civilizaţie.curente de cultură şi civilizaţie. Cultura italiană a devenit un model pentru toate Cultura italiană a devenit un model pentru toate culturile europene, limba italiană literară fiind “prima dintreculturile europene, limba italiană literară fiind “prima dintre idiomurile europene care şi-a afirmat identitatea prinidiomurile europene care şi-a afirmat identitatea prin corespondenţa cu o limbă populară şi prin independenţa faţă decorespondenţa cu o limbă populară şi prin independenţa faţă de o limbă de cultură şi de cult deosebită, chiar dacă aceasta erao limbă de cultură şi de cult deosebită, chiar dacă aceasta era latină.”latină.” 77 În orice caz, după franceză, italiana ocupă un loc În orice caz, după franceză, italiana ocupă un loc important printre idiomurile romanice care au influenţatimportant printre idiomurile romanice care au influenţat româna.româna. Primii termeni de origine italiană datează din Primii termeni de origine italiană datează din secolele XV – XVII, provenind de regulă prin filieresecolele XV – XVII, provenind de regulă prin filiere neromanice şi se datorează vechilor relaţii comerciale dintreneromanice şi se datorează vechilor relaţii comerciale dintre Veneţia şi Ţările Române, şi, mai ales, contractelor culturaleVeneţia şi Ţările Române, şi, mai ales, contractelor culturale realizate de către cărturari moldoveni din secolul al XVII-learealizate de către cărturari moldoveni din secolul al XVII-lea şi prin intermediul Poloniei.şi prin intermediul Poloniei. În epoca lui Brîncoveanu, creşte numărul cuvintelor În epoca lui Brîncoveanu, creşte numărul cuvintelor italiene pătrunse direct sau indirect, drept consecinţă aitaliene pătrunse direct sau indirect, drept consecinţă a încercării de integrare a Ţărilor Române în mişcarea culturalăîncercării de integrare a Ţărilor Române în mişcarea culturală din Europa occidentală.din Europa occidentală. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în prima parte a secolului al XIX-lea, graţie contactelor culturalprima parte a secolului al XIX-lea, graţie contactelor cultural – lingvistice stabilite cu Italia şi cu Occidentul european,– lingvistice stabilite cu Italia şi cu Occidentul european, pătrund în Transilvania, direct sau prin intermediul zonei depătrund în Transilvania, direct sau prin intermediul zonei de cultură austro-ungare, numeroşi termeni neologici latino-cultură austro-ungare, numeroşi termeni neologici latino-romanici, cei mai mulţi de provenienţă latină. Însă cele mairomanici, cei mai mulţi de provenienţă latină. Însă cele mai multe neologisme latino-romanice (cu etimon italian unic saumulte neologisme latino-romanice (cu etimon italian unic sau cu etimologie multiplă) sunt asimilate de limba română literarăcu etimologie multiplă) sunt asimilate de limba română literară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, perioadă în care seîn a doua jumătate a secolului al XIX-lea, perioadă în care se înregistrează şi excesele curentului italienizat. Tot din secolulînregistrează şi excesele curentului italienizat. Tot din secolul al XIX-lea datează, în cea mai mare parte, şi cuvintele italieneal XIX-lea datează, în cea mai mare parte, şi cuvintele italiene cu etimon unic, adaptate la sistemul fonetic şi morfologic alcu etimon unic, adaptate la sistemul fonetic şi morfologic al limbii române, de tipul limbii române, de tipul abateabate , , agenţieagenţie , etc., etc.

7 Ioan Oprea, Rodica Nagy , Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Ed. Universităţii, Suceava, 2002, p.280

11

Pentru influenţa italiană exercitată asupra limbii Pentru influenţa italiană exercitată asupra limbii române, prezintă interes italienismele datorate în specialromâne, prezintă interes italienismele datorate în special curentului italienizat promovat de Heliade, cu manifestări maicurentului italienizat promovat de Heliade, cu manifestări mai intense în Muntenia celei de-a doua jumătăţi a secolului alintense în Muntenia celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. Heliadiştii apelează în mod exagerat la limba italianăXIX-lea. Heliadiştii apelează în mod exagerat la limba italiană şi introduc cuvinte şi variante italiene care s-au doveditşi introduc cuvinte şi variante italiene care s-au dovedit neviabile. Cele mai multe se înregistrează la Heliade, A. Pann,neviabile. Cele mai multe se înregistrează la Heliade, A. Pann, N. Filimon, Gh. Asachi, dar ele apar şi la alţi scriitori careN. Filimon, Gh. Asachi, dar ele apar şi la alţi scriitori care activează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (C.activează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (C. Bolliac, Al. Odobescu, Al. Macedonski, etc.), precum şi înBolliac, Al. Odobescu, Al. Macedonski, etc.), precum şi în presa timpului.presa timpului. Un ultim aflux de neologisme italiene se Un ultim aflux de neologisme italiene se înregistrează la sfîrşitul secolului al XIX-lea, prima jumătate aînregistrează la sfîrşitul secolului al XIX-lea, prima jumătate a secolului al XX-lea şi perioada deceniilor trecute.secolului al XX-lea şi perioada deceniilor trecute. Cu excepţia lui Cu excepţia lui bravissimobravissimo , înregistrat la sfîrşitul, înregistrat la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, secolului al XVIII-lea, incognitoincognito , , agioagio , , andanteandante , , briobrio , , dacapodacapo ,, pizzicatopizzicato şi alte cîteva folosite de V. Alecsandri, A. Pann şi N. şi alte cîteva folosite de V. Alecsandri, A. Pann şi N. Filimon, peste 130 de cuvinte şi locuţiuni italiene – termeni aiFilimon, peste 130 de cuvinte şi locuţiuni italiene – termeni ai limbajului muzical cult, ai culturii şi artelor în generallimbajului muzical cult, ai culturii şi artelor în general neologismele italiene au pătruns în limba română în ultimeleneologismele italiene au pătruns în limba română în ultimele 7-8 decenii şi nu au fost asimilate de limba română sau se află7-8 decenii şi nu au fost asimilate de limba română sau se află într-un grad redus de asimilare.într-un grad redus de asimilare. Tot de dată recentă sunt şi mulţi dintre termenii Tot de dată recentă sunt şi mulţi dintre termenii livreşti caracteristici pentru unele terminologii culte alelivreşti caracteristici pentru unele terminologii culte ale lexicului românesc: lexicului românesc: acvaforteacvaforte , , acvatintacvatint , , agonalagonal , , apogiaturăapogiatură ,, etc. Au existat chiar oameni de cultură români care au apelatetc. Au existat chiar oameni de cultură români care au apelat cu predilecţie la împrumuturile din limba italiană. Este cazulcu predilecţie la împrumuturile din limba italiană. Este cazul lui G. Călinescu la care, dată fiind formaţia sa intelectuală şilui G. Călinescu la care, dată fiind formaţia sa intelectuală şi vocabularul romanic foarte bogat, neologismele italiene suntvocabularul romanic foarte bogat, neologismele italiene sunt utilizate cu o mare frecvenţă (utilizate cu o mare frecvenţă ( ambientambient , , certocerto , , invernalinvernal , etc.), etc.) Problema neologismelor este, de fapt, o problemă de Problema neologismelor este, de fapt, o problemă de cultură, iar elementele latine au dobîndit statut de termenicultură, iar elementele latine au dobîndit statut de termeni internaţionali prin care capătă denumire ideile noi de-a lungulinternaţionali prin care capătă denumire ideile noi de-a lungul secolelor.secolelor. Îndreptăţită este opinia lui G. Călinescu, potrivit Îndreptăţită este opinia lui G. Călinescu, potrivit căreia: “Neologismele nu le adoptă un român cult ca săcăreia: “Neologismele nu le adoptă un român cult ca să latinizeze o limbă destul de latină, ci ca să urmeze progresullatinizeze o limbă destul de latină, ci ca să urmeze progresul ideilor europene care, cu adaptările naţionale de care vorbeam,ideilor europene care, cu adaptările naţionale de care vorbeam, se exprimă într-o limbă internaţională. […] În fond, noi prinse exprimă într-o limbă internaţională. […] În fond, noi prin limba franceză sau italiană (însă după forma italiană)limba franceză sau italiană (însă după forma italiană) redeşteptăm vocabule latine, încît ar fi mai bine să zicem căredeşteptăm vocabule latine, încît ar fi mai bine să zicem că

12

neologismele noastre sunt în general de origine latină şi căneologismele noastre sunt în general de origine latină şi că reprezintă vocabularul intelectual european puţin întîrziat.”reprezintă vocabularul intelectual european puţin întîrziat.” 88

În general, soarta unui neologism depinde, între alţi În general, soarta unui neologism depinde, între alţi factori, şi de persoanele care-i îmbrăţişează cauza. Cu cîţivafactori, şi de persoanele care-i îmbrăţişează cauza. Cu cîţiva ani în urmă, au putut să şocheze unele neologisme prezente înani în urmă, au putut să şocheze unele neologisme prezente în scrisul lui G. Călinescu. Totuşi, o parte din ele s-au impus, celscrisul lui G. Călinescu. Totuşi, o parte din ele s-au impus, cel puţin în limba şi scrisul unor categorii de intelectuali, şi nupuţin în limba şi scrisul unor categorii de intelectuali, şi nu mai produc astăzi vreo impresie defavorabilă asupramai produc astăzi vreo impresie defavorabilă asupra ascultătorilor sau cititorilor.ascultătorilor sau cititorilor. În orice caz, în occidentalizarea vocabularului În orice caz, în occidentalizarea vocabularului românei moderne, un rol de seamă l-a avut şi împrumutul deromânei moderne, un rol de seamă l-a avut şi împrumutul de origine italiană intrat în limba română direct sau mediat, înorigine italiană intrat în limba română direct sau mediat, în urma contactelor cultural-lingvistice, italo-române.urma contactelor cultural-lingvistice, italo-române.

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIAspecte ale împrumutului neologic italian în operaAspecte ale împrumutului neologic italian în opera

lui G. Călinescului G. Călinescu

8 Ştefan Munteanu, Vasile D. Ţâra, Istoria limbii române literare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, p.30.

13

Un aspect important care trebuie avut în vedere Un aspect important care trebuie avut în vedere atunci când este vorba despre romanele atunci când este vorba despre romanele Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negru Scrinul negru este vocabularul şi în special lexicul neologiceste vocabularul şi în special lexicul neologic italian.italian. S-au scris multe pagini despre stilul operei lui G. S-au scris multe pagini despre stilul operei lui G. Călinescu, despre savoarea limbii utilizate, demonstrîndu-se căCălinescu, despre savoarea limbii utilizate, demonstrîndu-se că romancierul este un adevărat maestru în arta compoziţională.romancierul este un adevărat maestru în arta compoziţională. Mai puţin s-a vorbit însă de vocabularul din cele două romaneMai puţin s-a vorbit însă de vocabularul din cele două romane menţionate.menţionate. S-a neglijat valoarea stilistică a limbii folosite de S-a neglijat valoarea stilistică a limbii folosite de prozator, izbitoare prin abundenţa neologismelor care oprozator, izbitoare prin abundenţa neologismelor care o alcătuiesc. Această problemă a fost ridicată anticipat dealcătuiesc. Această problemă a fost ridicată anticipat de scriitorul însuşi: “Mulţi au oroare de neologisme (…) în ideeascriitorul însuşi: “Mulţi au oroare de neologisme (…) în ideea că pentru o anumită noţiune nu există decât o singură expresiecă pentru o anumită noţiune nu există decât o singură expresie justă (…). Cu toate acestea un dicţionar nu va fi niciodată ojustă (…). Cu toate acestea un dicţionar nu va fi niciodată o operă terminată, fiindcă limba este un proces viu, care se faceoperă terminată, fiindcă limba este un proces viu, care se face chiar în timpul gîndirii, binenţeles după anumite legi alechiar în timpul gîndirii, binenţeles după anumite legi ale gîndirii însăţi.”gîndirii însăţi.” 99

Naraţiunea predomină decisiv în compoziţia Naraţiunea predomină decisiv în compoziţia romanelor şi e realizată pretutindeni cu ajutorul neologismuluiromanelor şi e realizată pretutindeni cu ajutorul neologismului precis şi sintetic, deşi insistă analitic pe momente, gesturi şiprecis şi sintetic, deşi insistă analitic pe momente, gesturi şi situaţii inegale ca valoare epică şi se referă la feluritesituaţii inegale ca valoare epică şi se referă la felurite elemente ale acţiunii.elemente ale acţiunii. Dacă examinăm pasajele dialogate, se constată că, Dacă examinăm pasajele dialogate, se constată că, derogînd de la obiectivul realist consacrat, de definire socialăderogînd de la obiectivul realist consacrat, de definire socială şi individuală prin vorbire, personajele din şi individuală prin vorbire, personajele din Bietul Ioanide Bietul Ioanide şişi Scrinul negruScrinul negru folosesc toate acelaşi vocabular, indiferent de folosesc toate acelaşi vocabular, indiferent de apartenenţa de clasă sau de gradul de cultură, de vârstă sau deapartenenţa de clasă sau de gradul de cultură, de vârstă sau de preocupări.preocupări. Modul particular de istorisire care ni se impune în Modul particular de istorisire care ni se impune în cele două romane este tocmai stilul neologistic, cu feluritelecele două romane este tocmai stilul neologistic, cu feluritele sale implicaţii analitice, abstracte şi expresive.sale implicaţii analitice, abstracte şi expresive. Cantitativ, neologismele italiene din Cantitativ, neologismele italiene din Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru , sporesc şi prin întrebuinţarea lor pentru, sporesc şi prin întrebuinţarea lor pentru vocabularul tehnic aparţinînd arhitecturii, artei muzicale sauvocabularul tehnic aparţinînd arhitecturii, artei muzicale sau coregrafiei. Dintre acestea putem exemplifica princoregrafiei. Dintre acestea putem exemplifica prin împrumuturi italiene ca împrumuturi italiene ca stucăturăstucătură < < it. stuccatura, it. stuccatura, campanilăcampanilă

9 Monica Lazăr, Valori stilistice ale neologismului în “Scrinul negru”, în “Revista de istorie şi teorie literară”, Ed. Academiei, nr.3-4, 1965, p. 647.

14

<it. campanile, <it. campanile, stucstuc <it. stuco, <it. stuco, ariearie <it. aria, <it. aria, violinăviolină <it. <it. violino, violino, dodo <it. do, <it. do, pianofortepianoforte <it. pianoforte, <it. pianoforte, solfegiusolfegiu <it. <it. solfeggio, solfeggio, tarantelătarantelă <it. tarantella, : <it. tarantella, : “ “ StucăturaStucătura de pudră sublinia fenomenul în chipul celde pudră sublinia fenomenul în chipul cel mai flagrant.” (mai flagrant.” ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p.13), p.13) “Prinsese oroare de muzica vocală şi de “Prinsese oroare de muzica vocală şi de solfegiusolfegiu .”.” ((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.589), p.589) “Sub textul pentru “Sub textul pentru violinăviolină era şi acompaniamentul era şi acompaniamentul pentru pentru pianofortepianoforte , pe care, din lipsă de partener, Ioanide îl, pe care, din lipsă de partener, Ioanide îl ignora, nerespectînd exact puzele.” (ignora, nerespectînd exact puzele.” ( Scrinul NegruScrinul Negru , p. 357), p. 357) “Arhitectul Ioanide jucînd “Arhitectul Ioanide jucînd tarantelatarantela la Teatrul de la Teatrul de operă şi balet.” (operă şi balet.” ( Scrinul NegruScrinul Negru , p.634), p.634) Neologismele italiene sînt utilizate în cele două Neologismele italiene sînt utilizate în cele două romane călinesciene şi pentru denumirea unor profesiuniromane călinesciene şi pentru denumirea unor profesiuni precum precum ingineringiner <it ingegnere sau <it ingegnere sau locotenentlocotenent <it. locotenente, : <it. locotenente, : “Acesta era “Acesta era inginerulinginerul Nacu, colecţionar de artă, în Nacu, colecţionar de artă, în măsura economiilor sale.” (măsura economiilor sale.” ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p.78), p.78) “ “ LocotenentulLocotenentul Remus Gavrilescu îl ia pe fratele meu Remus Gavrilescu îl ia pe fratele meu la la locotenentullocotenentul Zamfirache, care avea în pază pe terorist, şi-I Zamfirache, care avea în pază pe terorist, şi-I spune : << Vreau să-l văd şi eu la faţă, sînt curios să ştiu cumspune : << Vreau să-l văd şi eu la faţă, sînt curios să ştiu cum arată un anarhist.>>” (arată un anarhist.>>” ( Scrinul NegruScrinul Negru , p.625), p.625) Dozajul masiv de neologisme italiene în Dozajul masiv de neologisme italiene în BietulBietul IoanideIoanide şi şi Scrinul negruScrinul negru , devine procedeu artistic prin nevoia, devine procedeu artistic prin nevoia resimţită de scriitor de a denumi foarte exact noţiunile, de a leresimţită de scriitor de a denumi foarte exact noţiunile, de a le disocia în chipul cel mai minuţios, de a le aplica, într-undisocia în chipul cel mai minuţios, de a le aplica, într-un anumit sens, etichete definite, de o precizie aproapeanumit sens, etichete definite, de o precizie aproape matematică.matematică. La o analiză atentă, din punct de vedere morfologic, La o analiză atentă, din punct de vedere morfologic, a celor două romane călinesciene, se observă numărul mare dea celor două romane călinesciene, se observă numărul mare de substantive cu etimologie italiană, precum substantive cu etimologie italiană, precum acvaforteacvaforte <it. <it. acquaforte, acquaforte, canaliecanalie <it. canaglia, <it. canaglia, capelăcapelă <it. capella, <it. capella, capodoperăcapodoperă <it. capo d’opera, <it. capo d’opera, geloziegelozie <it.gelosia, <it.gelosia, mafiemafie <it. <it. mafia, mafia, piaţăpiaţă <it. piazza, <it. piazza, seratăserată <it. serrata, <it. serrata, bastardbastard <it. <it. bastardo, bastardo, maestrumaestru <it. maestro, <it. maestro, triltril <it. trillo, etc., : <it. trillo, etc., : “ “ CanaliaCanalia ! şopti amabil doamna Valsamany.” ( ! şopti amabil doamna Valsamany.” ( BietulBietul IoanideIoanide , p.5), p.5) “Alerga prin locurile ameninţate, se aşeza cu spatele “Alerga prin locurile ameninţate, se aşeza cu spatele la tablouri, făcea sforţări eroice spre a-şi mîntuila tablouri, făcea sforţări eroice spre a-şi mîntui capodoperelecapodoperele .” (.” (Scrinul NegruScrinul Negru , p.59), p.59) “Felul liniştit cum vorbeşte mama cu tata şi cu “Felul liniştit cum vorbeşte mama cu tata şi cu generalul, lipsa lor de generalul, lipsa lor de geloziegelozie mi s-au părut foarte nostime.” mi s-au părut foarte nostime.” ((Scrinul NegruScrinul Negru , p.73), p.73)

15

În ceea ce priveşte numărul adjectivelor şi al În ceea ce priveşte numărul adjectivelor şi al verbelor cu etimologie italiană, putem spune că este foarteverbelor cu etimologie italiană, putem spune că este foarte redus, astfel avem adjective ca: redus, astfel avem adjective ca: danezdanez <it. danese; sau verbe <it. danese; sau verbe precum: precum: seralseral <it. serale, <it. serale, costacosta <it. costare, <it. costare, oferioferi <it. offerire,<it. offerire, scuzascuza <scusare, <scusare, studiastudia <it. studiare, etc., : <it. studiare, etc., : “Soneria se auzi repede, voiau să încheie mai curînd “Soneria se auzi repede, voiau să încheie mai curînd repetiţia generală, spre a face cu putinţă pregătirearepetiţia generală, spre a face cu putinţă pregătirea spectacolului seralspectacolului seral .. ” (” (Scrinul NegruScrinul Negru , p.651), p.651) “Acesta, e drept, nu participase direct la crimă, dar şi “Acesta, e drept, nu participase direct la crimă, dar şi de-ar fi luat parte, Hangerlioaica l-de-ar fi luat parte, Hangerlioaica l- ar fi scuzatar fi scuzat .” .” (.” .” (BietulBietul IoanideIoanide , p.512), p.512) Acestea sînt doar cîteva exemple care demonstrează Acestea sînt doar cîteva exemple care demonstrează prezenţa elementului neologic italian în prezenţa elementului neologic italian în Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru .. G. Călinescu a fost un scriitor care a folosit din G. Călinescu a fost un scriitor care a folosit din abundenţă neologismul italian, firească urmare a formaţiei saleabundenţă neologismul italian, firească urmare a formaţiei sale intelectuale, italienismul propriu-zis fiind desigur greu deintelectuale, italienismul propriu-zis fiind desigur greu de identificat, uneori altoindu-se pe un cuvînt franţuzesc, alteoriidentificat, uneori altoindu-se pe un cuvînt franţuzesc, alteori confunzîndu-se cu un latinism.confunzîndu-se cu un latinism. Cert este că autorul dă dovadă de multă acuitate în Cert este că autorul dă dovadă de multă acuitate în alegerea cuvîntului potrivit, astfel încît, acesta să se ataşezealegerea cuvîntului potrivit, astfel încît, acesta să se ataşeze perfect contextului şi personajelor, fără a atrage atenţia asupraperfect contextului şi personajelor, fără a atrage atenţia asupra sa, fără a părea nenatural sau extravagant.sa, fără a părea nenatural sau extravagant.

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IVLexicul neologic italian; prezentare şi interpretareLexicul neologic italian; prezentare şi interpretare

16

Paginile care urmează cuprind listele de cuvinte Paginile care urmează cuprind listele de cuvinte neologice italiene, prezentate în romanele neologice italiene, prezentate în romanele Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru . Cuvintele sînt aşezate în ordine alfabetică.. Cuvintele sînt aşezate în ordine alfabetică. Primele pagini cuprind cuvintele cu etimologie unică Primele pagini cuprind cuvintele cu etimologie unică italiană, în timp ce ultimele pagini conţin cuvintele cuitaliană, în timp ce ultimele pagini conţin cuvintele cu etimologie multiplă: italiană-latină şi italiană-franceză.etimologie multiplă: italiană-latină şi italiană-franceză.

Substantive cu etimologie italianăSubstantive cu etimologie italiană

1.Substantive feminine cu etimologie italiană1.Substantive feminine cu etimologie italiană

17

acvafórteacvafórte <it. <it. acquaforteacquaforte “Luînd ca temă cîteva “Luînd ca temă cîteva acvaforteacvaforte de Aman, adunase de Aman, adunase de pildă, mai ales cu concursul doamnei Farfara, un număr dede pildă, mai ales cu concursul doamnei Farfara, un număr de mobile rebegite, dar graţioase, pe care Expertul cu ajutorulmobile rebegite, dar graţioase, pe care Expertul cu ajutorul tapiţerilor le restaurase, şi crease <<un salon românesc dintapiţerilor le restaurase, şi crease <<un salon românesc din epoca lui Th. Aman>>, pe care-l petrecuse cu un preţepoca lui Th. Aman>>, pe care-l petrecuse cu un preţ impunător.”impunător.”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p 418), p 418)

anticámerăanticámeră <it. <it. anticameraanticamera “Într-o astfel de “Într-o astfel de anticamerăanticameră , Pomponescu lua la orele, Pomponescu lua la orele zece dimineaţa cafeaua cu lapte în sufragerie împreună cuzece dimineaţa cafeaua cu lapte în sufragerie împreună cu doamna Pomponescu – mamă şi doamna Pomponescu –doamna Pomponescu – mamă şi doamna Pomponescu – consoartă.”consoartă.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p 129), p 129)

“Intrînd în “Intrînd în anticamerăanticameră , lăptăreasa turnă doi litri de, lăptăreasa turnă doi litri de lapte într-o cratiţă de aluminiu, apoi zise cu blîndeţe:lapte într-o cratiţă de aluminiu, apoi zise cu blîndeţe: -Poate mă plătiţi şi pe mine!” -Poate mă plătiţi şi pe mine!”

((Scrinul negruScrinul negru , p.507), p.507)

armátăarmátă < it. < it. armataarmata “În faţa răsturnării totale a valorilor, voiau parcă să “În faţa răsturnării totale a valorilor, voiau parcă să se fortifice cu ajutorul unei se fortifice cu ajutorul unei armatearmate de morţi, răspunzînd astfel de morţi, răspunzînd astfel ierarhiei noi cu una imposibil de contestat.”ierarhiei noi cu una imposibil de contestat.”

( (Scrinul negruScrinul negru , p.115), p.115) árieárie <it. <it. ariaaria

“Cu acest prilej fu solicitată şi Ioana să cînte cîteva “Cu acest prilej fu solicitată şi Ioana să cînte cîteva ariiarii franceze cu acompaniamentul pianistului, şi se pune franceze cu acompaniamentul pianistului, şi se pune întrebarea dacă invitarea ei nu pornise la sugestia luiîntrebarea dacă invitarea ei nu pornise la sugestia lui Pomponescu.”Pomponescu.”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p.168), p.168) “Am avut sentimentul că văd “Am avut sentimentul că văd ariaaria lui Haendel.” lui Haendel.”


bárcăbárcă <it. <it. barcabarca “O “O barcăbarcă cu motor condusă cu propria-ţi mînă şi un cu motor condusă cu propria-ţi mînă şi un <<hei>>, strigat cu pieptul tău fac mai mult decît toate odele<<hei>>, strigat cu pieptul tău fac mai mult decît toate odele şi epodele lui Horaţiu.”şi epodele lui Horaţiu.”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , 265), 265)

18

burghezíeburghezíe <it. <it. borghesiaborghesia “În gîndul lui califică îndată pe Gaittany drept “În gîndul lui califică îndată pe Gaittany drept <<dobitoc>>, pentru că n-avusese nicidecum intenţia să ia<<dobitoc>>, pentru că n-avusese nicidecum intenţia să ia peste picior aristocraţia, pe care o socotea mai puţin ofensivăpeste picior aristocraţia, pe care o socotea mai puţin ofensivă decît decît burgheziaburghezia .”.”


cámbiecámbie <it. <it. cambiocambio “Sufleţel renunţă la bani pentru post, îi trebuia “Sufleţel renunţă la bani pentru post, îi trebuia cambiacambia ca s-o arate la cunoscuţi, eventual s-o reproducă în ca s-o arate la cunoscuţi, eventual s-o reproducă în facsimil, în reviste în cazul cînd ar fi fost trădat.”facsimil, în reviste în cazul cînd ar fi fost trădat.”

( (Bietul IoanideBietul Ioanide , p.24), p.24)

campanílăcampanílă <it. <it. campanilecampanile “Spre a fi mai convingător, transformă proiectul în “Spre a fi mai convingător, transformă proiectul în machetă de ipsos, ce reprezenta Palatul comunal (cu omachetă de ipsos, ce reprezenta Palatul comunal (cu o clopotniţă în speţa clopotniţă în speţa campanileicampanilei din Piaţa San Marco din din Piaţa San Marco din Veneţia, însă dreaptă, austeră, turnată în beton armat şiVeneţia, însă dreaptă, austeră, turnată în beton armat şi vărgată cu careuri) şi bazilica.”vărgată cu careuri) şi bazilica.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.446), p.446)

canáliecanálie <it. <it. canagliacanaglia “- “- CanaliaCanalia ! şopti amabil doamna Valsamany.” ! şopti amabil doamna Valsamany.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.5), p.5) “Lui Ioanide îi repugna să violenteze şi a întreprinde “Lui Ioanide îi repugna să violenteze şi a întreprinde ceva neconsimţit faţă de Mini I se înfăţişa în minte ca oceva neconsimţit faţă de Mini I se înfăţişa în minte ca o purtare de purtare de canaliecanalie .”.”

( (Scrinul negruScrinul negru , p.104), p.104) capélăcapélă <it. <it. capellacapella

“Bazilica era mai mult o “Bazilica era mai mult o capelăcapelă personală.” personală.”((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.466), p.466)

capodóperăcapodóperă <it. <it. capocapo d’operad’opera “Şi aci prestigiul “Şi aci prestigiul capodoperelorcapodoperelor cauza lui Sufleţel o cauza lui Sufleţel o comoţie morală, fără raport la valoarea muzicii în sine, darcomoţie morală, fără raport la valoarea muzicii în sine, dar emoţia era tot aşa de convulsivă ca şi faţă de emoţia era tot aşa de convulsivă ca şi faţă de Georgicele Georgicele luilui Virgil.”Virgil.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.233), p.233) “Alerga prin locurile ameninţate, se aşeza cu spatele “Alerga prin locurile ameninţate, se aşeza cu spatele la tablouri, făcea sforţări eroice spre a-şi mîntuila tablouri, făcea sforţări eroice spre a-şi mîntui capodoperelecapodoperele .”.”


19

cavaleriécavalerié <it. <it. cavalleriacavalleria “Altfel, avusese gradul de general în “Altfel, avusese gradul de general în cavaleriecavalerie .”.”

( (Scrinul negruScrinul negru , p.8), p.8)

copértăcopértă <it. <it. copertacoperta “Pe o foaie de muşama roşie întinsese marfa de “Pe o foaie de muşama roşie întinsese marfa de vînzare: siringi Record de dimensiuni mari, două cutii cuvînzare: siringi Record de dimensiuni mari, două cutii cu canule pentru injecţii, un binoclu militar în toc de piele, uncanule pentru injecţii, un binoclu militar în toc de piele, un termometru de baie în ramă de lemn, cîteva pneuri de bicicletătermometru de baie în ramă de lemn, cîteva pneuri de bicicletă şi cronicile în ediţia Kogălniceanu, legate în pînză şi cuşi cronicile în ediţia Kogălniceanu, legate în pînză şi cu copertacoperta întîiului volum dată la o parte şi pironită cu o întîiului volum dată la o parte şi pironită cu o scrumieră de alabastru, de vînzare şi ea.”scrumieră de alabastru, de vînzare şi ea.”

( ( Scrinul negruScrinul negru , p.28), p.28)

gelozíegelozíe <it. <it. gelosiagelosia “Felul liniştit cum vorbeşte mama cu tata şi cu “Felul liniştit cum vorbeşte mama cu tata şi cu generalul, lipsa lor de generalul, lipsa lor de geloziegelozie mi s-a părut foarte nostime.” mi s-a părut foarte nostime.”


lagúnălagúnă <it. <it. lagunalaguna “<<Ce zici de “<<Ce zici de lagunalaguna asta?>> îl întrebase odată asta?>> îl întrebase odată Ioanide, în Cişmigiu, voind să-şi continue prin el impresiaIoanide, în Cişmigiu, voind să-şi continue prin el impresia asupra bazinurilor asimetrice cu pretenţii de lacustritateasupra bazinurilor asimetrice cu pretenţii de lacustritate naturală.”naturală.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.20), p.20) “Cînd apele umflate ale fluviilor se revarsă peste “Cînd apele umflate ale fluviilor se revarsă peste cîmpuri, înghiţind locuinţele oamenilor, acela care se salveazăcîmpuri, înghiţind locuinţele oamenilor, acela care se salvează sărind de pe acoperiş, într-o luntre, străbătînd neaşteptatasărind de pe acoperiş, într-o luntre, străbătînd neaşteptata lagunălagună pe care plutesc trunchiuri întregi de copaci, vite pe care plutesc trunchiuri întregi de copaci, vite înecate şi deasupra căreia apar coamele stejarilor, ca miciînecate şi deasupra căreia apar coamele stejarilor, ca mici tufişuri de plante acvatice, nu poate, cu toate pierderiletufişuri de plante acvatice, nu poate, cu toate pierderile suferite, să-şi reprime un sentiment de admiraţie pentrusuferite, să-şi reprime un sentiment de admiraţie pentru măreţia fenomenului.”măreţia fenomenului.”


máfiemáfie <it. <it. mafiamafia “Avem de-a face cu o “Avem de-a face cu o mafiemafie a destrămării, lucrurile a destrămării, lucrurile nici nu se mai ascund.”nici nu se mai ascund.”


mitraliérămitraliéră <it. <it. mitraglieramitragliera

20

“-Bestiile apocaliptice! “-Bestiile apocaliptice! MitralieraMitraliera sau banii!” sau banii!”((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.223), p.223)

“Trei camioane cu bănci se umplură de soldaţi cu tot “Trei camioane cu bănci se umplură de soldaţi cu tot echipamentul, inclusiv echipamentul, inclusiv mitralieremitraliere .”.”


piaţăpiaţă <it. <it. piazzapiazza “Ioanide îşi aşezase un fotoliu în drumul plin de “Ioanide îşi aşezase un fotoliu în drumul plin de iarbă (strada, într-un cartier nou, era foarte puţin frecventatăiarbă (strada, într-un cartier nou, era foarte puţin frecventată de vehicule, fiind nepavată la un capăt) şi reconstituia pe ode vehicule, fiind nepavată la un capăt) şi reconstituia pe o masă nişte machete plesnite de clădiri, rînduindu-le în jurulmasă nişte machete plesnite de clădiri, rînduindu-le în jurul unei presupuse unei presupuse pieţepieţe în miniatură.” în miniatură.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.7), p.7) “Trecură prin trei “Trecură prin trei pieţepieţe vaste, prin ilimitate curţi vaste, prin ilimitate curţi interioare, ce dădeau clădirilor perpective de viziuniinterioare, ce dădeau clădirilor perpective de viziuni arhitecturale de Renaştere.”arhitecturale de Renaştere.”


piaţétăpiaţétă <it. <it. piazzettapiazzetta “La mine e un fel de “La mine e un fel de piaţetăpiaţetă din care se desfac alte din care se desfac alte străzi.”străzi.”


schíţăschíţă <it. <it. schizzoschizzo “Ioanide trase blocul din buzunar: execută o “Ioanide trase blocul din buzunar: execută o schiţăschiţă ,, apoi începu să măsoare, ceru sfori şi, în tăcere, ajutat deapoi începu să măsoare, ceru sfori şi, în tăcere, ajutat de Cornel, însemnă temelia.”Cornel, însemnă temelia.”


serátăserátă <it. <it. serataserata “Caty şi-a făcut sală de muzică cu două piane, harfă, “Caty şi-a făcut sală de muzică cu două piane, harfă, şi dădea cu prietenele ei şi dădea cu prietenele ei serateserate muzicale, la care invitau şi pe muzicale, la care invitau şi pe Nicu.”Nicu.”


spádăspádă <it. <it. spadaspada “Într-o revărsare de ape care-ţi ajunge pînă la pîntece “Într-o revărsare de ape care-ţi ajunge pînă la pîntece aş vrea să-l văd pe Achile învîrtind aş vrea să-l văd pe Achile învîrtind spadaspada .”.”


speránţăsperánţă <it. <it. speranzasperanza

21

“Cîtăva vreme nutri o “Cîtăva vreme nutri o speranţăsperanţă nebună în efectul nebună în efectul cererii de graţiere, apoi, cînd înţelese că aceasta va fi respinsă,cererii de graţiere, apoi, cînd înţelese că aceasta va fi respinsă, frica lui luă forma unui delir furios.”frica lui luă forma unui delir furios.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.527), p.527) “Motivul pentru care se adunase la mareşalul “Motivul pentru care se adunase la mareşalul Cornescu monseniorul, prinţul Hanerliu, prinţesa Şerica şiCornescu monseniorul, prinţul Hanerliu, prinţesa Şerica şi ceilalţi era următorul: Hangerlioaica îi convoca pe toţi în aceaceilalţi era următorul: Hangerlioaica îi convoca pe toţi în acea zi spre a discuta două probleme importante ivite în ultimazi spre a discuta două probleme importante ivite în ultima vreme, fiindcă aveau obieceiul toţi să se consulte, să sevreme, fiindcă aveau obieceiul toţi să se consulte, să se informeze reciproc, să formuleze informeze reciproc, să formuleze speranţesperanţe în comun.” în comun.”


stímăstímă <it. <it. stimastima “Astfel, preţuia motocicleta ca o mare satisfacţie “Astfel, preţuia motocicleta ca o mare satisfacţie proprie, totuşi dacă i-ar fi fost prezentată o persoană cu titluproprie, totuşi dacă i-ar fi fost prezentată o persoană cu titlu de inventator al motocicletei nu i-ar fi acordat nici o de inventator al motocicletei nu i-ar fi acordat nici o stimăstimă .”.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p. 422), p. 422)

stradélăstradélă <it. <it. stradellastradella “Scrisoarea era adresată nu la locuinţa lui, ci în “Scrisoarea era adresată nu la locuinţa lui, ci în strada Coteşti, o strada Coteşti, o stradelăstradelă pe lîngă biserica uniţilor din strada pe lîngă biserica uniţilor din strada Polonă.”Polonă.”


stucătúrăstucătúră <it. <it. stuccaturastuccatura “ “ StucaturaStucatura de pudră sublinia fenomenul în chipul cel de pudră sublinia fenomenul în chipul cel mai flagrant.”mai flagrant.”


tarantélătarantélă <it. <it. tarantellatarantella “Arhitectul Ioanide jucînd “Arhitectul Ioanide jucînd tarantelatarantela la Teatrul de la Teatrul de operă şi balet.”operă şi balet.”


teracótăteracótă <it. <it. terracottaterracotta “Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni “Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni celor bătrîneşti, cu două coloane şi ornamentaţii baroce, însăcelor bătrîneşti, cu două coloane şi ornamentaţii baroce, însă construită în construită în teracotăteracotă albă.” albă.”


22

tratatívetratatíve <it. <it. trattativetrattative “Madam Pomponescu începu “Madam Pomponescu începu tratativetratative prin Gaittany, prin Gaittany, care la rîndu-I se puse în contact cu Hangerliu, în scopul de acare la rîndu-I se puse în contact cu Hangerliu, în scopul de a capta pe prinţesă.”capta pe prinţesă.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.400), p.400) “-Dacă găseşti în altă parte mai ieftin, încheie “-Dacă găseşti în altă parte mai ieftin, încheie tratativeletratativele madam Farfara, foarte bine.” madam Farfara, foarte bine.”


valútăvalútă <it. <it. valutavaluta “Dar de ce să nu-mi spună? Şi cu ce bani? De unde “Dar de ce să nu-mi spună? Şi cu ce bani? De unde valutavaluta?”?”


violinăviolină <it. <it. violinoviolino “Solo sau în grupuri, balerinele piruetau pe variaţii “Solo sau în grupuri, balerinele piruetau pe variaţii graţioase şi pastorale, în care se distingeau graţioase şi pastorale, în care se distingeau violineleviolinele şi şi flautele.”flautele.”


2. Substantive masculine cu etimologie italiană2. Substantive masculine cu etimologie italiană

bastárdbastárd <it. <it. bastardobastardo “Aci calitatea de “Aci calitatea de bastardbastard intra în joc, avînd o funcţie intra în joc, avînd o funcţie onorabilă şi ilegal.”onorabilă şi ilegal.”


dódó <it. <it. dodo “Apoi, încovoindu-se sever asupra violinei, începu să “Apoi, încovoindu-se sever asupra violinei, începu să cînte aria din sonata lui Tremais, alunecînd degetul spre acînte aria din sonata lui Tremais, alunecînd degetul spre a trece pe aceeaşi coardă de la trece pe aceeaşi coardă de la dodo la nota la de sus cu o extremă la nota la de sus cu o extremă prudenţă şi emoţie.”prudenţă şi emoţie.”


ingíneringíner <it. <it. ingegnereingegnere “Acesta era “Acesta era inginerul inginerul Nacu, colecţionar de artă, înNacu, colecţionar de artă, în măsura economiilor sale.”măsura economiilor sale.”

( (BietulBietul IoanideIoanide , p. 78), p. 78) “Acesta era “Acesta era inginerulinginerul Antoine Hangerliu, căsătorit cu Antoine Hangerliu, căsătorit cu Şerica Băleanu, rudă a monseniorului şi vestită şi ea prinŞerica Băleanu, rudă a monseniorului şi vestită şi ea prin veleităţile ei princiare.”veleităţile ei princiare.”

23


italiánitalián <it. <it. italianoitaliano “Mai tîrziu, uitînd de indispoziţie, primi invitaţia “Mai tîrziu, uitînd de indispoziţie, primi invitaţia unui unui italianitalian bu, cu părul negru şi foarte ondulat şi cu ceafa bu, cu părul negru şi foarte ondulat şi cu ceafa voinică şi lată (aceasta din urmă particularitate apărea foartevoinică şi lată (aceasta din urmă particularitate apărea foarte răspîndită la bărbaţi).”răspîndită la bărbaţi).”


locotenéntlocotenént <it. <it. locotenentelocotenente “ “ LocotenentulLocotenentul Remus Gavrilcea îl ia pe fratele meu Remus Gavrilcea îl ia pe fratele meu la la locotenentullocotenentul Zamfirache, care avea în pază pe terorist, şi-I Zamfirache, care avea în pază pe terorist, şi-I spune: <<Vreau să-l văd şi eu la faţă, sînt curios să ştiu cumspune: <<Vreau să-l văd şi eu la faţă, sînt curios să ştiu cum arată un anarhist.>>”arată un anarhist.>>”


maéstrumaéstru <it. <it. maestromaestro “Dar, în sfîrşit, se simţea mîna “Dar, în sfîrşit, se simţea mîna maestruluimaestrului .”.”

((BietulBietul IoanideIoanide , p. 79), p. 79) “Însă ca să nu se supere pe Betty şi pe Caty, se aşeza “Însă ca să nu se supere pe Betty şi pe Caty, se aşeza în capătul mesei, în sufrageria cea mare, şi pierdea un ceas şiîn capătul mesei, în sufrageria cea mare, şi pierdea un ceas şi jumătate la un prînz complicat, la care luau parte guvernanta,jumătate la un prînz complicat, la care luau parte guvernanta, maestrulmaestrul de călărie, o dată un de călărie, o dată un maestrumaestru de dans sau de muzică de dans sau de muzică şi mai întotdeauna invitaţi.”şi mai întotdeauna invitaţi.”


ministeriábilministeriábil <it. <it. ministeriabileministeriabile “ “ MinisteriabilulMinisteriabilul ridică uşor din umăr şi, tulburat, se ridică uşor din umăr şi, tulburat, se preocupă de mestecarea cu linguriţa a laptelui.”preocupă de mestecarea cu linguriţa a laptelui.”

( (BietulBietul IoanideIoanide , p. 128), p. 128)

3. Substantive neutre cu etimologie italiană3. Substantive neutre cu etimologie italiană

adágioadágio <it. <it. adagioadagio “În fine, vioara solo, acompaniată de harfă, începu “În fine, vioara solo, acompaniată de harfă, începu plutitorul plutitorul adagioadagio .”.”


arpégiuarpégiu <it. <it. arpeggioarpeggio

24

“Actul final începu cu un antract muzical, cu “Actul final începu cu un antract muzical, cu arpegiaturiarpegiaturi de harfe.” de harfe.”


asédiuasédiu <it. <it. assedioassedio “Apoi Hagienuş veni cu un cap de bărbat grec cu “Apoi Hagienuş veni cu un cap de bărbat grec cu barba plesnită într-o parte, remarcabil prin impresia de păr unsbarba plesnită într-o parte, remarcabil prin impresia de păr uns cu ulei pe care o făcea marmura; după aceea cu un miccu ulei pe care o făcea marmura; după aceea cu un mic basorelief asirian narînd basorelief asirian narînd asediulasediul cetăţii Susa, sub cetăţii Susa, sub Asshurbanipal.”Asshurbanipal.”

((BietulBietul IoanideIoanide , p. 609), p. 609) bastónbastón <it. <it. bastonebastone

“Ştia că acesta nu poate să şadă locului mai mult de “Ştia că acesta nu poate să şadă locului mai mult de o jumătate de oră, cel mult un ceas, după care epuizîndu-şio jumătate de oră, cel mult un ceas, după care epuizîndu-şi doza de <<perfect>> şi <<da>>, îşi lua doza de <<perfect>> şi <<da>>, îşi lua bastonulbastonul şi trecea…” şi trecea…”


dispréţdispréţ <it. <it. disprezzodisprezzo “Un exemplar căzu şi în mîinile lui Ioanide, acesta “Un exemplar căzu şi în mîinile lui Ioanide, acesta însă îl aruncă fără a-l citi, dar nu dintr-un sentiment deînsă îl aruncă fără a-l citi, dar nu dintr-un sentiment de dispreţdispreţ , ci fiindcă, distrat, nu observă despre ce tratează,, ci fiindcă, distrat, nu observă despre ce tratează, crezînd că e o broşură adventistă.”crezînd că e o broşură adventistă.”


duétduét <it. <it. duettoduetto “Siegfrid şi Odette, în “Siegfrid şi Odette, în duetduet , începură să danseze.”, începură să danseze.”


pianofórtepianofórte <it. <it. pianofortepianoforte “Sub textul pentru violină era şi acompaniamentul “Sub textul pentru violină era şi acompaniamentul pentru pentru pianofortepianoforte , pe care, din lipsă de partener, Ioanide îl, pe care, din lipsă de partener, Ioanide îl ignora, nerespectînd exact pauzele.”ignora, nerespectînd exact pauzele.”


pizzicátopizzicáto <cuv.it. <cuv.it. “Piesa, foarte mult “Piesa, foarte mult pizzicatapizzicata în partea a doua, pe c în partea a doua, pe c are o alesese Cucly ca să nu întoarcă placa, era o virtuozitateare o alesese Cucly ca să nu întoarcă placa, era o virtuozitate pentru violină, cu măsuri executate pentru violină, cu măsuri executate saltatosaltato şi trăsături pline şi şi trăsături pline şi vibrante de arcuş.”vibrante de arcuş.”


portofóliuportofóliu <it. <it. portafoglioportafoglio

25

“În mod normal, după depunerea “În mod normal, după depunerea portofoliuluiportofoliului ,, Pomponescu rămînea cu destui <<amici politici>> ca să-şiPomponescu rămînea cu destui <<amici politici>> ca să-şi permită menţinerea unei mici curţi.”permită menţinerea unei mici curţi.”


sédiusédiu <it <it sediosedio “Cum de aci înainte regele Lear zicea în glumă, “Cum de aci înainte regele Lear zicea în glumă, mergînd la madam Pomponescu, <<mă duc la mergînd la madam Pomponescu, <<mă duc la sediusediu>>, casa lui>>, casa lui pomponescu fu denumită <<pomponescu fu denumită << sediusediu>> în mod general.”>> în mod general.”

( (Bietul IoanideBietul Ioanide , p. 401), p. 401) “Ajuns în Capitală, rătăci cîtăva vreme, meditînd la “Ajuns în Capitală, rătăci cîtăva vreme, meditînd la cine să se ducă întîi, în fine se sui la locuinţa Şerichiicine să se ducă întîi, în fine se sui la locuinţa Şerichii Băleanu, la Băleanu, la sediulsediul cabinetului numismatic, care se afla într-o cabinetului numismatic, care se afla într-o vilă ce aparţinuse unui înalt personaj de la curte.”vilă ce aparţinuse unui înalt personaj de la curte.”


solfégiusolfégiu <it. <it. solfeggiosolfeggio “Prinsese oroare de muzica vocală şi de “Prinsese oroare de muzica vocală şi de solfegiusolfegiu .”.”


sólosólo <it. <it. solosolo “În materie de muzică îl rugase pe Hergot să-I cînte “În materie de muzică îl rugase pe Hergot să-I cînte solosolo , fără acompaniament de piano.”, fără acompaniament de piano.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.461), p.461) “Un “Un solosolo de oboi dădea accente triste naraţiunii.” de oboi dădea accente triste naraţiunii.”


stucstuc <it. <it. stucostuco “Pe pereţi, printre o sumedenie de mici picturi în “Pe pereţi, printre o sumedenie de mici picturi în ulei, reprezentînd peisaje orientale, încadrate în rameulei, reprezentînd peisaje orientale, încadrate în rame combinate din bucăţi de fildeş şi linii de abanos, tronau douăcombinate din bucăţi de fildeş şi linii de abanos, tronau două mari portrete de femei, în rame de mari portrete de femei, în rame de stucstuc poleit, prea de tot late poleit, prea de tot late şi brodate ca uşile de la altare.”şi brodate ca uşile de la altare.”


triltril <it. <it. trillotrillo “Ar fi fost, cerîndu-ţi un copil, un egoism stupid ca “Ar fi fost, cerîndu-ţi un copil, un egoism stupid ca al romanilor care mîncau privighetori spre a fi originali,al romanilor care mîncau privighetori spre a fi originali, lipsind pădurile de lipsind pădurile de triluritriluri .”.”


26

Adjective cu etimologie italianăAdjective cu etimologie italiană

asediátăasediátă <it. <it. assediareassediare “M-am născut într-o fortăreaţă, în care mă simt “M-am născut într-o fortăreaţă, în care mă simt asediatăasediată .”.”


burghézburghéz <it. <it. borgheseborghese “Fiul lui Capgros, magistrat şi deputat înainte de “Fiul lui Capgros, magistrat şi deputat înainte de 1900, se proclamă singur Rudolf Hangerliu, zis Capgros,1900, se proclamă singur Rudolf Hangerliu, zis Capgros, nevoind să renunţe, din raţiuni politice, la numele denevoind să renunţe, din raţiuni politice, la numele de burghezburghez .”.”


danézdanéz <it <it danesedanese “Miliţienii priveau un mare cîine “Miliţienii priveau un mare cîine danezdanez gri cu pete ca gri cu pete ca de fum întins jos la marginea şoselei şi care judecînd după ode fum întins jos la marginea şoselei şi care judecînd după o baltă de sînge, fusese împuşcat.”baltă de sînge, fusese împuşcat.”


gelósgelós <it. <it. gelosogeloso “O femeie este “O femeie este geloasăgeloasă nu numai cînd iubeşte, dar şi nu numai cînd iubeşte, dar şi cînd nu mai este iubită.”cînd nu mai este iubită.”


italianitalian <it. <it. italianoitaliano “Pe o ladă de formă “Pe o ladă de formă italianăitaliană (ca o cassapanca (ca o cassapanca sculptată cu flori şi capete de îngeri) se ridica un vraf de cărţisculptată cu flori şi capete de îngeri) se ridica un vraf de cărţi îmbrăcate în piele, păstrînd – după aspectul lor de vechime,îmbrăcate în piele, păstrînd – după aspectul lor de vechime, cotoarele imprimate în aur şi găurile de cari – ediţii dincotoarele imprimate în aur şi găurile de cari – ediţii din secolul al XVIII-lea.”secolul al XVIII-lea.”


negatívnegatív <it. <it. negativonegativo “Zenaida Manu, zisă Străchineasca, clătina mereu din “Zenaida Manu, zisă Străchineasca, clătina mereu din cap, aparent cap, aparent negativnegativ .”.”


serálserál <it. <it. seraleserale

27

“Soneria se auzi repede, vroiau să încheie mai curînd “Soneria se auzi repede, vroiau să încheie mai curînd repetiţia generală, spre a face cu putinţă pregătirearepetiţia generală, spre a face cu putinţă pregătirea spectacolului spectacolului seralseral .”.”


strániustrániu <it. <it. straniostranio cf.it. cf.it. stranostrano “Lipsa de contact cu alţi copii, într-o şcoală, făcuse “Lipsa de contact cu alţi copii, într-o şcoală, făcuse pe Filip meditativ şi emotiv, şi asta se vedea din exerciţiilepe Filip meditativ şi emotiv, şi asta se vedea din exerciţiile sale la clavecin caracterizate printr-o sensibilitate sale la clavecin caracterizate printr-o sensibilitate straniestranie pentru acea vîrstă, avînd în vedere că n-avea o vocaţiepentru acea vîrstă, avînd în vedere că n-avea o vocaţie excepţională pentru muzică.”excepţională pentru muzică.”


studiátstudiát <it. <it. studiarestudiare “Fapt este că reverberaţia străzii a fost “Fapt este că reverberaţia străzii a fost studiatăstudiată noaptea, din moment ce, după acest examen, Munteanu, trecîndnoaptea, din moment ce, după acest examen, Munteanu, trecînd cu maşina pe stradă, a ochit becul cu revolverul.”cu maşina pe stradă, a ochit becul cu revolverul.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.261), p.261) “Pălăria, sutana, pantofii se învechiseră, dar prelatul “Pălăria, sutana, pantofii se învechiseră, dar prelatul le curăţa cu zelul cu care o pisică îşi linge blana şi apăreale curăţa cu zelul cu care o pisică îşi linge blana şi apărea mereu sclivisit, foşnitor şi de o smerenie mereu sclivisit, foşnitor şi de o smerenie studiatăstudiată .”.”


Adverbe cu etimologie italianăAdverbe cu etimologie italiană

allégroallégro <cuv.it. <cuv.it. “Orchestra cînta “Orchestra cînta allegroallegro vivo, simbolizînd naraţia vivo, simbolizînd naraţia vieţii sale, pe care Odette o face lui Siegfrid.”vieţii sale, pe care Odette o face lui Siegfrid.”


piánopiáno <cuv.it. <cuv.it. “Cînd însă descria punţi curbe deasupra parchetului, “Cînd însă descria punţi curbe deasupra parchetului, întindea mîinile lateral, într-un gest de plutire pe fluide, şi seîntindea mîinile lateral, într-un gest de plutire pe fluide, şi se ridica sau cobora mai uşor sau mai plină de pondere după cumridica sau cobora mai uşor sau mai plină de pondere după cum pasajul era pasajul era pianopiano ori forte.” ori forte.”

28

((Scrinul negruScrinul negru , p. 179), p. 179)

Verbe cu etimologie italianăVerbe cu etimologie italiană

costácostá <it. <it. costarecostare “Cît te-a “Cît te-a costatcostat materialul?” materialul?”


intonáintoná <it. <it. intonareintonare “Ex-ministrul fusese impresionat afară din cale de “Ex-ministrul fusese impresionat afară din cale de procesiunea de lumînări din faţa casei sale şi de corpulprocesiunea de lumînări din faţa casei sale şi de corpul plutonului cu cizme plutonului cu cizme intonîndintonînd ::

Strigăm în ciuda sorţii:Strigăm în ciuda sorţii:Să ne trăiască morţii !”Să ne trăiască morţii !”


invidiáinvidiá <it. invidiare <it. invidiare “-Trăim vremuri măreţe, perora Ioanide, privit cu “-Trăim vremuri măreţe, perora Ioanide, privit cu coada ochiului de către trecători, peste un secol urmaşii ne vorcoada ochiului de către trecători, peste un secol urmaşii ne vor invidia, aşa cum invidiem noi pe contemporanii luiinvidia, aşa cum invidiem noi pe contemporanii lui Robespierre şi ai lui Bonaparte.”Robespierre şi ai lui Bonaparte.”


oferíoferí <it. <it. offerireofferire “Reprezentantul “Reprezentantul oferioferi din proprie iniţiativă o chirie din proprie iniţiativă o chirie disproporţionat de mare faţă de valoarea localului, la caredisproporţionat de mare faţă de valoarea localului, la care Gulimănescu, lacom, mai reclamă un mic spor, ceea ce i seGulimănescu, lacom, mai reclamă un mic spor, ceea ce i se făgădui.”făgădui.”


salutásalutá <it. <it. salutaresalutare “Nu trecea o dată fără să zică <<sărut mîinile>> sau “Nu trecea o dată fără să zică <<sărut mîinile>> sau să să salutesalute .”.”


29

scuzáscuzá <it. <it. scuzarescuzare “Acesta, e drept, nu participase direct la crimă, dar şi “Acesta, e drept, nu participase direct la crimă, dar şi de-ar fi luat parte, Hangerlioaica l-ar fi de-ar fi luat parte, Hangerlioaica l-ar fi scuzatscuzat .”.”


studiástudiá <it. <it. studiarestudiare “-Am făcut aici un calcul minim, vi-l las să-l “-Am făcut aici un calcul minim, vi-l las să-l studiaţistudiaţi , directorul de cabinet îmi va comunica aprecierea, directorul de cabinet îmi va comunica aprecierea dumneavoastră.”dumneavoastră.”


Substantive şi adjective cu etimologie Substantive şi adjective cu etimologie italiană şi latinăitaliană şi latină

alabástrualabástru <it. <it. alabastroalabastro , lat. , lat. alabastrumalabastrum “Pe o foaie de muşama roşie întinsese marfa de “Pe o foaie de muşama roşie întinsese marfa de vînzare: siringi Record de dimensiuni mari, două cutii cuvînzare: siringi Record de dimensiuni mari, două cutii cu canule pentru injecţii, un binoclu militar în toc de piele, uncanule pentru injecţii, un binoclu militar în toc de piele, un termometru de baie în ramă de lemn, cîteva pneuri de bicicletătermometru de baie în ramă de lemn, cîteva pneuri de bicicletă şi cronicile în ediţia Kogălniceanu, legate în pînză şi cuşi cronicile în ediţia Kogălniceanu, legate în pînză şi cu coperta întîiului volum dată la o parte şi pironită cu ocoperta întîiului volum dată la o parte şi pironită cu o scrumieră de scrumieră de alabastrualabastru , de vînzare şi ea.”, de vînzare şi ea.”


áncorăáncoră <it. lat. <it. lat. ancoraancora “Şi cau un paradox – aproape de intrere, încolăcit ca “Şi cau un paradox – aproape de intrere, încolăcit ca un şarpe, se vedea un lanţ puţin ruginit, terminat cu o un şarpe, se vedea un lanţ puţin ruginit, terminat cu o ancorăancoră moderată de iaht sau de barcă cu motor.”moderată de iaht sau de barcă cu motor.”


“În schimb , stătu pînă la ridicarea “În schimb , stătu pînă la ridicarea ancoreiancorei , fluturînd, fluturînd o batistă, Seraphin.”o batistă, Seraphin.”

( ( Scrinul negruScrinul negru , p.235), p.235) austriacaustriac <it. <it. austriacoaustriaco , lat. , lat. austriacusaustriacus

“Vasul părea “Vasul părea austriacaustriac , iar peisajul danubian, ce se, iar peisajul danubian, ce se zărea puţin în fund, era mai degrabă vienez.”zărea puţin în fund, era mai degrabă vienez.”

30


capitélcapitél <it. <it. capitellocapitello , lat. , lat. capitellumcapitellum “Pe partea dinspre oraş a falezei, care era pavată cu “Pe partea dinspre oraş a falezei, care era pavată cu lespezi de piatră, se înşirau mari blocuri de piatră cu coloanelespezi de piatră, se înşirau mari blocuri de piatră cu coloane dorice sau cu pilaştri încununaţi de dorice sau cu pilaştri încununaţi de capiteluricapiteluri în ordinul ionic, în ordinul ionic, formînd peristil sau doar aplicate direct asupra faţadei.”formînd peristil sau doar aplicate direct asupra faţadei.”


capítolcapítol <it. <it.capitolocapitolo , lat. , lat. capitulumcapitulum “Milimetrul acesta e teribil de vast, e distanţa dintre “Milimetrul acesta e teribil de vast, e distanţa dintre fişa unui penitenciar şi un fişa unui penitenciar şi un capitolcapitol trist într-un manual de trist într-un manual de istorie, alături de adevăraţii revoluţionari.”istorie, alături de adevăraţii revoluţionari.”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p.309), p.309)

falsitátefalsitáte <it. <it. falsitáfalsitá , lat. , lat. falsitasfalsitas ,-,-atisatis “_Ţţ, ţţ, ţţ ! făcea din buze Gaittany cu o “_Ţţ, ţţ, ţţ ! făcea din buze Gaittany cu o falsitatefalsitate evidentă.”evidentă.”


fórţefórţe <it. <it. forteforte , lat. , lat. fortisfortis “Urma deci să estimeze adevăratul raport de “Urma deci să estimeze adevăratul raport de forţeforţe .”.”


invídieinvídie <it.,lat. <it.,lat. invidiainvidia “Pomponescu era în mod normal un om agreabil, deşi “Pomponescu era în mod normal un om agreabil, deşi pasibil de crize de pasibil de crize de invidieinvidie şi mizantropie şi care nu trecea şi mizantropie şi care nu trecea niciodată în antipatiile sale la gesturi violente şi vulgare.”niciodată în antipatiile sale la gesturi violente şi vulgare.”


mansuetúdinemansuetúdine <lat.<lat.mansuetudomansuetudo ,-,- inisinis ,, it. it. mansuétudinemansuétudine “Astfel, cîinele său Ştolţ revela sufletul cel mai “Astfel, cîinele său Ştolţ revela sufletul cel mai candid şi mai plin de candid şi mai plin de mansuetudinemansuetudine , ochii lui exprimau o, ochii lui exprimau o abdicare totală în faţa voinţei stăpînului, şi totuşi erauabdicare totală în faţa voinţei stăpînului, şi totuşi erau momente cînd Ştolţ, dînd din coadă şi lăsîndu-se jos, refuza cumomente cînd Ştolţ, dînd din coadă şi lăsîndu-se jos, refuza cu respect a se supune.” respect a se supune.”


mecánicmecánic <lat. <lat. mechanicamechanica , it. , it. meccanicameccanica “Părea un “Părea un mecanicmecanic .”.”

31


óperăóperă <lat.,it. <lat.,it. operaopera “Cel puţin Gonzalo avea sentimentul că face “Cel puţin Gonzalo avea sentimentul că face operăoperă riguroasă de ştiinţă, şi asta îl ajuta să suporte o existenţăriguroasă de ştiinţă, şi asta îl ajuta să suporte o existenţă insipidă pentru oricare altul.”insipidă pentru oricare altul.”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p.20), p.20) “Se aşeza înaintea lui, închizînd ochii pe jumătate, “Se aşeza înaintea lui, închizînd ochii pe jumătate, părînd a nu înţelege nimic din ce se vorbea în jurul său, dacăpărînd a nu înţelege nimic din ce se vorbea în jurul său, dacă nu avea vreun raport la nu avea vreun raport la operaopera pe care o contempla.” pe care o contempla.”

( ( Scrinul negruScrinul negru , p. 59), p. 59)

statstat <it. <it. statostato , lat. , lat. statusstatus “La 1848, revoluţionarii voiau unitatea şi “La 1848, revoluţionarii voiau unitatea şi democraţia, acum însă, cînd avem un democraţia, acum însă, cînd avem un statstat unitar, ce putem visa unitar, ce putem visa cu ajutorul unei puteri străine, care ajută devizionismul?”cu ajutorul unei puteri străine, care ajută devizionismul?”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.214), p.214) “-S-ajute Dumnezeu “-S-ajute Dumnezeu statuluistatului socialist să facă cît mai socialist să facă cît mai multe autobuze ca astea, care sînt o mîndrie pentru ţaramulte autobuze ca astea, care sînt o mîndrie pentru ţara noastră.”noastră.”


Verbe cu etimologie italiană şi latinăVerbe cu etimologie italiană şi latină

salvásalvá <lat.,it. <lat.,it. salvaresalvare “Deci Tudorel avea să rămînă un ocnaş iar dacă, prin “Deci Tudorel avea să rămînă un ocnaş iar dacă, prin forţa evenimentelor s-ar fi forţa evenimentelor s-ar fi salvatsalvat , nimeni nu l-ar fi spălat de, nimeni nu l-ar fi spălat de pata notorie de a fi făptuit un omor.”pata notorie de a fi făptuit un omor.”

( (Bietul IoanideBietul Ioanide , p. 511), p. 511) “Această fată e nebună, îşi zise arhitectul, trebuie “Această fată e nebună, îşi zise arhitectul, trebuie s-o s-o salvămsalvăm cu orice chip.” cu orice chip.”


sperásperá <lat., it. <lat., it. speraresperare “Ioanide traduse astfel : <<Îl dă afară de la catedră şi “Ioanide traduse astfel : <<Îl dă afară de la catedră şi el mai el mai sperăsperă !>>”!>>”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.498), p.498) tratátratá <it <it trattaretrattare , lat. , lat. tractaretractare

32

“Nu trăda alcovul, în schimb “Nu trăda alcovul, în schimb tratatrata pe Demirgian cu pe Demirgian cu autoritate, şi soţul verifica la tot pasul superioritateaautoritate, şi soţul verifica la tot pasul superioritatea Sultanei.”Sultanei.”


Substantive şi adjective cu etimologieSubstantive şi adjective cu etimologieitaliană şi francezăitaliană şi franceză

ácontácont <it. <it. accóntoaccónto , fr. , fr. acompteacompte “Îţi dăm cît vrei, “Îţi dăm cît vrei, acontacont imediat, cît vrei…” imediat, cît vrei…”


americánamericán <cf.it. <cf.it. americanoamericano , fr., fr.américainaméricain “Interioarele erau luxoase şi confortabile, un horn de “Interioarele erau luxoase şi confortabile, un horn de piatră îngăduia să se facă la nevoie foc în mari căminuri,piatră îngăduia să se facă la nevoie foc în mari căminuri, sofale vaste, fotolii voluptoase şi adînci, rafturi de cărţi însofale vaste, fotolii voluptoase şi adînci, rafturi de cărţi în adîncimea peretelui de lemn, sufragerie pentru douăsprezeceadîncimea peretelui de lemn, sufragerie pentru douăsprezece persoane, nimic nu lipsea din somptuoasa baracă, luminatăpersoane, nimic nu lipsea din somptuoasa baracă, luminată electric printr-o mică uzină proprie, binenţeles nici baia,electric printr-o mică uzină proprie, binenţeles nici baia, folosind apa unui rezervor alimentat prin puţuri folosind apa unui rezervor alimentat prin puţuri americaneamericane .”.”


baritónbaritón <it. <it.baritonobaritono , fr., fr.barytonbaryton “Tot timpul mi-a cîntat cu glas de “Tot timpul mi-a cîntat cu glas de baritonbariton Santa Santa Lucia.”Lucia.”


basoreliéfbasoreliéf <it. <it. bassorelievobassorelievo , fr. , fr. basreliefbasrelief “Lipeam peste tot “Lipeam peste tot basoreliefuribasoreliefuri colosale şi monştri colosale şi monştri din teracotă.”din teracotă.”


burghézburghéz <it. <it. borgheseborghese , fr., fr.bourgeoisbourgeois “Aceşti oameni aveau imaginaţie, nu erau “Aceşti oameni aveau imaginaţie, nu erau burgheziburghezi care comandă cu bucata.”care comandă cu bucata.”


33

ciméntcimént <it. <it. cimentocimento , fr. , fr. cimentciment “Astfel, totul avea să coste foarte puţin, afară de “Astfel, totul avea să coste foarte puţin, afară de cimentciment şi var, ce trebuiau transportate de la oraş.” şi var, ce trebuiau transportate de la oraş.”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p.67), p.67) “Am strîns de mult tot ce-mi trebuie, nişte cărămidă, “Am strîns de mult tot ce-mi trebuie, nişte cărămidă, ceva ceva cimentciment , bolovani.”, bolovani.”


cortégiucortégiu <it. <it. corteggiocorteggio , fr. , fr. cortégecortége “Cînd însă văzu că clopotele şi cîntările se înteţesc şi “Cînd însă văzu că clopotele şi cîntările se înteţesc şi cortegiulcortegiul porneşte din nou, îşi reaprinse lumînarea la aceea a porneşte din nou, îşi reaprinse lumînarea la aceea a doamnei Farfara.”doamnei Farfara.”

((Scrinul negruScrinul negru , p. 603), p. 603)

dantéscdantésc <it. <it. dantéscodantésco , fr. , fr. dantesquedantesque “Intrînd pe o uliţă de mahala din dreapta şoselei, te “Intrînd pe o uliţă de mahala din dreapta şoselei, te aflai deodată în faţa unei bolgii aflai deodată în faţa unei bolgii danteştidanteşti pe fundul căreia pe fundul căreia forfotea un bîlci.”forfotea un bîlci.”


detáliudetáliu <it. <it. dettagliodettaglio , fr. , fr. détaildétail “Demirgian era senzual, şi printre covoare păstra “Demirgian era senzual, şi printre covoare păstra culegeri de pornografii plastice chineze şi japoneze, remarcaculegeri de pornografii plastice chineze şi japoneze, remarca prin vitrină, pe stradă, femeile cu un prin vitrină, pe stradă, femeile cu un detaliudetaliu picant, nu priza picant, nu priza trpurile macerate, ci carnaţia planturoasă!”trpurile macerate, ci carnaţia planturoasă!”

( ( Bietul IoanideBietul Ioanide , p. 422), p. 422)

dizgráţiedizgráţie <it. <it. disgraziadisgrazia cf.fr. cf.fr.disgrâcedisgrâce “-E în “-E în dizgraţiedizgraţie , zise, Gulimănescu.”, zise, Gulimănescu.”

((Scrinul negruScrinul negru ,p.396),p.396)

drapéldrapél <it. <it. drapellodrapello , cf.fr. , cf.fr. drapeaudrapeau “-În curînd, tovarăşe profesor, “-În curînd, tovarăşe profesor, drapeluldrapelul va fîlfîi va fîlfîi deasupra palatului nostru, zise Dragavei către Ioanide, alăturideasupra palatului nostru, zise Dragavei către Ioanide, alături de care urca scările de marmură ale intrării principale.”de care urca scările de marmură ale intrării principale.”

( ( Scrinul negruScrinul negru , p. 350), p. 350)

fascístfascíst <it. <it. fascistafascista , fr. , fr. fascistefasciste “Erau versuri de la două jurnale, unul favorabil, “Erau versuri de la două jurnale, unul favorabil, exprimînd părerile cercurilor reacţionare sau de-a dreptulexprimînd părerile cercurilor reacţionare sau de-a dreptul fascistefasciste , progermane şi antisovietice, celălalt democrat,, progermane şi antisovietice, celălalt democrat, defavorabil lui Gavrilcea.”defavorabil lui Gavrilcea.”

34

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p. 314), p. 314) “-Săriţi, “-Săriţi, fasciştiifasciştii , imperialiştii!”, imperialiştii!”

(Scrinul negru(Scrinul negru , p. 108), p. 108)

fascísmfascísm <it. <it. fascismofascismo ,fr. ,fr. fascismefascisme “În Sicilia există o veche tendinţă izolaţionistî, din “În Sicilia există o veche tendinţă izolaţionistî, din nefericire nefericire fascismulfascismul a sugrumat violent <<spiritul din Sud>>, a sugrumat violent <<spiritul din Sud>>, încît şansele noastre erau foarte mici.”încît şansele noastre erau foarte mici.”


francézfrancéz <it. <it. francesefrancese , fr., fr. françaisfrançais “Prinţesa ticlui o scrisoare vibrantă către Charles “Prinţesa ticlui o scrisoare vibrantă către Charles Maurras şi Leon Daudet, cu gîndul de a o expedia cu avionuMaurras şi Leon Daudet, cu gîndul de a o expedia cu avionu celor doi polemişti celor doi polemişti francezifrancezi .”.”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.530), p.530) “Străinul, în aşteptarea lui Sufleţel, care venea mai “Străinul, în aşteptarea lui Sufleţel, care venea mai pe urmă-I fiindcă se îmbrăca cu un pardesiu peste cămaşă, luăpe urmă-I fiindcă se îmbrăca cu un pardesiu peste cămaşă, luă de pe masă un volum ce conţinea traducerea în de pe masă un volum ce conţinea traducerea în francezăfranceză a unei a unei părţi din Capitolul lui Karl Marx.”părţi din Capitolul lui Karl Marx.”


gondólăgondólă <it. <it. gondolagondola , fr. , fr. gondolegondole “Aci în Veneţia m-am lovit piept în piept, în piaţa “Aci în Veneţia m-am lovit piept în piept, în piaţa San Marco, cu Max Hangerliu, care a insistat să mă plimbe înSan Marco, cu Max Hangerliu, care a insistat să mă plimbe în gondolăgondolă , luînd vîsla din mîna barcagiului şi împingînd el, luînd vîsla din mîna barcagiului şi împingînd el gondolagondola .”.”


madónămadónă <it. <it. madonnamadonna ,fr. ,fr. madonemadone “În fund, pe un altar înalt, şedea, ca o “În fund, pe un altar înalt, şedea, ca o madonămadonă , o fată, o fată tînără cu pletele risipite în aer, în cerc eteric, ca o coamă detînără cu pletele risipite în aer, în cerc eteric, ca o coamă de pin, şi care nu era cu totul nudă.”pin, şi care nu era cu totul nudă.”


rócărócă <it. <it. roccarocca , cf.fr., cf.fr. rocroc “Materialul de construcţie urma să fie piatra de “Materialul de construcţie urma să fie piatra de Dobrogea şi Dobrogea şi rocărocă de mare, pufoasă, de cochilii, fără a exclude, de mare, pufoasă, de cochilii, fără a exclude, la nevoie, zidăria albă.”la nevoie, zidăria albă.”


solsol <it., fr. <it., fr. solsol

35

“Filip cîntă o mică serenadă în “Filip cîntă o mică serenadă în solsol major de major de Domenico Scarlatti, presărată cu triburi şi arpegiaturi în stilulDomenico Scarlatti, presărată cu triburi şi arpegiaturi în stilul pompos jălalnic al secolului XVIII, deşteptate parcă dintr-unpompos jălalnic al secolului XVIII, deşteptate parcă dintr-un şir de pahare de cristal.”şir de pahare de cristal.”


stímăstímă <it. <it. stimastima , cf.fr. , cf.fr. estimeestime “De altfelk arhitectul o luase drept secretar de cîţiva “De altfelk arhitectul o luase drept secretar de cîţiva ani, înainte ca puterea graţioasă de conducere a Miniei să se fiani, înainte ca puterea graţioasă de conducere a Miniei să se fi relevat în mod oficial, şi Mini păstrase acest post neoficial dinrelevat în mod oficial, şi Mini păstrase acest post neoficial din stimăstimă , deoarece Ioanide nu se putea descurca singur, avea, deoarece Ioanide nu se putea descurca singur, avea oroare de telefon, nu se familiarizase cu noile instituţii.”oroare de telefon, nu se familiarizase cu noile instituţii.”


témpotémpo <it.,fr. <it.,fr. tempotempo “-Apoi, orchestra, condusă prudent de bagheta “-Apoi, orchestra, condusă prudent de bagheta dirijorului , cîntămăsurile unui dans pe temă rusească şi îndirijorului , cîntămăsurile unui dans pe temă rusească şi în tempotempo moderat.” moderat.”


trémolotrémolo <it. <it. tremolotremolo , fr. , fr. trémolotrémolo “Orchestra începu să cînte celebrul andante mosso cu “Orchestra începu să cînte celebrul andante mosso cu tremolotremolo de violine şi acompaniament de harfe.” de violine şi acompaniament de harfe.”


traváliutraváliu <it. <it. travagliotravaglio , cf.fr. , cf.fr. travailtravail “Ce ni se pare graţios de departe e rezultatul unui “Ce ni se pare graţios de departe e rezultatul unui travaliutravaliu fizic extraordinar.” fizic extraordinar.”


virtuózvirtuóz <it. <it. virtuosovirtuoso , fr. , fr. virtuosevirtuose “Ce mai vorbă, eşti un “Ce mai vorbă, eşti un virtuozvirtuoz .”.”


Verbe cu etimologie italiană şi francezăVerbe cu etimologie italiană şi franceză

naránará <it. <it. narrarenarrare , fr. , fr. narrernarrer

36

“Smărăndache “Smărăndache naranara că, fiind într-o excursie de că, fiind într-o excursie de intelectuali în străinătate, Sufleţel a primit o telegramă dinintelectuali în străinătate, Sufleţel a primit o telegramă din partea Aurorei cu acest conţinut: <<De ce întîrzii?>>”partea Aurorei cu acest conţinut: <<De ce întîrzii?>>”

((Bietul IoanideBietul Ioanide , p.233), p.233) conferíconferí <fr. <fr. conférerconférer , it. , it. conferireconferire

“Apoi afirma că Pomponescu î-a spus cum că “Apoi afirma că Pomponescu î-a spus cum că ministrul de război, cu care a ministrul de război, cu care a conferitconferit în Consiliul de Miniştri, în Consiliul de Miniştri, s-a arătat extrem de binevoitor, însă I-a atras atenţia că sînts-a arătat extrem de binevoitor, însă I-a atras atenţia că sînt mari greutăţi.”mari greutăţi.”


Interjecţii cu etimologie italiană şi francezăInterjecţii cu etimologie italiană şi franceză

adíoadío <it. <it.addioaddio , fr. , fr. adieuadieu “-Maica Maximila, le zise în chip de rămas bun “-Maica Maximila, le zise în chip de rămas bun stareţa, a ieşit din lumea aceasta şi vă spune stareţa, a ieşit din lumea aceasta şi vă spune adioadio prin glasul prin glasul meu.”meu.”


brávobrávo <fr.,it. <fr.,it. bravobravo “- “- BravoBravo ! Era cît pe ce să strige Leu.”! Era cît pe ce să strige Leu.”


CONCLUZIICONCLUZII

37

Lucrarea Lucrarea Neologismele italiene în opera lui G.Neologismele italiene în opera lui G. CălinescuCălinescu , a avut drept scop să evalueze prezenţa, a avut drept scop să evalueze prezenţa neologismului italian în romanele neologismului italian în romanele Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi ScrinulScrinul negru.negru. Putem afirma că naraţiunea predomină decisiv în Putem afirma că naraţiunea predomină decisiv în compoziţia celor două romane şi e realizată pretutindeni cucompoziţia celor două romane şi e realizată pretutindeni cu ajutorul neologismului romanic şi, în special, al împrumutuluiajutorul neologismului romanic şi, în special, al împrumutului italian.italian. Folosirea consecventă a neologismului cenzurează Folosirea consecventă a neologismului cenzurează permanent participarea sentimentală a naratorului la aspectelepermanent participarea sentimentală a naratorului la aspectele şi evenimentele acţiunii. El domină materialul, îl selectează şi-şi evenimentele acţiunii. El domină materialul, îl selectează şi-l analizează, îl prezintă în limbajul care convine cel mai multl analizează, îl prezintă în limbajul care convine cel mai mult punerii în evidenţă a acestor operaţii.punerii în evidenţă a acestor operaţii. Se poate observa că personajele din Se poate observa că personajele din Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru , indiferent de categoria socială, gradul de, indiferent de categoria socială, gradul de cultură sau de vîrstă, folosesc toate acelaşi tip de vocabular,cultură sau de vîrstă, folosesc toate acelaşi tip de vocabular, presărat cu neologisme italiene.presărat cu neologisme italiene. Împrumutul neologic romanic, în general, are la bază Împrumutul neologic romanic, în general, are la bază circulaţia cuvintelor în interiorul unei limbi şi între limbi. Încirculaţia cuvintelor în interiorul unei limbi şi între limbi. În cazul împrumutului italian, este vorba în special de termenicazul împrumutului italian, este vorba în special de termeni tehnici aparţinînd arhitecturii, artei muzicale, coregrafiei,tehnici aparţinînd arhitecturii, artei muzicale, coregrafiei, administraţiei, etc., acceptaţi în unanimitate de societate,administraţiei, etc., acceptaţi în unanimitate de societate, pentru a completa lipsurile existente în vocabularul limbii.pentru a completa lipsurile existente în vocabularul limbii. Preferinţa pentru împrumutul neologic italian este de Preferinţa pentru împrumutul neologic italian este de la sine înţeleasă, ţinînd cont de originea comună a limbilor.la sine înţeleasă, ţinînd cont de originea comună a limbilor. Româna şi italiana fac parte din aceeaşi familie lingvistică, aRomâna şi italiana fac parte din aceeaşi familie lingvistică, a limbilor romanice, iar asemănarea formală şi fonetică alimbilor romanice, iar asemănarea formală şi fonetică a cuviontelor a permis acceptarea şi integrarea lor în fondulcuviontelor a permis acceptarea şi integrarea lor în fondul vocabularului. Cu timpul ele au cunoscut o circulaţie tot maivocabularului. Cu timpul ele au cunoscut o circulaţie tot mai largă, lărgindu-şi sfera de utilizare în medii sociale diferite.largă, lărgindu-şi sfera de utilizare în medii sociale diferite. Dovadă este prezenţa lor în vorbirea personajelor din Dovadă este prezenţa lor în vorbirea personajelor din BietulBietul IoanideIoanide şi şi Scrinul negruScrinul negru , care, indiferent de categoria socială, care, indiferent de categoria socială din care fac parte, uzează de aceste neologisme.din care fac parte, uzează de aceste neologisme. Romanele Romanele Bietul IoanideBietul Ioanide şi şi Scrinul negruScrinul negru au rămas în au rămas în conştiinţa cititorilor, atît prin complexitatea evenimentelor şiconştiinţa cititorilor, atît prin complexitatea evenimentelor şi acţiunilor prezentate, cît şi prin abundenţa neologismuluiacţiunilor prezentate, cît şi prin abundenţa neologismului romanic.romanic.

38

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

39

1 .1 . Bălu, I. Bălu, I. Viaţa lui George CălinescuViaţa lui George Călinescu , Ed. Cartea, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1981 Românească, Bucureşti, 19812 .2 . Călinescu, G Călinescu, G Bietul IoanideBietul Ioanide , Ed. Cartea, Ed. Cartea Românească,Bucureşti, 1986, ediţia Românească,Bucureşti, 1986, ediţia după care s-a elaborat lucrarea după care s-a elaborat lucrarea3 .3 . Călinescu, G Călinescu, G Scrinul negruScrinul negru , Ed. Junimea, Iaşi, , Ed. Junimea, Iaşi, 1996, ediţia ediţia după care s-a elaborat lucrarea după care s-a elaborat lucrarea4 .4 . Gheţie, I Gheţie, I Istoria limbii române literareIstoria limbii române literare , Ed. , Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 19785 .5 . Jalbă, C Jalbă, C Romanul lui George CălinescuRomanul lui George Călinescu , , Ed.Minerva, Bucureşti, 1980 Ed.Minerva, Bucureşti, 19806 .6 . Lazăr, Monica Lazăr, Monica Valori stilistice ale neologismului în Valori stilistice ale neologismului în Scrinul negru Scrinul negru ,RITL, Ed. Academiei, ,RITL, Ed. Academiei, 14, nr. 3-4, 1965 14, nr. 3-4, 19657 .7 . Marcu, F., Marcu, F., Dicţionar de neologismeDicţionar de neologisme , Ed. , Ed. Maneca, C. Academiei, Bucureşti, 1978 Maneca, C. Academiei, Bucureşti, 1978 8 .8 . Mocanu, Marin Z. Mocanu, Marin Z. Cuvinte italiene pătrunse în limba Cuvinte italiene pătrunse în limba română prin intermediul unor limbi română prin intermediul unor limbi neromaniceneromanice , în SCL,XXXI 1980,p., în SCL,XXXI 1980,p. 247-256 247-256 9 .9 . Mocanu, Marin ZMocanu, Marin Z . Periodizarea împrumuturilor . Periodizarea împrumuturilor italiene pătrunse în limba română italiene pătrunse în limba română , I,, I, în SCL, XXIX 1978,p. 641-652, II, în în SCL, XXIX 1978,p. 641-652, II, în SCL, XXX 1979, p. 23-30 SCL, XXX 1979, p. 23-30 1 0 .1 0 . Munteanu, Şt., Munteanu, Şt., Istoria limbii române literareIstoria limbii române literare , Ed., Ed. Ţâra, D. Vasile Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Ţâra, D. Vasile Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 1983

1 1 .1 1 . Oprea, I., Oprea, I., Istoria limbii române literareIstoria limbii române literare , , Nagy, Rodica Epoca modernă, Ed. Universităţii, Nagy, Rodica Epoca modernă, Ed. Universităţii, Suceava, 2002 Suceava, 2002

1 2 .1 2 . xxx xxx Dicţionarul explicativ al limbiiDicţionarul explicativ al limbii româneromâne , Ed. A II-a; Academia , Ed. A II-a; Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, Română, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 Bucureşti, 1998

40

lucrare licenta

Documents

Transcript of lucrare licenta