Lucian Blaga. Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii

5/24/2018 Lucian Blaga. Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii

http:///reader/full/lucian-blaga-eu-nu-strivesc-corola-de-minuni-a-lumii-561e96

LUCIAN BLAGA s-a nascut la 9 mai 1895, n satul Lancram din jud. Alba, sat ce poarta-n nume sunetele lacrimei. Copilaria sa a stat, dupa cum el nsusi marturiseste,b semnul unei fabuloase absente a cuvntului, autodefinindu-se mut ca o lebada, dece viitorul poet nu a vorbit pna la vrsta de 4 ani. Opera: Volume de versuri: Poemele luminii-1916, Pasii profetului 1921; n marea trecere- 1924; Lauda somnului 929; La cumpana apelor 1933; La curtile dorului 1938; Nebanuitele trepte 1943;oezii 1962. Teatru: Zamolxe 1921, Tulburarea apelor 1923; Daria, Fapta, si nva 1925; Mesterul Manole 1927; Cruciada copiilor 1930; Avram Iancu 1934; Arca Noe 1944; Anton Pann 1965. Filozofie. Eseistica. Aforisme. Memorialistica: Filozofia stilului 1924, Cunoasterea luciferica 1933, Spatiul mioritic 1936; Genezsi sensul culturii 1937; Trilogia cunoasterii 1943; Trilogia culturii 1944; Tr

ogia valorilor1946; Pietre pentru templul meu

1919; Hronicul si cntecul vrste1945. Particularitati ale lirismului (Etape ale creatiei). Moto: Cteodata, datoria

noastra n fata unui adevarat mister nu e sa-l lamurim, ci sa-l adncim asa de mult, nct sa-l prefacem ntr-un mister si mai mare.(Pietre pentru templul meu) csi crezul artistic al lui Blaga. Aspecte ale sistemului filozofic blagian: *Monumentalitatea operei lui L.B. sta n mbinarea de mare profunzime a poeziei cu filozofia, care marturiseste prin bogatia sa metaforica, prin terminologia originala viziunea sa poetica; *Cunoasterea se bazeaza pe doua concepte filozofice originale, definite de Blaga n Trilogia cunoasteriisi n Cunoasterea luciferica: a) cua paradisiaca, de tip logic, rational, care se revarsa asupra obiectului cunoasterii si nu-l depaseste, vrnd sa lumineze misterul pe care, astfel, sa-l reduca, fiind specifica oamenilor de stiinta; b)cunoasterea luciferica are ca scop potentarea, adncirea misterului si nu lamurirea lui, specifica sensibilitatii poetilor;

*Filozofia culturii defineste, n principal, doua concepte majore si anume acelade stil si de metafora, n lucrarea Trilogia culturii: a) stilul este, n conceptii Blaga, un ansamblu de trasaturi determinate de factori ce actioneaza inconstient asupra unor comunitati umane, ntre care numeste factorul spatial si factorul temporal, care determina specificul spiritual al acelei colectivitati. Aplicnd acest concept la cultura romna, Blaga identifica stilul cu spatiul mioritic, ce consdintr-o succesiune de deal si vale, care se regaseste formativ n spiritualitateaneamului romnesc: melancolia nici prea grea, nici prea usoara, a unui suflet caresuie si coboara, (); b) metafora cunoaste, n conceptia gnditorului poet, 2 tipu- metafora plasticizanta, care da frumusete limbajului liric, fara a-i mbogati continutul: Un zbor de lastun/ Iscaleste peisajulsau prin oras/ Ploaia umbla pe cige; - metafora revelatorie, care are rolul de a potenta misterul esential, de arevela continutul: Eunu strivesc corola de minuni a lumii. Trasaturile liricii lui

L.B. (Universul poetic). Creatia poetica a lui L.B. a evoluat att n raportul dintre eu si lume, ct si n modalitatea de expresie. Etapele de creatie sunt determinate de specificitatea lirica a volumelor de poezii, n care evolutia filozofica esteevidenta. *Poemele luminii 1919 primul volum de poezii, este dominat de un puternic vitalism, de dorinta eului poetic de a se contopi cu Cosmosul. Principaleleteme ale creatiilor lirice din acest volum ilustreaza natura, iubirea si moartea, concepte esentiale ale existentei. Idei semnif.: a) cunoasterea nseamna iubire, idee programatica n poezia Eu nu s.c.d.m, ce s-ar putea ilustra sugestiv cu versurile de la nceputul si finalul poeziei: Eu nu strivesc c.d.m.a l./ / caci eu iubc/ si flori si ochi si buze si morminte.b) iubirea este o cale de comunicare cuUniversul, dar numai prin intermediul bataii inimei iubitei: si sub glii si-am auzit/ a inimei bataie zgomotoasa./ Pamntul raspundea.(Pamntul); c) trupul arde cflacarile unui rug(Noi si pamntul), iar viata murmura n poet ca un izvor navaln

tr-o pestera rasunatoare(Nu-mi presimti?); d) tristetea poetului nu este un sentiment pt. sine, ci o revarsare asupra ntregului univers: Tristeti nedeslusite-mi vin, dar toata/ durerea,/ ce-o simt, n-o simt n mine,/ n inima,/ n piept,/ ci-n pirii de ploaie care curg(Melancolie); e) eul poetic nu se simte ngradit nici de tp, nici de spatiu (Gorunul), viziunea sa asupra mortii fiind acum, la nceputul creatiei, doar presimtire: Presimt:/ frumoase mni, cum mi cuprindeti astazi cu/ calra voastra capul plin de visuri,/ asa mi veti tinea odata/ si urna cu cenusa mea.(Frumoase mini) ori comuniune desavrsita cu stramosii, care traiesc n urmasi viatprea repede curmata: Se spune, ca stramosii, care au murit fara de vreme,//vin sa-si traiasca mai departe/ n noi/ viata netraita.(Liniste); f) prin strigatul Sunt



eat de lume si-s pagn, L.B. descopera ca raportul dintre bine si rau se afla ntr-necesara interdependenta pt. stabilirea deplina a Universului, ca 2 forte contradictorii ce compun echilibrul: De unde-si are raiul - / lumina? Stiu: l lumineaziadul/ cu flacarile lui!(Lumina raiului); stilul se caracteriz. se caracteriz.prin faptul ca poeziile acestui volum sunt construite n jurul unei metafore revelatorii. *Pasii profetului 1921- prevesteste nca din titlu o schimbare de atitudine,ce va deveni mai evidenta n vol.urmat., dominanta fiind reflexivitatea trairilornemijlocite, cugetarea.; a) n poem. Cel mai semnificativ Moartea lui Pan- Pan simbolizeaza pt. poet ipostaza cunoasterii prin participarea la ritmurile interioareale cosmosului. Pan este zeul naturii, fiind contemplat de la distanta, e orb sie batrn, zacentr-o mare tacere, regasindu-se prin mugurisi miei. Pan rep

onim, care nu vorbeste pt. a nu tulbura materia primara, presimtind nsa spaima n fata inevitabilului. Razele de lumina patrund pna la pestera lui Pan si-l fac sa vada transformarile lumii, apoi dispare, a treia zi si-a-nchis cosciugul ochilorde foc.//Neispravit ramase fluierul de soc.b) Vara si n lan sunt pasteluri spirializate pe tema expresionismului, anotimpul facnd ca, sub soarele dogoritor, iubirea sa fie nascatoare de suflete: De prea mult aur crapa boabele de gru//Pe buzelei calde mi se naste sufletul.; c) poezia Din copilaria mea, dedicata nepoatei sale, Gigi, semnifica ntoarcerea la mitul copilariei: Eram mic/ si singur socoteam:ea mi-e aproapele/ si o iubeam./ Si ma credeam un mucenic/. d) sufletul prea plinal poetului are nevoie de un nvelis pe masura si el invoca giganticele formatiuni geologice sa-i dea un trup n care sa ncapa o simtire prea mare pt. om: Dati-mi trup/ voi muntilor,/ marilor,/ dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia/ n plin!/(Dati-mi ); e) poetul se simte obosit de prea multa vitalitate, de prea mare simt

ire, de trecutul ca un orb: Eram asa de obosit/ si sufeream./ Eu cred ca sufereame prea mult suflet. (Leaganul); *n marea trecere 1924 debuteaza cu un moto sugv pt. viziunea poetului privind conceptul filozofic de timp: Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte, nu e nici iubire, - si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea. Preocuparea lui L.B. pt. timp se exprima n cele 3 ipostaze de manifestare: fugit ireparabile tempus (timpul se scurge ireversibil), fortuna labilis (soarta este schimbatoare),vanitas vanitatum(desertaciunea desertaciunilor). Vitalismul, trairea intensa se estompeaza, problematicafilozofica se amplifica tulburator. a) natura si pierde inocenta si nfatisarea paradisiaca, iar poetul se simte nstrainat de ea, de radacinile sale: De nicaieri pamntul/ nu m-a chemat./ Sunt blestemat!(Cuvntul din urma); b) n poezia Scrisoareoetul se autodefineste printr-o interogatie asupra sensurilor existentei: De ce m-ai trimis n lumina, Mama,/ de ce m-ai trimis?, se simte batrn de neputinta si se

reocupa acum de marile probleme ale Universului: Sunt mai batrn dect tine, mama,/ i tot asa ma stii:/ adus putin din umeri/ si aplecat peste ntrebarile lumii.; c) marea trecere mediteaza asupra sensurilor eterne ale existentei de care se simtestructural legat pe vecie: Nimic nu vrea sa fie altfel dect este.; d) satul n cptia lui Blaga este mai mult un mit al miturilor, el devine suflet, are alte dimensiuni existentiale, mult mai profunde dect orice alta entitate a Universului: Eucred ca vesnicia s-a nascut la sat./ Aici orice gnd e mai ncet,/ si inima-ti zvcste mai rar,/ ca si cum nu ti-ar bate n piept/ ci adnc n pamnt undeva.(Sufletului); e) pt. multele ntrebari existentiale care-l apasa, poetul se simte vinovatde a medita la ele, de a fi tins spre valori, altele dect cele consfintite prin traditia milenara a generatiilor; *Lauda somnului 1929 evoca probleme existentiale, asupra carora poetul mediteaza cu atitudine superioara spiritual. a) n Biografie mediteaza asupra conditiei omului n lume: Unde si cnd m-am ivit, nu stiu,/

umbra ma ispitesc singur sa cred/ ca lumea e o cntare.; b) viziunea asupra mortiinu mai este, ca la nceputul creatiei, o presimtire, ci o asociaza cu motivul somnului, poetul nsusi simtindu-se legat de ideea increatului, ceea ce face posibilaiesirea din timp: n somn sngele meu ca un val/ se trage din mine/ napoi n parintomn); c) poezia Paradis nvalorifica, ntr-o maniera individuala, motivul biblic alpararii drumului spre pomul vietiide catre heruvimi si sabie de flacari, exprimnstarea de istovire si sentimentul de singuratate ntr-o lume care si-a pierdut sacralitatea, iar veacul se afla n declin si se ndreapta spre pieire: paianjenii mulau umplut apa vie,/ odata vor putrezi si ngerii sub glie,/ tarna va seca povestile/ din trupul trist.La cumpana apelor 1933 si La curtile dorului 1938 cuprind p



ezii de inspiratie folclorica, mitologica, n care teama de moarte este evidenta: De ce mi e asa de teama mama -/ sa parasesc iar lumina?(Din adnc). Nebanuitele te 1943 exprima o mpacare a poetului cu universul, poemele sunt ncarcate de sperta, de ncredere n germinatie; a) nasterea, venirea n lumina, care era tragica n mele anterioare, este aici privita ca o binefacere, cu o bucurie a vietii: Sat almeu, ce porti n nume/ sunetele lacrimei,/ la chemari adnci de mume/ n cea noapte e-am ales/ ca prag de lume/ si poteca patimei.//n tine cine m-a chemat/ fie binecuvntet,/ sat de lacrimi fara leac.(9 Mai 1895).

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Poezia deschide vol.de debut, Poemele lunii1919 si constituie ars poetica, ce va anticipa sistemul filosofic pe care ealiza 15 ani mai trziu. Poezia este o meditatie filosofica cu accente lirice, oconfesiune elegiaca pe tema cunoasterii, care poate fi paradisiaca, misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al ratiunii si luciferica, se potenteaza misterul, l reveleaza prin trairile interioare, prin imaginatie si stare poetica. Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior n volumul Pietrept. templul meudin 1919 Cteodata, datoria noastra n fata unui adevarat mistersa-l lamurim, ci sa-l adncim asa de mult, nct sa-l prefacem ntr-un mister si mai

e- si ulterior n Cunoasterea lucifericadin 1933, volum ce a fost apoi integrat rarea Trilogia cunoasterii. n esenta, atitudinea filozofului L.B. este exprimata -o alta cugetare: Veacuri de-a rndul, filozofii au sperat ca vor putea odata patrunde secretele lumii. Astazi filozofii n-o mai credEu nsa ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile din jurul meu, caci numai asa pot sa proiectez n misterul lumii un ntelesOmul trebuie sa fie un creator, de aceea renunt cuucurie la cunoasterea absolutului.Tema: cunoasterea lumii este posibila numai prin iubire. Ideea poetica exprima atitudinea poetului-filozof de a proteja misterele lumii, izvorta la el din iubire, prin iubire: Caci eu iubesc/ si flori si ochisi buze si morminte., ilustrata de Blaga prin metafore revelatorii, prin imaginice reliefeaza nu att opozitia filozofica ntre rational si irational, ct o diferea ntre gndirea rationala si gndirea poetica. Titlul este o metafora revelatorie e semnifica ideea cunoasterii luciferice, exprimnd crezul ca datoria poetului est

e sa potenteze misterele universului (corola de minuni a lumii), ci nu sa le lamureasca, sa le reduca (nu strivesc), accentul punndu-se pe confesiunea eu. Demersic nu este conceptual, ci poetic, Blaga nemotivnd conceptia sa cu argumente rationale, ci cu metafore revelatorii. Confesiunea lui se organizeaza n jurul unor opozitii cu sens figurat: lumina mealumina altora, pronumele personal eu, fiinheie al ntregii poezii, exprimnd metaforic conceptul de cunoastere. Limbajul metic: - eu nu strivesc // si nu ucid/ cu mintea taineleconfesiunea poetului privpotentarea misterelor universului, pe care nu doreste sa le lamureasca pt. a nustrica echilibrul perfect al acestuia; - corolamisterele universului, masura bilui, a frumosului, sublimul perfectiunii; - de minuni revelatia poetului n fata umusetii si perfectiunii lumii, n fata misterelor universului; - florinatura ijuratoare, viata, existenta nsasi a universului; - ochisimbol al sufletului omc (ochii sunt oglinda sufletului), al spiritualitatii omenirii n esenta ei; - bu

dubla semnificatie de sarut, iubire, dar si de rostire, cuvnt, ca unic mijloc decomunicare; - mormintemoartea ca o componenta structurala a existentei duale sciclice (viata-moarte), care la Blaga nu este sfrsitul dramatic, ci constituie marea trecerentr-o lume superioara, dar si continuitatea omenirii prin aceea ca trecutul s-a savrsit n fiecare om (Sngele meu se trage napoi n parinti); - luminasterea paradisiaca, gndirea logica, ratiunea; - nepatrunsul ascuns/ adncimi de nericuniversul misterios ce nu trebuie descifrat n esenta tainelor sale, ci trebe ocrotit pt. a-i asigura echilibrul spiritual existential; - lumina meacunoastea luciferica, poetica, sensibila, iubitoare de perfectiune; - eueul poetic, acntund confesiunea lirica; - structura antitetica a poeziei: dar eu, ci, lumina



na altora, nu strivesc, nu ucid, sporesc, mbogatesc, iubesc, sugruma; eremotia poetica, extazul n fata revelarii misterelor universului; - conceptul mister este ilustrat n textul poeziei printr-o varietate de metafore revelatorii: tainele, nepatrunsul ascuns, a lumii taina, ntunecata zare, sfnt mistersuri si mai mari, iar ca simboluri esentiale ale universului misterios: flori, ouzesi morminte; - cunoasterea luciferica: eu nu strivesc, nu ucid, sporesc aaina, mbogatesc si eu ntunecata zare, se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari,cunoasterea paradisiaca: lumina altora/ sugruma viaja nepatrunsului ascuns/ n adimi de ntuneric. Limbajul artistic este determinat de un plan filoyofic secundar,nu exista notarea unei stari de spirit sau o descriere, ci poetul urmareste mereu revelarea unei idei printr-o comparatie cu lumea materiala: si-ntocmai cum cu r

azele ei albe luna/ nu micsoreaza, ci tremuratoare/ sporeste si mai tare taina noptii/ asa mbogatesc si eu ntunecata zare. Ineditul de ordin spiritual este realit prin aspectul versificatiei, Blaga cultivnd versul liber, cu metrica variabilasi ritmul interior determinat de gndirea sa profund metafizica. Referindu-se la stilul nnoitor al lui L.B.,E.Lovin. afirma ca poetul din Lancram este unul din ceimai originali creatori de imagini ai literaturii noastre.

Lucian Blaga. Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii

Documents

Transcript of Lucian Blaga. Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii