LITERATURA DETENłIEI ŞI A REZISTENłEI...

0

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE LITERE ŞI ARTE

LITERATURA DETENłIEI ŞI A REZISTENłEI ANTICOMUNISTE

- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -

COORDONATOR ŞTIINłIFIC : PROF. UNIV. DR. Ovidiu MOCEANU

DOCTORAND : Crina Mihaela PALAS

SIBIU 2011

1

CUPRINS Argument .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

I.Spiritul vremii – rădăcina. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . II. Poezia detenŃiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1. Definire .................................................................................................. 2. Conceptul de poezie în detenŃie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Poezia credinŃei ................................................................................. 4. Literatura proletcultistă faŃă în faŃă cu poezia detenŃiei . . . . 5. Poezia suferinŃei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Poezia dragostei de Ńară .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Poezia colindei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. PercepŃia morŃii în poezia de detenŃie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Moartea ca el iberare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moartea ca favoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moartea ca firesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Moartea ca o continuare a destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moartea ca viaŃă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Moartea ca jertfă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9. Cultul morŃilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Poezia rezistenŃei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Prizonieratul în URSS ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Poezia rezistenŃei anticomuniste din munŃi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

IV. Autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Radu Gyr .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dincolo şi dincoace de moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Jertfa pentru creaŃie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ConştiinŃa datoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dragostea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Respringerea socială .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Idealul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cetatea fără icoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Nichifor Crainic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Creştinism cosmic .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cântecul foamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Balade de închisoare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Autoportret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe culmile deznădejdii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

MorŃi i vi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pacea inimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LanŃ de coborâri şi ridicări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu) .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dragostea de Ńară .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 6 14 14 17 23 27 32 37 40 43 43 46 48 50 51 53 58 62 62 67 76 76 105 108 111 114 117 119 122 126 131 135 137 144 145 147 149 154 157 159

2

Rostuirea suferinŃei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Comuniunea cu morŃii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SfinŃenie şi martiraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Blestemul deŃinutului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Învierea în temniŃă ..........................................................................

4.Virgil Maxim – de la poezie la rugăciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Metafora luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Plânsul rugăciunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întâlnirea cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Între Naştere şi Înviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bucuria durerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Închinare ..........................................................................................

5. Eugenia Indreica Damian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Anotimpuri interioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Poezia-rugă .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Balada lui Grui Sânger ....................................................................

V. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VI. ADDENDA ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliografie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

162 165 167 169 172 174 176 178 181 186 190 192 201 203 207 209 211 214 237

REZUMAT

Argument (pp. 2-5)

Am surprins aici câteva dintre motivaŃiile care au dus la realizarea

lucrării de faŃă. Întâi de toate este vorba despre conul de umbră în care se

află o însemnată parte a literaturii române, cea realizată în temniŃele

comuniste între 1948 şi 1964, în condiŃii cu totul deosebite. Am subliniat

apoi faptul că poezia detenŃiei are caracter special, definindu-se întâi de

toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturi i universale. Căci este

vorba despre a crea literatură în condiŃii de carceră cumplită, când chiar

numai pentru actul creator în sine scriitorii erau condamnaŃi la moarte sau

executau condamnări de zeci de ani de temniŃă grea. Am motivat demersul

analitic al lucrării prin aceea că ni se pare mai important, în condiŃ iile

date, fondul creaŃiei , dincolo de forma care poate lăsa de dori t uneori ,

datorită caracterului oral şi, câteodată, colectiv al versurilor, dar şi

3

faptului că nu exista posibili tatea revederii sau rescrierii versurilor, şi

nici măcar a vederi i sau scrierii lor. Am argumentat s tructura tezei şi

alegerea autorilor analizaŃi, explicând totodată că nu considerăm potrivită

includerea pieselor de teatru create de foşti deŃinuŃi poli tic după detenŃie

în demersul nostru (este vorba despre Valeriu Anania şi Radu

Mărculescu).

Poeziile rezistenŃei anticomuniste (în care am inclus prizonieratul

în URSS, ca primă formă de detenŃie survenită în urma rezistenŃei

împotriva comunismului, şi rezistenŃa armată din munŃi care, deşi aleasă

ca formă de l ibertate absolută, este, paradoxal, o prelungire a temniŃei)

respiră altfel decât cele din temniŃa strâmtă, au alt tonus, au şi privilegiul

cuvântului scris. Ele se încadrează, însă, în accepŃiunea noastră, tot în

literatura detenŃiei, chiar dacă, pentru a o deosebi oarecum, am numit-o

literatură a rezistenŃei anticomuniste.

Comunismul s-a impus în spaŃiul românesc ca regim de ocupaŃie,

vizând amputarea a două coordonate esenŃiale: cea naŃională şi cea

creşt ină. Arestările masive s-au făcut indiscutabil pe criterii politice întâi

de toate. Dar apoi s-a constatat că a fi român şi a-Ńi mărturisi credinŃa în

Hristos sunt vinile pe care comunismul, ca regim de ocupaŃie, nu le-a

putut ierta. Şi nu le iartă nici astăzi, de data aceasta nu prin condamnări la

moarte, ci prin omitere. Iată de ce considerăm necesar un proces de

recuperare a valorilor.

I. Spiritul vremii - rădăcina (pp. 6-13)

Capitolul I al tezei îşi propune să realizeze o radiografie culturală a

perioadei interbelice, perioadă „vinovată” de efervescenŃa culturală din

închisorile comuniste. Am considerat important să se cunoască faptul că

intelectualitatea românească a fost, în majoritate, anticomunistă din

considerente naŃionale şi creştine – cele două coordonate pe care

comunismul le dorea amputate. Am exemplificat întâi prin cele 12 eseuri

apărute în revista Cuvântul , semnate de Mircea Eliade şi adresate „primei

4

generaŃii româneşti necondiŃionate în prealabil de un obiectiv istoric de

realizat”1.

Printre animatorii acestei generaŃi i se află, alături de Mircea Eliade:

Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre łuŃea, Vasile

Băncilă, Haig şi Arşavir Acterian, Eugen Ionescu, Sandu Tudor etc.

Majoritatea acestora îşi făcuseră debutul în paginile revistei Cuvântul , al

cărei directorat era deŃinut de Nae Ionescu.

Noua generaŃie îşi stabilise o identitate bine conturată. Majoritatea

absolută a membrilor acestei grupări mergeau pe linia unei drepte

culturale, urmată, în cele mai multe cazuri, de aderenŃa la grupări sau

mişcări politice de dreapta. Eliade considera că generaŃia sa „poate fi

hărŃuită ş i ignorată, dar destinele ei nu pot fi anulate”2. Timpul avea să-i

dea dreptate, mulŃi dintre membrii acestei generaŃii devenind figuri

tutelare ale culturii române. Unii dintre ei au devenit martiri în închisorile

comuniste (Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor), al Ńii au ales calea exilului,

conservând o identi tate culturală, grav perverti tă în Ńară de “realismul

socialist. Cei rămaşi în Ńară, după ieşirea din închisoare, au încercat să

Ńină aprinsă flacăra spiritualităŃ ii româneşti, în diverse forme, de la

modelul socratic al lui Petre łuŃea, care nu a acceptat nicio colaborare cu

regimul comunist, până la o anumită formă de coabitare a lui Constantin

Noica, convins că promovarea culturi i autentice poate dărâma din interior

regimul comunist.

Am vorbit apoi despre „operaŃiunea de dezinfectare a sectorului

cuvântului tipărit din Ńara noastră”3, şi de „desfascizare a întregului sector

al publicaŃiilor de orice fel din Ńară”4, care au dus la interzicerea marilor

nume din cultura română. Indexul “fascişt ilor” cuprindea personali tăŃi

uriaşe ale culturii naŃionale: Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile

Alecsandri, Titu Maiorescu, Alexandru VlahuŃă, dar şi Octavian Goga,

1 Mircea Eliade – Încercarea labirintului, Cluj Napoca, Editura Dacia 1990, p.11 2 Idem – Glosse pentru scriitorii tineri, în “Cuvântul”, VIII, nr.2502/11 iulie 1932 3 Ibidem, p11 4 Ibidem, p.15

5

Radu Gyr, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu şi alŃii , care alcătuiesc, în

cartea indicată, o l istă specială, o „listă neagră” care-i cuprindea pe

autorii interzişi din principiu , cum sună indicaŃii le formulate în cartea

mai sus menŃionată. „Fascist” era oricine îndrăznea să aibă o altă părere

decât ideologia oficială a s tatului comunist. Epurări le au loc în cultură,

literatură, artă, presă. Uniunile de creaŃie, ale scriitori lor în mod special ,

vor deveni instrumentele principale ale reeducării literaturii române.

O astfel de măsură viza ştergerea identităŃii noastre naŃionale, prin

anihilarea unui întreg curent de gândire şi spiritualitate românească, a

unui model cultural românesc. AcŃiunea era îndreptată împotriva

întregului popor, nu numai a elitei sale, pornindu-se de la eliminarea

operelor interzise din manualele şcolare.

Ce a însemnat comunismul ne spune filozoful Petre łuŃea, care î l

definea ca fiind o „crimă continuă”5. În lucrarea „Holocaustul roşu.

Crimele comunismului internaŃional în cifre”6, Florin Mătrescu estimează

că 2.451.400 de oameni au fost victime ale regimului comunist din

România, aproape 500.000 dintre aceşt ia găsindu-şi sfârşitul în lagăre şi

închisori. Cei care au avut cel mai mult de suferi t au fost t ineri i

intelectuali , arestaŃi , cei mai mulŃi dintre ei, de-a lungul anului 1948.

Însă nu doar suferinŃă a însemnat detenŃia comunistă, căci

memorialista închisorilor feminine, Aspazia OŃel Petrescu, vorbeşte

despre împrietenirea cu suferinŃa: „ne-am împrietenit cu ea, ne-am

însuşit-o ca pe bunul nostru zilnic. Am atins împăcarea cu destinul nostru

înŃeles ca o chemare, ca o ascultare, ca o părtăşie la jertfa de iubire

izbăvitoare a lui Iisus”7. Căci Dumnezeu „ne-a descoperit calitatea harică

a durerii , o treaptă mistică, sublimă, pe scara mântuirii: Răstignirea, fără

de care nu există Înviere”8.

5 Petre łuŃea – Între Dumnezeu şi neamul meu, Bucureşti, Editura Arta Grafică, 1992, p.108 6 Florin Mătrescu – Holocaustul roşu. Crimele comunismului internaŃional în cifre, Bucureşti, Editura Irecson, 2008 7 Aspazia OŃel Petrescu – A fost odată, Bucureşti, f.ed., 2011, p.30 8 Ibidem, p.601

6

II. Poezia detenŃiei (pp.14-60)

Capitolul al doilea este structurat în nouă subcapitole care

tratează poezia detenŃiei . Am pornit de la definirea conceptului de

literatură a detenŃiei şi a rezistenŃei anticomuniste, urmărind în mod

special tematica acesteia, făcând totodată şi o paralelă între ceea ce se

crea în temniŃele comuniste şi în afara acestora. Un spaŃiu amplu am

acordat temei morŃi i , cea mai des întâlnită şi având cele mai multe

conotaŃii .

II.1. Definire (pp.14-16)

Am definit literatura detenŃiei şi a rezistenŃei anticomuniste ca

fiind ceea ce a fost creat în timpul detenŃiei şi al rezistenŃei

anticomuniste de către cei care au trăit experienŃe personale în perimetrul

concentraŃionar. Prin urmare, am exclus de aici atât romanele lui Paul

Goma, cât şi piesele de teatru ale lui Valeriu Anania sau Radu

Mărculescu, acestea fiind create propriu-zis după detenŃie, având

avantajul elaborării textului în condiŃii oarecum fireşti de creaŃie.

II.2. Conceptul de poezie în detenŃie (pp.17-22)

Elita interbelică mărturisitoare a crezului său poli tic, cultural ,

naŃional sau religios, este aruncată după grati i . SpaŃiul carceral,

transformat astfel într-o adevărată universitate, găzduieşte aproape tot ce

a însemnat intelectual sau om de rând cu principii naŃionale. LanŃurile,

foamea, bezna, umilinŃa şi toate caznele diabolice ale bolşevismului nu au

împiedicat actul creaŃiei literare. Practic, literatura română s-a mutat în

catacombe, a fost îngropată sub pământ, unde a dat roade neaşteptate şi

neprevăzute de puterea bolşevică. În lipsa hârt iei, rămâneau varul,

tencuiala de pe pereŃi, vreo cojiŃă de săpun, talpa bocancului şi cine ştie

câte şi mai câte metode ivi te de mintea umană supusă reeducării. Prin

urmare, valoarea literară a acestor creaŃi i , de netăgăduit, este dublată de

valoarea lor spiri tuală, de încărcătura sufletească pe care o poartă. Fie că

este demascare a chinurilor, noian de amintiri, mărturisire de credinŃă,

rugăciune sau disperare, strigăt de durere, testament sau îndemn la luptă,

7

cea mai importantă calitate a poeziei de detenŃie este aceea a existenŃei

sale. Actul creaŃiei în puşcărie este descris şi rostuit şi de către Andrei

Ciurunga ca fiind un act de mărturisire a adevărului , de demascare a

ororilor comuniste:

„Pe file de pământ cât o moşie

am pus lopata – uriaş condei ,

având alături căl imara vie

a sângelui vărsat de fraŃii mei.” (Andrei Ciurunga, Aşa le-am scris)

Cuvintele capătă aici funcŃie cathart ică, eliberatoare, de descătuşare

a tuturor revoltelor adunate în ani şi ani de nedreptate. Ele nu mai

şoptesc, ci urlă, dau buzna, scapă, ies, evadează, s trivind în furia lor

lanŃuri , lacăte, zăbrele, căpestre, porŃi , blide goale, carceră, ajungând

până la cei care „au murit astă iarnă”. Ele dau glas unui blestem cumplit

aruncat asupra asupritorilor, blestem preluat din Doina eminesciană:

„Cine-au îndrăgit străinii

Mânca-i-ar inima câinii,

Mânca-i-ar casa pustia

Şi neamul nemernicia”.

În ceea ce priveşte rolul lui Eminescu în puşcăriile comuniste am

notat cuvintele Aspaziei OŃel Petrescu, deŃinută poli tic vreme de 14 ani:

„fratele nostru Mihai nu numai că a readus pe calea Domnului suflete

nefericite din temniŃele roşii , ci a şi salvat suflete căzute în cea mai

neagră deznădejde, datorită tocmai spiri tului său profund creşt in, al unora

dintre poeziile sale. (. . . )Universul său este spaŃiu infinit şi timp infinit,

dezmărginite dintr-o realitate autentic românească şi autentic creşt ină.” 9

Am concluzionat că tocmai aceste două coordonate, românească şi

creşt ină, stau la baza creaŃiei poetice a temniŃelor comuniste.

9 Aspazia OŃel Pet rescu , Răspuns unui f rate ma i tânăr , contraria t că î l cons ider pe

Mihai Eminescu creş t in , publ icat în revis ta „Veghea. Eminescu ş i or todoxia”, nr . 1 ,

2010, re luat în volumul „A fos t odată” , f .ed . , Bucureş t i , 2011, pp . 608-613

8

II.3. Poezia credinŃei (pp.23-26)

Mai presus de orice, poezia temniŃelor este o poezie a credinŃei.

Căci singurul reazem în multele momente de cumpănă, la graniŃa dintre

viaŃă şi moarte, a fost credinŃa în viaŃa de dincolo, în Hristos Mântuitorul ,

care coboară în celula mizeră, asumându-şi suferinŃa deŃinutului, pentru a

o rostui cu propria-I suferinŃă. Din această perspectivă am analizat

poemele lui Radu Gyr As´noapte Iisus , Îndemn, N-ai dezmierda , precum şi

Am 33 de ani al lui Andrei Ciurunga sau Balada anilor de închisoare a lui

Constantin Aurel Dragodan.

II.4. Literatura proletcultistă faŃă în faŃă cu literatura detenŃiei

(pp.27-31)

Acest subcapitol ş i-a propus să surprindă antagonismul valoric

dintre ceea ce se crea în bezna temniŃei şi literatura oficială, de

propagandă, propovăduită afară. Am folosit în mod deosebit lucrarea lui

Eugen Negrici, Literatura sub comunism , apărută în 2003 la Editura

FundaŃiei PRO, care subliniază faptul că omul nou ce se urmărea a fi creat

de ideologia bolşevică trebuia „supus unei operaŃiuni de spălare a

creierului şi de manipulare”10. În aceste condiŃii , poezia devine, în aşa-

zisul spaŃiu liber, „simplu instrument la dispoziŃia propagandei”11. Am

reproşat, însă, criticului punerea pe acelaşi plan a ideologiei satanice a

bolşevismului şi a credinŃei creştine, subliniind faptul că ideologia

bolşevică nu se asemăna cu creştinismul, ci se substi tuia acestuia,

răsturnând întregul s istem de valori morale. Este adevărat că se regăsesc

în formele poetice (dacă se pot numi astfel) termeni sau elemente

aparŃinând creştinismului, (de exemplu: crez, botez, osana, azimă ş.a.),

însă toate acestea sunt folosi te fie ironic, fie cu sens răsturnat, şi am

exemplificat cu Crezul lui A. Toma şi Cântecul de leagăn în noaptea de

după război al lui Eugen Frunză, opunându-le unui minunat Cântec de

leagăn scris în temniŃă de Eugenia Indreica Damian.

10 Eugen Negric i , op. c i t . , p . 19 11 Ib idem , p . 28

9

Nu am insistat asupra paralelismului dintre literatura creată în

catacombe şi cea din aşa-zisa libertate. Am dorit numai să ilustrăm faptul

că dezumanizarea, golirea de sentiment nu s-a produs nicidecum prin

tortura fizică aplicată în închisorile comuniste, ci dimpotrivă, ea a devenit

stindard arborat cu mândrie diabolică de către propagandiştii „omului

nou” comunist, animat de ură, de resentimente, de imboldul războinicei

„lupte pentru pace”.

II.5. Poezia suferinŃei (pp.32-36)

„Satan de-ar socoate că vechiul său vad

Ar fi să se cheme altfel decât iad,

i-ar spune sinistru cu glasul lui crud:

La Gherla e iadul şi-aici în Aiud!”12

Aceasta ni s-a părut a fi una dintre cele mai reprezentative înfăŃ işări

ale închisorii comuniste. În temniŃă, umilinŃa este cruntă, omul este

desconsiderat total, supus unor cazne inimaginabile. Dintre toate, foamea

şi frigul sunt cel mai greu de suportat. Prin urmare, cântecul lui este plin

de amar, de suferinŃă cruntă, şi agăŃat cu străşnicie în realitatea

întunecată, rece şi flămândă a celulei . I-am exemplificat aici pe Nichifor

Crainic, care surprinde cel mai bine chinul foamei, pe Radu Gyr, Andrei

Ciurunga, Dumitru Bacu, Sergiu Grossu, în versurile cărora am regăsit

taina Fericirilor13, cele atât de mângâietoare şi de aducătoare de speranŃă

pentru viaŃa veşnică. Căci toată suferinŃa nu este în zadar, ci este spre

mântuire.

II.6. Poezia dragostei de Ńară (pp.37-39)

„Cred într-Unul Dumnezeu,

Tatăl ziditorul ,

Dar mai cred şi-n neamul meu

12 Anonim, Aici e Aiudul , în Poezi i în închisor i , cu legere de Zahu Pană, Edi tura Cuvântu l Românesc, Canada, 1982 13 *** Bibl ia sau Sfânta Scr ip tură , Sfânta Evanghel i e după Matei , 5 , 3-12, Bucureş t i ,

Edi tura Ins t i tu tulu i Bibli c ş i de mis iune a l Biser ic i i Ortodoxe Române, 1991

10

ÎnfrăŃit cu dorul” ( Crez - Radu Gyr)

Acesta a fost crezul celor care au populat temniŃele comuniste.

Asemănându-se salcâmilor (Aurelian GuŃă) sau jnepilor (Radu Gyr),

focului, cavalerilor sau haiducilor, sentimentul acesta al apartenenŃei la

neam şi al datoriei faŃă de acesta este foarte puternic. Cu rădăcinile adânc

înfipte în pământ, în gl ia străbună, sfinŃ ită cu jertfele înaintaşilor, poporul

român, întemniŃat, mutilat, maltratat, t rebuia să spere în înviere, căci

„unde unul a căzut/o mie de vlăstari au răsărit”, motivaŃia fiind cât se

poate de simplă: „Suntem salcâmi şi creştem din Ńărână,/codri i de crez şi

datină română” (A. GuŃă), sau „totul ne-ntărâtă, nu ne-ndoaie/suntem

jnepii şi t răim din trântă” (Radu Gyr), căci „sus ne-aşteaptă vulturii , în

ciocuri/cu cununa spaŃiilor sfinte” (Radu Gyr).

Au luptat, au suferit , s-au jertfit , au murit pentru un crez înalt . Prin

urmare, nu doar lupta, ci şi jertfa şi-au pus-o în slujba neamului,

transformându-le în trepte şi în „punte de mărgean peste dezastre/s-o urce

paşii lumii care vine”, în „armuri pe piepturi vii toare”, în „spadă grea în

mâini ce nu sunt încă” şi în „pâine pentru foamea gloatei”, aşa cum apare

în Ofranda lui Radu Gyr.

II.7. Poezia colindei (pp.40-42)

Nu multe sunt momentele care au adus lumină, bucurie şi nădejde

sufletelor prigonite. Dar încărcătura acestora a fost copleşitoare. Fie că

era vorba despre Naşterea Domnului, despre Înviere, despre Adormirea

Maicii Domnului , acestea au răscolit profund pe trăitorii temniŃelor

comuniste. Iar cei cărora Dumnezeu le dăduse talantul creării de versuri

(fie că îl aveau dinainte şi tocmai acesta era pretextul arestări i , fie că l-au

primit dincolo de gratii), au deveni t purtători de cuvânt, sentimente,

dureri şi bucurii ai tuturor fraŃilor de suferinŃă.

II.8. PercepŃia morŃii în poezia de detenŃie (pp.43-56)

Este un capitol mai amplu, căci tema morŃii este una fundamentală

în poezia detenŃiei . CondiŃi ile inumane de detenŃie, anchetele animalice,

torturile de neimaginat , foamea, frigul , izolarea, denominarea, umilirea –

11

toate acestea au făcut ca moartea să fie iminentă şi aproape permanent

prezentă în celule, f ie ca ameninŃare a trupului chinuit , fie ca eliberare a

sufletului care se împărtăşise cu Hristos din potirul suferinŃei .

Am încercat să surprindem aici accepŃiunile dat morŃii de către

poeŃii temniŃelor. Astfel, am văzut moartea ca eliberare la Zahu Pană,

Aurel Dragodan, Radu Gyr, moartea ca favoare, ca avantaj al celui ce o

primeşte în faŃa celor ce încă o aşteaptă (la Gyr sau Ciurunga), moartea ca

firesc (din nou la Gyr şi Ciurunga, dar şi la Crainic), apoi moartea ca o

continuare a destinului, ca o prelungire a lui „acolo sus în văzduh” (la

Radu Gyr, Aurelian GuŃă sau Nichifor Crainic), moartea ca viaŃă (la

Crainic sau Zorica LaŃcu), moartea ca jertfă (la Radu Gyr sau Ionel

Zeană).

Desigur, există mai multe accepŃiuni ale morŃii . Ele depind în mare

măsură de forŃa sufletească a fiecărui creator de versuri . Există moartea

ca nuntă, inspirată din baladesc (în „Cântec de nuntă” al lui Radu Gyr sau

în „Ziua morŃilor” a lui Gheorghe Olteanu), moartea ca treaptă spre

mântuire (de asemenea la Radu Gyr, în „Ofrande”), sau ca deznădejde

(Radu Gyr – „Când voi muri ”), moartea ca izbăvire (la Dumitru Oniga –

„Toamna”) sau ca biruinŃă (Petre Baciu – „Voi aŃi căzut”), moartea ca şi

cunoaştere (Constantin Oprişan – „Să simt, să aud, să văd.. .”) etc. Toate

acestea duc, însă, fiecare în parte sau toate la un loc, către aceeaşi idee:

moartea nu este punct, ci virgulă14.

II.9. Cultul morŃilor (pp.57-60)

Am văzut că moartea era permanent prezentă în temniŃă, despărŃ ind

cu cruzime om de om, vis de vis, speranŃă de speranŃă. Şi de cele mai

multe ori este vorba despre moartea martirică, sfântă. Căci întunericul

temniŃei nu a fost numai spre luminarea minŃi i deŃinuŃi lor, care aveau

acum posibili tatea să culeagă informaŃii şi să împărtăşească totodată din

ştiinŃa lor celorlalŃi . Dar a fost mai ales spre luminarea sufletească, spre

14 Traian Tri fan în Mărtur isesc . Robul 1036 , se înt reba: „Ce es te moartea, punct sau

vi rgulă?”

12

dobândirea virtuŃ ilor creştine, spre mântuire, chiar şi cu preŃul unor

torturi inimaginabile care se puteau sfârşi în orice clipă cu moartea fizică.

Cultul morŃi lor în tradiŃia românească este materializat în mod

special în rugăciuni pentru morŃi. Astfel de rugăciuni au ridicat Nichifor

Crainic, Andrei Ciurunga, Eugenia Indreica Damian, Gheorghe Olteanu,

Ana Mara Marin, Radu Gyr şi mulŃ i alŃ ii , asupra cărora ne-am oprit în

acest capitol .

III. Poezia rezistenŃei anticomuniste (p.61-73)

III.1. Prizonieratul în URSS (pp.61-65)

Am considerat prizonieratul în URSS ca primă formă de detenŃie

survenită în urma rezistenŃei anticomuniste. Din memorialist ica privitoare

la acest subiect am extras două exemple de poeme, unul necunoscut, al lui

Maxim Golban, unul dintre mulŃii români deportaŃi în Siberia, şi un altul,

al lui Ştefan Tumurug, Colindul prizonierilor români din URSS, cunoscut

şi interpretat de toŃ i românii din lagărele sovietice. Deşi au forme şi

valori l iterare diferite, ambele poeme surprind aceleaşi sentimente:

dragoste de Ńară, dor, dorinŃa de libertate.

III.2. Poezia rezistenŃei anticomuniste din munŃi (pp.66-73)

Şi pentru ilustrarea acestei poezii am ales spre exemplificate tot

două poeme, încercând să surprindem vibraŃiile sufleteşti ale celor care

şi-au pus viaŃa în slujba unui ideal sfânt: „SpuneŃi , vă rog, oamenilor din

Ńară că mai există un colŃ din Regatul României, care nu şi-a plecat capul

înaintea comunişt i lor. Şi atâta timp cât ne vor sta capetele pe umeri , acest

colŃ de Ńară va fi liber. SpuneŃi-le să-şi păstreze încrederea că într-o zi

toată România va fi liberă. RugaŃi-vă să vă ajute şi să ne ajute

Dumnezeu”15.

Este vorba întâi despre Marşul luptători lor din munŃi , semnat de

Nicolae Mazilu şi pus în circulaŃie de Ion Gavrilă Ogoranu, un cântec de

revoltă şi totodată o chemare la luptă. Am urmărit apoi demersul poetic al

15 Ion Gavri l ă Ogoranu – Brazi i se f râng, dar nu se îndoiesc , vo l . I , Edi tura Mari s t ,

2009, pp .286-287

13

partizanului Vasile Motrescu, ale cărui versuri adunate în caietele-jurnal

din munŃi sunt stângace din punct de vedere artistic, dar sunt mărturie vie

a destinului tragic al omului frumos, al Ńăranului român inteligent, cult,

bun cunoscător al istoriei , patriot şi, printre toate acestea, iubitor de

poezie.

IV . Autori (p.74-209)

Capitolul IV surprinde particularităŃi ale creaŃiei poetice a unor

autori reprezentativi, considerăm noi, pentru literatura detenŃiei . Am

vorbit întâi despre poetul temniŃelor, Radu Gyr, apoi despre Nichifor

Crainic şi Andrei Ciurunga, autori consacraŃi încă înainte de a fi

întemniŃaŃi. Apoi, ne-am aplecat asupra a două nume aproape

necunoscute: Virgil Maxim şi Eugenia Indreica Damian, tocmai pentru a

sublinia faptul că există încă probleme serioase în ceea ce priveşte

obiectivitatea critici lor şi a istoricilor literari atunci când vine vorba

despre l iteratura anticomunistă.

IV.1. Radu Gyr (pp. 74-124)

Poeziile lui Radu Gyr au fost „Psaltirea închisorilor”16, în vreme ce

autorul lor este Apostol17 ce a întors atâtea suflete întemniŃate de pe calea

disperării , a deznădejdii . Atunci când durerea, fizică sau sufletească, e

împărtăşită cu ceilalŃ i , e mai uşor de suportat.

Nu am căutat aici a face o ierarhizare cronologică a poezii lor de

detenŃie ale lui Gyr, deşi ar fi interesant un studiu comparativ al creaŃiilor

din timpul detenŃiilor din cele trei regimuri . Cu siguranŃă tonalitatea,

tonusul, optimismul ori, dimpotrivă, deznădejdea şi alte asemenea

elemente ar trăda momentul conceperi i poeziei. Însă aceasta şi-ar avea

locul într-o monografie. În teza de faŃă am privit poezia de detenŃie a lui

Gyr ca un tot unitar, argumentându-ne demersul prin aceea că, dincolo de

16 România – resp ira Ń ia or todoxă d in Balcani , Revis ta At i tudini nr . 17 , an I I I , iun ie

2011, p . 34 - 41 17 Aspazia OŃel Pet rescu - Radu Gyr – Apostolu l poet a l închisor i lor româneş t i î n

Revis ta At i tudini nr . 17 , an I I I , iun ie 2011

14

gratii , pentru deŃinuŃi i care împărtăşeau aceeaşi suferinŃă, aceleaşi

prigoniri cu poetul, cuvântul său rimat depăşea orice barieră temporală

sau part inică, devenind hrană vie.

O atenŃie specială am acordat baladelor de detenŃie ale lui Gyr,

considerându-le partea cea mai importantă a poeticii sale, şi datorită

dimensiunilor uriaşe ale poemelor, Ńinând cont de condiŃi ile de creaŃie ş i

tranmsitere, dar şi datorită mesajului puternic cuprins în ele. Am subliniat

aici atitudinea în faŃa morŃii , jertfa pentru creaŃie, conşti inŃa datoriei,

dragostea, respingerea socială, idealul, rolul credinŃei ş.a.

Cuvântul lui Gyr din temniŃă a frânt lanŃuri şi cătuşe, a spart ziduri,

a rupt zăbrele, a frânt bezne şi a trecut dincolo de porŃi le ferecate, prin

sârma ghimpată şi printre gloanŃele gardienilor, şi, aşa cum a evadat, a şi

pătruns în alte funduri de lume, să mângâie şi să îmbărbăteze alte vieŃi cu

lanŃuri la mâini şi la picioare, dar cu suflete libere.

IV.2. Nichifor Crainic (pp.125-155)

Numele lui Crainic este rostit la fel de des ca al lui Gyr atunci când

vine vorba despre mărturii ale foşti lor deŃinuŃi politic din regimul

comunist . Deşi numărul creaŃiilor din detenŃie ale lui Crainic publicate

până în acest moment este relativ mic, valoarea acestora, dată indiscutabil

de talentul extraordinar experimentat cu mult înainte ca autorul să intre în

puşcărie şi continuat după el iberare, a făcut ca versurile să intre rapid în

memoria colectivă a deŃinuŃilor şi să răsune nu atât în urechile fraŃi lor de

suferinŃă, cât în sufletul lor. Nichifor Crainic este teolog – acest lucru

face ca versurile sale să murmure în glas de Psalt ire, mărturisind

adevăruri de credinŃă profunde.

La Crainic am remarcat creştinismul cosmic înfăŃişat în Cântecul

potirului , spre exemplu, apoi poezia foamei, spiritul de jertfă din

Baldovin şi Mădălina, lanŃul de coborâri şi ridicări, pacea inimii

dobândită prin credinŃă şi închinarea în faŃa morŃilor vii .

Vedem în creaŃi ile de detenŃie ale lui Nichifor Crainic o aglomerare

de senzaŃii dintre cele mai pregnante, de la frig şi foame, la angoase,

15

singurătate, zdruncinare. Sentimentul final care răzbate, din poemele de

detenŃie ale lui Crainic sunt acaparate, însă, de teologul Nichifor Crainic,

care ştie că Dumnezeu, dincolo de chinurile vieŃi i pământene, aşteaptă să

ofere omului căzut acea înălŃătoare ridicare. Este credinŃa care l-a salvat

pe Crainic – şi încă pe mulŃi dintre deŃinuŃi, care s-au adăpat din apa vie a

creaŃiei lui Crainic – din tenebrele temniŃei comuniste, redându-i

libertatea sufletească.

IV.3. Andrei Ciurunga (pp. 156-172)

Poezia lui Ciurunga este cutremurătoare. Ofensiv, dur, versul este

încărcat cu puteri nebănuite, şi atunci când îngenunchiează spre

rugăciune, dar mai ales când poartă stigmatul blestemului. Întâlnim aici

revolta firească a întemniŃatului nevinovat, dragostea faŃă de semenul

încătuşat alături, conştiinŃa responsabili tăŃii faŃă de morŃi, duioşia fiului

faŃă de mamă, a tatălui faŃă de copil , a soŃului faŃă de soŃie, dragostea de

neam, dorul de Basarabia natală răpită, rugăciune, suferinŃă, recunoştinŃă

şi atât de multe al te sentimente, încât putem spune că poezia de detenŃie a

lui Ciurunga este o radiografie completă a unui suflet complex. Versurile

nu sunt doar o înşiruire stilist ică de imagini, ci sunt reprezentări palpabile

ale unor trăiri puternice manifestate în cunoscutele condiŃii de detenŃie.

Poezia de detenŃie a lui Ciurunga este un cântec luptător cu tot ceea ce

presupune lupta: armură, zale, sabie. Este slovă scrisă cu condei de gând

şi cu cerneală de sânge, este ideal şi suferinŃă, este dragoste şi durere, e

viaŃă sufletească, este „inimă verde”, pururea vie, neînfrântă, biruitoare.

IV.4. Virgil Maxim (pp. 173-200)

Pentru istoriile literaturii române scrise până în acest moment,

Virgil Maxim este doar unul dintre mulŃii necunoscuŃi (prin urmare,

nedemni de a fi menŃionaŃi!) care au trecut prin calvarul temniŃelor

comuniste, îndulcindu-şi suferinŃa cu încercări versificate. Valoarea

poemelor lui Virgil Maxim, adunate în volumul Nuntaşul cerului (Is ihas) ,

este de netăgădui t. Aceste „poeme creştine cu teme isihaste”, cum le

numeşte autorul , sunt definite ca „sinteze sub formă de metaforă ale unor

16

stări şi stadii de viaŃă duhovnicească – un dar de lumină şi trăire făcut

sufletului meu - acolo unde nu se trăia numai pentru pâine (.. .)”18. Şi cum

„dar din dar se face Rai”, vorbă veche românească, Maxim dăruieşte

aceste creaŃii ale sale nu doar celor ce-i împărtăşiseră suferinŃa, ci nouă

tuturor, ca mărturie vie a luptei , a rezistenŃei româneşti împotriva

comunismului ateu chiar ş i dincolo de zidurile negre ale închisorilor.

Căci meditaŃ iile lui Maxim pendulează invariabil înt re poezie şi

rugăciune, ajungând la întâlnirea cu Dumnezeu văzut ca metaforă a

luminii , sunt plâns al rugăciunii, sunt bucurie a durerii , sunt plecăciune în

faŃa celor ce şi-au trăit şi şi-au murit viaŃa aducând slavă lui Dumnezeu.

IV.5.Eugenia Indreica Damian (pp. 201-211)

Numele Eugeniei Indreica Damian este cunoscut doar datorită

Aspaziei OŃel Petrescu, care şi-a oglindit mărturiile volumului In

memoriam. Spice cu poeme semnate de cea cu care a împărŃ it căderile şi

înălŃările din timpul detenŃiei .

Există, însă, un caiet de versuri pregătit pentru t ipar şi intitulat

simplu Poezii , care conŃine şi poeme care nu au văzut niciodată lumina

tiparului. Aici am regăsit , surprinsă magistral, toată sensibili tatea

feminină, începând de la sentimentul matern, dragostea faŃă de frumos,

gingăşia cuprinsă în fiinŃa sublimă a flori lor, până la dârzenie, asumare a

dest inului crud, şi mai ales multă rugăciune. Versurile sunt anotimpuri

interioare, sunt rugăciuni profunde, sunt jertfă de suflet şi gând.

V. Concluzii (pp.210-212)

La finalul demersului nostru analitic, am constatat că literatura

detenŃiei şi a rezistenŃei anticomuniste este un izvor nesfârşi t de

simboluri , de teme şi motive poetice venite dintr-un adânc sufletesc

răscolit tocmai de condiŃii le crâncene de vieŃuire în abisul temniŃei , în

pustia Siberiei sau în inima munŃi lor. Astfel, poezia a fost transfigurată în

rugăciune. Nu a înlocuit rugăciunea, ci a îmbogăŃit-o, oferindu-i forme

poetice uneori clasice, ca la Gyr, Crainic, Ciurunga, de multe ori

18 Ibidem

17

uimitoare, neaşteptate, cum este cazul reflecŃiilor filozofice versificate

ale lui Constantin Oprişan sau Virgil Maxim. Poezia se descoperă astfel

ca panaceu, al inând dureri, reiterând idealuri, menŃinând trează vigilenŃa

sufletului în faŃa încercării satanice de sufocare a tot ceea ce este veşnic

în fiinŃa umană; ca mărturisire de credinŃă, exerciŃ iu intelectual , mijloc de

exprimare şi de împărtăşire a durerilor, a doruri lor, a năzuinŃelor comune.

Şi, mai ales, ca scară spre cer.

Ne-a interesat cu precădere rolul pe care aceste creaŃi i l-au

îndeplinit – cu prisosinŃă, spunem noi la finalul acestui studiu - acolo

unde s-au născut ş i pentru cei cărora le-au fost dăruite.

Considerăm necesară şi stringentă recuperarea acestor valori

inestimabile ale literaturii detenŃiei, cu care li teratura română s-ar

îmbogăŃi substanŃial . Căci fenomenul li teraturi i detenŃiei este unic cel

puŃin în spaŃiul li terar răsăritean, nicăieri nefi ind interzis cu desăvârşire

nu numai cuvântul scris, ci şi cel rostit , interdicŃie a cărei încălcare să

ducă la condamnări la moarte sau la zeci de ani de detenŃie.

Literatura detenŃiei face parte din filonul viu al culturi i româneşti

autentice, fiind creată în catacombe, în timp ce literatura oficială era

dominată de proletcultismul care desfigura, în fapt, spiritualitatea

românească. Prin urmare, o considerăm o victorie a literaturii , în pofida

tuturor constrângerilor la care a fost supusă, iar întârzierea includerii ei

în istoriile l iterare actuale nu face decât să văduvească cultura română de

o faŃetă importantă cu care al te culturi cu siguranŃă s-ar mândri.

VI. Addenda

Addenda cuprinde, întâi de toate, textele inedite ale Eugeniei

Indreica Damian, transcrise din caietul pus la dispoziŃie de Aspazia OŃel

Petrescu. Am inclus aici o hartă a punctelor de detenŃie din perioada

comunistă, precum şi o cronologie a represiunii culturii . Ca inedite, am

inclus, de asemenea, fotografii care ilustrează grăitor modurile de

comunicare, de transmitere a poeziilor în detenŃie.

18

BIBLIOGRAFIE

Literatură

1. Anania, Valeriu - De dincolo de ape. Pagini de jurnal ş i alte

texte, Cluj, Editura Dacia, 2000

2. Anania, Valeriu - Greul pământului , Bucureşt i, Editura

Eminescu, 1982

3. Andronescu, Demostene – Peisaje lăuntrice , Sibiu, Editura

Puncte Cardinale, 1995

4. Baciu, Petru - „Cine?”, Bucureşti, Editura FundaŃiei Culturale

Buna Vestire, 2002

5. Idem - „Inimi zăvorâte”, Bucureşti , Editura FundaŃiei Culturale

Buna Vestire, 1999

6. Idem - Poeme, Madrid, 1964

7. Ciuceanu, Radu - Potcoava fără noroc, Bucureşti, Editura

Meridiane, 1994

8. Ciurunga, Andrei – Poeme cu umbre de gratii , Bucureşt i, Editura

Sagittarius, 1996

9. Cristea, Dumitru - łie, Doamne!, Cluj Napoca, Editura

Mediamira, 2004

10.Dragodan, Constantin Aurel – It inerare în lanŃuri , Bucureşti ,

Editura Ramira, 1992

11.Eminescu, Mihai – Opere , Bucureşti , Editura Univers

Enciclopedic, 1999

12.Gyr (Demetrescu), Radu - Sângele temniŃei - Balade , Timişoara,

Editura Marineasa, 1993

13.Idem - Sângele temniŃei – Stigmate, Bucureşti, Editura Vremea,

1998

14.Idem - Ultimele poeme , Bucureşti , Editura Vremea, 1994

15.Idem - Pragul de piatră , Bucureşti, Editura Vremea, 1998.

19

16.Idem - Anotimpul umbrelor, sonete şi rondeluri , ediŃie îngri jită şi

postfaŃă de Barbu Cioculescu, Bucureşt i, Editura Vremea, 1993.

17.Idem – Linişt i de schituri , Bucureşti , Editura Vremea, 2000

18.Idem – Cununi uscate. Stele pentru leagăn , Bucureşti, Editura

Vremea, 1998.

19.Idem - Balade , Bucureşti, Editura Lucman, 2006.

20.Mateiaş, Virgil – Cântece nescrise. Din închisoare. 1948-1964 ,

Timişoara, Editura Gordian, 1993

21.Idem – Nuntaşul cerului (Isihas) – poeme creştine pe teme

isihaste , Zalău, Editor S.C.Salajul SRL, 1992

22.Olariu, Despa - Lumini pe crucea mea din beznă. Însemnări în

gând din anii diabolicei opresiuni din închisorile comuniste

(1958-1964), Bucureşti, Editura FundaŃiei Profesor George Manu,

1995

23.Oniga, Dumitru – Lumină şi iubire , Suceava, Editura Cuvântul

nostru, 1997

24.Idem – Novissima Tristia , Suceava, Editura Cuvântul nostru, 1998

25.Idem – Iubiri; sonete , Suceava, Editura Muşatinii , 2004

26.Idem - Lumini, sublimele lumini; rondeluri , Suceava, Editura

Muşatinii , 2010

27.Idem – Cântece triste , Suceava, Editura NordPress, 1996

28.Idem – Fiorduri; poezii , Suceava, Editura Bucovina Viitoare,

2000 Anul Eminescu

29.Oprişan, Constantin – CărŃi le spiri tului şi alte poezii , Bucureşti,

Editura Christiana, 2009

30.Pană, Zahu – Poezii din închisori , Editura Cuvântul Românesc,

Canada, 1982

31. Vasiliu, Virgil D. - Mărturia poeziei, Paris, 1957

20

Antologii

1. *** As’ noapte Iisus mi-a intrat în celulă. PoeŃi după gratii ,

Bucureşti , Editura Elisavaros, 2005

2. Buzaşi , Ion – Poezia religioasă românească , Cluj-Napoca, Editura

Dacia XXI, 2011

3. *** Dreptul la memorie în lectura lui Iordan Chimet , vol. 1-4, Cluj-

Napoca, Editura Dacia, 1995

4. *** PoeŃi după grati i, Mănăstirea Petru Vodă, 2010

5. *** Din poezia rezistenŃei româneşti , ediŃie îngriji tă de Victor

Buescu, Lisabona, 1952

6. *** Ofranda , ediŃie îngri jită de D. Bacu, Madrid, 1963

7. *** Poeme cu umbre de gratii , Bucureşti, Editura Sagittarius, 1996

8. *** Poeme din închisori , ediŃie îngrijită de V. Posteucă, N. Novac,

Nicu Dima, Madrid, 1970

9. *** Poezia în cătuşe , antologie de Aurelian Popescu, Craiova,

Editura Omniscop, 1995

10.*** Poezii din închisori , culegere de Zahu Pană, Editura Cuvântul

Românesc, 1982

11.*** Voi n-aŃi fost cu noi în celule, ediŃie îngrijită de Arhim. Roman

Braga, Sao Paolo Brazilia, 1972.

Mărturii, jurnale, memorii

1. Alui Gheorghe, Adrian – Cu Părintele Justin Pârvu despre moarte,

jertfă şi iubire, Piatra NeamŃ, Editura CONTA, 2006

2. Anania, Valeriu – Memorii, Bucureşti, Editura Polirom, 2008

3. Anastasie, Petre Grigore – Înfruntarea reeducărilor de la Gherla ,

Bucureşti , Editura Ramida, 1997

4. Anania, Valeriu - De dincolo de ape. Pagini de jurnal şi alte texte,

Cluj, Editura Dacia, 2000

5. Andreica, Gheorghe - Mărturii. . . Mărturii… din iadul temniŃelor

comuniste, consultant Dan Staicu, Bucureşti, Editura 2000, 2000

21

6. Idem - Omul din groapă. Povestiri din perioada cruntei terori

comuniste 1948-1964 , Ploieşti , Editura Printeuro, 2000

7. Idem - Târgşorul . Închisoarea minorilor, 1948-1950 , Ploieşti,

Editura Printeuro, 2000

8. AndreicuŃ, Andrei – Mărturisitori pentru Hristos , Alba Iulia,

Editura Reîntregirea, 2005

9. Baciu, Nicolae - Yalta şi crucificarea României , FundaŃia

europeană Drăgan, 1990

10.Idem - Agonia României , 1944- 1948 , Cluj-Napoca, Editura Dacia,

1990

11.Bacu, Dumitru - Piteşti , Bucureşti , Editura Atlantida, 1991

12.Idem - Aiud , Madrid, 1961

13.Baghiu, Aurel - Printre grati i , vol. I, Cluj-Napoca, Editura

Zamolxis, 1995; vol. II, Cluj Napoca, Editura Napoca Star, 2003

14.Baicu, Petre - Povestiri din închisori şi lagăre, Oradea, Biblioteca

revistei Familia, 1995

15.Idem – Ana, Jura şi pisica oarbă , Oradea, Biblioteca Revistei

Familia, 1997

16.Baicu, Petre; Salcă, Alexandru - RezistenŃa în munŃi şi oraşul

Braşov 1944-1948 , Braşov, Editura Transilvania Expres, 1997

17.Bejan, Dumitru - Amintiri din captivitate , Bucureşti, Editura

Tehnică, 1995

18.Bellu, Ştefan - Pădurea răzvrătită. Mărturii ale rezistenŃei

anticomuniste , Baia Mare, Editura Gutinul, 1993

19.Blănaru-Flamura, V . - Kazaciocul groazei din Valea Piersicilor.

804 zi le şi nopŃi în lanŃurile morŃii , Editura Sepco S.R.L., ColecŃia

Iconar în colaborare cu FundaŃia Bunavestire, 1996

20.Bordeianu, Dumitru Gh . - Mărturisiri din mlaştina disperării.

Cele văzute, trăite şi suferite la Piteşti şi Gherla , Bucureşti,

Editura Gama, 1995

22

21.Brătianu, Dan M . - Martor dintr-o Ńară încătuşată , Bucureşti,

Editura FundaŃia Academia Civică, 1996

22.Brânzaş, Liviu – Raza din catacombă , Bucureşt i , Editura Scara,

2001

23.Brusalinschi, Dumitru - DeportaŃi în Bărăgan , Călăraşi, 2001

24.Calciu Dumitreasa, Gheorghe - Mărturisitorul prigonit , Piatra

NeamŃ, Editura Crigarux, 2007

25.Idem - SuferinŃa ca binecuvântare, Bucureşti , Editura Cathisma,

2007

26.Caraza, Grigore - Aiud însângerat , Piatra NeamŃ, Editura Conta,

2007

27.Cârjă, Ion - Canalul morŃii , Bucureşti, Editura Cartea Românească,

1993

28.Călinescu, Nicolae - Preambul pentru camera de tortură ,

Timişoara, Editura Marineasa, 1994

29.Chioreanu, Nistor - Morminte vii , Iaşi, Institutul European, 1992

30.Ciuceanu, Radu - Intrarea în tunel, Bucureşti , Editura Meridiane,

1991

31.Constante, Lena - Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în

închisorile din România , Bucureşti, Editura Humanitas, 2002

32.Idem - Evadare imposibilă. Penitenciarul politic de femei

Miercurea Ciuc 1957-1961, Bucureşti , Editura FundaŃiei Culturale

Române, 1993

33.Coposu, Corneliu - Mărturisiri . Corneliu Coposu în dialog cu

Vartan Arachelian , Bucureşti , Editura Humanitas, 1996

34.Corpas, Iosif - SecvenŃe din fostele închisori politice , Bucureşti,

Editura Humanitas, 2003

35.Crainic, Nichifor - Memorii ( II) . Pribeag în Ńara mea. Mărturii din

închisoare. Memoriu - Răspuns la actul meu de acuzare , Bucureşti

Muzeul Literaturii Române,

23

36.Idem – Zile albe, zile negre, Bucureşti, Casa Editorială Gândirea,

1991

37.Cunescu Pfeirffer, Olga - O călătorie gratuită. Românii în gulagul

sovietic, Bucureşti, Editura Vremea, 2003

38.Davidescu, Ştefan Ioan I. - Călăuză prin infern , Cluj-Napoca,

Editura Dacia, 2002

39.Dumitrescu, Vladimir - Închisorile mele (Memorii), Bucureşti,

Editura Albatros, 1994

40.Fântână, Constantin - SentinŃa , Bucureşti, Editura FundaŃia

Academia Civică, 2002

41.Gavrilă Ogoranu, Ion – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, 7

volume, 1995-2007

42.Gavrilă Ogoranu, Ion – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc , vol I-

II, Baia Mare, Editura Marist , 2009

43.GheorghiŃă, Viorel – Et ego Sărata Piteşti-Gherla-Aiud. Scurtă

istorie a devenirii mele, Timişoara, Editura Marineasa, 1994

44.Giurescu, C. Constantin - Cinci ani şi două luni în penitenciarul

de la Sighet , Bucureşti, EdituraFundaŃiei Culturale Române, 1994

45.Goma, Paul - Culorile curcubeului '70 (Cutremurul oamenilor),

Bucureşti , Editura Humanitas, 1990

46.Idem - Gherla , Bucureşti, Editura Humanitas, 1990

47.Idem - Patimile după Piteşti , Bucureşti , Editura Cartea

Românească, 1990

48.Grebenea, Nicolae - Amintiri din întuneric , Bucureşti, Editura

Scara, 1997

49.Grossu, Sergiu - În adâncul abisului - Domnia urii sub comunism ,

Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2004

50.Idem - Calvarul României creştine , Bucureşti , Editura Vremea,

2006

51.Idem – Calendarul meu , ConstanŃa, Editura Ex Ponto, 1996

24

52.Horea, Vintilă - Mai bine mort, decât comunist , Editura Phoenix,

1990

53.Hrehor, Constantin - Muntele mărturisi tor. Anii rezistenŃei - anii

suferinŃei , Iaşi, Editura Timpul, 2002

54.Ianolide, Ioan – Întoarcerea la Hristos , Bucureşti, Editura

Christiana, 2006

55.Idem –DeŃinutul profet , Bucureşti, Editura Bonifaciu, 2009

56.Ilie, Tudor – De sub tăvălug , ConstanŃa, 2010

57.Istrati, Panait – Spovedania unui învins, Bucureşti, Editura

Gramar, 2006

58.Ioanid, Ion - Închisoarea noastră cea de toate zilele , 5 vol .,

Bucureşti , Editura Albatros, 1991-1996

59.Lungu Constantinescu, GraŃia – Părintele Iustin Pârvu. ViaŃa şi

învăŃăturile unui mărturisi tor , Iaşi , 2007

60.Manu, Emil - Infernurile noastre. Jurnal de detenŃie , Bucureşti ,

Editura Crater, 1993

61.Maxim, Virgil – Imn pentru crucea purtată , Bucureşti, Editura

Antim, 2002

62.Mija, Teofil – GeneraŃia neînfrântă , Braşov, f.ed., 2008

63.Monahul Moise – Sfântul închisorilor: mărturii despre Valeriu

Gafencu, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2007

64.Motrescu, Vasile; Dobre, Mircea – Jurnale din rezistenŃa

anticomunistă , Bucureşti, Editura Nemira, 2006

65.Nicodim, Dumitru - Poarta Albă , Bucureşti , Editura Humanitas,

2003

66.Nicolescu, Costion (coord) – Părintele Voicescu, un duhovnic al

cetăŃii , Bucureşti , Editura Bizantină, 2002

67.Oancea, Zosim – Închisorile unui preot ortodox , Bucureşt i , Editura

Christiana, 2004

68.OŃel Petrescu, Aspazia – Strigat-am către Tine, Doamne…,

Bucureşti ,Editura FundaŃiei Buna Vestire, 2000

25

69.Idem – Crucea de la Miercurea Ciuc şi Paraclisul Naşterea Maicii

Domnului , Bucureşti , Editura Scara, 2001

70.Idem - Adusu-mi-am aminte , Roman, Editura Rovimed Publishers,

2007

71.Idem – In memoriam. Spice , Bucureşti, Editura Elisavaros, 2008

72.Idem – A fost odată , Bucureşti, f.e. , 2011

73.Pandrea, Petre - Reeducarea de la Aiud , Editura Vremea, 2000

74.Pantazi, Ion - Am trecut prin iad , Sibiu, Editura Constant , 1992

75.Papacioc, Arsenie – Veşnicia ascunsă într-o clipă , ConstanŃa,

Editura Reîntregirea, 2004

76.Paven, Justin Ştefan - Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?,

Bucureşti , Editura Majadahonda, 1996

77.Părintele Marcu de la Sihăstria – Mărturisirea unui creştin ,

Petru- Vodă, 2007

78.Petrişor, Marcel - Fortul 13 - convorbiri din detenŃie , Bucureşti ,

Editura Meridiane, 1991

79.Pica, Ioan Victor - Libertatea are chipul lui Dumnezeu , Târgu

Mureş, Editura Arhipelag, 1993

80.Popa, Neculai - Represiune şi rezistenŃă în jud.NeamŃ , Bucureşti ,

ed. a II-a, Editura Vremea, 2001

81.Idem - Coborârea în Iad - Amintiri din închisorile României

comuniste, Bucureşti , Editura Vremea, 1999

82.Popescu, Traian - Experimentul Piteşti , Bucureşti, Editura Crater,

2000

83.Idem - File din procesul comunismului: teroarea şi diversiunea

politică de stat , Bucureşti , Editura Scara, 2004

84.Rădulescu, Mihai - Casa lacrimilor neplânse. Martor al acuzării în

procesul reeducatorilor , Bucureşti, Editura Ramida, 1993

85.Scrima, André – Ortodoxia şi încercarea comunismului , Bucureşti ,


86.Idem – Timpul Rugului aprins, Bucureşt i , Editura Humanitas, 2000

26

87.State, Aurel – Drumul crucii , vol. 1-2, Bucureşti , Editura Litera,

1993

88.Stănescu, Bucur – Spicuiri dintr-o viaŃă chinuită , Bucureşti ,

Editura Ramida, 1999

89.Stănescu, Gabriel – Dumnezeu m-a salvat din iad , Bucureşti ,

EdituraCriterion Publishing, 2008

90.Steinhardt, Nicolae - Jurnalul fericirii , Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 1991

91.Idem - Primejdia mărturisirii , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993

92.Timaru, Mihai - Amintiri de la Gherla , Timişoara, Editura de Vest ,

1993

93.Trifan, Traian – Mărturisesc. Robul 1036 , Bucureşt i , Editura

Scara, 1998

94.Tudorică, Nae – Mărturisiri în duhul adevărului , GalaŃi , f .e.,1995

95.łepelea, Gabriel - Amintiri şi evocări , Bucureşti , Editura FundaŃiei

Culturale Române, 1994

96.łuŃea, Petre – Între Dumnezeu şi neamul meu , Bucureşti , Editura

Anastasia, 1992

97.Idem – 321 de vorbe memorabile ale lui Petre łuŃea , Bucureşti ,


98.Valery-Grossu, Nicole - Binecuvântată f ii , închisoare…, Bucureşti ,

Editura Duh şi Adevăr, 1998.

99.Voicu-ArnăuŃoiu, Ioana-Raluca - Luptătorii din munŃi. Toma

ArnăuŃoiu. Grupul de la Nucşoara. Documente ale anchetei,

procesului, detenŃiei , Bucureşti, Editura Vremea, 1997

100. Voinea, Octavian - Masacrarea studenŃimii române în închisorile

Piteşti, Gherla, Rm.Sărat, Ji lava, Aiud , Bucureşti, Editura

Majadahonda, 1996

101. Vultur, Smaranda - Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea

în Bărăgan 1951-1956 , Timisoara, Editura Amarcord, 1997

27

102. Wurmbrand, Richard - Cu Dumnezeu în subterană , Bucureşti ,

Editura Casa Şcoalelor, 1993

Studii, documente

1. Analele Sighet - Anul 1946 - Începutul s fârşitului , Bucureşti,


2. Idem - Anul 1946 - Scrisori şi al te texte , Bucureşti , Editura

FundaŃia Academia Civică, 1997

3. Idem - Anul 1947 - Căderea cortinei , Bucureşti , Editura FundaŃia


4. Idem - Anul 1948 - InstituŃ ionalizarea comunismului , Bucureşti ,


5. Idem - Anii 1949 - 1953 - Mecanismele terorii , Bucureşti, Editura

FundaŃia Academia Civică, 1999

6. Idem - Anii 1954 în 1960 - Fluxurile ş i refluxurile stalinismului ,

Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2000

7. Idem – Anii 1961-1972 - łările Europei de Est între speranŃele

reformei şi realitatea stagnării , Bucureşti , Editura FundaŃia


8. Idem - Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârşit de sistem , Bucureşti ,


9. Aplebaum, Anne - Gulag: O istorie , Editura Daubleday, 2003

10.Arhiva AsociaŃiei foştilor deŃinuŃi politici din România - Din

documentele rezistenŃei , nr.1, nr.2, nr.3 - 1991, nr.4, nr.5, nr.6, nr.7

- 1992, nr.8 - 1993

11.Arhivele Totalitarismului , 1-2/2003, ISSN 1221-6917, Inst itutul

NaŃional pentru Studiul Totalitarismului

12.Arhivele Totalitarismului , 3-4/2003, ISSN 1221-6917, Inst itutul

NaŃional pentru Studiul Totalitarismului

13.Bălan, Ion - Regimul concentraŃionar din România în anii 1945-

1964 , Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2000

28

14.Bărcan, Doina; Sterpu, Bogdan - Regimul comunist în România:

(decembrie 1947-decembrie 1989) , Iaşi , Institutul European, 2003

15.Betea, Lavinia - Au făcut Jilava în pantofi de vară - convorbiri cu

Ioana Berindei , Bucureşti , Editura Compania, 2006

16.Boia, Lucian; Cioroianu, Adrian , Sandqvist, Tom - Arhiva

Durerii , Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2000

17.Boldur-Latescu, Gheorghe - Genocidul comunist în România ,

Bucureşti , Editura Albatros, vol. I, 1992, vol. II, 1994

18.Brişcă, Adrian - Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu şi

rezistenŃa armată din Bucovina , Bucureşti , Editura Institutul

NaŃional pentru Studierea Totalitarismului, 2005

19.Buzaşi , Ion – Valori creşt ine în poezia românească , Cluj-Napoca,

Editura Dacia, 2010

20.Caravia, Paul - Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate , Bucureşti ,

Editura Enciclopedică, 2000

21.Cernat, Paul; Manolescu, Ion; Mitchievici, Angelo; Stanomir,

Ioan - Explorări în comunismul românesc, 2 vol. , Iaşi , Editura

Polirom, 2004 - 2005

22.Cesereanu, Ruxandra - Gulagul în conştiinŃa românească ,

Bucureşti , Editura Polirom, 2005

23.ChiriŃoiu, Mircea - Agresiunea comunismului în România:

documente din arhivele secrete: 1944-1989 , 2 vol . Bucureşti ,

Editura Paideia , 1998

24.Ciuceanu, Radu – Mişcarea naŃională de rezistenŃă din Oltenia , 4

vol., Bucureşti, Inst itutul naŃional pentru studiul totali tarismului,

2007

25.Idem - Regimul penitenciar din România 1940-1962 , Bucureşti ,

Editura Insti tutul NaŃional pentru Studierea Totalitarismului, 2001

26.Ciuceanu, Radu; Lungu, Corneliu Mihail (coordonatori) –

Stenogramele şedintelor conducerii P.C.R., 23 septembrie 1944-26

29

martie 1945 , Bucureşti, Editura Inst itutul NaŃional pentru Studierea

Totali tarismului, 2003

27.Colectiv C.N.S.A.S . - Arhivele SecurităŃ ii , Bucureşti, Editura Pro-

Historia, 2002

28.Colectiv C.N.S.A.S - Trupele de securitate (1949-1989) , documente

CNSAS, Bucureşti , Editura Nemira, 2004

29.Colectiv C.N.S.A.S. - Nicu Steinhardt în dosarele SecurităŃi i 1959-

1989 , Bucureşti , Editura Nemira, 2005

30.Crainic, Nichifor – Mihail Eminescu , în Spiri tual itatea poeziei

româneşti , Bucureşti , Muzeul Literaturi i Române, 1998

31.Cosma, Neagu - Securitatea, Poli Ńia Politică, Dosare, Informatori ,

Bucureşti , Editura Globus, 1998

32.Cotoman, Gheorghe - Dosarele SecutităŃii . Dezvăluiri le unui

anchetator de la DirecŃia VI-a D.S.S, Craiova, Editura Obiectiv,

1999

33.Courtois, Stephane - Cartea neagră a comunismului: crime,

teroare, represiune , traducere de Busuioc Ileana, Ivănescu Maria,

Despois Doina Jela, note şi Addenda privind represiunea comunistă

în România întocmite de FundaŃia Academia Civică, Bucureşti,


34.Deletant, Dennis - România sub regimul comunist , Bucureşti ,


35.Dobre, Florica (coord.) - Bande, bandiŃi şi eroi . Grupurile de

rezistenŃă şi Securitatea (1948-1968), Bucureşti , Editura

Enciclopedică, 2003

36.Dobreş, Andrea; Bârlea, Gheorhe Mihai; Furtos, Robert -

Colectivizarea în Maramureş, Bucureşti, Editura FundaŃia


37.DuŃu, Alexandru; Dobre, Florica - Drama

38.generalilor români (1944-1964), Bucureşti, Editura Enciclopedică,

1997

30

39.Eliade, Mircea – Paradoxele primatului politic , în Cuvântul , 8

decembrie 1935

40.Idem – Încercarea labirintului , Cluj Napoca, Editura Dacia 1990

41.Idem – Profetism românesc, Bucureşti, 1990

42.Idem – Sensul Itinerariului spiritual , în „ViaŃa literară”, III, nr.86,

9 iunie 1928

43.Idem – Glosse pentru scriitorii tineri , în “Cuvântul”, VIII,

nr.2502/11 iulie 1932

44.Eşan, Ioan - Vulturii CarpaŃilor. RezistenŃa anticomunistă din

MunŃii Făgăraş.1948-1958 , Editura RAR, 1993

45.Frunză, Victor - Istoria stalinismului în România , Bucureşti ,


46.Gabanyi Ute, Anneli - Cultul lui Ceauşescu , Bucureşti , Editura

Polirom, 2003

47.Giurescu, C. Constantin - Cade Cortina de Fier. România, 1947.

Documente Diplomatice, Bucureşt i, Editura Curtea Veche, 2002

48.Gyr, Radu - Baladă şi eroism, în revista „Gândirea”, an XVII, nr.4,

aprilie, 1938

49.Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului - Începuturile

Mişcării de RezistenŃă în România 2 vol., Bucureşti , 1998

50.Ionescu, GhiŃă - Comunismul în România , Bucureşti, Editura

Litera, 1994

51.Ionescu, Zicu; Cristea, Remus Petre – Martiri argeşeni şi

musceleni 1939-1989 , Piteşti, Editura Tiparg, 2006

52.IoniŃoiu, Cicerone - RezistenŃa armată anticomunistă din munŃi i

României 1946-1958, Editura Gândirea Românească, 1993

53.Idem - Cartea de aur a rezistenŃei româneşti împotriva

comunismului , Bucureşti, Editura Tipografia “Hrisovul", vol. I -

1995, vol. II - 1996

54.Institutul Român de Istorie Recentă - Despre Holocaust şi

comunism , vol. I, Bucureşti, Editura Polirom, 2002

31

55.Jela, Doina - Drumul Damascului . Spovedania unui fost torŃ ionar ,


56.Idem - Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste,


57.Liiceanu, Aurora - Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenŃa în

munŃi , Iaşi, Editura Polirom, 2003

58.Longin, Lucia Hossu - Memorialul durerii: O istorie care nu se

învaŃă la şcoală , Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.

59.MăduŃa, Sabina – Vasile Voiculescu şi Rugul Aprins , Bucureşti ,

Editura Florile dalbe, 2001

60.Mătrescu, Florin - Holocaustul roşu sau crimele în cifre ale

comunismului internaŃional , Bucureşti, Editura Făt-Frumos, 1998

61.Pr. Mihălcescu, Ioan - Clasici tatea şi cultul sfinŃ i lor , în „Biserica

Ortodoxă Română”, XLII (1924), nr.3

62.Moceanu, Ovidiu – Cuvinte ş i cărŃi, Braşov, Editura Universi tăŃi i

Transilvania, 2006

63.Idem – Didactica literaturi i , Braşov, Editura Universi tăŃi i

Transilvania din, 2010

64.Mungiu-Pippidi, Alina; Gerard, Althabe - Secera si buldozerul .

Scorniceşti şi Nucşoara. mecanisme de aservire a Ńăranului român ,

Iaşi, Editura Polirom, 2002

65.Munteanu, Marian - Folclorul detenŃiei , Bucureşti, Editura

Valahia, 2007- 2008

66.Negrici , Eugen – Literatura sub comunism. Poezia I , Bucureşti,

Editura FundaŃiei PRO, 2003

67.Onişoru, Gheorghe - Mişcarea armată de rezistenŃă anticomunistă

din România. 1944-1962 , Studii C.N.S.A.S, Bucureşti , Editura

Kullusys, 2003

68.Onişoru, Gheorghe (coord.) - Totalitarism şi rezistenŃă, teroare şi

represiune în România comunistă , Bucureşti , Studii C.N.S.A.S,

2001

32

69.Pa p ad i m a , O vid iu – O v i z i u n e ro m ân e as că a l u mi i , c o l ec Ń i a

Mythos, Bucureşt i, Editura Saeculum I.O., 2009

70.Papuc, Ion - O teorie a libertăŃii , Bucureşti, Editura Crater, 1991.

71.Plămădeală, Antonie – Rugul Aprins , Sibiu, 2002

72.Postică, Elena – RezistenŃa antisovietică în Basarabia 1944-1950 ,

Chişinău, Intreprinderea Editorial-Poligrafică „ŞtiinŃa”, 1997

73.PublicaŃii interzise până la 1 Mai 1948 , Bucureşti , 1948, p. 10

74.Preda, Radu – Jurnal cu Petre łuŃea , Bucureşti , Editura

Humanitas, 1992

75.Radu, Ştefan - Dictaturi şi închisori , Cluj-Napoca, 1999

76.Rădulescu, Mihai - Rugul aprins. Duhovnicii ortodoxiei , sub

lespezi, în gherlele comuniste, Bucureşti, Editura Ramida, 1993

77.Idem – Istoria li teraturii române de detenŃie. Memorialistica

reeducărilor , Bucureşti, Editura Ramira, 1998

78.Roşca, NuŃu - Închisoarea elitei româneşti: compendiu , Baia Mare,

Editura Gutinul, 1998

79.Selejan, Ana - Trădarea intelectuali lor. Reeducare şi prigoană ,

Bucureşti , Editura Cartea Românească, 2005

80.Stănescu, Mircea - Organismele politice româneşti (1948-1965):

documente privind instituŃiile ş i practici le, Bucureşt i, Editura

Vremea, 2003

81.Pr. Prof. Stăniloae, Dumitru - Legătura interioară dintre moartea

şi învierea Domnului , în „Studii teologice”, an VIII, 1956, nr.5-6

82.Idem - Sfintele Paşti , 1937 , în „Ortodoxie şi românism”, Bucureşti ,

Editura Albatros, 1998

83.Idem - Poezia creştină a lui Nichifor Crainic, în „Şoim peste

prăpastie”, Bucureşti , Editura Roza Vânturilor, 1990

84.Tănase, Stelian - Eli te şi societate - Guvernarea Gheorghiu Dej,

1948 - 1965 , Bucureşti, Editura Humanitas, 1998

33

85.Tănăsescu, Florian; Costea, Dumitru - Ideologie si structuri

comuniste în România , Bucureşti, Institutul NaŃional Pentru Studiul

Totali tarismului, 1995

86.Tismăneanu, Vladimir - CondamnaŃi la fericire. Experimentul

comunist în România , Braşov, Editura ASTRA, 1991

87.Tismăneanu, Vladimir - Arheologia terorii , Editura All , Bucureşti,

1998

88.Troncotă, Cristian - Istoria securităŃ i i regimului comunist din

România , vol . I: 1948-1964, Bucureşti, Editura Inst itutul NaŃional

pentru Studierea Totali tarismului, 2003

89.Idem - TorŃionarii , Bucureşti , Editura Elion, 2006

90.Turcu, Nicolae I. - Demascarea comunismului din România ,

Bucureşti , 1941

91.Vizirescu , Pan M. - N. Crainic, creatorul gândiri i noastre, în

revista „Sfarmă-Piatră”, 16 iunie 1938

92.Zub, Alexandru - Orizont închis. Istoriografia română sub

dictatură, Iaşi, Institutul European, 2000

93.Zub, Alexandru; Antohi, Sorin - Oglinzi retrovizoare. Istorie,

memorie şi morală în România , Iaşi, Editura Polirom, 2001

94.Zugravu, Cezar - O istorie a rezistenŃei şi a represiunii: 1945-

1989 , Iaşi , Editura Tipo Moldova, 2002

Religie

1 . *** Biblia sau Sfânta Scriptură , Apocalipsa Sfântului Ioan

Teologul , 22.5, Bucureşti , Editura Institutului Biblic şi de Misiune

al Bisericii Ortodoxe Române, 1991

2 . B ria n c ia n in ov , Ig na t i e – E xp er i e n Ń e a sc e t i c e , v o l . 1 ,

B u c u r e ş t i , E d i t u ra S of i a , 2 00 0

3. Caravia, Paul; Constantin, Virgiliu; Stănescu, Flori - Biserica

întemniŃată. România 1944-1989 , Bucureşti, INST, 1998

4. Kraiopoulos, Simeon – Taina suferinŃei , Bucureşti , Editura

Bizantină, 2007

34

5. Moldovan, Ilie - Cultul morŃilor în antichitatea creşt ină în

„Îndrumător pastoral”, Arhiepiscopia Bucureştilor, 1981

6. *** Psaltirea , Bucureşti , Editura Artemis, 2005

7. Rose, Serafim - Mai aproape de Dumnezeu , GalaŃi, Editura Cartea

ortodoxă şi Editura EgumeniŃa

8. Stăniloae, Dumitru – NaŃiune şi creştinism , Bucureşti , Editura

Elion, 2004

9. Idem – Ascetica şi mistica ortodoxă , 2 vol. , Bucureşti, Editura

Deisis, 1993, Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, Alba Iulia

DicŃionare

1. Bulgăr, Gh , Constantinescu-Dobridor, Gh. – DicŃionar de

arhaisme şi regionalisme, Bucureşti, Editura Saeculum Vizual,

2002.

2. Bulgăr, Gh., DicŃionar de sinonime , ediŃia a XIV-a, Bucureşti,

Editura Palmyra, 1999.

3. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain , DicŃionar de

simboluri , vol. 1-3, Bucureşti , Editura Aremis, 1994.

4. IoniŃoiu, Cicerone - Victimele terorii comuniste. ArestaŃi,

torturaŃi, întemniŃaŃi , ucişi . DicŃionar, Bucureşti , Editura Maşina de

scris, 7 vol. , 2000-2005

5. Idem - Album al martiri lor genocidului comunist , Sibiu, Editura

Casa de Presă şi Editura Tribuna SRL, 1999

6. DicŃionarul explicativ al l imbii române , ediŃia a III-a, Bucureşti ,

Academia Română, Insti tutul de Lingvistică „Iorgu Iordan -

Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2009

7. DicŃionarul general al literaturii române , coordonator general

Eugen Simion, Bucureşti , Editura Univers Enciclopedic, 2005.

Stilistică

35

1. Caracostea, Dumitru – Expresivitatea l imbii române, Iaşi, Editura

Polirom, 2000

2. Mancaş, Mihaela , Limbajul artistic românesc în secolul XX

(1900-1950), Bucureşti , Editura Şti inŃifică, 1991.

3. Todorov, Tzvetan , Teorii ale simbolului , traducerea Mihai Murgu,

Bucureşti , Editura Univers, 1983.

4. Vianu, Tudor , Despre stil şi arta literară , Bucureşti , Editura

Tineretului, 1964.

LITERATURA DETENłIEI ŞI A REZISTENłEI...

Documents

Transcript of LITERATURA DETENłIEI ŞI A REZISTENłEI...