1

LP3 Aparatul bucal pentru supt, de tip maxilar, la lepidoptere Fluturii primitivi, de exemplu cei din familia Micropterygidae, au aparatul bucal ortopteroid, ei consumând polen. La lepidoptere putem observa apariţia şi evoluţia progresivă a unei trompe, ca o adaptare pentru a lua nectarul din corola florilor, la majoritatea fluturilor existând această trompă adaptată exclusiv pentru aspirat lichide, în special nectar. Cele douǎ galee sunt alungite foarte mult. Ele sunt concave pe partea lor internǎ. Prin unirea lor medianǎ, longitudinalǎ, este formatǎ trompa care conţine canalul alimentar. Celelalte piese ale aparatului bucal sunt rudimentare, cu excepţia palpilor labiali care sunt normal dezvoltaţi. În repaus trompa este ţinutǎ rulatǎ ventral sub cap, ca un arc de ceasornic, fiind denumitǎ din aceastǎ cauzǎ şi spiritrompǎ. Pereţii galeelor sunt formaţi din sclerite mici, chitinoase, unite prin regiuni membranoase. Rularea trompei este un proces pasiv datorat elasticitǎţii pereţilor galeelor. Întinderea trompei este un proces activ datorat presiunii sangvine şi acţiuni unor muşchi. Fluturii beau apă cu ajutorul trompei, ei putând fi observaţi mai ales în zilele toride de vară la marginea bălţilor, adesea în număr mare. Ei pot consuma şi sucuri din fructele coapte, chiar intrate în fermentaţie sau consumă lichide din dejecţiile animalelor. Calyptra eustrigata (Noctuidae) este o specie hematofagă, consumând sângele mamiferelor. Uneori piesele bucale pot fi nefuncţionale, de exemplu la unele molii (Tineidae), situaţie în care adulţii nu se mai hrănesc. Aparatul bucal pentru supt şi lins, de tip labial, la Musca domestica Capul este prelungit la muscǎ cu un rostru care este moale şi foarte flexibil. Pe rostru se aflǎ anterior clipeusul şi palpii maxilari formaţi dintr-un singur articul. Maxilele sunt reduse la nişte baghete chitinoase pe care se prind nişte muşchi. Rostrul este continuat cu labiul care este format dintr-un haustel şi douǎ labele plasate terminal. Haustelul este concav anterior, în canalul sǎu aflându-se hipofaringele care conţine canalul salivar. Labrul acoperǎ canalul haustelului, el fiind concav pe partea sa posterioarǎ, conţinând canalul alimentar. Labelele sunt palpii labiali mult modificaţi. Pe faţa ventralǎ a labelelor se aflǎ nişte canale transversale care au pereţii întǎriţi de nişte coaste chitinoase, aceste canale având aspectul unor trahei, fiind denumite din aceastǎ cauzǎ pseudotrahei. Între cele douǎ labele se aflǎ un orificiu prin care canalul alimentar şi cel salivar comunicǎ cu exteriorul. În repaus trompa este ţinutǎ pliatǎ sub cap. Când musca vrea sǎ se hrǎneascǎ ea împinge trompa spre înainte cu ajutorul presiunii sangvine şi a unor muşchi. Dacǎ hrana este lichidǎ ea este absorbitǎ prin sistemul de pseudotrahei spre canalul alimentar. Dacǎ hrana este solidǎ este eliminatǎ salivǎ prin canalul salivar şi împrǎştiatǎ peste hranǎ prin sistemul de pseudotrahei, hrana dizolvatǎ fiind apoi absorbitǎ. Dacǎ hrana este puternic întǎritǎ pe substrat ea poate fi sfǎrâmatǎ cu ajutorul pseudotraheelor care sunt puternic chitinizate, mai ales în zona centralǎ a labelelor unde formeazǎ nişte proeminenţe mai evidente ca nişte dinţişori. Aparatul bucal pentru înţepat şi supt la Culex pipiens La tânţar piesele bucale sunt mult alungite, formând o trompǎ cu ajutorul cǎreia aspirǎ hrana. Atât femela cât şi masculul se hrǎnesc cu nectar, însǎ femela este şi hematofagǎ, trebuind sã consume sânge pentru maturarea ouǎlor. Labiul este mult alungit şi concav pe faţa sa anterioarǎ. El are terminal douǎ labele care au rol senzitiv care sunt de fapt palpii labiali modificaţi. În canalul labiului se aflǎ cinci piese alungite şi ascuţite: douǎ mandibule, douǎ maxile şi hipofaringele în care se aflǎ canalul salivar. La mascul lipsesc mandibulele. La Culex maxilele sunt dinţate la vârf, la Anopheles fiind dinţate şi mandibulele. Labrul acoperǎ canalul labiului. El este concav pe partea sa posterioarǎ, el conţinând canalul alimentar. Palpii maxilari sunt bine dezvoltaţi fiind mai scurţi la femelele de Culex.

2

Cu ajutorul unor muşchi sunt mişcate mandibulele şi maxilele care taie tegumentul gazdei. În gazdǎ sunt introduse toate piesele bucale cu excepţia labiului care susţine celelalte piese bucale în timpul înţepatului. Prin canalul salivar este introdusǎ salivǎ care este anticoagulantǎ, ea producând şi o uşoarǎ congestionare localǎ. Sângele este absorbit prin canalul alimentar. Aparatul bucal pentru înţepat şi supt la heteroptere La ploşniţǎ piesele bucale sunt alungite formând o trompǎ cu ajutorul cǎreia ia hrana (sânge sau sucuri vegetale) din ţesuturile gazdei (animal sau plantǎ). Labiul este alungit şi concav pe partea sa anterioarǎ. În canalul labiului se aflǎ patru piese: douǎ mandibule şi douǎ maxile plasate între cele douã mandibule. Maxilele sunt unite, ele conţinând canalul alimentar, anterior, care are lumenul mai mare şi canalul salivar, posterior. Labrul acoperǎ doar proximal canalul labial. Cu ajutorul unor muşchi sunt mişcate mandibulele, care sunt dinţate terminal, ele perforând ţesuturile gazdei. Maxile sunt ascuţite terminal nefiind dinţate. În gazdǎ sunt introduse mandibulele şi maxilele. Palpii maxilari şi cei labiali lipsesc.