Logodna
8
LOGODNA. Logodna nu reprezintă altceva decât o promisiune reciprocă de căsătorie, făcută – de regulă – într-un cadru festiv.Logodna nu poate fi calificată ca un antecontract, pentru că nu este de conceput existenţa unei obligaţii de a încheia o căsătorie.Altfel spus, libertatea de a se căsători, prin componenta ei -dreptul de a nu se căsători – face imposibilă o asemenea obligaţie juridica 1 . Vechile noastre legiuiri, Codurile Calimach, Caragea şi Donici au reglementat logodna ca un contract (antecontract) care obliga la încheierea căsătoriei. Ulterior, Codul civil (după modelul Codului civil francez) şi apoi Codul familiei n- au mai reglementat logodna, din dorinţa de a da libertăţii matrimonial deplină consistenţă. Noul Cod civil consacră Capitolul I al Titlului II „Căsătoria” din Cartea a II-a logodnei, pe care o reglementează ca o situaţie juridică premergătoare căsătoriei. Este de remarcat faptul că logodna este expres prevăzută în unele legislaţii, precum Codul civil german 2 şi Codul civil elveţian 3 . 1 Şerbănescu Sc., Codul familiei comentat si adnotat , Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1963,pag 57; 2 Codul civil german din 1900 (art. 1297-1302) dispune că, în baza logodnei, nu se poate formula o acţiune pentru a obliga la încheierea căsătoriei, însă dezicerea nejustificată de logodnă dă dreptul fiecărui logodnic la restituirea cadourilor ce şi le-au făcut în temeiul logodnei şi la repararea prejudiciilor cauzate prin dezicere. 3 Codul civil elveţian (art. 90-93) prevede expres că logodna nu obligă la încheierea căsătoriei, dar în caz de rupere a logodnei, foştii logodnici au dreptul la restituirea cadourilor, în natură sau în echivalent potrivit regulilor prevăzute pentru îmbogăţirea fără justă cauză. De asemenea,
description
Logodna nu reprezintă altceva decât o promisiunereciprocă de căsătorie, făcută – de regulă – într-un cadru festiv.Logodna nu poate fi calificată ca un antecontract, pentru că nueste de conceput existenţa unei obligaţii de a încheia o căsătorie.
Transcript of Logodna
LOGODNA.Logodna nu reprezint altceva dect o promisiune reciproc de cstorie, fcut de regul ntr-un cadru festiv.Logodna nu poate fi calificat ca un antecontract, pentru c nu este de conceput existena unei obligaii de a ncheia o cstorie.Altfel spus, libertatea de a se cstori, prin componenta ei -dreptul de a nu se cstori face imposibil o asemenea obligaie juridica[footnoteRef:1]. [1: erbnescu Sc., Codul familiei comentat si adnotat, Editura tiinific, Bucureti, 1963,pag 57;]
Vechile noastre legiuiri, Codurile Calimach, Caragea i Donici au reglementat logodna ca un contract (antecontract) care obliga la ncheierea cstoriei. Ulterior, Codul civil (dup modelul Codului civil francez) i apoi Codul familiei n-au mai reglementat logodna, din dorina de a da libertii matrimonial deplin consisten. Noul Cod civil consacr Capitolul I alTitlului II Cstoria din Cartea a II-a logodnei, pe care o reglementeaz ca o situaie juridic premergtoare cstoriei. Este de remarcat faptul c logodna este expres prevzut n unele legislaii, precum Codul civil german[footnoteRef:2] i Codul civil elveian[footnoteRef:3]. [2: Codul civil german din 1900 (art. 1297-1302) dispune c, n baza logodnei, nu se poate formula o aciune pentru a obliga la ncheierea cstoriei, ns dezicerea nejustificat de logodn d dreptul fiecrui logodnic la restituirea cadourilor ce i le-au fcut n temeiul logodnei i la repararea prejudiciilor cauzate prin dezicere.] [3: Codul civil elveian (art. 90-93) prevede expres c logodna nu oblig la ncheierea cstoriei, dar n caz de rupere a logodnei, fotii logodnici au dreptul la restituirea cadourilor, n natur sau n echivalent potrivit regulilor prevzute pentru mbogirea fr just cauz. De asemenea, logodnicul care a fcut, cu bun-credin, cheltuieli n vederea ncheierii cstoriei sau risc s sufere o pierdere prin ruperea logodnei, are dreptul la despgubiri, n mod echitabil,potrivit circumstanelor.]
Dei noul Cod civil nu calific expres logodna ca fiind un contract, din ansamblul reglementrii s-ar putea desprinde aceast concluzie. Astfel, art. 266 definete expres logodna ca fiind promisiunea reciproc de a ncheia cstoria. Textul se refer expres la ncheierea logodnei, respectiv la condiiile de fond i formalitile logodnei.Logodna nu este un contract, ci un simplu fapt juridic care poate s produc cel mult efecte extrinseci cstoriei, n special n cazul ruperii unilaterale i abusive.1.1. ncheierea logodnei.Potrivit art. 266 din noul Cod civil:(1) Logodna este promisiunea reciproc de a ncheia cstoria.(2) Dispoziiile privind condiiile de fond pentru ncheierea cstoriei sunt aplicabile n mod corespunztor, cu excepia avizului medical i a autorizrii organului administrative competent.(3) ncheierea logodnei nu este supus niciunei formaliti i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob.(4) ncheierea cstoriei nu este condiionat de ncheierea logodnei.(5) Logodna se poate ncheia doar ntre brbat i femeie.Din cuprinsul acestui text rezult c, n ceea ce privete ncheierea logodnei, condiiile de fond sunt urmtoarele :a) diferena de sex (ca i n cazul cstoriei);b)ndeplinirea celorlalte condiii de fond cerute la ncheierea cstoriei. n cazul minorilor nu se cere ns avizul medical i ncuviinarea instanei tutelare[footnoteRef:4]; [4: Dintr-o eroare, textul se refer la autorizarea organului administrative competent.]
c) nu se impun formaliti speciale pentru celebrarea logodnei. Dovada se poate face cu orice mijloc de prob.n ceea ce privete efectele logodnei, potrivit alin. (3) al art. 266, cstoria nu este condiionat de ncheierea logodnei, a crei ncheiere constituie, aadar, doar o facultate pentru viitorii soi.De asemenea, potrivit art. 267 alin. (1) logodna nu oblig la ncheierea cstoriei, n sensul c logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrns s ncheie cstoria. Se conserv astfel libertatea oricruia dintre viitorii soi de a se cstori sau nu.
1.2. Ruperea logodnei.Oricare dintre logodnici poate rupe logodna, ceea ce echivaleaz cu o denunare unilateral a logodnei.Potrivit alin. (3) al art. 267, ruperea logodnei nu este supus niciunei formaliti i poate fi dovedit cu orice mijloc deprob.De asemenea, ca i o garanie a libertii matrimoniale,potrivit alin. (2) al art. 267, clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris.Codul civil romn nu prevede cazurile n care se poate rupe logodna,ci reglementeaz doar consecinele juridice ale ruperii logodnei.Ruperea logodnei poate interveni printr-un act bilateral sau printr-un act unilateral.Astfel,cum logodna are la baz acordul de voin al prilor,nimic nu le impiedic pe acestea s convin ruperea logodnei.[footnoteRef:5] [5: Romnii aplicau i n aceast materie principiul:Quae consensus contrahuntur,contrario consensus dissolvuntur(Contractele care se formeaz prin consimmnt,se dizolv prin consimmnt contrar).]
Apreciem c prile pot decide ruperea logodnei chiar i n cazurile n care logodna ar fi lovit de nulitate[footnoteRef:6],atta timp ct nu s-a constatat judecatorete ineficiena juridic. A nu accepta aceast soluie nseamn a supune prile la cheltuieli inutile,forndu-le s se adreseze justiiei. [6: Vechile noastre legiuiri fceau vorbire de faptul c se stric logodna n situaii care ineau de nevalabilitatea acesteia.]
Ruperea logodnei doar de ctre una dintre pri se poate face din motive ntemeiate sau din motive nentemeiate.In legislaia veche erau considerate drept motive ntemeiate:absena ndelungat a unuia dintre logodnici;condamnarea logodnicului la o pedeaps infamant;contractarea unei boli ruinoase;ngreunarea de ctre smna strin; pierderea averii .a.[footnoteRef:7] [7: D.Alexandresco,op.cit.,p.460-461]
Ruperea logodnei are drept consecin principal ncetarea drepturilor i obligaiilor nscute din actul logodnei.Potrivit legii ,logodnicul care rupe logodna nu poate fi obligat s ncheie cstoria. Soluia este fireasc,ntruct logodna nu este un contract,iar consimmntul la cstorie trebuie exprimat n mod liber[footnoteRef:8]. [8: In sensul ca: Consimtamantul viitorilor soti trebuie exprimat in mod liber si nesilit,inrucat nu poate face obiectul unor conventii anterioare]
Codul civil se ocup de efectele patrimoniale ale ruperii logodnei,avnd n vedere dou chestiuni,i anume: a)restituirea darurilor; b) angajarea rspunderii pentru ruperea abuziv a logodnei[footnoteRef:9]. [9: Cu privire la reglementarea acestei chestiuni legiuitorul roman s-a inspirit din Codul civil elvetian (art.91-93) si Codul civil Italian(art.80 si 81).]
1.3. Restituirea darurilor.Potrivit art. 268, (1) n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu excepia darurilor obinuite.(2) Darurile se restituie n natur sau, dac aceasta nu mai este cu putin, n msura mbogirii.(3) Obligaia de restituire nu exist dac logodna a ncetat prin moartea unuia dintre logodnici.Soluiile sunt fireti. Darurile manuale, fcute pentru a respecta un obicei social i care au o valoare modic n raport cu nivelul de trai al donatorului nu se restituie.Cadourile cu valoare mare, fcute n considerarea cstoriei proiectate sunt supuse restituirii. Cu toate acestea, dac ruperea logodnei a fost abuziv, ele pot fi pstrate cu titlu compensatoriu, n contul despgubirilor care s-ar cuveni prii obligate la restituire[footnoteRef:10]. [10: Hamangiu C., Rosetti-Blnescu I., Bicoianu Al., Tratat de drept civil roman, Editura ALL, Bucureti, 1998, Vol. I,pag .387;]
n doctrina francez, n ceea ce privete bijuteriile de familie, s-a considerat c acestea au un regim special: ele nu au fost remise cu titlul de donaie (daruri manuale), ci cu titlul de mprumut de folosin i deci trebuie restituite pentru a fi meninute n familia respectiv.Restituirea darurilor sau a echivalentului n bani(atunci cnd restituirea n natur nu mai este posibil) se va putea realiza fie de bun voie,fie prin intermediul unei aciuni n justiie.n acest din urm caz,dreptul la aciune se prescrie n termen de un an,care ncepe s curg de la data ruperii logodnei.
1.4. Rspunderea pentru ruperea logodnei
De lege lata, chiar i n lipsa unei reglementri exprese, n jurisprudena veche, anterioar anului 1948, sub imperiul Codului civil de la 1864, s-a considerat c temeiul l constituie regulile dreptului comun n materia rspunderii civile delictuale art.998-999 C.Civ.Soluia ar fi aceeai i dac se mprtete teoria contractualist asupra logodnei, rspunderea nefiind contractual,ci tot delictual, dac se constat c denunarea - ca manifestare unilateral de voin - a fost abuziv. Temeiul rspunderii nu este deci actul logodnei, ci ruperea abuziv, nejustificat a logodnei.n general, ceea ce se sancioneaz este modalitatea n care s-a produs ruperea unilateral a logodnei (intempestiv, brutal, incorect, injurioas).Noul Cod civil reglementeaz expres rspunderea pentru ruperea logodnei n art. 269, astfel:(1) Partea care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligat la despgubiri pentru cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura n care au fost potrivite cu mprejurrile, precum i pentru orice alte prejudicii cauzate.(2) Partea care, n mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna poate fi obligat la despgubiri n condiiile alin.(1).Reclamantul trebuie s dovedeasc, aadar, caracterul abuziv al ruperii logodnei, culpa logodnicului prt, precum i prejudiciul cauzat.Referitor la prejudiciu, ntruct textul nu distinge, poate fi reparat sub forma despgubirilor att prejudiciul material, ct i cel moral.
1.5. Termenul de prescripie
Potrivit art. 270 din Noul Cod Civil., dreptul la aciune,att pentru restituirea darurilor, ct i n cazul rspunderii pentru ruperea logodnei se prescrie n termen de un an de la ruperea logodnei.
