lucian om Sisteme de Reglare Automata I

7/25/2019 lucian om Sisteme de Reglare Automata I

1/13

PRODUSE MODIFICATE GENETIC

VS

PRODUSE ECOLOGICE

Student: Vladu Lucian


2/13

INTRODUCERE

In prezent, un domeniu disputat este cel al nutritiei, organismele modiicategenetic producand conuzii mari in randul consumatorilor, unii le pri!esc ca iind to"icesi deose#it de periculoase, in !reme ce altii le considera solutia optima in caz de oametein mase$

Scopul raportului este de a prezenta a!anta%ele consumului de produse ecologicein contrast cu alternati!a, produse modiicate genetic$

Raportul urmareste doua planuri si anume sunt e!identiate argumentele proproduse ecologice si cele contra produselor modiicate genetic$ In analiza produselorecologice am urmarit principalele #eneicii aduse de acestea$ Cealalta parte a lucrarii&'rodusele modiicate genetic& cuprinde: eectele asupra oamenilor, mediului siagriculturii, riscurile asupra sanatatii consumatorilor$

'entru a a!ea o perspecti!a o#iecti!a, am ela#orat pe #aza unor date statistice,situatia productie de alimente modiicate genetic , la ni!el mondial$

Ca mi%loace de analiza, in realizarea lucrarii am utilizat o serie de cercetari

stiintiice realizate de specialisti in domeniu$ Cercetatoarea dr$ #iolog Irina Erma(o!a aeectuat un e"periment la Institutul de Neuroiziologie si Studiul )cti!itatii Ner!oase

Superioare de pe l*nga )cademie Rusa de Stiinta, prin care a demonstrat o dependenta

clara +ntre ranirea cu alimente modiicate genetic si starea de sanatate a urmasilor$

ENUNT)RE) TE-EI

Tema a#ordata se numeste .'roduse modiicate genetic !s produse ecologice&,su#iect contro!ersat in ultima perioada atat de specialisti cat si de consumatori$


3/13

PRODUSE MODIFICATE GENETIC (PMG)VS.

PRODUSE ECOLOGICE

-argumente pro si contra-

Capitolul 1. PRODUSE ECOLOGICE

'rodusele ecologice alimentare au cunoscut o dez!oltare deose#ita in ultimeledoua decenii$ /ri%a ata de natura, delicatetea ecili#rului natural, multitudinea de #oli cucare omul se conrunta din ce in ce mai des, alimentele ara gust, industriale, toate acesteaau dus la ormarea unui curent din ce in ce mai puternic, curent ce doreste resta#ilireaunui respect ata de natura si a protectiei acesteia$ 'rodusele ecologice sunt produseleo#0inute in cadrul sistemului de agricultur1 ecologic1, conorm reglement1rilor Directi!eiCE 234256446, sunt produse o#0inute 1r1 utilizarea produselor cimice de sintez1 7caertilizan0i, amelioratori ai solului, ingrediente pentru prepararea ura%elor sau ingredientepentru prepararea alimentelor8$ Organismele modiicate genetic 9i deri!atele lor sunt cudes1!ar9ire interzise$ In zootenie, principiul su!eran e respectarea #un1st1rii animalelor:animalele nu tre#uie s1 ie legate, tre#uie s1 p19uneze in spa0ii descise 9i s1 nu ie

ingesuite$'rodusele ecologice acopera o gama larga de alimente: de la ructe, legume, carne,

p*na la #auturi si produse lactate$ 'iata acestor produse, desi in Rom*nia acest lucru estegreu sesiza#il, in lume este intro continua crestere si necesita o !eriicare atenta, precumsi o serie de garantii$

Cererea de #unuri si ser!icii ecologice este in permanenta crestere in perioadaactuala$

)ceasta cerere conditioneaza comportamentul consumatorilor si al industriilor, isie"ercita inluenta si asupra cadrului legislati!$ In ultimii ani se maniesta, in r*ndurileconsumatorilor, un interes din ce in ce mai mare pentru produsele agricole si alimentarede calitate$

Calitatea produselor ecologice este un argument concludent$ In categoriaproduselor .de calitate& pot i incluse si produsele rezultate in urma practicarii unui tip deagricultura denumit .agricultura ecologica&$

In Romania incepe sa se contureze o moda a orientarii consumatorului catrealimente ecologice, arata un studiu sociologic acut in mai multe supermar(eturiautotone$ Specialistii airma ca ma%oritatea celor care cumpara astel de produse austudii superioare si !enituri medii spre mari$ Tot ei spun ca %umatate dintre cei care


4/13

cumpara produse ecologice pentru ca sunt la moda sunt persoane cu !arsta intre 2; si 33 de persoane cestionate, mai mult de ;;? au cumparat cel putin o data un produsecologic$

De ce opteaza pentru astel de produse@ 'entru ca sunt mai gustoase, spunsu#iectii cu studii uni!ersitare dar si pentru cai a%uta la im#unatatirea calitatii !ietii$Curiozitatea este cea care ii indeamna pe cei cu studii medii sa testeze un alimentecologic$

Un important a!anta% al agriculturii rom*nesti, aproape de nee"ploatat, estepotentialul de productie ecologica$ Cu toate acestea, in octom#rie 2332, erau acreditatipentru o astel de acti!itate doar sapte producatori agricoli, care e"porta intreagaproductie o#tinuta$ Integrarea in structurile europene !a o#liga producatorii agricoli sa se

orienteze catre domenii noi, una dintre cele mai accesi#ile nise de piata iind considerataagricultura ecologica$ Rom*nia reprezinta un potential agricol care nu poate i negli%at,iar marea sansa a tarii noastre este aptul ca in ultimii ani nu s au olosit ingrasamintecimice si pesticide in e"ces, ceea ce constituie un a!anta% e!ident in momentulcon!ersiei spre agricultura ecologica$

)cest tip de agricultura tre#uie sa respecte urmatoarele principii si reguli: eliminarea oricarei tenologii poluante +ntro zona nepoluataA utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediuA ameliorarea si mentinerea ertilitatii naturale a soluluiA utilizarea de ertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentruprepararea ura%elor, ingrediente pentru prepararea alimentelor +n conormitate cu lista

produselor permise +n agricultura ecologicaA a#senta organismelor modiicate genetic 7/-O8 si a iradierii plantelorA a#senta aditi!ilor cimici de sinteza: conser!anti, coloranti, arome, emulgatori,acidiianti, +ntaritori de gust, agenti de +ngrosare, etc$

Un alt argument pro ace reerire la eectele productiei ecologice asupra mediuluiincon%urator care este minim$ 'roductia agroalimentara ecologica are drept scoprealizarea unor sisteme agricole dura#ile, di!ersiicate, ecili#rate si asigura prote%arearesurselor naturale si sanatatea consumatorilor$

'roit*nd de campaniile de pres1 care prezentau Eurile drept su#stan0epericuloase pentru san1tate, produsele ecologice 7mai sunt denumite produse organice sau#iologice8 au c*9tigat din ce +n ce mai mult teren$

Nu in ultimul rand, alimentele ecologice sunt produse di!ersiicate, s1n1toase,li#ere de #oli 9i d1un1tori, lipsite de reziduri noci!e, cu un con0inut ecili#rat +n su#stan0e#ioacti!e 9i minerale$ Sunt rezultate din tenologii ecologice, tenologii care nuutilizeaz1 +ngr191minte cimice 9i pesticide$ Toate aceste tenologii #ioecologice aurolul de a pune la dispozi0ia consumatorului 9i industriei prelucr1toare produse naturalelipsite de reziduuri cimice 9i mai ales tenologii menite s1 contri#uie la sal!gardareaecosistemului agricol$


5/13

De asemenea, un aspect important este si compozitia acestor alimente eco$ Laprepararea alimentelor ecologice se renun01 la aditi!i 9i la orice alte su#stan0e+ncorporate$ Desacerea acestor produse se ace de regul1 +n magazine speciale sau ciardin BogradaB produc1torului$ 'rodusele ecologice certiicate sunt marcate 9i eticetateconorm reglement1rilor din domeniu$ 'roduse ecologice sunt numai acelea care au un

certiicat de calitate 9i poart1 pe am#ala% sigla organismului de certiicare 9i nu oriceprodus care se !inde su# denumirea de BnaturalB, B01r1nescB etc$'e eticeta unui produs ecologic sunt o#ligatorii urm1toarele

men0iuni: sigla BaeB numele 9i adresa produc1torului sau prelucr1toruluiA denumirea produsului, inclusi! metoda de produc0ie ecologic1

utilizat1A numele 9i marca organismului de inspec0ie 9i certiicare$

Capitolul 2. PRODUSE MODIFICATE GENETIC

Tenologia care urnizeaza noi proprietati organismului transerand gene de la un

organism la altul sau care interereaza cu structura sa genetica se numestetehnologiagenei$ 'rin aceasta tenologie structura genetica alimentelor este scim#ata moti! pentrucare aceste alimente se numescalimente modificate genetic$

Organism -odiicat /enetic sau Transgenic este termenul cel mai olosit pentru adeini o planta de cultura sau un animal, aparent normale, carora, prin intermediul unortenici de inginerie genetica li sau transerat gene de la alte specii: plante, animale,#acterii, !irusuri sau ciar gene umane, pentru a le coneri anumite proprietati noi$

)limentele modiicate genetic sunt produse ce au calitati nutriti!e similare sau,uneori, ciar mai #une decat cele o#tinute prin metodele clasice$ BNoile alimenteB suntrezultatul ingineriei genetice$

2.1. D ! "u#t p$o%u"l &o%i'i!at #ti! o p$ol&a*

-P#t$u Oaii+ Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modiicategenetic aecteaza sanatatea oamenilor$ 'orum#ul modiicat genetic -ON;< alcompaniei -onsanto, apro#at pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzatserioase modiicari la ni!elul icatului si rinicilor co#ailor care lau consumat +n timpulunui studiu stiintiic$ Studiul a ost realizat de cercetatorul rancez /illes Eric Serralini sipu#licat +n martie 233$

P#t$u M%iu+ Odata eli#erate in mediu, ie ca sunt culturi de testare, iecomerciale, plantele modiicate genetic nu pot i controlate pentru ca acestea


6/13

interactioneaza in mod li#er cu intregul ecosistem$ Culturile con!entionale sau ecologicedin %ur pot i impuriicate prin polenizare, datorita !antului sau insectelor$ De asemeneaintreaga #iodi!ersitate are de suerit de pe urma culturilor modiicate genetic rezistente lainsecte si er#icide$ -ulte insecte care se ranesc in mod natural cu daunatorii plantelor decultura suera si ciar mor daca consuma daunatori de pe plante modiicate genetic$ )sa

este cazul #u#uruzelor care se ranesc cu paduci de runza$-P#t$u F$&i$i+ Culturile modiicate genetic au ost create pentru proit decompaniile producatoare, care au o politica e"trem de agresi!a$ Una din consecinteleutilizarii de seminte modiicate genetic este pierderea dreptului de a reolosi pentruculturile urmatoare semintele o#tinute din recolta din cauza patentelor pe aceste !arietati$In iecare an agricultorul !a tre#ui sa cumpere semintele de la companiile producatoare$In cazul +n care ermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura, este pasi#ilde platirea unor amenzi si despagu#iri su#stantiale catre companie, pe #aza legislatiei deproprietate intelectuala$ Ceea ce este si mai ingri%orator, este aptul ca legislatia careteoretic isi propune sa prote%eze ermierii de contaminare cu O-/, este a#solutinaplica#ila$

Datorita uniormitatii genetice a culturilor modiicate genetic e"ista riscul ca ocultura +ntreaga sa ie distrusa de un singur daunator nou$'entru mediile rurale in care este dez!oltat agroturismul, prezenta culturilor

modiicate genetic in micile erme reprezinta un deza!anta% ma%or pentru imaginea aceleizone, datorita ingri%orarilor cetatenilor din toata lumea, care sunt alarmati de riscurileO-/urilor asupra sanatatii si mediului si care doresc ca alimentele pe care le consumasa ie cat mai sigure si ecologice$

'rin aceasta tenologie se poate a%unge la un monopol cu eecte de!astatoare

pentru drepturile agricultorilor si consumatorilor, care !or de!eni dependenti de

produsele irmelor producatoare de O-/$

'rin tenicile de inginerie genetica au ost o#tinute: plante rezistente la seceta si daunatoriA

cereale cu un continut crescut de proteineA

cereale ara glutenA

orez cu un continut ridicat de !itamina )A

seminte de rapita cu acizi grasi care pot i utilizati in regimuri dieteticeA

plante ara proteine alergene 7(ii ara proteina alergena8A

#acterii acidolactice rezistente la #acterioagiA

tomate cu coacere in timpul transportuluiA

cantitate crescuta de lecitina 7prezenta, in mod o#isnuit, in gal#enusul de ou si

soia8 din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte

produse alimentareA

cimozina modiicata genetic 7in mod o#isnuit, cimozina este o enzima e"trasa

din stomacul !iteilor8, care este utilizata in productia de #ranzeturiA

!itamine si arome alimentare$


7/13

Fn ciuda reluctan0ei consumatorilor pri!ind o#0inerea de alimente modiicate

genetic,tenicile de inginerie genetic1 pot contri#ui la:

G modiicarea propor0iei de macro sau micronutrien0iA

G eliminarea sau diminuarea con0inutului de compu9icu eect nea!ora#il asupra

s1n1t10ii 7compu9i antinutriti!i, to"ine, alergeni8AG introducerea sau cre9terea concentra0iei de su#stan0e cu eect #eneic asupra

s1n1t10ii$ HRo#inson, 23366

2.2.Ca$ "u#t $i"!u$il alitlo$ &o%i'i!at #ti! a"up$a "a#atatii

!o#"u&ato$ilo$*

a. Efectele alergice

/enele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii$

Cele mai rec!ente alergii sunt cele ata de lapte, oua, peste, cereale si soia$ La inceputulanilor J43 cand soia a capatat eecte nutriti!e sporite prin introducerea unei gene de la

nucile #raziliene, riscul potential a de!enit e!ident$

b. Rezistenta la antibiotice

Se stie ca unele alimente modiicate genetic pot creste rezistenta omului sau a

animalelor ata de anti#iotice$ De e"emplu, tomatele modiicate genetic consumate

proaspete au gene mar(er 7o gena rezistenta la anti#iotice8 ce sunt oarte rezistenta la

neomicina sau (anamicina$ )celasi lucru se intampla si in cazul semintelor de #um#ac$ In

general, riscul !ariaza in unctie de originea genei implicate$ Kacteriile ce produc acid

lactic nu tre#uie sa contina gene de rezistenta la anti#iotice$ c. Modificari la nivelul metabolismului

'rin inserarea de gene noi se pot produce alterari la ni!elul genomului adica

totalitatea genelor pe care le contine un organism alterari care pot genera in organismul

gazda si alte eecte decat cele scontate, cum ar i scaderea cantitatii de su#stante nutriti!e

si cresterea ni!elului de to"ine in organismul gazda$

BOponentii spun ca alimentele modiicate genetic pot a!ea tot elul de reactii$ Dar,

dupa nenumarate studii, eectuate dea lungul mai multor ani, nu sa gasit nici macar o

singura do!ada ca ar e"ista !reun pericol pentru sanatate sau mediuB$HReimers,2363

2

2.,. C " oti# p$i# &o%i'i!a$i #ti! *

)meliorarea culorii si aromei ructelorA

6En!ironmental Etics, Genetically Modified Rice,http!!environmentalethics.posterous.com!genetically-modified-rice, 'u#licat pe -artie 2363A )ccesat pe2 Noiem#rie 2363$2)gKioorld A&"s Europe #inally Ready$%$ag#ioorld$org% 'u#licat pe 63 -artie 2363A )ccesatpe 24 Noiem#rie 2363
http://environmentalethics.posterous.com/genetically-modified-ricehttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/www.agbioworld.org%20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/www.agbioworld.org%20http://environmentalethics.posterous.com/genetically-modified-ricehttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/www.agbioworld.org%20


8/13

Cresterea timpului de conser!areA

'roducerea ructelor sezoniere pe tot parcursul anuluiA

-odiicarea calitatilor nutriti!e : cartoi mai #ogati in amidom care a#sor# uleiul

de gatit in cantitati mai mici$

Recoltele de!in mai rezistente la ier#icide, pesticide, #oli, rig, salinitate crescuta$-edicina recunoaste aspectele #eneice ale manipularii genetice pentru ca astel sau

o#tinut: insulina, unii intereroni, produse de sange 7cu potential alergic scazut8, !accinuri

7olosind ca suport cartoul sau rosia8 mai rezistente la transport si pastrare indelungata$

Ca orice alta industrie si industria alimentelor modiicate genetic prezinta a!anta%e

si deza!anta%e$

2.. P$i#!ipall aa#ta/ p$o%u"lo$ &o%i'i!at #ti! ti# %+

dimensiunea economica , nicidecum de protectia sanatatii omului$

timpul si costurile culti!arii acestor alimente au ost micsorate$ Legumele

Mmutante& au ost concepute astel +nc*t sa ie rezistente sau ciar tolerante

la er#icid, su#stanta cimica destinata uciderii #uruienilor daunatoare

agriculturii$ -ai mult dec*t at*t, acestea au dez!oltat rezistenta +n ata

insectelor ce aecteza plantele nemodiicate genetic$

este redusa cantitatea de pesticide, su#stanta care ucide insectele

daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor de

+ntretinere a recoltelor$

eortul depus de ermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este

pusa +n pericol de su#stantele cimice olosite$ impactul agriculturii asupra mediului este mai mic, odata ce cantitatea

totala de pesticide olosite se reduce$

datorita aspectului oarte placut, aceste produse atrag tot mai multi clienti

duc*nd astel la cresterea proiturilor comerciantilor$

2.0. Daa#ta/l alitlo$ &o%i'i!at #ti! pot 'i:

)limentele modiicate genetic pot do#andi proprietati nedoriteA

'rezer!area !arietatii genetice intro specie este pusa in pericolA

Tenologia practic ace ca ermierul sa culti!e doar un tip de plante ertileA

Tenologia poate cauza degenerare nedorita $ Deci ciar daca este

surprinzator se pot o#tine produse sla#e calitati! A

)limentele modiicate genetic pot modiica lora solului

Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate impreuna cu

alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal $ )ceasta


9/13

com#inatie poate cauza pierderi , metamoroze sau alte organisme

ciudate A

Daca in urma inter!entiei genetice se creaza alumente rezistente la

anti#iotice aceasta proprietate sar putea transera si la consumatorul

acestor alimente cu eecte noci!e pentru sanatate $ )nti#ioticele prescrisein scopuri curati!e in di!erse maladii nu siar mai produce eectul scontatA

In cadrul circuitului incis al naturii insectele consumand aceste alimente

modiicate genetic ar putea dez!olta mecanisme de rezistenta:

E"ista riscul aparitiei unui singur tip de loraA

)lte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea i inluentate de alimentele

modiicate geneticA

'rin aceasta tenologie genele transerate ar putea contamina celelalte organisme

in mod nedorit cu eect #iologic dezastruosA Ciar si alimentele cu eect #eneic initial ar putea a%unge sa poarte gene cu eecte

to"ice ce ar putea genera

2.. Situatia alitlo$ &o%i'i!at #ti! la #il &o#%ial

)r i interesant de aratat ca in ultimii > ani supraetele culti!ate cu plantemodiicate genetic au crescut de cel putin 2> oriA cele mai raspandite sunt soia siporum#ul 7modiicate pentru a le creste rezistenta la ier#icide si la pesticide8 iar SU)detin apro"imati! 3? din totalul acestor supraete$ Romania are un procent mic alaturide )ustralia, =ranta, /ermania, Kulgaria$ In Krazilia nu se culti!a plante modiicate

genetic$ In Europa e"ista organizatii deose#it de acti!e care militeaza pentru reglementariclare in aceasta pri!inta$

'u#licul a ost pround tul#urat de doua mari scandaluri in domeniul siguranteialimentatiei$ In -area Kritanie #oala !acii ne#une iar in Kelgia contaminarea alimentaracu dio"ina au pro!ocat panica si neincredere in sistemele de control ale alimentatieipu#lice$ Ca raspuns gu!ernele au admis necesitatea eticetarii alimentelor intrun lim#a%adec!at intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de modiicare genetica arealimentul respecti!$ Comisia Europeana admite 6? si 3? pentru alimentele destinatecopiilor$ 'u#licul tre#uie sa ie inormat si educat astel incat sa inteleaga riscurile sau#eneiciile modiicarilor genetice$ /ermania, =ranta, Ungaria, 'olonia, /recia si Italia auinterzis de%a culti!area de organisme modiicate genetic$ Kulgaria a impus conditii at+t de

stricte pentru culti!atori +nc+t nici +n tara !ecina nu se !a mai culti!a porum#ul -onsanto63$ Fn runtea listei celor mai mari consumatori de organisme modiicate genetic se alaStatele Unite cu ;< de milioane de ectare, )rgentina cu 64 milioane de ectare, Kraziliacu 6; milioane si Spania cu apro"imati! un milion si %umatate de ectare$

Koli cauzate de soia modiicata genetic: ipotiroidismul este cea mai comuna disunctie a glandei tiroide si cel mai des ea

este intalnita la emei si #atrani$ 'otri!it studiilor epidemiologice eectuate asupra


10/13

populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment recomandat pentrucei care au aceasta aectiune$

Consumul in e"ces de soia, conorm specialistilor citati de omeR emedies, poatesa incetineasca acti!itatea glandei tiroide$ Daca acti!itatea acesteia incetineste

ni!elul TS creste si productia ormonilor T< si T !a i mai inceata$ )numite su#stante continute de soia ini#a asimilarea iodului din alimente si

pro!oaca disunctii ale glandei tiroide in cazul in care consumul depaseste limitazilnica recomandata care diera de la persoana la persoana in unctie de greutate,!arsta si alti actori$

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca #e#elusii care au ost raniti cumancare ce are in componenta un ni!el ridicat de soia risca sa ai#a in tinerete #oliautoimune precum asimoto sau /ra!es$

In general emeile sunt cel mai des predispuse la aectiuni ale glandei tiroide, insacu un consum moderat de soia si cu ocolirea altor actori noci!i care pro!oaca

disunctii ale glandei tiroide pot i ocolite neplacerile$

Un alt actor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea #une pentru organism, incazul in care sueriti de ipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice$

Culturile de soia modiicate genetic precum si alte legume si ructe modiicategenetic sunt daunatoare organismului si ar tre#ui e!itate$

Capitolul ,.

CERCETARI STIINTIFICE PRIVIND EFECTELE PRODUSELOR

MODIFICATE GENETIC


11/13

Un studiu prezentat de -inisterul austriac al )griculturii si Sanatatii, +n cadrulunui seminar stiintiic ce a a!ut loc +n Viena, indica aptul ca organismele modiicategenetic pot aecta capacitatea de reproducere, de aceea specialistii cer retragerea acestor

produse$ Studiul indica aptul ca ertilitatea soarecilor de la#orator raniti cu porum#modiicat genetic a ost serios aectata, acestia put*nd procrea doar +ntro mica masura,comparati! cu cei raniti cu m*ncare naturala$ Soarecii de la#orator raniti cu m*ncare cenu continea organisme modiicate genetic sau reprodus mult mai eicient$ )cest eectpoate i atri#uit dierentelor dintre sursele de rana$

lucian om Sisteme de Reglare Automata I

Documents

Transcript of lucian om Sisteme de Reglare Automata I