LevNn BARI-ocEANU s-a niscut la Regita, la 29 ianuane 1963. Aabsolvit Faculta-tea de Filosofle a Universitalii din Bucuregi 5i in prezent este profesor universitarla Facultatea de Psihologie si stiinle ale Educaliei din cadrul aceleiagi universitati.in perioada 2002-2003 face srudii postdoctorale in semioslilislicd gi antropologieculturald la Universitatea Paris 4 Sorbona 9i la Universitatea paris 5 ,,Ren6Descartes". Din anul 2003 este cercetator asociat la Laboratorul Langues -Musiques - Soci6t6s, o unitat6 mixtd de cercetare a Universitatii paris 5 9i aCentrului Na{ional de Cercetare $tiinlifica din Franta. A coordonat mai multeproiecte internalionale de cercetare.in anul 2o0l a publicat volum ul Psihopedogogia ortei laEditura polirom. Au urmatstudiile Antropologie sub semnul voloii, (2004, Editura Trei) 9i Stroteg identitore

5i interculturolitote ln spot)ul romdnesc, (2005, Editura Humanitas), A coordonatvolumele ldentitd et globalisatton-(2005, Editura Humanitas) 9i lnterculturolitl *6tudes, recherches exp6dences (2007, Editura Universitali din Bucuregti). A pu-blicat studii 9i articole in reviste intemationale 9i in volume apdrule la prestigioase

edituri din Franta, Germania gi Canada. in 20 I l, a debulat ca autor de ficliune cuNodun/e Lunii. Roman apolitic, ocodemic l esoteric.

lovinio bdrlogeonu'

ARRHETONULr0ffian

NEMIRA

I

I

I

i

I

Cuprins

Cind Carl Gustav lungo tntilneste,pe Ralona ... . ; . 5

l. Cine sunt eu?. . .

2.Deci,cinesunteu?... ;..... .:......... 23

3.Lace bun siJ acazdmpe diavol

cAnd toate sunt din voia lui Dumnezeu? 27

4. Amintirile ies din neguri gi ne aduc cunoa$terea

duplcaretAnjim .;....... 38

5. tn spatele tuturor lucrurilor se aflI sufletul meu

gi Golem md ajutdtsi-l recunosc 44

6. Mijlocul vielii .

7. Anna 58

8. Anima

9. ,,Ajtainelor eterne, eternd perindare" 73

10. Povestea fiicei aerului 82

1 1. ,,Tot ce posed zdresc in depdtrtare/ Iar ce-a pierit

realitate-mi p.are" .

12. ,De Abraxas nu a{Ii dintr-o intAmplare,

asta s-o flne gi minte*. . . . .

I

13. SimpmAntul unei apartenenge reciproce. . . .

11. Dintainele intrupirii15. E preadevreme . . .

15. Inevitabilul . . . : . .. .', i.17. Abraxas .i

18. Convorbire4 cu Sufletul l.

19. O poveste neplminteand, undeva,

pe suprafala PimAntului

20. Unele lucruri te ispitesc si-1i vinzi sufletul

21. O lume este pe cale si disparn

22.infruntareadintre ton gi Arrheron. . . . . .. . . . . ; .

23.Eternitatea e prezentul continuu sau

CumCe-liconstruiegtioscarii .......;..... .... tPX

24.lJnelelucruri trebuie duse pAne la capdt. . . ,tgg25.Iatdcine am fost eu!.

1

nL2

t59

166

173

182

IuueN TANesn

OASE MIGRATOARE

Romanul Oose migrotoore este povestea a trei Oase de

vitd care se transformd intr-un suflet 5i incep si se reincar-

neze in tot felul de fiinte slranii. Reincamarea oaselor

se petrece ln Fabrica de Chipuri, de funclionarea cireia

se ocupa Fotograful. Exper:ienlele, deloc oftodoxe, pe

care Fotograful le pune la tale in Fabnca de Chipuri ajung

la urechile presei. Un ziarist publici un articol despre

primele reincamdri ale oaselor. ln urma acestui articol,

Fotograful capata o tristi 9i nedoriti notorietate:

mass-media il vAneazi; Biserica, printr-un reprezentant

al ei, infiereazd experimentele Fotografului; polili9tii ii perchezilioneaza casa

pentru a descoperi reincamirile periculoase despre care s-a scris in ziarul Cutare;

un functionar de la Registrul Comerlului cerc-et9qa statutul juridic al Fabricii de

Chipun. Singura o{icialitate incdntati de experimentele pe care le face Fotograful

este primarul general al capitalei, care ar dod si inscrie Fabrica de Chipuri,

singura de acest fel din lume, in Cartea Recordurilor.

luunN TAunse

- Qylp1g $rvoca

mileniului III, prin destinul Ralonei, cea care existl printre noi gi

llngd noi. Ce femeig - privita ca realitate palpabila indisolubila -n-ar dori sd se lase migcatd gi urzitd" de Jung pentru a trii intAlnirea

cu Sinele?

Ovroru $rvroNce,

t.. Cine sunt eu?

Cred cd este suficient, pentnr inceput, sd vi spun cd am fost

Carl GustavJung, ,,doctorul de minli" din Ziirich - aga mi se

spunea - cel care a scris Cartea Rosie; aparilia acestei opere este

lnctr proasplti in m'emoria tuturor gi, bineinleles, anumite darc

rle biografiei mele care at fost colportate de unii, fie cu scopul

precis de a ml denigra, fie cu scopul, la fel de precis, de a stArni

interesul publicului in legituri cu ceea ce ei ingigi spun sau scriu

despre mine.

Pe cAnd eram un om in carne gi oase - a1acadumneavoastri -,mI strlduiam si 1in ascunse anumite lucruri din viala mea,

credeam ci discrelia in privinpa vieqii mele personale este absolut

necesard gi, chiar dacd multe aspecte ale intimitaiii mele au iegit,

prin voia lor proprie, la iveali, nu am incurajat disculiile pe mar-

ginea lor. ln d.firritirr, e treaba fiecdruia sI creadr ce wea, nu-i aqa?

tntotde"rro" mi-am spus gi am spus cI oamenii ar trebui si se

ocupe de opera mea, sd inleleagi ce voiam si le transmit in urma

experienlelor pe care le feceam cu paciengii mei gi cu mine in-

sumi, lucruri importante, de altfel, pentru intieaga speli umanr.

L7

- LAVTNTA BAnrocrAruu

CAnd cineva spune ,,eu eram suma emotiilor mele gi un Altulin mine erapiatra atemporald, nepieritoare" - a$, cum am f5-

cut-o eu in multe dintre conferinlele mele (am gi publicat pe

undeva, nu mai gtiu exact unde, aceastdfrazdcare imi caracteriza

viaga) -, inseamni cd oamenii ar trebui sX incerce si ingeleagi

cine era acel Altul din mine insumi gi calitatea lui de a fi atemporal

gi nepieritor, dar, spre linigtea gi pentru plicerea lor, oamenii au

dat uiterii ace$ fapt esenfial qi s-au apucat sX imprdgtie zvonuri

despre viaga mea amoroasi.

Or, ,,viaga mea amoroasi" - o spun cu toatl sinceritatea gi

o sd vi convingeqi singuri de acest lucru - a fost incomprehen-

sibil; pentru cei carc au comentat-o, dovadi fiind faptul cd au

operat reduclionist gi au caricaturizat experiengele mele afective

cele mai importante. MI vdd, deci, nevoit sd vorbesc eu tnsumi

despre anumite aspecte ale ,,vie1ii mele amoroase", pentru ciau o valoare universali gi pentru c5 il exprimi pe acel Altul din

mine. Iati de ce o si mI refer la ele in aceastl carte. Unii ciritori

sunt, deja, fericili: cui nu-i place gi pe cine nu intereseazdviaga

amoroasi? Dar pentru ci nu vreau sd vi facegi sperante degarte,

vI previn, chiar cu riscul de a vi pierde pe unii dintre dumnea-

voastri, ci nu trebuie sI vi a;tepta{i la dezvdluiri ,,picante", aga

cum le place unora si numeasci descrierea unor experienle in-

time sau, hai si le spunem mai clar, sexuale. $i fac acest lucru

nu din ar o gantd ori pentru cd minimali zez v alo ar ea experien-

gelor sexuale, ci, pe de o parte, pentru ci sunt destui scriitoricontemporani care le pot descrie mai bine decAt mine gi, pe de

altd parte, pentru cI - de la distanga la care mi aflu acum -

18

ARRHEToNUL

-

inpeleg mai bine cdvaloareauniversalS a anumitor experienge

sexuale nu are legituri cu satisfacliafizicdaprotagoniqtilor, ci

cu accesul la un alt nivel al realitafli in care chipurile lor primesc

forme arhetipale dupi care vor tAnji ori de cAte ori roata exis'

tcngei ii va obliga sdia calea oamenilor. (Ma vad nevoit sd in-

troduc o parantezd.. dat fiind cd un anumit scriitor in carne gi

oase vorbeqte in acest moment cu o distinsd doamnl critic lite-

r,r - bucurAndu-se, la rAndul ei, de aceleagi prerogative derivate

din faptul de a fi vie - 9i ii spune cdinprozd,nu-gi au locul anumite

crrvinte, cum ar fi ,,arhetipal", dar, spre norocul meu, doarnna

il contrazice, exprimAnd pdrereacdinprozdigi are locul orice

r:rrvAnt, importanti fiind capacitatea celui care scrie de a-lutthza

intr-un mod artistic. Am deschis aceastd"parantezl'dindoui mo-

t ive: mai intAi, pentru cn in paginile acestei ctr4i o sI descoperigi

trn anumit conflict al meu, generat de potrivirea de fiatrrrd",

t'ir sr zic aqa, intre forma artistici 9i secretul multiplu Pe care

<r si-l dezviluie povestirea mea gi, apoi, pentru a vd ardta

dumneavoastrd, cititorilor, ci sunt un autor de prozdatipic, in

sensul cI sunt omniprezent). Revin la ,,cdutarea" despre care

pomeneam inainte de a deschid e paranteza,pentru cdin ea zace

rrriza istorisirii mele, o mizd pe care am ingeles-o tncd de pe

vremea cAnd viequiam, ca dumneavoastri, intr-un corP uman'

<t mizd,pe care am incercat s-o desluqesc - nu cu foarte mare

succes, din pdcate - gi in fala contemporanilor mei, scriind sau

vorbind in diverse conferinle despre Animus gi Anirna.

Pot si mirturisesc cl gi la indllimea la care trdiesc acum simt

satisfaclia de a fi avut dreptateo o dreptate care de aici, de sus,

t9

- 14y11114 BARLocEANU

se vede cu mai multe limpezime decAt o vizusem pe PImAnt:

acolo, claritateavederii mi-a fost ugor perturbati de intensitatea

sentimentului care m-a coplegit, de indati ce mi-am vizut Anima.

$tigi ce se intArnph cAnd te intAlnegti cu ea? Te mugcl de

frunte - nu, nu e o figurl de stil, retineli vI rog, aceasta este

senza\iape care o produce tNfAfNfnEA - 9i, din acel mo-

ment, nu mai ai scdpare: i-ai cdzvt in plasd, egti la discrepia ei.

Spun acest lucru nu pentru ci ag vrea si md disculp, din cauzd.

cd am tncdlcat nigte norme morale - apropo, aici, sus, normele

morale nuvaloreazn nici doi bani, trebuie s-o $tili - si nu vd

treacd,, deci, prin cap aga o prostie, ci-l spun pentnr cdreprezintd.

convingerea mea profundi gi sincere, bazatd. pe trdirea feno-

menului gi pentru cd, in virtutea calitiqii de a fi omniprezenr,

percep manife$area lui ori de cAte ori se produce: cAnd cineva

iqi intAlnegte Anima, simt qi eu piqcitura din mijlocul frun1iigi vdd cum congtiinfa Sinelui se na$te exacr in acel moment. Este

prepl pe care trebuie si-l pldtesc, dar este gi beatitudinea cu care

sunt recompensat pentru cI am descoperit o taini a Crealiei.

Nu scriu, insl, aceasti carte pentru a vd stArni compasiunea sau

admiragia, ci pentru a vd, face sd ingelegeli ce consider eu o

experienpl intimd cu valoare universali.

GAndili-v5 cAt de mult ar insemna penrru comunitatea umanisi inleleagi fenomenul Animei ;i implicajiile lui pentru prora-

gonigtii istoriei, f.o4a1i de destin sd dea sensul corespunzirorexperiengei lor excepqionale (spun excepqionale penrru ci nututuror le este scrisi gi permisi o asrfel de tntAlnire)! Cred cd

s-ar neutraliza veninul gi s-ar diminua ironiile, s-ar termina cu

2A

IpqHp19XrJ1 -

bArfele gi cu meschinlriile la care recurg oamenii atunci cAnd

sesizeazl.atractiairezistibile dintre doi indivizi gi o reduc la un

obiect reprobabil din punct de vedere moral.

Fiind omniprezent,vid cum toli cei care bArfesc incalci mo-

rila gi o fac pentru scopuri insignifiante, cum ar fi un simplu

,,:rrnantlAc", ca si folosesc un termen la mode in timpul dum-

ncavoastrd, atAt in vocabularul curent, cAt qi tn cabinetele de

psihoterapie. Este adevirat ci nu am vrut sI am de-a face cu ast-

li'l de indiviziumani nici pe vremea cAnd triiam pe pdmAnt -t'c si mai spun acum! -, dar nu am incotro. $i ei existi gi dai de

ci la tot pasul. Oamenii comuni, n-avem ce face, sunt locuitorii

rrrajoritari ai suprafegei PnmAntului. Mai trebuie sd.precizez, oare,

t'r ei reprezintd o primejdie pentru evolugia umanitdlii? $tigi,

t.xistl deja o literaturi despre acest subiect, care nu ar trebui siI ic ignoratl gi nici si fie t ratatd culejeritate. t , .""" ." mi privqte,

lx)t si. spun ci am ajuns si regret mult faptul de a nu mi fi ocupat

1i de indivizii obiqnuiqi, de a nu le fi consacrat niciun pic din

t irrrpul meu, din cauzd cdnu i-am considerat interesangi. intot-

.k:auna mi-am spus cd ei sunt paciengii faculi special pentru

rl<>ctorul Freud, de aceea l-am gi declarat pe batrAn medicul

,,emenilor neinteresangi.

Se poate spune cd am fost un egoist gi cd am rlmas un egoist.

Md, enerveazl, la drept vorbind, indivizii obiqnuigi. Dacd in viaqa

mea pdmAnteasci am reugit sI-i 1in la distangi, acum imi este mai

greu si fac acest lucru, puterea mea nu este atAt de mare incAt

s:l incerc si-i impiedic pe unii care nu inqeleg absolut nimic din

viala gi din opera mea si vorbeasci, totuqi, despre mine, unui

- Lnvrrurn BARrocentu

public pe care, in loc sIJ apropie de esenla glndirii gi a alcdtuirii

mele, il indepdrteazd. Nu mi deranjeazd ci se vorbegte despre

mine, ci ci vorbesc despre mine oameni cu care nu am nicio afi-

nitate intelectuale'sau de alti naturd,si care pozeazdin expe4i.

Yinzit"torii de idei gregite, gatafdcute, au reugit sd rnI intrigeatit de mult, incAt am decis si scriu aceastd carte pentru a le

ardta garlatanilor doritori sd-gi sporeascd prestigiul, folosindu-se

de mine, condilia lor absolut comuni. Dupd cum se poare con-

stata, pe lAngI faptul cd sunt omniprezent, am gi o oarecare po-

tengd, care, chiar dacF,,nu e omni-, imi permite totugi si interv.in,

pentru a ardta ridicoiul detractorilor mei gi al acelora lipsiji de

sensibilitate a de a fiinleles cdintreagamea viagd a fosr, aqa cum

am mai spus, povestea unei realizdri de sine a incongtientului.

Aceastd carte, credci ingelegeqi, nu le este destinatd tuturor -gi cititorii vor sim1i, treptat,intenlia mea discriminatoare.Eale este adresatd doar acelora care au auzit md"car o datdinviagalor pdmlnteasci un Arrheton vorbind.

2. Deci, cine sunt eu?

Cum am mai spus, m-am numit Carl Gustav Jung. S-ar

ptrtea si vi intrebati cine sunt eu, acela care in viaga pimlnteasci

rrr-am numit Carl GustavJung qi, mai ales, ce mi face continuu

sl vi spun povestea mea? Cunosc suficient de bine sufletul ome-

ncsc pentru a Sti cA vi gAnditi la motivele cele mai greqite cu

putingd. Nu vi pot impiedica gi, la drept vorbind, nici nu-mi

prrsd. cd vn gAndili la vanitate. $i in viala mea pimlnteasci am

lirst considerat un vanitos, pentnr ci imi doream sd fac o desco-

1>crire ma)ord., ceea ce am gi reuqit, pAnd la urmd. Da, nu pot

srl neg, dar motivul meu nu este vanitatea, ci entuziasmul

l)cntru adevdr.

Nu am apelatlatehnica modestiei qi a umilingei nici cAnd

vieguiam pe PimAnt, aqacd.ar fi culmea s-o fac acum, cAnd aceste

lucruri nu mai conleazd deloc, prin urmare pot sd spun ci am

lost un om cu insugiri deosebite qi nu vdd de ce si-mi fi pus masca

rnodestiei?! Ag putea, desigur, sd incerc in aceste pagini sr fiu

rnodest, pentru a le fi pe plac cititorilor cdrora, de fapt, nu li se

adreseazd cartea mea. Este cnt se poate de ugor si pari modest

23

- Lavrrura BARr_ocenruu

cAnd egti deja celebru, dar genul acesra de reatru nu mi prinde:am refuzatjocurile stupide - penrnr ci aga mi se par - chiar gi

at'nci cand, trebuie si recunosc, m-ar fi scutit de multe probleme.

Togi cei care i-agi citit pe biografii mei suntegi toba de carte la acesr

subiect, de aceea nu am si vi mai regin atengia cu banalitegi legate

de relagiile mele profesionale, cel mai adesea tensionare, cu fostulmeu gef Bleuler sau cu - ierraji-md, dar imi vine sd zAmbesc pen-

tru cI, fdresevreau, sunt tentat s6 reproduc un stereotip gi sIJnumesc ,,pdrintele psihanalizei" - Freud. Apropo, dacd tot viplace si invocaji vanitatea, cred ci ar trebui si privigi cu maimulte atengie la figura ,,tarllui" Freud, care nu ficea niciodatiefortul st-gi extindi universul: era atit de pozitivist qi atAt de

lipsit de congtiinld filosofici sau de sensibilitate f.a1d, de zonaparapsihologiei, incAt ajungea, de multe ori, si imi intoarcistomacul pe dos. De ce sd-mi fi dorit sI fiu mogtenitorul 9i fiullui, aga cum benuiau unii cI ag fi avut intengia si devin? Ori de

cAte ori aduceam in disculie lucruri care nu intrau inviziunealui despre lume, mI privea cu spaimi gi acum pot si spun cu

certitudine, mi considera un dezechilibrat. Ve dali seama cumil consider eu, dar, repet, el e$e rotal insignifiant din perspectiva

povestirii mele, aga ci nu mai insist.

Spuneam cd mobilul povestirii mele se afla in serea de adevdr

care m-a motivat toatdvia+agi care mi mistuie gi acum. E drept,

dintr-o alti perspectivi decAt in timpul viegii pimAnreqri, insinu e absolut necesari dezvdluireaei pentru povestirea *.". 1r,

orice caz, nu in acest moment.

24

AnRHrroruul -

Poate unora li se va pirea exagerat, dar in setea mea de adevlr

ir locuit tntotdeauna insugi Dumnezeu, prinurmare, am incercat

srl-L cunosc pe Dumnezeu cu mijloacele gtiingei. Da, marile mele

cxperimente au fost niqte parcursuri circulare intre credinla -rnisterul - certitudinea lui Dumnezeu. Mulji au incercat sd mirlcscurajeze, spunAnd ci mijloacele ,stiinlei nu sunt potrivite pen-

r ru un astfel de obiect de studiu qi m-au sfituit si-L las pe Dum-

nczeu in seama religiei.

Cum sd fac una ca asta? Doar religia L-a ucis pe Dumnezeu

;i eu am inleles ace$ lucru inci din copilerie. fl prirream cu

rnila 9i cu dezamagire pe tadl meu predicAnd despre un Dumnezeu

nrort, iar eu aveam nevoie disperatl de Dumnezeul viu, Mama,

singura carepdreasd imi inleleagdfrirninti'rile, mi-a spus odatl,

('u o voce care nu eraaeigi fare niciun preambul, ,,trebuie sI ci-

tt:Eti odati Faust de Goethe". Ag fi putut, desigur, sI plstrez

t:Icerea asupra acestui lucru, dar adevirul mi provoacd sI duc

I trcrurile pindla capdt Mama imi vorbea adesea cu vocea ia care

nu era a ei gi, la drept vorbind, mn inspdimAnta, mai ales noaptea,

r,ind imi pdrea cd seamlnd cu Marea Preoteasi, a cdrei figurn o

z.Irisem pe una dintre cn4ile de Tarot din sertarul ei cu secrete:

c,ind se lesa intunericul, se transforma lntr-o creaturd, arhaicd,.

'['iEnea, aidoma unui izvor, din adAncimile fiinlei ei. Nu gtiu de

cc mi speria aceaste a doua maml in timpul noplii, pentru cd sim-

lcam inrudirea cu ea, $tiam cI gi in mine zace o fipturi arhaicd

ce iegea uneori laiveald.gi imi arita cAt se poate de clar cum erau

lucrurile gi oamenii in realitate, dincolo de toate ascunzigurile,

dincolo de toate aparenlele. Aceasti fipturd arhaicd,imi spunea

- 14y11114 BARLocenruu

lucruri pe care, de {apt, nu aveam cum sd ie gtiu, dar in legdturd

cu care aveam o cerritudine absolutd. Ori de cAte ori am avut pri-lejul sd verific, am descoperit cd puteam sd acord lncredere acestei

fapturi din mine, deoarece autorirarea ei nu putea fi dezmingite.

Erarn la fel ca mama. De aceea imi era atitde ingrozitor de milade tata, cel care flcea totul conform tradiliei, cel care respecra

scrupulos ritualurile lui bisericeqti. Singurul care lipsea la acesre

ceremonii ale tatei era insusi Dumnezeu. Iar absenga lui Dumnezeu

din viala ;i profesia tatei aciscar o pripastie imensd intre mineqi el, degi fusese intotdea.urnauntatd"blAnd gi foartemirinimos.

Am fost considerat excentric atunci cAnd am scris ci am intorsspatele bisericii gi cregtinismului din voia lui Dumnezeu. Mulqim-au crezut teribilist, pentru ci nu puream gi nici nu mai voiamsn particip la credinja mullimii. Nu-mi facifuzrici voi gisi printrecititorii acestei c54i pe mulgi care si md tnleleagd qi sd md aprobe.

Oamenilor inci li se pare teribil ceea ce scriu. Chiar qi dupd atAgia

ani de la moartea mea, sunr la fel de pulin inleles, de aceea imicontinuu povesrea. $tiu, au fost gi sunt gi astdit, chiar printrecititori - vId bine de aici unde md aflu -, oameni care md ingeleg

gi care aud glasul Arrhetonului. Despre pers oarta carem-a ingeles

cel mai bine o sd povestesc in aceasti carte, despre minunatafiintd care afdcut tmpreund cu mine cel mai dificil drum al vietiimele de atunci 9i pe care am ucis-o.

B. La ce bun si-l acuz5.mpe diavol cAnd toate suntdin voia lui Dumn ezew?

Acum gtili cnin drumul meu spre Dumnezeu nu am fost sin-

gur, dar inainte de avd dezvdlui identitatea companioanei mele,

o sd incerc se povestesc anumite intAmpleri semnificative despre

alli cAliva oameni care m-au inleles gi impreuni cucare am luat

hotlrArea sI renunldm la credinla generali. O voinli mai

puternici decAt a noastri ne-a adus, la un moment dat, impreuni

Ei ne-a impus si ne apropiem gi, de ce n-at recunoagte?, si ne spri-

jinim unii pe al1ii. Este vorba despre doi barbagi care m-au cdutat

pentru afaceterapie cu mine, dar, in timp, datoriti unei Puter-

nice afinitaf a naturii noastre intime, pot si dezvdluicd relaliile

noastre au evoluat in direclia unei adevdrate prietenii. Trebuie

sd precizez acest fapt, pentru a-t contrazice pe unii biografi care

md actzd de incapacitatea de a fi nutrit vreodatd sentimentul

de prietenie falddecineva gi, mai mult de-atAt, de faptul - foarte

grav, trebuie sd recunoa$tefi - de a md' fi folosit de pacienpii

mei pentru a-mi rezotva propriile conflicte.