Curs 8. Miologie

Muschii scheletici (somatici)

- sunt muschi voluntari, perechi

- reprezinta aproximativ 40% din greutatea corpului

- se inseră pe oase, cartilaje, ligamente, piele sau pe alţi muşchi; inserţia se face direct sau

prin intermediul tendoanelor;

- sunt formati din corp si doua capete(tendoane) alungite: capat de origine (O), capat

de insertie (I)

Tendon :

- poate fi cilindric sau lat = aponevroza

- culoare alb-sidefie

- rezistent la tractiune

Denumirea muschilor se face dupa:

- insertia pe oase: sternocleidomastoidian

- actiune: flexori-extensori; adductori-abductori, pronatori-supinatori

- forma: trapez, patrat, romboideu

- numarul capetelor de origine: biceps, triceps, cvadriceps

- directia fibrelor: oblici, drepti, transversi

După segmentele corpului musculatura scheletică se clasifică în:

- muşchii capului

- muschii gâtului;

- muşchii trunchiului;

- muşchii centurilor şi membrelor.

1

A. Muşchii superficiali ai capului.

- se clasifică în:

1. muşchii pieloşi ai capului;

2. muşchii globului ocular;

3. muşchii masticatori.

1. Muşchii pieloşi ai capului

- prin contracţie dau expresia fetei (fizionomia);

- se mai numesc şi muşchii mimicii;

- cei mai mulţi se inseră cu unul dintre capete pe faţa internă a pielii

- inervati de nervul cranian VII.

a. Muşchiul fronto-occipital

- are două porţiuni – o porţiune frontală si o porţiune occipitala

- porţiunea frontală:

origine – pe pielea arcadelor orbitale;

inserţie – pe aponevroza epicraniană;

- porţiunea occipitală:

origine – pe linia nuchală superioară;

inserţie – pe aponevroza epicraniană;

acţiune – detrmina cute orizontale pe frunte; exprima atentie, mirarea.

b. Muşchiul orbicular al buzelor

- localizare - în grosimea buzelor, între cele două comisuri labiale; origine si insertia in

comisurile labiale

- acţiune – micşorează orificiul bucal.

c. Muschiul rizorius

- origine – fascia muschiului maseter

2

- inserţie – comisura labială

- acţiune – ridică comisura labială, exprima rasul

2. Muşchii globului ocular

- sunt în număr de 6 – 4 muşchi drepţi (superior, inferior, intern, extern) şi 2 muşchi

oblici (superior şi inferior)

- originea – pe un inel tendios in profunzimea orbitei, excepţie – m. oblic inferior care

are inserţia pe osul lacrimal

- inserţia – pe sclerotica globului ocular

- acţiune – asigură mobilitatea globului ocular

- inervatie: m. drept superior, drept inferior, drept intern – nervul III,

m. drept extern – n. VI

m. oblic mare (superior) – n. IV

m. oblic mic (inferior) – n. III

3. Muşchii masticatori superficiali

- sunt muschi ridicători şi coborâtori ai mandibulei;

3.1. Muşchii ridicători ai mandibulei

a. Muşchiul temporal

- origine – pe liniile temporale ale parietalului;

- inserţie – pe procesul coronoid al mandibulei;

- acţiune – ridică mandibula.

- are formă de evantai şi este acoperit de fascia temporală.

b. Muşchiul maseter

- cel mai puternic muschi masticator

-are forma dreptunghiulara

3

- origine – pe arcada zigomatică;

- inserţie –unghiul mandibular, pe faţa externă;

- acţiune – ridică mandibula, cel mai puternic muşchi ridicător al mandibulei.

3.2. Muşchii coborâtori ai mandibulei

a. Muşchiul digastric

- are 2 porţiuni – o porţiune mastoidiană (posterioară) şi o porţiune mandibulară

(anterioară)

- origine - porţiunea mastoidiană – şanţul digastric de la nivelul temporalului (procesul

mastoid)

- porţiunea mandibulară – fosa digastrică a mandibulei

- inserţie – ambele porţiuni – pe hioid printr-un ligament inelar

- acţiune – contracţia porţiunii mandibulare coboară mandibula

b. Muşchiul milohioidian

- formează planşeul cavităţii bucale

- origine – linia milohioidiană a mandibulei

- inserţie – pe corpul hioidului

- acţiune – coboară mandibula când punctul fix este pe hioid

B. Muşchii superficiali ai gâtului

a. Muşchiul platisma

- muşchi lat şi subţire situat imediat sub pielea gâtului;

- origine – pe fascia muşchiului pectoral mare;

- inserţie – pe pielea bărbiei;

- acţiune – încreţeşte pielea gâtului, trage în jos buza inferioară şi colţul gurii, exprimă

sentimentele de dispreţ şi tristeţe.

4

b. Muşchiul sternocleidomastoidian

- origine – pe manubriul sternal şi capul sternal al claviculei;

- inserţie – pe procesul mastoid;

- acţiune – contracţie unilaterală – roteşte capul în partea opusă;

C. Muschii trunchiului

1. Muşchii toracelui

a. Muşchii intercostali externi

- sunt dispusi in spatiul intercostal (11 perechi)

- au fibre oblice

originea – pe marginea inferioară a coastelor;

- inserţia – pe margine superioară a coastelor următoare;

- acţiune – ridică coastele în actul inspiratiei.

b. Muşchii intercostali interni

- au aceiaşi origine şi inserţie ca şi muşchii intercostali interni, dar fibrele sunt dispuse

în direcţie inversă;

- acţiune – coboară coastele în actul expiraţiei.

c. Muşchiul diafragm

- este muşchiul care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală;

-are forma de cupola

- are doua portiuni: portiunea centrala – centrul frenic (centrul tendinos) si o

portiune periferica (musculara)

- origine – pe conturul inferior al toracelui (procesul xifoid, ultimile 6 perechi de coaste

şi pe vertebrele lombare;

- inserţia – în centrul tendinos, care este străbătut de orificii pentru aortă, esofag şi vena

cavă inferioară.

- acţiune – principalul muşchi respirator.

5

2. Muşchii abdominali

- sunt:

- m. drept abdominal

- m. oblic extern

- m. oblic intern

- m. transvers

a. Muşchiul dreptul abdominal

- este un muşchi lat şi alungit aşezat de o parte şi alta a liniei albe;

- este cuprins intr-o teaca conjunctiva formata din aponevrozele muschilor oblici si a

muschilor transversi care se incruciseaza median formand linia alba.

- originea – pe simfiza şi tuberculul pubian;

- inserţia – pe cartilajele costale ale coaselor 5 – 7 şi pe procesul xifoid;

- este străbătut de 3-4 septuri tendinoase numite si „coaste abdominale”;

- acţiune – flexează toracele pe abdomen şi compresează viscerele abdominale; rol in

mictiune, defecatie, parturitie, emeza.

b, c,d. Muschii oblici si m. transvers

-sunt muschii lati, au tendoane late (aponevroze)

- sunt suprapusi si formeaza peretii laterali ai abdomenului.

- actiune – compreseaza viscerele abdominale

6

IV. Muschii centurii scapulare si membrului superior

A. Muschii care leaga toracele de centura scapulara

a. Muşchiul trapez

- muşchi lat, forma de trapez cu baza mare pe craniu, coloana vertebrala si baza mica pe

umar;

- origine – pe linia nuchală superioară, protuberanţa occipitală externă şi procesele

spinoase ale vertebrelor cervicale C7 şi toracale T1-T12.

- inserţie – capul acromial al claviculei, acromion şi spina scapulei;

- acţiune – extinde capul, apropie omoplatul de linia medială.

b. Muschiul dintat mare

- origine – coastele I – IX

- inserţie – pe partea internă a marginii vertebrale a omoplatului

- acţiune – ridică coastele în inspiraţia forţată, muschi respirator auxiliar.

B. Muşchii care leaga toracele cu humerusul

a. Muşchiul lat dorsal

- are formă triunghiulară şi ocupă o porţiune mare din partea postero-inferioară a

trunchiului.

- originea – pe procesele spinoase ale vertebrelor T6-12, fascia toracolombară şi creasta

iliacă;

- inserţia – pe marginea a şanţului bicipital al humerusului

- acţiune – trage braţul înapoi şi îl roteşte extern (m. abductor).

b. Muşchiul pectoral mare

- ocupă partea anterioară a toracelui;

- originea – pe claviculă, stern, cartilajele costale I-VII;

- inserţia – pe marginea a şanţului bicipital.

7

- acţiunea – adducţia şi rotirea internă a braţului.

Intre m. pectoral mare si m. latul dorsal se contureaza spatiu numit axila.

C. Muşchii care leaga centura scapulară de humerus

a. Muşchiul deltoid

- cel mai voluminos muşchi al umărului

- originea – capătul acromial al claviculei, acromion şi spina omoplatului

- inserţia – tuberozitatea deltoidă a humerusului

- acţiunea – ridică umărul şi roteşte si trage bratul inainte si inapoi

b. Muşchiul supraspinos

- origine – fosa supraspinoasă a omoplatului

- inserţie – tuberculul mare al humerusului

- acţiune – realizează abducţia braţului

c. Muşchiul infraspinos

- origine – fosa infraspinoasă a omoplatului

- inserţie – tubercului mare al humerusului

- acţiune – roteşte extern humerusul (m. abductor)

d. M subscapular

- origine – fosa subscapulara, pe cele 3-4 creste oblice

-insertie – tuberculul mic al humerusului

-actiune – adductia bratului

8

D. Muşchii braţului

Muschii anteriori ai bratului

Muşchiul biceps brahial

- este un muşchi fusiform situat anterior la nivelul braţului

- origine – are două capete de origine

- capătul scurt – procesul coracoid al omoplatului

- capătul lung – tubercului supraglenoidal al omoplatului

- inserţie – tuberozitatea radială

- acţiune – flexia antebraţului pe braţ

Muschii posteriori ai bratului

Muşchiul triceps brahial

- muşchi lung, voluminos, situat posterior la nivelul braţului

- origine – are trei capete de origine:

- capătul lung – tunbercul infraglenoidal al omoplatului

- capăt medial – diafiza humerusului

- capăt lateral – diafiza humerusului

- inserţie – prin tendon comun pe procesul olecranian

- acţiune – extensia antebraţului pe braţ

E. Muşchii antebraţului

- sunt muşchi fusiformi, cu ligamente lungi, cilindrice

- sunt aşezaţi în mai multe planuri

- pe faţa anterioară sunt grupaţi în muşchi flexori şi pronatori

- originea – epitrohlee şi procesul coronoid al ulnei.

- pe faţa posterioară se află muşchi extensori şi supinatori

- originea – epicondil şi procesul olecranian.

9

F. Muşchii mâinii

- cei mai mulţi se află pe faţa palmară şi se grupează în 3 zone:

- zona palmară externă (tenară) – în dreptul policelui

- zona palmară internă (hipotenară) – în dreptul degetului V

- zona palmară mijlocie – situată între zona tenară şi zona hipotenară

10

V. Muschii centurii pelviene şi a membrului inferior

A. Muşchii bazinului (centurii pelviene)

Muşchii gluteus (fesieri)

- sunt situaţi în partea posterioară a centurii pelviene

- sunt trei – m. gluteu mare, m. gluteu mijlociu, m. gluteu mic

- origine – faţa dorsală a sacrumului, creasta iliacă, fosa ilacă externă

- inserţie – gluteus mare – femur şi tractul iliotibial

– gluteus mijlociu şi gluteus mic – pe marele trohanter

- acţiune – gluteus mare – extensia trunchiului şi bazinului pe coapsă; sunt cei mai

importanti muschi ai statiunii bipede.

- gluteus mijlociu şi gluteus mic – adductia femurului

B. Muşchii coapsei

Muschii anteriori ai coapsei

a. M. croitor

- forma de panglica, strabate coapsa in diagonala

- origine - spina iliaca antero-superioara

- insertie – sub condilul medial al tibiei

- actiune – flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa

b. Muşchiul cvadriceps femural

- este cel mai voluminos muşchi al coapsei

- este situat în partea antero-laterală şi medială a trunchiului

- este format din 4 muşchi cu origini diferite:

- muşchiul drept anterior (femural) – spina iliacă antero – superioară

- muşchiul vast tibial (intern) – creasta intertrohanteriană şi lina aspră

- muşchiul vast fibular (extern) – marele trohanter şi linia aspră

- muşchiul vast intermediar (crural) – faţa antero-laterală a femurului

11

- inserţie – cei patru muşchi se inseră prin tendon comun pe baza rotulei şi se continuă

cu ligamentul patelar care se inseră pe tuberozitatea anterioară a tibiei

- acţiune – extensia gambei pe coapsă

– flexia coapsei – doar muşchiul drept femural

Muschii mediali ai coapsei – adductori: m. drept intern (gracilis)

Muschii posteriori ai coapsei

a. Muşchiul biceps femural

- este situat pe partea postero-laterală a coapsei

- are două capete de origine:

- capătul lung – tuberozitatea ischiatică

- capătul scurt – linia aspră

- inserţia – condilul lateral al tibiei

- acţiune – flexia gambei pe coapsă

b. M semitendinos

- origine – tuberozitatea ischiatica

- insertie - sub condilul medial al tibiei

- acţiune – flexia gambei pe coapsă

c. M semimembranos

O, I, A sunt identice cu ale m. semitendinos sub care se afla.

C. Muşchii gambei

- se grupează în muşchi anteriori şi muşchi posteriori

- muşchii anteriori sunt flexori ai piciorului şi extensori ai degetelor

- muşchii posteriori sunt extensori ai piciorului şi flexori ai degetelor

12

Muschii posteriori ai gambei

Muşchiul triceps sural

- cel mai puternic muschi al gambei; rol important in statiunea bipeda si mers.

- este format din muşchii gemeni (gastrocnemieni) şi muşchiul solear

Muşchii gemeni

- cei mai voluminoşi muşchi ai gambei, situaţi posterior

- origine – gemenul lateral – condilul lateral al femurului

– gemenul medial – condilul medial al femurului

Muşchiul solear

- origine – linia soleară a tibiei şi fibula

- inserţie – comuna pe calcaneu prin tendonul lui Achile (cel mai puternic tendon din

corpul uman)

- acţiune – flexeaza planta, extinde glezna, flexeaza gamba pe femur

D. Muşchii piciorului

- organizaţi similar cu muşchii mâinii, în 3 zone:

- zona plantară internă (tenară) – în dreptul halucelui

- zona plantră externă (hipotenară) – în dreptul degetului V

- zona plantară internediară – intre zona tenară şi cea hipotenară

13