7/21/2019 Locale Targu Jiu Taranii Stiau Vremea Analizand Natura Semnal Transmiteau Pasarile Tavalesc Tarana 1 5697ce6d3…

http://slidepdf.com/reader/full/locale-targu-jiu-taranii-stiau-vremea-analizand-natura-semnal-transmiteau-pasarile 1/3

Taranii stiau cum va fi vremea analizand natura. Ce semnal le transmiteau pasarile

care se tavalesc in tarana

Alin Ion,

In lumea satului de altadata exista o intreaga cultura cu privire la intuirea fenomenelor meteorologice. Vremea

avea o importanta deosebita, pentru ca stabilea modul de trai al taranilor.

Anul era impartit in doua perioade: sezonul cald si cel rece. De asemenea, lunile anului au fost denumite intr-un

mod aparte, in functie de specificul fiecareia.

 

,,Dupa indelungi observatii, transmise secole la rand, din generatie in generatie, taranii au constatat

imprejurarile in care natura si vremea le-au fost favorabile, dar si cand le-au fost potrivnice, ca sa-si schimbe

comportamentul, urmarind imbunarea Cerului, care le dirijeaza pe toate pe Pamant. Neavand posibilitatea unor

motivari stiintifice asupra mersului vremii, oamenii satelor gorjene si-au explicat fenomenele meteorologice

(ploaie, zapada, bruma, ceata, furtuna, seceta etc.) prin intermediul unor credinte populare. In paralel cu

calendarul bisericesc ortodox, in satul traditional a circulat calendarul popular, care impartea anul in sezonul

rece si in sezonul cald, desfasurate intre cele doua mari sarbatori religioase: Sfantul Dumitru si Sfantul

Gheorghe. Cele doua sezoane sunt la randul lor divizate in 12 luni calendaristice, care au si o denumire

populara, data in functie de unele fenomene naturale si meteorologice: cuptor (cald), brumarel, brumar, gerar, in

functie de vegetatie: ciresar ori de semnificatia lunilor pentru vegetatie: gustar etc", arata etnologul Alexandru

Doru Serban in lucrarea ,,Cultura taraneasca gorjeana".

7/21/2019 Locale Targu Jiu Taranii Stiau Vremea Analizand Natura Semnal Transmiteau Pasarile Tavalesc Tarana 1 5697ce6d3…

http://slidepdf.com/reader/full/locale-targu-jiu-taranii-stiau-vremea-analizand-natura-semnal-transmiteau-pasarile 2/3

Foile de ceapa aratau cum va fi vremea tot anul

In satele romanesti de odinioara, in dimineasa noului an se afla cum va fi vremea in tot decursul anului cu

ajutorul unor foi de ceapa. ,,Pe langa anul calendaristic oficial, taranii si-au stabilit alte calendare in urma unor

observatii indelungate, facute in contextul practicarii ocupatiilor si muncilor: calendarul agricol (incepe pe 9

martie, de Mucenici), calendarul pastoral (incepe la 23 aprilie, de Sf. Gheorghe), calendarul viticol (incepe la 1

februarie, de Sf. Trifon) s.a. Oamenii satelor din Gorj isi prognozau la Anul Nou calendarul meteorologic,

pentru cele 12 luni care urmau. Se punea in douasprezece foi de ceapa, numite dupa lunile anului, sare de

bucatarie. Dimineata se observau cepele si dupa cantitatea de umezeala (apa) acumulata, se concluziona dacaluna respectiva va fi ploioasa ori secetoasa. Se nota acest calendar si in decursul anului se confrunta cu

realitatea. Deveneau credibili cei care ghiceau lunile ploioase si secetoase, iar calendarele lor erau luate in

seama in anii urmatori", se mai arata in lucrarea ,,Cultura taraneasca gorjeana".

Superstitii de sarbatori

De asemenea au circulat in Gorj calendare meteorologice sezoniere, facute in urma observarii comportamentului

unor astre, animale, pasari, insecte etc. Cu ocazia sarbatorilor religioase mari de peste an, fixate in functie de

echinoctii, solstitii, fazele lunare, cicluri de reproductie s.a. se fac referiri la evolutia vremii si la unele

manifestari meteorologice. (...) In noaptea de trecere dintre ani, fetele puneau busuioc pe gard, iar daca

dimineata avea promoroaca, era semn de an bun. La Scoarta, daca pomii erau incarcati cu zapada in ziua de

Anul Nou va fi un an bogat", mai mentioneaza Alexandru Doru Serban. In zona sudica a Gorjului, se credea ca

atunci cand ploua in ziua de Boboteaza (6 ianuarie) anul era secetos, iar daca ningea era semn de an bogat in

roade. De sfantul Trifon, 1 februarie, pentru apararea de grindina a culturilor si pentru a aduce ploaia in vreme

de seceta, localnicii se urcau pe dealurile cu vie cu preotul, unde la una din crucile ridicate se facea slujba

religioasa de sfintire a apei, cu care apoi se stropea dealul cu vii.

,,Stretenia (2 februarie) era asemanata si in Gorj cu o divinitate feminina sucita, care schimba vremea: daca-i

timpul frumos si pamantul negru, va aduce iarna, iar daca-i frig si zapada va aduce primavara. Deci in functie de

situatia din ziua de Stretenie se faceau prognoze meteorologice", se mai arata in volumul ,,Cultura taraneasca

gorjeana".

In alte localitati din Gorj se credea ca, daca la Mucenici bura si batea vantul dinspre apa, era semn de vreme

buna. In aceasta zi, copiii bateau cu mainile ori cu boatele in pamant, invocand schimbarea timpului:

,,Intra frig si iesi caldura,

Sa se faca vremea buna,

Pe la noi prin batatura!"

 

In noaptea de Alexii (17 martie), daca se auzea oracaitul broastelor se credea ca va fi primavara lunga si

ploioasa. La Blagovestenie, 25 martie, se scoteau vitele la pasunat. Daca bolborosea oaia in iarba, era semn de

vara manoasa. Cand ceata se ridica in aceasta zi, inainte de rasaritul soarelui, se credea ca va fi primavara

timpurie. Cerul senin din noapte de Blagovestenie prevestea an rodnic. Se mai spunea ca asa cum va fi vremeala Blagovestenie tot asa va fi si la Paste. Vremea din ziua de Florii se repeta si la Paste. In ziua de Paste oamenii

nu dormeau, ca sa nu le fie plouat fanul cosit. Joia din Saptamana Luminata era prima din cele noua joi oprite de

la activitati agrare sau casnice si se tinea ca sa nu bata piatra. ,,Nici la Izvorul Tamaduirii nu se tesea in casa

<<sa nu bata piatra, ca braglele si nici nu se cosea, ca sa nu sparga piatra recoltele, cum sparge acul

panza>>. La Ispas, in satele gorjene de sub munte se faceau rugaciuni la vii, ca sa fie ferite de piatra.

Traditional, in a treia zi de marti dupa Paste, se practica obiceiul Caloianul, iar in a treia zi de joi dupa

sarbatoarea Invierii se practica Paparuda. Erau obiceiuri de invocare a ploii si s-au desfasurat in satele

gorjene si in perioadele de seceta. (...) Sarbatoarea Sfantului Ilie (20 iulie) venea cu ploi, fulgere si

trasnete. Ploile de Sfantul Ilie rodeau porumbul si aduceau belsug in patule. Sfanta Marie Mica, 8

septembrie, era hotar de vara. Previziuni meteorologice se faceau in satele gorjene si in noaptea de

Sfantul Dumitru (26 octombrie). Daca noaptea era cu luna plina si senin, iarna care urma va fi moinoasa,

7/21/2019 Locale Targu Jiu Taranii Stiau Vremea Analizand Natura Semnal Transmiteau Pasarile Tavalesc Tarana 1 5697ce6d3…

http://slidepdf.com/reader/full/locale-targu-jiu-taranii-stiau-vremea-analizand-natura-semnal-transmiteau-pasarile 3/3

iar daca era noapte ploioasa se credea ca va fi iarna grea. La Ovedenie (21 noiembrie) daca-i timp

moinos, fara ger sau promoroaca, era semn de an bun. Ziua de Sfantul Andrei era prilej de previziune

meteorologica indelungata. Cum era vremea in aceasta zi, asa va fi toata iarna. Cand de Sfantul Nicolae

(6 decembrie) nu era zapada, sfantul isi scutura barba si o asternea pe pamant, iar iarna ce urma era

grea. Tot de Sfantul Nicolae se faceau prognoze asupra rodului livezilor. Pentru aceasta se puneau

crengute de pom (mar, par, cires etc.) intr-o sticluta cu apa, asezata la lumina, in fereastra. Daca

crengutele infrunzeau si infloreau era semn bun pentru recoltele de fructe. La taiatul porcului in ziua de

Ignat (20 decembrie), taranii stiau sa cerceteze splina, ca sa spuna mersul vremii. Daca splina avea o

forma alungita se prognoza o iarna lunga. Daca era lata la inceput se credea ca iarna va fi grea in primaparte, iar daca splina era lata in urma, iarna va fi grea catre sfarsit", mai arata etnologul gorjean.

 

Cum isi dadeau seama locuitorii satelor ca urmeaza sa ploua

Taranii aveau o serie de superstitii cu privire la ploaie, in functie de anumite semne ceresti si ale astrelor ori

dupa comportamentul animalelor. In lucrarea ,,Cultura taraneasca gorjeana" sunt prezentate aceste . :

o Cand Soarele pripeste puternic, va veni negresit ploaia;

o Cand Luna Noua are coltul in jos, va ploua;

o Cand norii se deplaseaza cu repeziciune pe bolta cereasca e semn de ploaie;

o Va ploua in ziua inmormantarii aceluia carui ii pare rau ca a murit;

o Cei care au reumatism ori au suferit interventii chirurgicale sau ortopedice, simt cand ploua;

o Cand gainile (sau vrabiile) se scalda in tarana si stau gramadite, e semn de ploaie curanda;

o Cand pasarile domestice ,,se pureca", adica isi rascolesc continuu penele cu ciocul, era semn de ploaie;

o Cand ciorile croncane si poposesc pe o cladire inalta dintr-o localitate, vestesc ploaia;

o Cand furnicile ies din musuroi si se deplaseaza in sir, anunta caderea ploii;

o Cand rage magarul e semn de furtuna ori de ploaie;

o Cand umbla porcul cu paie in gura, va ploua;

o Cand berbecii se bat la stana ori la pasunat, vestesc ploaia;

o Cand pisica se spala cu laba stanga e semn de ploaie;

o Cand focul nu arde (sub influenta presiunii atmosferice), va ploua;

o Vine ploaia cand fumul care iese pe cos, se lasa in jos ori face rotogoale;o Cand ploua cu soare, se manesc recoltele;

o Daca soarele ,,se uita" inapoi, la apus, e semn ca se indreapta vremea (nu mai ploua);