Aprobat:prin Hotărârea Curții de Conturi

nr.2 din 13 februarie 2018

RAPORTUL

audituluiconformității evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile

Februarie 2018

LISTA ACRONIMELORAPC Autoritate publică centrală APL Autoritate publică locală APP Agenţia Proprietăţii Publice APG Asociația Proprietarilor de GarajeARFC Agența Relații Funciare și CadastruASP Agenția Servicii PubliceBI Bunuri imobileBL Bugetul localCL Consiliul local CO Consiliul orășănescCCRM Curtea de Conturi a Republicii MoldovaCMB Consiliul municipal Bălţi CMC Consiliul municipal ChișinăuCR Consiliul raional CCG Cooperativa de Construcție a GarajelorCSJ Curtea Supremă de JustițieCPC Codul de procedură civilăOCT Organul cadastral teritorialDGAURF Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare DGETS Direcția Generală Educație, Tineret și SportDÎTS Direcția Învățământ, Tineret și SportDCITL Direcția de colectare a impozitelor și taxelor localeDGCAPPS Direcția Generală Comerț,AlimentațiePublică și Prestări ServiciiHG Hotărârea Guvernului HCC Hotărârea Curţii de Conturi IFPS Inspectoratul Fiscal Principal de StatÎM Întreprindere municipală ISSAI Standardul Internaţional al Instituţiilor Supreme de Audit IPOT Institutul de Proiectări pentru Organizarea TeritoriuluiÎS Întreprindere de stat MF Ministerul Finanţelor PMC Primăria municipiului ChișnăuPPP Parteneriat public-privatRPP Registrul patrimoniului publicRBI Registrul bunurilor imobileSFS Serviciul Fiscal de Stat SIA Sistem informaţional automatizat SRFC Serviciul relații funciare și cadastruSRL Societate cu răspundere limitată SCITL Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor localeUAT Unitate administrativ-teritorială UCA Uniunea Conducătorilor Auto

2

GLOSARCadastru– sistem informaţional de stat ce conţine înscrieri despre terenuri,

despre obiectele aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobile şi cadastre specializate;

Cadastru/Registru al bunurilor imobile –un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora;

Cadastrul funciar –un sistem de informații și documente despre regimul juridic al terenurilor, despre atribuirea lor deținătorilor de terenuri, despre parametrii cantitativi şi calitativi şi despre valoarea economică a terenurilor;

Teren– parte din teritoriu având hotare închise ale cărei suprafaţă, amplasament şi caracteristici sunt reflectate în cadastrul bunurilor imobile;

Construcţie– clădire sau construcţie legată solid de pământ, a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat;

Încăpere izolată – partea interioară a unei construcţii, separată de alte părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri pentru uşi, având ieşire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;

Plan cadastral – reprezentare grafică a teritoriului, conţinând date despre amplasamentul, hotarele şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date;

Plan geometric – document tehnic, întocmit în urma măsurărilor la faţa locului, în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta;

Număr cadastral – număr individual al bunului imobil,irepetabil pe teritoriul ţării. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislaţie şi se păstrează pe toată perioada de existenţă a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;

Dosar cadastral – colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schiţe şi de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;

Monitoring al bunului imobil – sistem de supraveghere asupra modificărilor ce se produc în componenţa bunului imobil, asupra transmiterii sau grevării drepturilor asupra lui;

Grevare– drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele);

SIA „Cadastrul Fiscal”– sistem specializat ce include date sistematice privind subiecții impunerii, numerele cadastrale, tipurile și adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată, precum și altă informație ce ține de plata acestui impozit;

Proprietate publică – totalitate a bunurilor domeniului public şi a bunurilor domeniului privat ale statului și ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

SINTEZAGestiunea/impozitareaproprietății are un rol deosebit în totalitatea activităților

întreprinse de APL și APC, având ca scop asigurarea unui management eficient, bazat pe principiile legalităţii şi ale transparenţei. Misiunea de audit efectuată la

3

nivelul APC și APL a relevat existenţa multiplelor iregularităţi şi neconformităţi, cele mai semnificative constatări sunt expuse, după cum urmează:

privind conformitatea procesului de identificare, delimitare, înregistrare și evidență a patrimoniului public (bunurilor imobile):

lipsa resurselor financiare, precum și preocuparea insuficientă a APL și APC cu privire la delimitareabunurilor imobile proprietate publică de stat și locală au condiționat tergiversarea înregistrării drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile (pct.1.2 și pct.1.3); nu este finalizat procesul de împroprietărire a cetățenilor conform prevederilor art.11 din Codul funciar (20591 de terenuri cu suprafața de 8679,5 ha) (pct.1.3); cadastrul funciar, conform situației de la 1 ianuarie 2017, nu oferă utilizatorilor informaţii veridice, dat fiind faptul că acesta include date neactuale şi eronate (pct.1.1); statul nu deţine o informaţie amplă privind bunurile imobile proprietate publică, această situaţie fiind determinată de neactualizarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului (pct.1.4); până la moment nu există o evidență clară privind bunurile domeniului privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, fapt ce cauzează incertitudini la stabilirea regimului juridic al acestora (pct.1.5); APC și APL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (terenuri – 988,0 mii ha, construcții etc. – 6176 de unități),creând condiţii de pierdere a drepturilor asupra acestora, soldate cu ratarea veniturilor bugetare (pct.1.5);

privind plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile:

în procesul administrării impozitului pe bunurile imobile, nu a fost asigurată echitatea și transparența fiscală, autoritățile publice centrale și locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentru perfecționarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul identificării și evidenței tuturor subiecților și obiectelor impunerii, precum și evaluării adecvate (la prețul de piață) a bunurilor imobile. Această situație este condiționată de lipsa procedurilor și capacităților de implementare a cadrului legal-normativ (pct.2.2); se tergiversează procesul de (re)evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării,acesta fiind un impediment semnificativ în completarea resurselor bugetare(la situația din 01.01.2017, în total pe UAT erau înregistrate 5370,1 mii bunuri imobiliare neevaluate) (pct.2.3); metoda de reevaluare utilizată nu asigură evaluarea bunurilor imobile la prețurile de piață, ceea ce determină diminuarea bazei impozabile și, în consecință, neobținerea veniturilor în bugetele locale (pct.2.4);

privind conformitatea gestionării bunurilor imobile deținute de către autoritățile și instituțiile publice:

condiții inegale prevăzute de cadrul legal la legiferarea drepturilor de folosință a terenurilor din domeniul privat al UAT și al statului aferente obiectivelor private,a determinat ratarea veniturilor care ar putea fi extinse cu circa 77,0 mil.lei (pct.3.1);

4

nerespectarea legislației funciare și insuficiența implementării procedurilor de control intern în cadrul APL au determinat gestiunea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT și nerealizarea veniturilor la bugetul local (de la 4,6 mil.leipână la 23,9 mil.lei) (pct.3.1); absența cadrului de reglementare la determinarea suprafeței terenurilor aferente și adiacente obiectivelor private complică identificarea suprafețelorde terenuri folosite în excedent și sporește riscul de comercializare a acestora la prețuri reduse, în raport cu cele de piață, fapt ce duce la diminuarea veniturilor posibile în buget (pct.3.2); unii factori de decizie ai APL, folosind lacunele existente în cadrul legal, tolerează darea în arendă a terenurilor, cu comercializarea lor ulterioară, transformând aceste operațiuni într-o metodă de a diminua preţul acestuia și determinândratarea unor venituri semnificative în bugetele locale. Ca urmare a gestionării ineficiente de către CM și CL a terenurilor publice, auditul a determinat ratarea unor venituri financiare ca rezultat al privatizării terenurilor (celor aferente obiectivelor private), după expirarea contractelor de arendă în scopul construcțiilor capitale (circa 107,6 mil.lei) (pct.3.2); înstrăinarea terenurilor fără participarea CMC (organul decisiv în administrarea fondului funciar) a cauzat neîncasarea veniturilor pasibile în bugetul municipal de circa 117,2 mil.lei (pct.3.2); privatizarea locuințelor de serviciu, puse la dispoziție de către APL și APC unor persoane în perioada exercitării atribuțiilor funcționale, contravine cadrului legal, fapt soldat cu pierderea dreptului de proprietate asupra bunurilor publice (pct.3.3); nerespectarea cadrului legal și a normelor de efectuare a inventarierii de către unele APLauditate au cauzat necontabilizarea bunurilor imobile (terenuri – de 91,4 ha, și construcții / încăperi izolate – 127 de obiecte) (pct.3.5); unele APLnu au asigurat contabilizarea conformă a angajamentelorpersoanelor care dețin în folosință terenuri proprietate publică, precum şi soldurile datoriilor la data raportată privind relaţiile de arendă/folosinţă și vânzare a terenurilor în sumă totală de 59,6 mil.lei, ceea ce generează riscul de neonorare de către agenții economici a obligațiilor asumate (pct.3.5); lipsa evidenței fondului locativ la UAT, precum și evidența neconformă a acestuia la ÎM au determinat raportarea neautentică a situațiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă (pct.3.5); raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale (449,0 mil.lei) (pct.3.5).

Abaterile și iregularitățile stabilite în cadrul auditului sunt o consecință acadrului legal și normativ neactualizat, a preocupării nesistemiceși nepunctualea autorităților publice pentru asigurarea unui management eficient bazat pe principiile legalității și transparenței.

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITATDreptul de proprietate asupra bunurilor imobile este un drept real ce conferă

titularului, inclusiv statului Republica Moldova și unităților administrativ-teritoriale, posibilitatea reală de a întrebuința bunul conform naturii sau destinației sale, de a-l

5

folosi și a dispune de el în mod exclusiv și perpetuu, în limitele stabilite de lege. Totodată, drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi atât între părți, cât și față de terți numai prin înscrierea acestora în registrul bunurilor imobile.

Deosebirea esențială dintre proprietatea publică și proprietatea privată este gradul de socializare și de folosire a proprietății: proprietatea publică este folosită în interesul întregii societăți (proprietatea de stat), fie în interesul colectivităților locale (proprietatea UAT), iar proprietatea privată este folosită în interesul propriu al unei persoane fizice sau al unei persoane juridice de drept privat. În Republica Moldova există două forme de proprietate: publică și privată. Formele de proprietate publică se prezintă în figura de mai jos:

Proprietatea publică a UAT, după felurile proprietății, amplasament, destinația funcțională și modalitățile de administrație, poate fi clasificată în felul următor:

Existența unei economii de piață funcționale depinde de crearea infrastructurii eficiente a pieţei imobiliare. Baza acestei infrastructuri o constituie sistemele cadastral şi de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile.

Sarcina principală a sistemului cadastral constă în identificarea, estimarea, evidenţa bunurilor imobiliare şi prezentarea de informaţii despre aceste bunuri, iar a sistemului de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare constă în efectuarea înscrierilor referitoare la apariţia, transmiterea drepturilor asupra imobilului şi furnizarea informaţiei din registrele speciale.

Cadastrul funciar, ca parte componentă a cadastrului general al naturii, este un sistem unitar, de sine stătător şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, prin care se realizează stabilirea, înregistrarea, descrierea şi marcarea pe hărţi şi planuri topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent

6

PROPRIETATEA PUBLICĂ A UATFELURILE PROPRIETĂŢIIDOMENIUL PUBLICDOMENIUL PRIVATAMPLASAMENTINTRAVILANEXTRAVILANDESTINAŢIA FUNCŢIONALĂTERENURIpentru CONSTRUCŢIEAGRICOLEALTE TERENURIMODALITĂŢI DE ADMINISTRAREVÂNZARECUMPĂRARECONCESIUNE PPPALTE FORME

de destinaţie şi de tipul de proprietate. Unităţile de bază ale acestui sistem sunt terenul şi deţinătorul de teren.

Delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului şi terenuri proprietate publică a UAT, inclusiv în terenuri din domeniul public sau din cel privat, are drept scop protecţia şi folosirea eficientă a terenurilor proprietate publică a statului și a UAT. Acest scop se realizează prin crearea şi ţinerea cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare.

Înregistrarea de stat a bunurilor imobile presupune crearea și ținerea Registrului bunurilor imobile, în care OCT în a cărui rază de activitate se află bunul imobil efectuează înscrisuri cu privire la bunul imobil1 (inclusiv valoarea acestuia în scopul impozitării) și la drepturile asupra lui (inclusiv dreptul de arendă/locațiune, creanță etc.).

Deficiențele descrise de auditurile precedente confirmă faptul că bunurile proprietate publică (de stat sau ale UAT), spre deosebire de bunurile proprietate privată (ale cetățenilor și persoanelor juridice de drept privat), nu sunt administrate și folosite, din diferite motive, în cel mai eficient mod. Astfel, nutoate bunurile proprietate publică și/sau cele care pot fi trecute în proprietatea publică a UAT sunt luate în evidență, nu sunt supuse inventarierii globale, nu se asigură în mod plenar înregistrarea de stat a acestora, nu sunt folosite în mod sistematic toate mijloacele economico-juridice posibile care să garanteze folosirea eficientă și punerea în uz a bunurilor proprietate publică, astfel că unele din acestea continuă să nu fie puse în uz și valorificate la justa valoare. Din această și din alte cauze, veniturile bugetare au avut de suferit, fiind diminuate neîntemeiat.

Responsabilitatea părților implicate.Competenţele Parlamentului, Guvernului și ale autorităților publice centrale și locale în domeniul gestionării patrimoniului public,precum și impozitării bunurilor imobile sunt stipulate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

II. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUIMandatul legal și scopul audituluiPrezenta misiune de audit a fost inițiată în conformitate cu art.28, art.30 şi

art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și cu Programele activității de audit ale Curții de Conturi pe anul 2017 și, respectiv, pe anul 2018, aprobate prin Hotărârile Curții de Conturi nr.47 din 05.12.2016 (cu modificările și completările ulterioare) și nr.75 din 29.12.2017.

Scopul auditului a constat în evaluarea conformității evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Pentru atingerea scopului propus şi reieşind din problemele identificate, au fost determinate următoarele obiective specifice de audit:

1. Conformitatea procesului de identificare, delimitare, înregistrare și evidență a patrimoniului public (bunurilor imobile)asigurat de autoritățile publice;1Cum ar fi: terenurile, clădirile și construcțiile legate solid de pământ, apartamentele și alte încăperi izolate.

7

2. Plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile;

3. Conformitatea gestionării bunurilor imobile deținute de către autoritățile și instituțiile publice.

Responsabilitatea entităţilor auditatea constat în organizarea unui sistem eficient de management financiar şi control2, care ar asigura legalitatea şi regularitatea derulării/monitorizării acţiunilor întreprinse pentru prevenirea, detectarea şi raportarea neregulilor şi, după caz, a suspiciunilor de fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aspectelor auditate, prin exprimarea unei concluzii în baza probelor de audit colectate.

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit relevante, puse în aplicare de Curtea de Conturi3 (în special, ISSAI 100, ISSAI 400).

Abordarea de audit a fost axată pe probleme și rezultate.Sfera audituluiReieşind din complexitatea și specificul sferei de abordare a auditului, din

aspectele semnificative determinate prin materialitatea calitativă și cantitativă urmare a evaluărilor preliminare, din resursele umane disponibile în cadrul misiunii, precum și ținând cont de faptul că CCRM a abordat și anterior unele aspecte auditate, actuala misiune a cuprins activitățile și măsurile realizate în a.2016 (cu extindere, în caz de necesitate, în anii anteriori și ulteriori),fiind supuse auditării mai multe entități selectate la etapa de planificare. Astfel, probele de audit au fost colectate în cadrul ARFC; APP; ÎS „Cadastru” (actualmente ASP), precum și în cadrul UAT a mun.Chișinău, mun.Bălți, mun. și r-nului Cahul, r-nului Dubăsari, mun.Edineț și mun.Soroca. De asemenea, au fost acumulate şi solicitate informaţii de la Ministerul Finanţelor (Trezoreria de Stat), Serviciul Fiscal de Statși de la UAT Criuleni,Hâncești, Orhei, Rezina, precum și alte UAT.

Metodologia de audit a constat în desfășurarea acțiunilor de colectare a probelor la fața locului,examinare a documentelor,diferitor rapoarte (inclusiv financiare), dărilor de seamă,precum și prin proceduri de fond și analitice, contrapuneri, verificări ale calculelor etc.

Metodele de selectare a elementelor pentru testare au fost bazate pe raționamentul profesional, efectuându-se eșantionarea aliatorie, însă evitând neobiectibitatea conștientă și previzibilitatea.

Criteriile de audit au constituit termenii de referinţă utilizaţi pentru a evalua sau a măsura, în mod consecvent şi rezonabil, întrebările specifice ale misiunii de audit.

Drept surse ale criteriilor de audit au servit actele legislative şi normative ce reglementează realizarea activităţilor de către APC şi APL (vezi Anexa nr.2 la

2 Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.3Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

8

prezentul Raport de audit), standardele şi măsurile adoptate, angajamentele asumate de autoritățile publice în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor.

Constatările și concluziile asupra aspectelor auditate în cadrul audituluisunt redate în compartimentele respective ale prezentului Raport de audit.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUIObiectivul nr.1.Conformitatea procesului de identificare, delimitare,

înregistrare și evidență a patrimoniului public (bunurilor imobile) asigurat de autoritățile publice

Actualul audit (dar şi cele precedente) a scos în evidenţă deficienţele majore în identificarea, delimitarea, înregistrarea și evidența proprietății publice. Verificările efectuate la nivelul APL și APP relevă abateri de la cadrul legal-normativ, care au condus la denaturarea semnificativă a datelor şi informaţiilor ce țin de proprietatea publică şi au cauzat o gestionare neconformă a acestora. În cele mai multe cazuri s-a observat că nu au fost efectuate inventarierile de rigoare, iar în altele inventarierea, aşa cum a fost organizată şi desfăşurată, nu a cuprins toate elementele patrimoniale, disponibilităţile şi obligaţiile faţă de terţi etc. Ca urmare, aceste situaţii nu au contribuit la crearea unei imagini fidele asupra proprietății publice existente.

Analizând cadrul legislativ și normativnațional privind administrarea proprietății publice, în special delimitarea bunurilor proprietate publică în bunuri proprietate de stat și proprietate a UAT, se poate constata că monitoringul, identificarea, înregistrarea de stat și regimul juridic al acestora se află într-un proces întârziat de constituire și perfecționare.În prezent norma juridică nu asigură delimitarea exhaustivă a proprietății publice și nu prevede modul de exercitare de către APL și APC a drepturilor de proprietar asupra bunurilor proprietate a UAT în interesul societății și pentru dezvoltarea durabilă a UAT. Procesul de administrare a proprietății UAT și a celei de stat, de asigurarea realizării intereselor comunităților locale devine problematic deoarece: lipsește delimitarea oficială strictă a bunurilor proprietate a UAT de bunurile proprietate de stat;este inadecvat cadrul instituțional și cel organizatoric destinate să asigure identificarea și monitorizarea intereselor actuale și de perspectivă ale localităților în procesul de administrare a bunurilor proprietate a UAT și de stat;lipsește un mecanism administrativ bine structurat de management și marketing al bunurilor proprietate a UAT și de transmitere a acestora din proprietatea UAT în proprietatea statului, precum și din domeniul public în cel privat și invers.

1.1 Cu privire la conformitatea întocmirii cadastrului funciar Baza de înregistrare și evidență informațională a cadastrului funciar nu prezintă o imagine clară și reală, iar ca rezultat nu este utilizată eficient informația cadastrală în soluționarea problemelor statale și regionale, în gestionarea corectă a teritoriului.

Până la momentul actual, APL auditate nu dețin o informație exhaustivă privind fondul funciar aflat în UAT, forma de proprietate, modul de utilizare şi beneficiariiterenurilor. În acest context, se atestă că cadrul legislativ-normativ nu

9

prevede activități de corelare a datelor şi de schimb de informații între RBI şi cadastrul funciar. În consecință, se creează impedimente la verificarea/contrapunerea datelor din registrele respective privind ținerea evidenței şi raportarea veridică a situațiilor patrimoniale, precum şi la monitorizarea eficientă şi oportună a modificărilor operate privind proprietarul imobilelor, destinația terenurilor etc. De asemenea, cadrul regulator nu a fost ajustat în sensul reflectării în documentația cadastrală a terenurilor publice din domeniul public/privat4. În același timp, în RBI nu se înregistrează categoria de destinație a terenurilor, ci doar modul de folosință al acestora (conform unui clasificator aprobat de ARFC5), care nu coincide totalmente cu cel stabilit în documentația cadastrală. În opinia auditului, la originea problemei a stat faptul că la aprobarea Concepției sistemului Cadastrului National6 nu a fost stabilit scopul de corelare şi schimbul de informații automat între sistemele care funcționează separat (RBI şi cadastrul funciar), deşi aceste îmbunătățiri ar fi avut impact pozitiv asupra consolidării veridicității informațiilor înregistrate, intervenirii în timp oportun în cazul modificărilor neautorizate, în special cu referire la destinația terenurilor, precum şi asupra economisirii resurselor utilizate pentru colectarea şi prelucrarea datelor. Lipsa de responsabilitate din partea APL și APC privind evidența terenurilor proprietate publică a UAT și proprietate privată a dus ladenaturarea datelor incluse în cadastrul funciar. Astfel,cadastrul funciar, conform situației de la 1 ianuarie 2017, aprobat în modul stabilit, nu oferă utilizatorilor informaţii veridice, dat fiind faptul că acesta include date neactuale şi eronate.

Cadastrul funciar este ținut de APL conform unui sistem unic pentru întreaga țară, iar fișa cadastrală centralizatoare a acestuia este întocmită de către ARFC în baza datelor prezentate de APL și se prezintă anual Guvernului spre aprobare (conform situației din 1 ianuarie a fiecărui an). Completarea registrelor cadastrale se efectuează în baza documentelor ce confirmă drepturile asupra pământului (deciziile primăriilor municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor), contractele de vânzare-cumpărare, de arendă, de schimb, certificatele de moştenire, de donaţie).

Potrivit prevederilor legale, terenurile, după tipul de proprietate,sunt divizate în terenuri proprietate publică a statului, terenuri proprietate publică a UAT şi terenuri aflate în proprietate privată.

Suprafața totală a terenurilor, conform Cadastrului funciar aprobat de Guvern la 01.01.2017, a constituit 3384,6 mii ha. Din suprafața totală, terenurile proprietate publică a statului constituie 782,9 mii ha (23,1%), terenurile proprietate publică a UAT – 706,3 mii ha (20,9%), și terenurile aflate în proprietate privată – 1895,4 mii ha (56,0%).

La situația din 01.01.2017 suprafața terenurilor proprietate publică a UAT, comparativ cu situația din 01.01.2016, s-a micșorat cu 2,0 mii ha, în timp ce terenurile aflate în proprietate privată s-au majorat cu această suprafață. Totodată, 4Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995).5Anexa nr.5 la Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005.6HG nr.794 din 19.08.1997 „Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului Naţional”, abrogată prin HG nr.796 din 25.10.2012.

10

timp de 5 ani din contul diminuării terenurilor proprietate a UAT, terenurile proprietate de stat și privată s-au majorat cu 3,0 și, respectiv, cu 10,2 mii ha. VeziAnexa nr.3 și Anexa nr.3.1la prezentul Raport de audit. Auditul a constatat un șir de carențe la întocmireacadastrului funciar, fapt ce a cauzat raportarea eronată a datelor înregistrate.

Astfel, nerespectând prevederile regulamentare7, PMC nu a asigurat prezentarea cadastrului funciar la situația din 01.01.2017 pe mun.Chișinău.

ARFC a admis întocmirea cadastrului funciar fără a ține cont de documentele confirmative prezentate de UAT Telenești, prin ce a fost micșorată suprafața terenurilor private cu 1186,18 ha și majorată neargumentat suprafața terenurilor proprietate de stat cu 314,46 ha și a celor proprietate publică locală cu 871,72 ha.

APP nu a asigurat prezentarea către APL adatelor necesare pentru întocmirea cadastrului funciar privind terenurile proprietate publică a statului privatizate în anul 2016, cu suprafața de 20,39 ha.

O situație analogică s-a constatat și în UAT Anenii Noi, Căușeni, Dondușeni, Râșcani și Șoldanești. Astfel, deși 71,72 ha de terenuri proprietate publică au fost vândute,SRFC, contrar atribuțiilor stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare aprobate prin deciziile corespunzătoare ale CL, nu au raportat regulamentar8 datele respective în cadastrul funciar.

Primăria mun.Soroca nu a raportat în cadastrul funciar pentru 2016 tranzacțiile de vânzare-cumpărare a 52 de terenuri cu suprafața de 2,43 ha, aferente caselor de locuit.

În alte 32de UAT9, suprafața terenurilor de 158,96 ha trecute dintr-o categorie în alta nu sunt justificate și argumentate prin documente ce confirmă drepturile asupra pământului(contracte de vânzare-cumpărare etc.). APL nu s-au conformat prevederilor legislației în vigoare ce țin de delimitarea și înregistrarea obiectivelor acvatice aplicând fragmentar și neuniform cadrul legal existent.

Pe parcursul auditului a fost verificată corectitudinea și plenitudinea întocmirii documentației ce ține de fondului funciar. Analiza dărilor de seamă funciare a 165 de APL din 5raioane10denotă divergențe și carențe la capitolul evidența și gestionarea bazinelor acvatice/terenurilor sub ape. Astfel, primăria s.Crihana Veche a prezentat date eronate privind terenul cu suprafața de 1484,31 ha, care a fost înregistrat ca teren cu destinație agricolă, pe când acesta în realitate urma a fi reflectat ca teren al fondului apelor. În alte 2 UAT11, s-a constatat diferențe de 4,69 ha între suprafața terenurilor fondului apelor raportate de acesteaîn darea de seamă funciară la situația din 01.01.2017,față de datele din fișa cadastrală centralizatoare prezentată de ARFC.7 Pct.2 și pct.12 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.8Pct.12 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.9 UAT orașelor/satelor/comunelor/ha: Andrușul de Jos – 1,08; Borceag – 10,93; Brânza – 0,45; Găvănoasa – 6,31; Bălceana – 0,21; Boghiceni – 20,77; Cățeleni – 0,24; Cioara – 0,55; Ciuciuleni – 15,93; Crasnoarmeiscoie – ,41; Dancu – 2,12; Lăpușna – 0,16; Mingir – 5,53; Nemțeni – 1,79; Onești – 0,09; Stolniceni – 1,0; Buda – 4,1; Pârjolteni – 3,5; Țibirica – 3,3; Sângerei – 18,7; Cubolta – 0,2; Țambula – 2,0; Agronomovca – 0,95; Chirileni – 17,76; Măgurele – 2,71; Morenii Noi – 1,0; Năpădeni – 0,36; Negurenii Vechi – 16,27; Sinești – 0,51; Onițcani – 5,66; Molovata – 1,94; Elizaveta – 11,43.10 Criuleni, Hâncești, Orhei, Rezina și Cahul.11 Primăriile comunelor/satelor: Teleșeu – 1,87 ha, și Vatici – 2,82 ha.

11

La fel, s-a constatat o divergență între suprafața terenurilor raportate la capitolul terenurile fondului apelor ca terenuri proprietate publică a UAT din r-nul Hâncești și suprafața iazurilor date în arendă potrivit contractelor prezentate, aceastea fiind cu 54,897 ha mai mari decât suprafața raportată în darea de seamă funciară. Totodată, compararea datelor12din darea de seamă funciară, la diferite compartimente, a stabilit divergențe de 123,95 ha.

Alte 7 APL13,la situația din 01.01.2017,au denaturat datele în darea de seamă funciarăprivind terenurile din fondul apelor,nereflectându-le la capitolul respectiv, totodată prezentând auditului contractele de arendă a bazinelor acvatice pentru o suprafață totală de 178,46 ha. Unele APL nu asigură ținerea registrului cadastral al deţinătorilor de terenuri prevăzut de cadrul normativ14, ceea ce determină riscul raportării eronate a datelor din cadastrul funciar.Astfel, primăriile mun. Bălți, s.Sadovoe și s.Elizaveta nu au întreprins măsuri de rigoare privind întocmirea registrului menționat, din punct de vedere juridic, cadastral, tehnic și cantitativ-valoric, cu indicarea tuturor caracteristicilor necesare ale acestora, inclusiv: adresa, codul cadastral, suprafața totală, entitatea la balanța căreia se află etc. Neconlucrarea dintre ARFC și APL a condus la apariția devierilor în evidența deținătorilor de terenuri proprietate a statului. În acestsens, ARFC nu dispune de o evidență completă a deținătorilor de terenuri proprietate publică a statului. Astfel, rezultatele verificării numărului deținătorilor de terenuri proprietate publică a statului relevă ca în RBI sunt înregistrați 4419 de deținători,pe când în cadastrul funciar au fost raportați 4785 de deținători, sau cu 366 mai mult.

1.2 Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor financiare pentru delimitarea și înregistrarea bunurilor imobiliare

Activitățile de identificare, delimitare, înregistrare și evidență nu au impact suficient asupra protejării bunurilor imobile proprietate publică.

Potrivit prevederilor legale15, toate APC şi APL urmau să efectueze inventarierea bunurilor proprietate publică şi să asigure delimitarea acestora după apartenenţă şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern, însă până în prezent procedura respectivă nu a fost aprobată. De menționat că, până la momentul actual, finalizarea procesului de delimitare masivă şi înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile se tergiversează. Mai mult decât atât, nu au fost prevăzute mijloace financiare suficiente pentru definitivarea acestui proces. Astfel, verificările efectuate relevă că în perioada 2012-2016 au fost executate lucrări aferente procesului menționat în sumă totală de 21,5 mil.lei, situația fiind prezentată în Anexa nr. 4 la prezentul Raport de audit.12 Datele privind suprafața iazurilor din „Lista bazinelor acvatice proprietate publică a statului și a UAT și proprietate privată”, care face parte din Anexa nr.3 la Formularul nr.1-func. au fost comparate cu suprafața terenurilor raportate la capitolul VI.2 „Terenurile fondului apelor ca terenuri proprietate publică a UAT”.13 UAT: s. Mereșeni – 45,31ha; s. Buțeni – 48,16 ha; s. Bobeica – 16,6 ha; s.Chiperceni – 31,23 ha; s. Pelivan – 26,04 ha; s. Miclești – 9,88 ha; s. Râșcova – 1,24 ha.14Art.13 din Legea nr.1247-XII din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar; pct.13, pct.16 și pct.18 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.15 Art. 101 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

12

Potrivit informației privind executarea planului bugetar cu referire la delimitarea terenurilor proprietate publică, pe anul 2016 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 3,6 mil.lei, pentru 35 de localități16. De menționat că informația respectivănu conține date despre numărul de terenuri ce urmau a fi procesate urmare a derulării procesului de delimitare a terenurilor proprietate publică, pentru care au fost aprobate mijloacele financiare. La analiza executării planului menționat se relevă că de facto au fost raportate 10507 de terenuri procesate din 29 de localități, din acestea 9495 fiind înregistrate, verificate, recepționate și 1012 parțial finalizate, suma cheltuielilor pentru aceste lucrări fiind de 3,05 mil.lei. Deși, ARFC a raportat că lucrările de identificare și formarea terenurilor proprietate publică, în sumă de 0,55 mil.lei, repartizate inițial pentru 6 localități17 au fost executate de către ÎS„IPOT”, însă informația respectivă nu conține numărul de terenuri pentru care au fost efectuate aceste lucrări.

Reieșind din cele expuse și dat fiind faptul că, la situația din 01.01.2017,în UAT din republică rămâneau neînregistrate terenuri cu suprafața de 988,3 mii ha (32,5% din 3044,5 mii ha), auditul denotă că mijloacele alocate din bugetul de stat pentru realizarea definitivării procesului de delimitare și înregistrare a terenurilor proprietate publică nu asigură acoperirea integrală a costurilor reale aferente acestui proces în termenul stabilit (a.2018). Prin urmare, este necesară actualizarea programului de delimitare a terenurilor proprietate publică18, precum și a prevederilor Legii nr.296 din 21.12.201219.

1.3. Cu privire la situația per ansamblu privind procesul de înregistrare a fondului funciar Obiectivele orientate spre asigurarea realizării intereselor statului privind procesul de înregistrare a terenurilor fondului funciar nu au fost atinse până în prezent.

APL, în comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar.Deşi, potrivit art.55 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.199820 şi HG nr.1030 din 12.10.199821, ARFC, până în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că în 497 de localități22 din republică nu a fost efectuată înregistrarea a 574,6 mii de terenuri transmise în proprietate privată conform art.11 dinCodul funciar23. De menționat că cele mai reduse înregistrări sunt înlocalitățile din raioanele: Florești, cu 46 de localiăți în care rămân neînregistrate 49,1 mii de terenuri; Criuleni –16 localități cu 35,1 mii de terenuri; Strășeni –13 localități cu

16 R-nul/ nr.localități: Anenii Noi – 1; Orhei – 2; Chișinău – 1; Hâncești – 26; Taraclia – 1; Sângerei – 1; Strășeni – 1; Căușeni – 1; Telenești – 1. 17 R-nul/localitatea/suma: Hâncești – 4 – 0,27 mil.lei; Orhei – 1 – 0,13 mil.lei; Telenești – 1 – 0,15 mil.lei.18 Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică, aprobat prin HG nr.1528 din 29.12.2007.19 Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007.20Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).21HG nr.1030 din 12.10.1998 „Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile” (în continuare – HG nr.1030 din 12.10.1998).22Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.23 Art.11 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991 (în continuare – Codul funciar).

13

36,1 mii de terenuri; Ungheni – 34 de localități cu 30,2 mii de terenuri; Soroca – 34 de localități cu 26,8 mii de terenuri; Fălești –cu 37 de localități cu 31,2 mii de terenuri etc.

Potrivit cadrului legal24,terenurile, indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate, precum şi de drepturile asupra lor, sunt supuse înregistrării de stat în RBI.În acest sens, misiunea de audit a efectuat o reconciliere a datelor cadastrului funciar a 35 de UAT la situația din 01.01.2017 cu datele din RBI, prin careauditul denotă că, din suprafața de 3044,5 mii ha, nu au fost înregistrate în RBI 988,3 mii ha, ceea ce constituie 32,5% din totalul terenurilor raportate în cadastrul funciar. Prin urmare, cea mai vulnerabilă UAT constatată de audit, la care înregistrarea masivă a atins rezultate joase este UAT Călărași. Astfel, rata de neînregistrare a constituit 42,8 mii ha, sau 56,8% din totalul de suprafață a terenurilor. În acest clasament se înscriu și alte 5 UAT, după cum urmează: Ungheni – 46,6 mii ha (43,1%); Strășeni – 34,0 mii ha (46,7%); Fălești – 46,4 mii ha (43,3%); Sângerei – 44,2 mii ha (42,8%); Șoldănești – 24,8 mii ha (41,3%). De menționat că UAT din raionul Anenii Noi, potrivit datelor ÎS„Cadastru”, au înregistrate cu 423,73 ha mai mult decât suprafața înregistrată în cadastrul funciar la situația din 01.01.2017. Analiza separată pe fiecare UAT privind suprafața neînregistrată este prezentată în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit. Auditul constată aplicarea neconformă de către APL a prevederilor art.11 din Codul funciar.

Deși, în conformitate cu prevederile Programului de stat, în cadrul înregistrării primare masive a bunurilor imobile (1998-2006) urma a fi finalizat procesul de împroprietărire a cetăţenilor cu pământ,potrivit datelor ÎS „Cadastru” în RBI la data de 01.01.2017 existau 20591 de terenuri (față de 20799 înregistrate la 01.01.2016) cu suprafața de 8679,5 ha proprietate publică locală sau de stat aferente caselor de locuit particulare, o parte a cărora sunt estimate la valoarea de 4732 mil.lei. Din acestea, 5200 de terenuri cu suprafața de 546,13 ha și cu valoarea estimată de 2594,4 mil.lei se află în mun. Chișinău (oraș).

În cazul transmiterii lotului de pământ de pe lângă casă în proprietate privată în cadrul înregistrării primare masive, conform pct. 13 al Regulamentului aprobat prin HG nr.984 din 21.09.199825, Comisia funciară era obligată să examineze în termen de 10 zile informația acumulată de către oficiile cadastrale, să precizeze în caz de necesitate unele date (suprafața, hotarele etc.), să întocmească documentele necesare pentru transmiterea terenului în proprietate privată și să emită decizia cu privire la atribuirea terenului în proprietate, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Cele relatate relevă nerealizarea de către organele cadastrale şi APL a măsurilor pentru urgentarea procesului de împroprietărire, reglementat prin HG nr.984 din 21.09.1998.

Existența acestei situații a fost constatată și în Hotărârea Curții de Conturi nr.9 din 12.02.2004 „Privind rezultatele controlului asupra realizării politicii statului în 24Art.61 din Codul funciar; art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.25 HG nr. 984 din 21.09.1998 „Cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire” (în continuare – HG nr. 984 din 21.09.1998).

14

domeniul administrării fondului funciar în municipiul Chișinău în anul 2002 și I semestru al anului 2003”. Astfel se menționa că, prin neînregistrarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor aferente caselor particulare, Primăria mun. Chișinău a încălcat prevederile art.61 din Codul funciar și se cerea de la CMC reexaminarea deciziilor de înregistrare ca proprietate municipală a terenurilor aferente caselor particulare la 1912 deținători,cu înregistrarea lor condiționată conform prevederilor Codului funciar, fapt care nu a fost realizat până în prezent.

1.4 Cu privire la evidența bunurilor imobile proprietate publică a statului Statul nu deţine o informaţie amplă privind bunurile imobile proprietate publică, această situaţie fiind determinată de neactualizarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și administratorilor acestora.

Deşi în 2016Guvernul prin hotărârile sale (inclusiv în temeiul recomandărilor din Raportul anual 2014 al Curţii de Conturi) a aprobat planurile de acţiuni26 în privinţa modificării şi completării HG nr.351 din 23.03.200527, datele privind bunurile imobileproprietate a statului incluse în listele respective până în prezent nu sunt actualizate.

De exemplu, în listele bunurilor imobile ale statului amplasate în mun. Soroca lipsește informaţia despre 127 de obiecte (construcţii şi încăperi izolate) cu suprafața totală de 39821,36 m.p., din acestea 9 obiecte cu suprafața de 2826,1 m.p.sunt obiecte evaluate, 96 de obiecte cu suprafața de36995,26 m.p. sunt obiecte neevaluate, și 22 de obiecte neevaluate (fără înregistrarea suprafeței), dar care sunt înregistrate în RBI ca proprietatea Republicii Moldova. Totodată, a fost identificată necorespunderea datelor incluse în listele menționate față de cele înregistrate în RBI în privința a 17 bunuri imobile, înregistrând o suprafață mai mică cu 647,15 m.p.28.

De asemenea, potrivit datelor din RPP la situația din 01.01.2016, Penitenciarul nr.5 din mun.Cahul are în gestiune bunuri imobile cu suprafața totală de 14639,7 m.p., sau cu 460,82 m.p. mai puțin decât potrivit datelor din lista bunurilor imobile (15100,51 m.p.)29.

Nu au fost incluse regulamentar în lista bunurilor proprietate a statului 187 de obiecte amplasate în străinătate cu valoarea de bilanț de 459,3 mil.lei, care aparțin cu drept de gestiune la 14 instituții de stat30.

Listele bunurilor imobile proprietate a statului nu sunt modificate pe parcursul mai multor ani, reieșind din condițiile de reorganizare/lichidare a administratorilor şi/sau gestionarilor patrimoniului statului. Astfel, nu sunt modificați administratorii patrimoniului public lichidat/reorganizat în anii precedenți.Spre exemplu,

26 Pct. 14 din Planul de acţiuni privind implementarea recomandărilor din Raportul anual 2014 al Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, aprobat prin HG nr. 288 din 12.03.2016; pct. 3.4. din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin HG nr.890 din 20.07.2016.27 HG nr.351 din 23.03.2005 „Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – HG nr.351 din 23.03.2005).28 Calculul: 3183,83 m.p. - 3830,98 m.p. = 647,15 m.p.29 Anexa nr.224 la HG nr.351 din 23.03.2005.30 Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

15

Departamentul Tehnologii Informaţionale, format în anul 200131

(administrator al patrimoniului în număr de 499 de obiecte cu suprafaţa de 99,9 mii m.p.32), în anul 2005 a fost reorganizat în Ministerul Dezvoltării Informaţionale33;

 Departamentul Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, format în anul 200634

(administrator al patrimoniului în număr de 72 de obiecte cu suprafaţa de 144,4 mii m.p.35), în anul 2008 a fost reorganizat în Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului36;

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (administrator al patrimoniului în număr de 6 obiecte cu suprafaţa de 12,7 mii m.p.37) în anul 2012 a fost reorganizat în Centrul Naţional Anticorupţie38;

Departamentul Vamal, format în anul 2001 (administrator al patrimoniului în număr de 65 de obiecte cu suprafaţa de 16,3 mii m.p.39), în anul 2008 a fost reformat în Serviciul Vamal40.

Mai mult decât atât, deși Guvernul a aprobat lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aceasta nu include și terenurile aferente acestor bunuri, ceea ce nu asigură o informaţie veridică/integrală privind bunurile imobile proprietate publică a statului şi a dreptului de proprietate asupra lor. Potrivitprevederilor legale41,de domeniul public al statului țin terenurile aferente clădirilor în care își desfășoară activitatea ministerele, alte autorități ale administrației publice centrale, instituțiile subordonate lor.

Spre exemplu, potrivit HG nr.351 din 23.03.2005,Ministerul Economiei înregistrează430 de bunuri imobile proprietate a statului sub formă de diferite construcții, încăperi etc., însă terenurile aferente acestor bunuri nu sunt înregistrate. Ca urmare, verificările efectuate de audit privind contrapunerea datelor din lista menționată mai sus cu datele raportate în RPP denotă că Ministerul deține în administrare în total 2022 de bunuri imobile, din acestea 1547 sunt terenuri și 475 construcții, încăperi, careconstituiecu 1592 de bunuri imobile mai mult. O situație analogică s-a constatat și la Ministerul Edicației, nefiind incluse în listă 257 de terenuri cu suprafața de 2793,13 ha, precum și 38 de obiecte (construcții ș.a.).

Auditul a constatat o situație confuză cu referire la materialele delimitării terenurilor proprietate publică a statului și proprietate publică a unor sate/comune, 31HG nr. 398 din 06.06.2001 „Cu privire la Departamentul Tehnologii Informaţionale”.32 Anexa nr.20 la HG nr.351 din 23.03.2005.33HG nr.357 din 23.04.2005 „Privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova”.34HG nr.864 din 01.08.2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului” (abrogată prin HG nr.971 din 11.08.2008).35 Anexa nr.11 la HG nr.351 din 23.03.2005.36HG nr.971 din 11.08.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului” (abrogată prinHG nr.662 din 10.11.2009).37 Anexa nr.16 la HG nr.351 din 23.03.2005.38 Legea nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.209-211/683 din 05.10.2012 cu modificările şi completările efectuate, articolele şi alineatele având o nouă numerotare).39 Anexa nr.4 la HG nr.351 din 23.03.2005.40HG nr. 547 din 07.06.2005 „Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi Regulamentului Serviciului Vamal” (abrogată prin HG nr.4 din 02.01.2007).41 Art.4 alin.(1) lit.c) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007).

16

efectuate în anul 2002.De exemplu, terenurile aferente bunurilor imobile, cu suprafața de 6,15 ha, din administrarea Ministerului Justiției, transmise în folosința Penitenciarului nr.5, sunt înregistrate în RBI cu dreptul de proprietate după UAT din mun.Cahul. Este de menționat faptul că,potrivit Deciziei CO Cahul nr.1/6 (6/6)-XXV din 24.03.2016, s-a decis retragerea din folosința Penitenciarului nr.5 din or.Cahul a terenului cu suprafața de 1,3908 ha și retragerea de către acesta a bunurilor mobile în decurs de zece zile, în caz contrar aceste bunuri se vor considera lăsate fără stăpân.Faptul că terenul nu a fost înregistrat în proprietatea statului, a creat posibilitatea APL de a-l retrage din folosința Penitenciarului. La moment,APL ale mun. Cahul și Penitenciarul nr.5 se află în litigiu.

În această situație se denotă că APP,având în atribuția sa coordonarea activităţii legate de delimitarea și înregistrarea bunurilor publice ale statului şi ale UAT, nu a întreprins măsurile necesare în vederea verificării informațiilor prezentate de către APC, precum și actualizării listelor bunurilor proprietate a statului și aprobării acestora în modul corespunzător.

1.5. Cu privire la procesul de identificare, delimitare și înregistrare a bunurilor imobile proprietate publică a UAT Verificarea procesului de delimitare și înregistrare a terenurilor proprietate publică în cadrul unor UAT relevă că nusunt identificate integral terenurile din domeniul public și cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. În acest sens, auditul a constatat că pe teritoriul mun. Edineț și mun.Sorocaau fost identificate 1549 loturi de teren cu suprafața totală de 178,46 ha proprietate comună (exprimată prin procentaj)42, fără delimitarea acestora în natură, fapt ce favorizează fragmentarea și/sau înregistrarea incompletă a terenurilor publice. Neexecutarea prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.2007 creează unele nereguli ce țin de bunurile imobile ale APC. Spre exemplu, instituțiile publice centrale, cum ar fi Ministerul Apărării și Departamentul Instituțiilor Penitenciare, nu au asigurat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile amplasate pe teritoriul mun. Cahul, iar APC și APL nu s-au conformat prevederilor legale și nu au efectuat inventarierea bunurilor proprietate publică, precum și delimitarea acestora după apartenența de stat sau locală, cât și pe domenii – public sau privat, ceea ce creează riscul pierderii acestora.Astfel,potrivit materialelor ce țin de delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului și proprietate publică a s.Crihana Veche, întocmite de IPOT (în a.2002), terenul agricol cu suprafața de 24,46 ha ține de domeniul public al statului (beneficiar fiind Departamentul Instituțiilor Penitenciare), însă în RBI dreptul asupra terenurilor agricole cu suprafața de 20,9682 ha este înregistrat după UAT Crihana Veche.

În alt caz, deși terenul cu suprafața de 293,87 ha ține de proprietatea publică a statului, în RBI dreptul de proprietate asupra acestui teren este înregistrat după com. CrihanaVeche, fiindu-i grevat dreptul de folosință Ministerului Apărării. De menționat că, potrivit datelor din RPP, la situația din 01.01.2016 nu era raportată suprafața terenurilor transmise în folosință Brigăzii nr.3 de Infanterie Motorizată.

42 Mun. Soroca – 1509 loturi cu suprafața de 169,5 ha; mun. Edineț – 40 de loturi cu suprafața de 8,96 ha.

17

APL nu au asigurat pe deplin procedura de inventariere a fondului funciar prevăzută de cadrul legal43. Drept rezultat, CL și CM nu deţin informații exhaustive în privinţa componenței, structurii și modului de folosinţa a acestora.

Astfel, misiunea de audit a identificat 4127 loturi de pământ cu suprafața de 1159,42 ha înregistrate în RBI ca proprietatea APL44 fără determinarea modului de folosinţă a acestora precum și 41 loturi de pământ cu suprafața de 10,92 ha45cu mențiunea „Înregistrareadreptului nu a fost solicitată”.

În mod similar, APL a mun. Soroca și mun. Edineț,neasigurând respectarea prevederilor regulamentare46, nu au realizat pe deplin procedura de inventariere a bunurilor imobile care aparţin UAT şi/sau a bunurilor imobile fără stăpân, ca rezultat fiind identificate următoarele bunuri imobile: (i)76 de construcții/alte proprietăți ale APL cu valoarea cadastrală de 4164 mii lei; (ii) 1291 de construcţii şi încăperi izolate cu mențiunea „Înregistrareadreptului nu a fost solicitată”; (iii) 580 de spații neprivatizate (apartamente/încăperi locuibile în cămine)47. Auditul denotă că delimitarea terenurilor în mun.Chișinău a fost una formală, cu derogări esențiale de la situația în natură. Ca urmare, listele aprobate de către CMC nu sunt exhaustive și veridice, nu asigură transparența în gestionarea proprietății municipale, fiind necesară ajustarea acestora, ceea ce va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul local. Astfel, unele terenuri, fiind înregistrate în RBI ca proprietate a mun.Chișinău, nu au fost incluse în listele aprobate în urmaprocesului de delimitare a terenurilor. Totodată,unele terenuri proprietate municipală, delimitate și incluse în listele aprobate, nu au fost înregistrate în RBI ca proprietate municipală.

În mun.Chișinău delimitarea masivă a terenurilor proprietate publică locală a fost efectuată în anii 2013-2014, fiind aprobate de către CMC listele terenurilor proprietate municipală48. În total, au fost delimitate ca proprietate publică și privată a mun. Chișinău 14130 de terenuri cu suprafața totală de 5504,47 ha.

Informația prezentată de PMCprivind situațiafunciară la data de 01.01.2016 denotă că au fost raportate 21375 de terenuri proprietate municipală, cu suprafața totală de 7742,34 ha. Astfel, există o divergență între listele terenurilor municipaleaprobate și totalul terenurilor municipale. Factorii de decizie de la PMC explică această situațieprin delimitarea şi aprobarea selectivă a terenurilor, concomitent cu aprobarea deciziilor privind darea în arendă a fondului funciar. Reieșind din acest fapt, auditul constată că în listele respective nu se conțin33,9% dinnumărul de terenuri, ceea ce constituie 28,9% suprafața mun. Chișinău. Această modalitate de aprobare a terenurilor municipale nu asigură, în opinia auditului, transparența în evidența terenurilor municipale și gestionarea eficientă a acestora. 43Art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).44 UAT Soroca, Edineț.45 Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit. 46HG nr.162 din 19.02.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităților administrativ-teritoriale şi a statului” (în continuare – HG nr.162 din 19.02.2004).47 Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.48 Deciziile CMC nr.3/26 din 02.04.2013; nr.2/18-2 și nr.2/18-1 din 27.02.2014; nr.4/15 din 13.05.2014 și nr.11/52 din 23.12.2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectoarele: Ciocana, Râşcani, Buiucani, Centru și Botanica”.

18

Totodată, aplicarea acestei modalități nu respectă procedurile legale de formare a bunurilor imobile49.În context, auditul a verificat în baza de date a ÎS „Cadastru” informațiile privind 102 terenuri, constatând că pentru 38de terenuri cu suprafața de 19,7 ha dreptul de proprietate municipală a fost înregistrat, însă aceste terenuri nu au fost incluse în listele aprobate.

În majoritatea cazurilor, terenurile respective erau transmise în arendă funciară.De exemplu terenul cu nr.cad.0100101037, cu suprafața de 0,101 ha a fost transmis în arendă funciară fără a fi delimitat și aprobat.

O altă situație prezintă delimitarea și aprobarea terenurilor proprietate publică pe care sunt amplasate construcții private. Astfel, auditul a constatat că, din 5 terenuri verificate (nr.cad.: 0100101352; 01001011041; 01001011042; 01001011043; 0100101780), au fost delimitate și aprobate ca terenuri publice doar 3: (i) nr.cad. 01001011041 (0,1031 ha); (ii) nr.cad. 01001011042 (0,2505 ha); (iii) nr.cad. 01001011043 (0,1823 ha), iar alte două terenuri proprietate municipală nu au fost incluse în listă. APC și APL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile, prin ce nu au fost respectate prevederile cadrului legal50, creând condiţii de pierdere a drepturilor asupra acestora și de ratarea veniturilor bugetare.

În pofida faptului că Curtea de Conturi a abordat problema respectivă în cadrul controalelor/auditurilor anterioare, APC și APL nu au întreprins măsuri de remediere, inclusiv prin înaintarea către Guvern a unor propuneri în vederea soluţionării acesteia. În susținerea celor menționate, se relevă următoarele:

- potrivit constatărilor de audit, din numărul total de 14967 de bunuri imobile proprietate publică înregistrate după instituțiile publice ale statului în RPP, la 01.01.2016 nu au fost înregistrate drepturile asupra a 5860 de bunuri imobile,cu valoarea de bilanț de 2367,6 mil.lei, sau 39,1% din total, ca urmare nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra acestora;

- majoritatea APL din republică nu au înregistrat la OCT drepturile asupra bunurilor imobile (clădiri și construcții speciale).Probele de audit denotă că doar APL din municipiile Bălți, Soroca, Edineț și Cahul nu au înregistrat drepturile asupra 316 bunuri imobile în valoare totală de 601,3 mil.lei51. Auditul relevă prezența unor incertitudini în cadrul stabilirii dreptului de proprietate asupra unor imobile publice de către primăria mun. Bălți. Din 571de imobile gestionate de CMB, în cazul a 155 de imobile cu valoarea totală de 14,8mil.lei52 (sau 27% din numărul total), la OCT sunt înregistrate doar terenurile aferente acestora, nefiind înregistrate construcțiilede pe aceste terenuri. Astfel, laTabăra de odihnă a copiilor „Olimpieț” nu sunt înregistrate 48 de căsuțe și cantina,la Tabăra de odihnă din s.Rădoaia - 17 căsuțeîn sumă de 817,7mii lei etc.

49Legea nr.354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (în continuare – Legea nr.354-XV din 28.10.2004).50Art.4 și art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.51 Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.52 ÎM -36 de imobile cu valoarea totală de 3,3 mil.lei; DÎTS – 113 imobile cu valoarea totală de 8,8 mil.lei; etc.

19

De menționat că, terenul aferent taberei de odihnă din s.Rădoaia de 3,15 ha, proprietate a com. Heciul Nou, raionul Sângerei, contrar prevederilor art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.200753 nu este înregistrat în evidența contabilă a primăriei date.

CMB a transmis în folosință terenuri publice unor ÎM, neindicând că pe acestea sunt amplasate construcții publice și, respectiv, neînregistrând construcțiile respective la OCT, fapt ce poate cauza pierderea acestor imobile.Conform prevederilor pct.31 din HG nr.901 din 31.12.201554 „în cazul în care bunul imobil, care urmează a fi transmis nu este înregistrat în cadastrul bunurilor imobile, instituția bugetară/publică la autogestiune sau întreprinderea de stat/municipală ce primește imobilul este obligată să asigure înregistrarea cadastrală a acestuia, conform prevederilor legale”.

Astfel, conform actului de transmitere-primire din 24.01.2013, Primăria mun. Bălți a transmis în folosință ÎM „Asociația Piețelor” clădirea de acumulare a deșeurilor din Piața centrală, cu valoarea de 1143,4 mii lei, și terenul public aferent acesteia. Totodată, la OCT a fost înregistrată doar transmiterea terenului cu suprafața de 0,05 ha, iar bunul imobil cu valoarea de 1,1mil.lei nu este înregistrat în RBI.

În unele cazuri, suprafețele unor bunuri imobile ale Primăriei mun.Bălți înregistrate la OCT, sunt substanțial diminuate sau majorate față de suprafețele efective ale acestora și, respectiv, față de suprafețele contabilizate de către primărie. Analiza suprafețelor aferente imobilelor în baza a 27 de fișe cadastrale (înregistrate la OCT), în contrapunere cu situația înregistrării acestora în registrul de evidență alPrimăriei mun.Bălți, relevăcă numai într-un caz aceste suprafețecoincid, iar în alte cazuridiscrepanțele sunt semnificative. APL justifică situația creată prin costul majorat al serviciilor de înregistrare prestate de OCT și prin lipsa resurselor financiare prevăzute în acest scop. În același timp, acestea nu și-au asumat responsabilitățile atribuite conform prevederilor regulamentare privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a UAT și ale statului, pentru asigurarea înregistrării drepturilor de proprietate asupra acestora, în baza documentelor şi termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare55.

Totodată,auditul denotă că probele de audit acumulate au relevat o stare neconformă a managementului patrimoniului aflat în gestiunea APC, APP șiÎM, fondate de către acestea, situație generată de: - neînregistrarea regulamentară în RBI a drepturilor patrimoniale la OCT;- necunoașterea în toate cazurile a reglementărilor legale în domeniul funciar și a raportării financiare, interpretarea neconformă a unor prevederi legale, precum şi pregătirea insuficientă a personalului angajat în domeniu, atât din cadrul ÎM, cât şi din APL; - absența unei evidențe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situațiilor patrimoniale;

53Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).54 HG nr.901 din 31.12.2015 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică”.55 HG nr.162 din 19.02.2004.

20

- neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii erorilor şi deficiențelor stabilite, conform recomandărilor din cadrul auditurilor/controalelor anterioare, ceea ce amplifică indisciplina şi iregularitatea etc. Unele APL nu au asigurat înregistrările corespunzătoare conform cadrului legal56 privind dreptul de folosinţă, locaţiune/arendă asupra acestora pe un termen mai mare de 3 ani. Astfel, nu au asigurat înregistrarea regulamentară privind dreptul de folosință APLdin mun.Cahula bunurilor imobile transmise către 24 de instituții publice,cu suprafața de 20,29 ha și CR Dubăsari - privind dreptul de folosință asupra a 11 apartamente de serviciu57 transmise în comodat. Incertitudinile regimului juridic al proprietății de stat și al proprietății UAT au condus la inițierea unor litigii între organul abilitat cu funcții în administrarea și deetatizarea proprietății publice și UAT privind stabilirea proprietății asupra terenurilor, fapt ce a cauzat stoparea în unele cazuri a încasării plății pentru arenda/folosirea terenurilor aferente.

Baza legală și cea normativă prin care se statuează regimul juridic al proprietății publice a statului și a UAT asupra terenurilor funciare este Legea nr.91-XVI din 05.04.2007. Totodată, raporturile legate de apariția, exercitarea și apărarea dreptului de proprietate publică a UAT sunt reglementate prin Legea nr.523-XIV din 16.07.199958. Toate bunurile mobile și imobile, aflate pe teritoriul UAT până la intrarea în vigoare a Legii nr.191-XIVdin12.11.199859, cu excepția bunurilor ce se aflau în proprietatea statului și în proprietate privată, prin art.1 alin.(6) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 au fost declarate proprietate publică a UAT.

Potrivit art.28 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, se prevăd expres temeiurile și documentele în baza cărora se face înregistrarea dreptului asupra bunului imobil60. De asemenea, art.57 din aceeași lege, până la modificarea articolului menționat61,stabilea că:„în cazul în care titularul de drepturi nu deţine documentele care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul Republicii Moldovaîn limitele hotarelor demarcate pe teren”. La 01.04.2004 prevederile articolului respectiv au fost completate cu cuvintele „sau al unităţii administrativ-teritoriale respective, conform legislaţiei”. Prin urmare, legislatorul, stabilind înscrierea drepturilor după „Republica Moldova”, a urmărit scopul de înregistrare a bunurilor imobile în RBI, dar nu și a drepturilor de proprietate asupra lor, reprezentând o înregistrare condiționată a drepturilor, cu identificarea ulterioară a proprietarilor.

Pentru asigurarea gestionării patrimoniului statului, prin contrapunerea informației din versiunea electronică a RBI deținut de ÎS „Cadastru” cu lista terenurilor proprietate a statului, remisă de ARFC prin intermediul unor scrisori, 56 Art.43 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.57în blocul de locuințe cu nr.cad. 3818121.368.03.58Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale (în continuare – Legea nr.523-XIV din 16.07.1999).59Legea nr.191-XIV din 12.11.1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.60 Actele administrative emise de autoritățile publice abilitate în modul stabilit de legislație, în vigoare la data adoptării lor, titlurile de autentificare a drepturilor deținătorului de teren și alte acte (adeverințe) privind drepturile asupra bunului imobil etc.61 Legea nr. 97-XV din 01.04.2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998.

21

APP a identificat un șir de terenuri care erau înregistrate cu drept de proprietate după RM, ulterior fiindînregistrate ca proprietate a APL (în special din mun.Chișinău), calificate de către APP ca fiind înregistrate ilegal, fără acordul titularului de drept. Urmare a verificării de către APP a listei cu 878 de terenuri, s-a constatat că pentru 160 de terenuri OCT a radiat în anii 2014-2016 dreptul de proprietate al statului în baza deciziilor CMC, iar pentru o parte din terenuri municipalitatea a încheiat contracte de locațiune/arendă.

În acest sens, în lunile mai-iunie 2017 APP a înaintat 8 cereri de chemare în judecată în ordine de contencios administrativ, în calitate de pârâți fiind OCT Chișinău, ÎS„Cadastru”, ARFC, iar în calitate de intervenienți accesorii– Primarul general al mun.Chișinău și CMC. Până în prezent, cererile de chemare în judecată sunt în proces de examinare.

Misiunea de audit a constatat situații confuze privind înscrierile privind dreptul de proprietate asupra unor terenuri. Astfel, drept rezultat al verificării a 5 terenuri proprietate publică cu suprafața totală de 9,16 ha aferente construcțiilor private (proprietar Uniunea „MOLDCOOP”), s-a stabilit că în RBI terenurile sunt înregistrate după „Republica Moldova”, deși prin titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren62 se confirma că acestea au fost repartizate în folosință în baza deciziilor63PMCîncă prin anii 1997-1998.Concomitent, tot același proprietar (Uniunea „MOLDCOOP”) deține și alte terenuri proprietate publică aferente obiectivelor private, având inițial la bază titluri de autentificare a terenurilor similare celor menționate mai sus, numai că acestea erau înregistrate după „Republica Moldova”, apoi reînregistrate prin Decizia nr.11/52 din 23.12.2014 a CMC ca proprietate a mun.Chișinău, iar în alte cazuri unele au fostdate de primărie spre privatizare.

Situații similare s-auatestat și în cazul CCG.Astfel, 90 de terenuri proprietate publică aferente construcțiilor private sunt înregistrate ca proprietate a mun.Chișinău (la unele din ele a fost aplicată plata pentru folosirea terenului), iar alte 13 terenuri – după „Republica Moldova”. De menționat că, în anexele la deciziile aprobate de CMC nr.16/67 din 28.12.2004 și nr.20/18 din 15.03.2005 „Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică a statului din intravilanul orașului Chișinău”, terenurile menționate mai sus nu se regăsesc printre terenurile proprietate a statului.

În alte cazuri, la adresarea APP (din 28.09.2017), ASP a prezentat lista cu 2012 terenuri aferente blocurilor/caselor de locuit individuale, cu suprafața totală de 372,03 ha, amplasate în mun.Chișinău, dreptul de proprietate asupra cărora este înscris în RBI după „Republica Moldova”, pentru care APP nu a prezentat informațiică a inițiat anumite acțiuni.

Situații analogice celor descrise există și în alte localități, pentru care APP nu a inițiat nicio acțiune. Spre exemplu, potrivit datelor ÎS „Cadastru”, în 4 UAT64cu

62 Titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren 0100306001; 0100307015; 0100306016; 0100306006 și 0100306003. 63 Deciziile CMC nr.21/30 din 24.07.1997; nr.22/47 din 21.08.1997; nr.11/14 și nr.11/15 din 08.06.1998.64 Numărul de terenuri/suprafața: r-nul Dubăsari – 102 / 339,68 ha, mun.: Cahul – 129 / 17,35 ha; mun.Soroca – 25 / 14,53 ha, mun. Edineț – 55 / 8,01 ha.

22

drepturile de proprietate înscrise după ,,Republica Moldova” au fost identificate în total 311 terenuri, cu suprafața totală de 379,57 ha.

1.6. Cu privire la deficiențele aferente procedurii de înregistrare a bunurilor în RBI

Registratorii OCT Cahul efectuează corectările în RBI, care ating dreptul de proprietate și nu au caracter tehnic, în baza deciziilor proprii sau în lipsa acestora, fără a ține cont de prevederile legislației în vigoare, care stipulează că greșelile care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse65sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile66.Astfel, deși înregistrările în RBI urmează să asigure protecția drepturilor asupra bunurilor imobile, ignorarea de către registratorii ÎS „Cadastru” a prevederilor legale la înregistrarea și corectarea înregistrării drepturilor produce confuzii la identificarea proprietarilor și facilitează apariția riscului de deposedare a proprietarilor de bunurile imobile ale acestora.

OCT Cahul a schimbat ilegal proprietarul în lipsa deciziilorregistratorului sau altor acte care ar fi servit temei de modificare a dreptului de proprietate asupra terenului din fondul apelor cu nr.cad.1710104257, cu suprafața de 4,076 ha, din proprietatea UAT s. Andrușul de Jos în proprietatea SA „Parcul de autobuze și taximetrie nr.8”67.De menționat că factorii de decizie au explicat acest fapt printr-o eroare de sistem, care a fost corectată în timpul auditului.

La fel, în lipsa actelor justificative a fost corectat proprietarul terenului cunr.cad. 1701121071, cu suprafața de 27,3022 ha, pe care își desfășoară activitatea Brigada nr.3 de Infanterie-Motorizată „Dacia” din Cahul,din „mun.Cahul”în „Republica Moldova”. Această corectare a fost efectuată la 24.05.2017, în timpul deplasării echipei de audit la ÎS „Cadastru”, iar în RBI este înscrisă data de28.02.2002.

În alt caz, OCT a înregistrat neregulamentar terenul aferent construcției transmise în baza HG nr.326 din 23.04.2009, cu suprafața de 0,8838 ha, după com. Pelinei, care urma să fie înregistrat după CR Cahul. Pe parcursul auditului, în lipsa actelor justificative, persoanele responsabile de la OCT Cahul au efectuat corectarea la 31.10.2017, înregistrarea în RBI fiind indicatăla 05.11.2009.

Registratorul OCT Cahul a efectuat abuziv corectarea greșelii care nu avea caracter tehnic – schimbarea titularului de drept, înregistrând în RBI dreptul de proprietate după „Republica Moldova”, la solicitarea SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul”, în lipsa consimțământului în scris al proprietarului de teren – primăria s. Crihana Veche, și în lipsahotărârii judecătorești irevocabile.

În alt caz, conform materialelor privind delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului și terenuri proprietate publică a satului Crihana Veche, din anul 2002, terenul cu suprafața de 1490,71 ha făcea parte din fondul apelor.Ignorând explicațiile ARFC68, OCT Cahul a corectat destinația 65 Art.38 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.66 Art.8 alin.(3) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999.67 C/f 1003603151585.68ARFC, conform scrisorii expediate în adresa SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul”, cu nr. de ieșire 393 din 08.10.2012, a explicat că rectificarea înscrierii privind modul de folosință a bunului imobil se efectuează la cererea

23

terenului menționat în teren agricol, la cererea proprietarului construcțiilor amplasate pe acesta, chiar și în lipsa deciziei registratorului, fără a consemna faptul în RBI. Deși în cererea administratorului SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul” a fost solicitată corectarea statutului juridic al terenului respectiv – din teren al fondului apelor în teren agricol, cu modul de folosință – fondul apelor, OCT Cahul a înregistrat în RBI acest teren cu modul de folosință „teren agricol”.

UAT Tătărești, Roșu și Lucești din raionul Cahul nu au înregistrat în RBI suprafața totală a unor terenuri din fondul apelor, fiind înregistrat câte un segment nesemnificativ din suprafața totală a obiectului acvatic. În acest context se denotă că OCT Cahul a admis în mod abuziv formarea bunului imobil, deși art.4 alin.(6) din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 stipulează că „Terenul fondului de apă este un bun indivizibil”. Referitor la acest caz, șeful OCT Cahul a explicat verbal „că loturile de teren au fost înregistrate segmentat conform datelor înregistrării masive, fără a fi efectuate măsurări în teren. Pentru efectuarea măsurărilor suprafeței proprietarul urmează să depună o cerere suplimentară”.În opinia auditului, situația a fost generată atât de către APL, cât și de către organul cadastral, în favoarea arendașilor și a permiseschivarea de la achitarea plății de arendă și a impozitelor cuvenite.

În alte cazuri, contrar prevederilor art.28 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 și în lipsa documentelor ce confirmă drepturile pentru înregistrare, registratorul ÎS„Cadastru” a efectuat înscrieri eronate în RBI după „Republica Moldova” în cazul a 42 de loturi pomicole transmise în folosință Întovărășirilor pomicole de către UAT mun.Chișinău și localitățile din cadrul acestuia69.

Dezinteresul organului cadastral, concomitent cu toleranța nejustificată a APL din cadrul primăriei mun. Edineţ, au generat înregistrarea unor drepturi patrimoniale absurde. Astfel, potrivit datelor RBI, în mun. Edineţ din anul 2008 este înregistrat un lot de teren proprietatea APL cu suprafaţa de 130,9 ha (în lipsa informaţiei grafice), amplasat practic în centrul localității70. Se menționează că, reieșind din datele cadastrale, terenul nominalizat constituie practic 1/8 (12,7%) din intravilanul localității (1028,21 ha). Cu toate acestea, nici OCT, ca administrator al RBI, nici primăria mun.Edineţ,în calitate de proprietar al terenului, nu şi-au asumat pe parcursul a 9 ani preocuparea relevantă în privinţa existenței de facto a bunului imobil nominalizat, precum şi raportării situaţiilor patrimoniale publice.

1.7. Cu privire la conformitatea întocmirii registrului patrimoniului publicRegistrul patrimoniului public necesită completări de informații.Potrivit prevederilor art.20 din Legea nr.121-XVI din 04.05.200771, evidenţa

întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public, care este un sistem de colectare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu caracter juridic şi financiar din domeniu. RPP conţine informaţii despre valoarea de bilanţ a patrimoniului public

titularului de drepturi, cu anexarea actelor care confirmă modul de folosință – teren agricol (informația din registrul cadastral, decizia CL).69 UAT/loturi: mun.Chișinău – 1; or.Sângera – 1; or.Durlești – 5; s.Ghidighici – 2; or.Codru – 1; or.Vatra – 3; s.Bubuieci – 3; s.Grătiești – 5; or.Cricova – 2; s.Băcioi – 1; s.Trușeni – 17; s.Tohatin – 1. 70 Terenul cu nr.cad. 4101208.296, situat pe adresa: mun. Edineţ, str. Independenţei nr. 55/1, înregistrat la 26.11.2008.71 Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

24

al Republicii Moldova din teritoriul ei şi din străinătate, precum şi despre modalităţile şi rezultatele utilizării acestui patrimoniu.

În baza prevederilor indicate, Guvernul, prin Hotărârea nr.675 din 06.06.200872, a aprobat Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public,care stabileşte modul de ţinere, păstrare şi restabilire a acestuia. Drept surse principale de informaţie pentru ţinerea registrului servesc dările de seamă privind patrimoniul public, întocmite de autorităţile publice, în conformitate cu Anexele nr.8-14 la regulamentul specificat, şi înaintate Agenţiei o dată pe an, până la 15 aprilie.

În acest context, misiunea de audit a efectuat verificarea conținutului dărilor de seamă menționate, constatând că Anexa nr.14 la Regulament73 ține deevidența patrimoniului public de stat, dar nu și al unităților administrativ-teritoriale. Prin urmare, la elaborareaHGnr.675 din 06.06.2008, Guvernuls-a axat în special pe evidența patrimoniului public de stat, nu și pe evidența întregului patrimoniu public (de stat și al UAT). Astfel, terenurile proprietate publică a UAT, cu suprafața totală de 205,2 mii ha74, nu fac parte din evidența întregului patrimoniu public prevăzut de Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Obiectivul nr.2. Plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile

Deși impozitul pe bunurile imobile este unul direct, iar ca urmare evidența și planificarea acestuia urmează să se bazeze pe date exacte, auditul denotă lipsa la APL a unei baze de date exhaustive privind bunurile imobile existente și impozitarea/scutirea acestora. De asemenea, impozitul pe bunurile imobile nu asigură impozitarea echitabilă a avuției naționale.

2.1. Cu privire la veniturile provenite din încasările impozitelor pe bunurile imobile

În anul 2016, suma totală a impozitului pe BI încasate în bugetele UAT a înregistrat o creștere de doar 4,92 mil.lei față de 2015 și a constituit 364,16 mil.lei. Lipsa unor informații veridice nu a permis auditului să constate cauza spoririiîncasărilor din acest impozit (majorarea valorii impozabile urmare a (re)evaluării BI, creșterea cotei impunerii, impozitarea BI nou formate). De asemenea, lipsește o informație adecvată privind bunurile imobile scutite de impozitare și privind scutirile acordate la achitarea înainte de termen a impozitelor.

2.2. Cu privire la administrarea impozitului pe bunurile imobileProbele de audit acumulate relevă că, în procesul administrării impozitului pe

bunurile imobile, nu a fost asigurată echitatea, stabilitatea și transparența fiscală, autoritățile centrale și locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentruperfecționarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul identificării și evidenței tuturor subiecților și obiectelor impunerii, evaluării adecvate (la prețul de

72 HG nr.675 din 06.06.2008 „Cu privire la Registrul patrimoniului public”.73 Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului.74 Sursă: Datele Cadastrului funciar.

25

piață) a bunurilor imobile. Această situație este condiționată de lipsa procedurilor și capacităților de implementare a cadrului legal-normativ.

În prezent, responsabilitățile privind corectitudinea impozitării bunurilor imobile țin de competența: ASP – înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile și furnizarea informației cadastrale sistematizate AAP; APL (DCITL/SCITL)– administrarea impozitelor prin ținerea evidenţei integrale şi conforme a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sunt calculate de către aceștia, respectiv, a evidenţei acestor obligaţii; SFS –în baza datelor prezentate de organele cadastrale teritoriale, organizează ţinerea cadastrului fiscal şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare(vezi Anexa nr. 1la prezentul Raport de audit).

Potrivit Codului fiscal75, se efectuează impozitarea globală a tuturorbunurilor imobile, nu doar a terenurilor, ci și a clădirilor, construcțiilor, apartamentelor și altor încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Baza impozabilă a acestor bunuri, conform prevederilor art.277 alin.(2) din Codul fiscal, o constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Totodată, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, până la 1 ianuarie 2019, pentru BI neevaluate se aplică impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare, reglementate prin Legea nr.1056-XIV din 16.06.200076, iar baza impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea de bilanț a clădirilor, suprafața terenului și bonitatea lui. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare sunt stabilite în art.280 din Codul fiscal și în Legea nr.1056-XVI din 16.06.2000. Plenitudinea bazei de calcul al impozitului pe bunurile imobile depinde în principal de delimitarea și înregistrarea drepturilor asupra patrimoniului public și a celui privat, precum și de indicarea completă și exactă în RBI a datelor privind BI și privind deținătorii de drepturi asupra acestora. Deficiențele stabilite de audit în aceste domenii constituie un impediment semnificativ pentru evaluarea bunurilor imobile, în scopul impozitării și încasării impozitelor.

Conform prevederilor art.285 alin.(1) și art.287 din Codul fiscal, ASP (până la 26.05.2017 – ARFC) prezintă SFS informația cu privire la fiecare obiect și subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. SFS, în baza datelor prezentate de OCT, organizează ținerea cadastrului fiscal și monitoringul informației privind fiecare subiect și obiect al impunerii. Forma și metodele de ținere a cadastrului fiscal, de eliberare a informației pe care o conține se stabilesc de către SFS77.

În scopul creării condițiilor pentru asigurarea transmiterii informației prin utilizarea sistemelor informaționale sigure, între ARFC și IFPS a fost încheiat la 27.02.2014Memorandumul de colaborare nr.1, prin care părțile au desemnat „deținătorul” RBI – ÎS „Cadastru”, în vederea transmiterii informației, și „administratorul” SIA „Cadastrul Fiscal” – ÎS „Fiscservinform”, în vederea recepționării informației în fișiere și pe suport magnetic. Utilizatorii principali ai acestui sistem sunt APL (DCITL și SCITL), iar modul de utilizare a acestuia este prevăzut în Regulamentul cu privire la modul de administrare a impozitului pe 75 Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).76 Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal.77 Art.287 din Codul fiscal.

26

bunurile imobiliare prin intermediul SIA „Cadastrul Fiscal, aprobat prin Ordinul IFPS nr.902 din 02.07.2013. De menționat că acest regulament nu a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, după cum prevede art.275 din Codul fiscal și Legea cu privire la actele normative78. SFS, APL (DCITL/SCITL) și ASP nu dispun de un mecanism eficient de conlucrare pentru a reduce numărul de bunuri imobile înregistrate cu deficiențe, fapt ce creează condiții pentru neimpozitarea acestora.

În SIA „Cadastrul Fiscal”, informației complete aferente obiectului impunerii și/sau contribuabilului i se atribuie statutul „Valid”, iar informației incomplecte79– statutul „Invalid”.La solicitarea misiunii de audit, SFS a prezentat informația că la 25.10.2017 în SIA după persoane fizice erau înregistrate 6342 de obiecte impozabile înregistrate cu statutul „Invalid” din 9 primării80(inclusiv mun.Chișinău – 3593 de obiecte) și după persoanele juridice – 233 de obiecte impozabile. Concomitent, SFS a specificatcă informația respectivă, la situația din 01.01.2016 și din 01.01.2017, nu poate fi prezentată din cauza actualizării trimestriale a bazei de date.

Totodată, DCITL pe mun.Chișinău a informat auditul că, la situația din 01.01.2017,erau înregistrate 12723 de obiecte „Invalide” pentru care nu a fost calculat impozitul pe bunurile imobiliare (din valoarea estimată), în sumă de 2,4 mil.lei. Deși DCITL în procesul de validare a obiectelor impunerii a întâmpinatdificultăți de administrare a obiectelor invalide, aceasta nu s-a adresat în mod oficial cu o listă a obiectelor impunerii către SFS pentru transmiterea datelor corecte.Doar în unele cazuri au fost transmise adresări ÎS „Cadastru”(prin e-mail)pentru corectarea algoritmului de înregistrare în SIA „Cadastrul Fiscal” a informațiilor primite de la organul cadastral81. Situație similară a fost identificată și în mun. Soroca82

DCITL/SCITL nu dispun de resurse umane, precum și de pârghii suficiente pentru remedierea tuturor erorilor depistate.În același timp, ÎS „Cadastru”, prin informațiile prezentate către IFPS la 19.01.2016, 12.04.2016 și 12.07.201683, a indicat că datele aferente obiectelor și subiecților impunerii nu sunt actualizate din cauza nealocării mijloacelor financiare, deși aceasta are obligația legală de a înregistra drepturile asupra bunurilor imobile în baza documentelor ce atestă identitatea titularului acestor drepturi.

De menționat că în categoria obiectelor „Invalide” sunt înregistrate și terenurile aferente blocurilor de locuit care sunt evaluate în scopuri fiscale84, însă această valoare nu a fost distribuită între proprietarii locuințelor/BI spre impozitare, ceea ce

78 Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale.79 Nu este înregistrat dreptul de proprietate după persoana care de fapt deține imobilul; codul fiscal al contribuabilului este reflectat greșit sau nu este transmis de către ARFC; cota cumulativă de proprietate a contribuabilului cu statut „Valid” diferă de cifra 1 (mai mică sau mai mare); valoarea „0” (zero) a suprafeței bunului imobil și/sau a valorii estimative a bunurilor; înregistrarea drepturilor fiscale în baza pașaportului de tip vechi.80 Primăriile mun./or.: Chișinău, Bălți, Cahul, Criuleni, Edineț, Hâncești, Orhei, Rezina și Soroca.81 Răspunsul DCITL din 15.09.2017 privitor la obiectele „Invalide”.82 72 BI cu impozit aferent în sumă de 15,4 mii lei.83 Informațiile ÎS „Cadastru” „Cu privire la subiecții și obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobile” nr.01-03/1094/2016 din 19.01.2016; nr.01-03/8828/2016 din 12.04.2016; nr.01-03/17359/2016 din 12.07.2016.84 Fișa conturilor din „Cadastrul Fiscal” la nr.100207201; nr.1002060169; nr.1002060159 și nr.1002060140.

27

contravine prevederilor art.277 alin.(2)și art.278 din Codul fiscal. De regulă, terenurile aferente blocurilor de locuințe sunt înregistrate ca proprietate a ,,Republicii Moldova” sau a UAT. Conform prevederilor art.9 din Legea nr.913-XIV din 30.03.200085, terenurile pe care sunt amplasate blocurile de locuit și alte bunuri imobile din condominiu se transmit gratuit de APL în proprietate comună în diviziune membrilor ACC, ceea ce trebuie să asigure impozitarea acestor bunuri. Analizând informațiile privind terenurile aferente blocurilor de locuitdin 4 UAT86înregistrate în RBI și contrapunând cu datele incluse în SIA „Cadastrul Fiscal” pentru impozitare, misiunea de audit a constatat că 944 de terenuri cu suprafața totală de 277,1 ha și, respectiv, 1395 de obiecte ale condominiului (746 terenuri; 649 construcții) nu au fost supuse impozitării.Neimpozitarea obiectelor nominalizatea fost favorizată de lipsa de preocuparea APL, precum și de lipsa pîrghiilor adecvate, privind constituirea asociațiilor de coproprietari în condominiu87 (ACC) în condițiile cadrului legal existent88.

Nu sunt impozitate 11 blocuri de locuințe din mun.Soroca, înregistrate în RBI ca proprietate a cooperativelor de construcție a locuințelor(formate încă în anii 1975-1988), care în prezent nu activează, iar mun. Edineț - bunurile imobile locative89înregistrate din anul 2001ca proprietate a colhozului„Lenin”, care nu mai există din anul 1992. Neasigurarea delimitării și înregistrării integrale a drepturilor asupra BI, exprimată prin înregistrarea bunurilor cu mențiunea „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”, a creat premise de eschivare de la plata impozitelor pe bunurile imobiliare.

Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii ARFC nr.11290, înscrierea „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată” se aplică: i) pentru înregistrarea primară a dreptului de proprietate asupra unei construcții în temeiul hotărârii judecătorești, atunci când terenul nu este înregistrat și titularul nu deține documente care să-i confirme drepturile asupra terenului; ii) în cazul în care într-o clădire există încăperi ce aparțin diferitor proprietari și spații de folosință comună ce se află în proprietate comună (art.355 Cod civil); iii) până la înregistrarea dreptului asupra terenului, dacă bunul imobil aparține diferitor proprietari (la înregistrarea primară a construcției în baza hotărârii judecătorești, la înregistrarea primară a apartamentelor privatizate, la înscrierea în Registru a drepturilor asupra construcțiilor sau încăperilor izolate anterior înregistrate în registrele fostelor Birouri de Inventariere Tehnică). 85Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000 (în continuare – Legea nr.913-XIV din 30.03.2000). 86 Mun.Chișinău – 260,5 ha (818 BI); mun.Cahul – 16,6 ha (126 BI); mun.Edineț – 7,3 mii lei (318 obiecte); mun.Soroca – 24,4 mii lei (1077 obiecte).87 Condominiu – complex unic de bunuri imobiliare, ce include terenul în hotarele stabilite şi blocurile (blocul) de locuinţe, alte obiecte imobiliare amplasate pe acesta, în care o parte, constituind locuinţele, încăperile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, se află în proprietate privată, de stat sau municipală, iar restul este proprietate comună indiviză (art.1 din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000).88Art. 14 alin.(2) lit.f) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006; art.16 alin.(2) din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000.89 Nr.cad. 4101217.029, situate pe adresa: mun. Edineţ, str. Serghei Lazo nr. 104, cu suprafaţa terenului de 0,0769 ha şi construcţiilor de 97,9 m.p. şi 16,8 m.p., înregistrate la 28.09.2001.90 Pct. 89, 94 şi 95 din Instrucţiunea „Cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor”, aprobată prin Ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, cu modificările introduse prin Ordinul ARFC nr.50 din 19.05.2017, în vigoare din 02.06.2017.

28

În toate cazurile nominalizate, dreptul de proprietate asupra bunului imobil se va înregistra ulterior la depunerea cererii de înregistrare, cu prezentarea documentelor ce confirmă dreptul. Se menționează că prevederile nominalizate au fost introduse prin Ordinul ARFC nr.50 din 19.05.2017 și sunt în vigoare din 02.06.2017. Deși astfel de înscrieri erau introduse în RBI și anterior, până la data nominalizată nu exista niciun act regulator în privința aplicării înscrierii „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”. Mai mult decât atât, niciun act legislativ nu prevede modul de administrare (inclusivadministrarea fiscală) a obiectelor înregistrate la organele cadastrale cu înscrierea „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”.Prin urmare, obiectele patrimoniale specificatenu sunt impozitate. În acest context, misiunea de audit a identificat doar în 2 UAT1327bunuri imobiliare (terenuri aferente obiectivelor private, construcții, încăperi izolate) cu mențiunea respectivă, din care 648 bunuri (48%) sunt evaluate, prin ce bugetele locale au fost lipsite de posibilitatea de a-și suplini veniturile91. Sistemul informațional automatizat „Cadastrul Fiscal” nu asigură o evidență integrală și veridică la toate etapele procesului de impozitare.

Astfel, potrivit art.132 din Codul fiscal, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal.SIA „Cadastrul Fiscal” dispune de opțiuni de extragere a informației prin intermediul a 25 de rapoarte, care însă nu generalizează toate datele necesare pentru analiză și monitorizare. Mai mult decât atât, informațiile, în funcție de data extragerii, diferă.

De asemenea, datele generate de raportul CF2 și CF3 din SIA „Cadastrul Fiscal” pentru anii 2015-2017, în contrapunere cu datele RBI privind estimarea bunului imobil în scopul impozitării (în mun.Chișinău și mun.Cahul), relevă existența mai multor erori.- Deși este înregistrat în RBI și estimat în scopul impozitării, unele informații privind BI lipsește în SIA „Cadastrul Fiscal”, ceea ce a determinat necalcularea impozitului aferent. Astfel, deși în RBI bunul imobil (nr.cad.1701113290.01.028) este înregistrat ca „Încăperi” cu destinație „Locativă” șiestimat în scopul impozitării în sumă de 107,4 mii lei, informația despre acest bun lipsește în SIA „Cadastrul Fiscal”. Potrivit datelor din raportul CF2, bunul imobil este înregistrat în lista contribuabililor ce dispun de BI care nu au participat în calculul pentru anul 2016, însă lipsește din listele respective pentru anii 2015 și 2017,iar avizul de plată pentru acești ani nu a fost generat. - Datele privind obiectul impozitării se dublează, ceea ce determină impozitarea lui dublă. Corectarea erorii se face manual de către perceptor, la adresarea subiecților impunerii, ceea ce poate favoriza neimpozitarea în viitor a acestor bunuri imobiliare.Astfel, în blocul de locuit amplasat pe adresa:mun.Cahul, str. Mihail Șolohov nr.34, din 104 locuințe, 92 au două coduri cadastrale: 1701119076.01 și 1701119076.80. Corectarea acestei erori se face prin dezactivarea unuia din codurile cadastrale, însă aceasta se face neuniform: la un contribuabil se

91 BL Soroca – 16,3 mii lei (562 BI), BL Edineț – 9,5 mii lei (86 BI).

29

dezactivează un cod cadastral, iar la alt contribuabil – celălalt cod cadastral. Astfel, în cazul eliminării acestei erori din SIA, există riscul rămânerii dezactivate a calculării impozitului pe codul cadastral rămas. - Pentru bunurile imobile cu destinație comercială din proprietatea persoanelor fizice, în unele cazuri are loc impozitarea dublă atât pentru BI cu destinație locativă, cât și pentru cele cu destinație comercială.Astfel, pentru bunul imobil cu nr.cad. 1701114184.01 în avizul de plată pentru anul 2017 a fost calculat impozitul pe bunurile imobile cu destinație locativă în cuantum de 0,14%,iar pentru cele cu destinație comercială –de 0,3% din valoarea estimată.- Raportul CF3 privind lista contribuabililor din mun. Chișinău pe o anumită perioadă, deși dispune de posibilități de repartizare a achitărilor pe destinații (locativă, comercială ș.a.), în rubrica „Achitat” se indică valoarea totală achitată în toate rubricile aferente destinațiilor respective, ceea ce determină riscul incorectitudinii datelor înregistrate în acest raport.- Soldul impozitului pe BI din mun.Chișinău la 31.12.2015 (sfârșitul unei perioade– 13769 mii lei) nu coincide cu soldul de la 01.01.2016 (începutul perioadei imediat următoare – 14164 mii lei), diferența constituind 395,0 mii lei. Potrivit pct.3.3.6 din Ordinul IFPS nr.902 din 02.07.2013, IFS teritoriale urmau să asigure verificarea semestrială a calculării integrale a impozitului pe bunurile imobiliare, iar în caz de stabilire a unor situații de necalculare , urmau să informeze primăriile pentru ca acestea să elimine deficiențele. Probele acumulate de audit denotă că activitatea SFS de monitorizare a procesului de impozitare a BI de către DCITL/SCITL nu asigură calcularea conformă a impozitului pentru toate BI.

Astfel, analizând informația din meniul „Gestiunea obiectelor” din SIA „Cadastrul Fiscal”, misiunea de audit a constatat,cu suportul DCITL, că în2016 în mun.Chișinău existau 2125 BI cu statutul „Valid”, cu valoarea estimativă de 1331,3 mil.lei92, pentru care nu s-a calculat impozitul pe bunurile imobiliare în sumă de circa 1,3 mil.lei (0,1%). De menționat că DCITL a mun.Chișinău nu a primit de la SFS sesizări privind necalcularea integrală a impozitului pe bunurile imobiliare, ceea ce denotă lipsa monitorizării acestei activități de către subdiviziunileteritoriale ale SFS. SCITL pe mun.Soroca, neîndeplinind prevederile legale93, nu a aplicat cota impozitului funciar stabilită prin Decizia CO94(10 lei pentru 100 m.p.)pentru terenurile neevaluate de organele cadastrale. Astfel, doar pentru 126 de terenuri cu suprafața de 14,0 ha identificate de echipa de audit au fost ratate anual venituri de 14,0 mii lei. Deși potrivit prevederilor art.278 din Codul fiscal,„baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri”, auditul constată o discriminare a subiecților impunerii privind valoarea impozitelor pe bunurile imobile calculate din valoarea estimată, în comparație cu valoarea calculată a impozitului aferentă BI neevaluate.

Obligația furnizării informației pentru actualizarea datelor cadastrale potrivit cadrului legal revine APL și titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile supuse 92 Informația privind numărul și valoarea obiectelor neimpozitate pe anul 2016 pe sectoarele mun.Chișinău.93 Art. 4 alin. (31) şi Anexa nr. 1 la Legea nr. 1056-XIV din 16.06.2000.94 Decizia CO Soroca nr. 7/1 din 06.01.2016 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei or. Soroca pentru anul 2016”.

30

monitoringului. Deși Primăria mun.Chișinău s-a adresat de multiple ori către ARFC și ÎS „Cadastru” pentru ca acestea să asigure evaluarea BI, i s-a răspuns că lipsesc mijloacele financiare alocate în acest scop. Conform informației ÎS „Cadastru”, la 01.01.2017 în mun.Chișinău existau 38236 BI neevaluate în scop fiscal (terenuri – 5749; construcții – 5912; construcții nefinalizate – 364, și încăperi izolate – 26211). Reieșind din valoarea medie a impozitului pe BI achitat în mun.Chișinău de circa 200 lei pentru un BI, auditul a estimat suma impozitului pe bunurile imobiliare ratată de circa 7,6 mil.lei95, ceea ce constituie 11% din suma impozitului calculat pe anul 2016. Controlul insuficient din partea SFS asupra agenților economici ce dispun de bunuri imobile primite în folosință/arendă/locațiune creează riscul neachitării la buget a impozitului pe bunurile imobiliare.Potrivit prevederilor art.277 alin.(1) lit.d) și alin.(2) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sunt arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităților publice și ale instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile, iar baza impozabilă o constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Neînregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile, conform legislației în vigoare, nu poate constitui temei pentru nerecunoașterea acestor persoane în calitate de subiecți ai impunerii privind bunurile imobile respective, în cazul în care aceste persoane exercită de fapt dreptul de posesie, de folosință și de dispoziție asupra acestor bunuri. Ca rezultat al confruntării datelor prezentate de SFS privind impozitul pe bunurile imobiliare calculate de 117 CCG96 cu datele din RBI (Cap. „Estimarea bunurilor imobile în scopul impozitării”) și cu cele din dările de seamă (Formularul CC10AE), auditul a constatat că 9 CCG (8%)97, contrar cadrului legal, nu au calculat pe anii 2014-2016 impozitul în sumă totală de 89,0 mii lei.

Contrar prevederilor art.281 alin.(1) din Codul fiscal,ÎM ,,COCT-Prietenia”, deși utilizează bunuri proprietate publică, nu a calculat impozitul aferent bunurilor imobiliare în sumă de 11,0 mii lei98. Necalcularea impozitului aferent acestor bunuri este cauzată de lipsa contractului de comodat/folosință încheiat cu CR Dubăsari și com.Coșnița. În alt caz, pe parcursul anilor 2010-2016 nu a fost asigurată calcularea impozitului funciar în sumă de 7,45 mii lei99 de la terenul aferent bunurilor imobile transmis de CR Dubăsari în locațiune (pentru perioada de 30 de ani) unui agent economic100.

CR Cahul nu a transmis arendașilor101 informația privind valoarea estimată/contabilă a bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locațiune, ceea ce a cauzat neachitarea în buget a impozitului în sumă de 2,6 mii lei/an102.De asemenea,

95 Calculul: 38,2 mii BI x 0,2 mii lei = 7,6 mil.lei. 96CCG dețin în folosință terenuri aferente construcțiilor private (garajelor) estimate în modul stabilit. 97 Nr.cad.100201381, 100303139, 100303182, 100310289, 100101624, 100101697, 100301115, 100401148, 100310214, 100201219, 100114116, 100515014, 100212198, 100518110, 100213150, 100413528, 100413532, 100515137, 100109112.98 Calculat după formula: valoarea estimată în scopul impozitării x cota impozabilă x nr. anilor de referință = 5505,51 mii lei x 0,1 % x 2 ani = 11,0 mii lei.99 Calculate după formula: 1241,31 mii lei x 0,1 % x 6 ani = 7,45 mii lei.100SRL ,,Casa Pescarului” (c/f 1008600026946).101 Nr. cad. 1701115054.01; 1701112116.01; 1701113024.01; 1701121003.01; 1701111052.01; 1701115251.01 etc.102 2642,0 mii lei x 0,1% = 2,6 mii lei.

31

SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul” nu a calculat și achitat la buget impozitul funciar pe ultimii 3 ani,în sumă totală de 434,0 mii lei103. SFS nu a asigurat recepționarea de laSCITL din cadrul primăriilor a dărilor de seamă (Formularul SI-SCITL)104 privind sumele impozitului funciar și pe bunurile imobiliare încasate de la persoanele fizice (cetățeni), fapt ce a creat impedimente la verificarea unor indicatori ai impozitului menționat. Prin întocmirea acestei dări de seamă, responsabilii din cadrul primăriilor urmau să asigure prezentarea datelor despre: restanța/supraplata la începutul anului de gestiune, suma calculată către plată în anul de gestiune, suma încasată în total la începutul anului și restanța/supraplata la finele perioadei a impozitului menționat mai sus. Auditul a constatat că unele DCITL/SCITL105 nu au prezentat aceste informații în perioada 2013-2017, iar SFS nu a întreprins acțiuni de conformare a acestora. Pe parcursul auditului, după ce au fost solicitate de la SFS dările de seamă respective pentru 9 primării, SFS a abrogat prin Ordinul nr.394 din 23.10.2017106 darea de seamă menționată (Formularul SI-SCITL). Deși art.287 din Codul fiscal prevede efectuarea de către SFS a monitoringului informației pentru fiecare subiect și obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, actele normative aprobate de SFS nu asigură îndeplinirea acestor obligațiuni.

Astfel, prin Ordinul nr.108 din 19.05.2017107 a fost aprobat modeluldării de seamă „Calculul impozitului pe bunurile imobiliare” (Formularul BIJ 17), în care nu se solicită identificarea obiectului impunerii (codul cadastral, valoarea estimată, suprafața, valoarea contabilă a BI), ceea ce nu permite contrapunerea acestor date cu informația din SIA „Cadastrul Fiscal” și RBI. Astfel, auditul a solicitat de la SFS informația privind calcularea impozitului pentru un bloc de locuințe cu grad de finalizare de 82%108, la care i s-a răspuns că în SI nu se reflectă suma impozitului calculat și achitat pentru fiecare obiect și subiect al impunerii în parte.Respectiv, calcularea sau necalcularea impozitului pe acest BI nu a putut fi nici confirmată, nici infirmată. Ca urmare, verificarea corectitudinii calculării impozitului pe BI de către persoanele juridice este posibilă doar prin efectuarea controlului fiscal la agentul economic. Deci, situația creată de SFS facilitează eschivarea agenților economici de la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, iar bugetele UAT sunt lipsite de venituri aferente acestui tip de impozit, fiind totodată lipsite de pârghii pentru a depista acest fapt.

Deși conform prevederilor art.281 alin.(1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe bunurile imobiliare a persoanelor fizice urma să fie efectuată de SCITL, auditul a constatat că, în perioada 2016-2017 calcularea acestui impozit s-a efectuat de către ÎS „Fiscservinform”, proces nereglementat de cadrul legal.

103 1485,52 ha x 65 x 1,5 lei = 144,8 mii lei x 3 ani = 434,0 mii lei.104 Ordinul IFPS nr.24 din 06.02.2006 „Cu privire la aprobarea formularelor tipizate a dărilor de seamă fiscale la impozitul funciar și pe bunurile imobiliare”.105 Mun./or. Chișinău, Cahul, Orhei, Criuleni, Hâncești, Bălți, Rezina.106Ordinul SFS nr.394 din 23.10.2017 „Privind modificarea ordinului IFPS nr.24 din 06.02.2006”.107 Ordinul SFS nr.108 din 19.05.2017 „Cu privire la aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare şi instrucţiunii privind modul de completare a acestuia”.108 Nr.cad. 0100311351.

32

Totodată, ÎS „Fiscservinform” a admis unele erori la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare. De exemplu, în anul 2016 CCG nr.14, în baza datelor SFS (Formularul CC10 AE), i-a fost calculată greșit109 suma impozitului în sumă de 50,4 mii lei, dar trebuia să fie calculată suma de 4,0 mii lei110, sau cu 46,3 mii lei mai puțin, ceea ce a condus la raportarea eronată a soldurilor datoriei la impozitul pe BI. În conformitate cu principiile de bază ale creării SIA, SFS urma să dețină informații depline și veridice privind scutirile acordate la plata impozitului pe bunurile imobiliare, însă sistemul informațional existent nu dispune de o bază de date conformă, iar datele existente sunt substanțial diminuate.

Art.283 din Codul fiscal prevede înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru: autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;persoanele de vârstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi, participanţii la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobâl, instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum și pentru alte categorii de beneficiari.

Potrivit datelor prezentate de SFS, în baza art.283 din Codul fiscal, în anul 2016 au fost acordate persoanelor fizice și juridice scutiri în sumă totală de 351,2 mil.lei. Ponderea majoră de 82,6% în totalul scutirilor acordate revineautorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetul public național (290,3 mil.lei), persoanelor de vârstă pensionară -7,9% (27,4 mil.lei),alți beneficiari – 9,5% (33,5 mil.lei).

Auditul își exprimă anumite rezerve privind autenticitatea datelor prezentate de SFS cu referire la valoarea scutirilor acordate la achitarea impozitului pe bunurile imobile, deoarece sumele scutirilor acordate sunt derizorii în comparație cu valoarea bunurilor din categoria respectivă. De exemplu: scutirile acordate în 2016 întreprinderilor penitenciare constituie 52,9 mii lei (deși acestea dețin bunuri imobile cu suprafața de 74,1 mii m.p. și terenuri cu suprafața de 68,5 ha); organizațiilor religioase – 443,3 mii lei; misiunilor diplomatice – 0,1 mii lei; Băncii Naționale a Moldovei – 0,5 mii leietc.

În vederea unei analize detaliate a scutirilor acordate la impozitul pe bunurile imobiliare în baza prevederilor art.283 din Codul fiscal, misiunea de audit a solicitat de la SFS pentru anul 2016 date despre numărul de beneficiari, numărul și valoarea obiectelor, suma scutirilor acordate în total pe țară. Ca rezultat, au fost prezentate doar datele privind sumele scutirilor, SFS motivând că dările de seamă (Formularele BIJ 15 și BIPF-1) generalizate de SIA „Cadastrul Fiscal” aferente impozitului respectiv nu conțin informația despre numărul de beneficiari și de obiecte ale impunerii, fapt ce face imposibilă totalizarea acestor date.

Mai mult decât atât, urmare a verificărilor efectuate la DCITL pe mun.Chișinău privind modul de acordare a scutirilor persoanelor fizice, se relevă că furnizarea datelor referitor la beneficiarii de scutiri pentru categoria de persoane de vârstă pensionară are loc în mod automatizat de către CNAS în SIA„Cadastrul Fiscal”, însă prin pct.3.3.5 din Regulamentul MF nr.902 din 02.07.2013 nu este 109 Răspunsul SFS privitor la eroarea comisă în sistem.110 Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Formularul BIJ 15) a CCG nr.14 pe 2016.

33

stabilită procedura de transmitere a informației și cine este responsabil de corectitudinea informației incluse în sistem.

Totodată, analiza efectuată pe mun.Chișinău privind scutirile acordate la impozitul pe bunurile imobiliare, în anul 2016 față de 2015, atestă o tendință de majorare a numărului de beneficiari cu 3050persoane și, respectiv, suma scutirii fiind cu 809,9 mii lei mai mare.

Reieșind din cele constatate, auditul denotă că SFS, contrar prevederilor art.287 din Codul fiscal,nu a asigurat în măsură deplină monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii, prin ce selectarea unor indicatori din SIA „Cadastrul Fiscal” este imposibilă. Deși nu dispun de resurse financiare proprii pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, beneficiind permanent de transferuri substanțiale din bugetul de stat, APL diminuează nejustificat veniturile prin acordarea unor scutiri nejustificate. De exemplu, Primăria com.Coșnița a ratat venituriprin acordarea scutirilor la impozitul funciar111 pentru terenurile întovărășirilor pomicole, cu suprafața de 21,34 ha. Deși conform art.47 din Constituţia Republicii Moldova112, „Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”, prevederile Codului fiscal nu țin cont de necesitatea asigurării unui spațiu de locuit minim de 9 m.p. pe persoană113, precum și de veniturile existente aferente fiecărui membru al familiei, acordând scutiri la plata impozitului pe imobil unor anumite categorii de persoane fără a ține cont de veniturile acestora și numărul persoanelor ce domiciliază în acest bun imobil.

Astfel, unele persoane (din categoriile de persoane scutite de plata impozitului pe bunurile imobile) vor fi scutite de plata impozitului respectiv, deși suprafața spațiului locativ ce-l dețin este esențial mai mare comparativ cu norma stabilită de 9 m.p. pentru un membru al familiei, iar alte persoane cu familii numeroase nu sunt scutite, deși suprafața spațiului locativ aferent unui membru al familiei este mai mică decât norma stabilită.

2.3 Cu privire la (re)evaluarea bunurilor imobile în scopul impozităriiTergiversarea procesului de (re)evaluare a bunurilor imobiliare înscopul

impozitării este un impediment semnificativ în completarea resurselor bugetare. Astfel, potrivit art.279 din Codul fiscal, evaluarea BI urma să se efectueze de către OCT în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de BI, în modul și în termenele stabilite de legislație pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie BI și pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice). Îndeplinirea acestor prevederi urma să se efectueze de către OCT în perioada anilor 1998-2011, conform Programului de stat aprobat114, însă până la 111 Decizia Consiliului com. Coșnița nr.5/4 din 16.12.2015 ,,Cu privire la neimpozitarea terenurilor cu destinație fânețe, pășuni și întovărășirile pomicole pentru anul 2016”.112 Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994.113Art.13 din Legea nr.75 din 30.04.2015 cu privire la locuinţe (în continuare – Legea nr.75 din 30.04.2015).114Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin HG nr.670 din 09.06.2003 (în continuare – Programul aprobat prin HG nr.670 din 09.06.2003).

34

moment nu a fost îndeplinit. Finanțarea lucrărilor de evaluare a BI urma să se efectueze de la bugetul de stat și din alte surse conform legislației. Ulterior, prin Legea nr.138 din 17.06.2016115, începând cu 01.01.2017, APL au avut posibilitatea de a finanța din contul bugetului local procesul de evaluare sau reevaluare a BI din UAT respective, inclusiv colectarea datelor inițiale privind BI, cu transmiterea ulterioară a datelor respective OCT, pentru evaluarea în modul stabilit de legislația în vigoare, însă APL nu au făcut uz de aceste prevederi.

Conform explicațiilor persoanelor responsabile din cadrul ÎS „Cadastru”, evaluarea BI în scopuri fiscale nu s-a finalizat din cauza lipsei finanțării din bugetul de stat. Reieșind din informația prezentată de ÎS „Cadastru”, auditul a constatat că, la situația din 01.01.2017, în total pe UAT erauînregistrate 5370,4 mii de BI neevaluate, ceea ce constituie 82,4% din numărul de BI înregistrate în RBI (vezi Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit). Selectarea bunurilor imobile pentru reevaluarea acestora în scopuri fiscale s-a efectuat nejustificat, precum și fără a fi ajustată metodologia de evaluare (recomandare înaintată de Curtea de Conturi în auditul anterior116), fapt ce a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare alocate în acest scop.

Potrivit informației prezentate de ARFC, în anul 2016, pentru evaluarea a 65348 BI, au fost aprobate mijloace financiare publice în sumă totală de 4,9 mil.lei, sau costul mediu de evaluare a unui bun trebuia să constituie 75 lei. De fapt, au fost utilizate 2,8 mil.lei pentru (re)evaluarea a 41239 BI, costul mediu al unei evaluări fiind de 67,8 lei. Urmare a analizei executării planului de reevaluare pe fiecare UAT în parte, auditul a constatat că, deși nu au fost alocate mijloace financiare suficiente pentru evaluarea BI în scopul impozitării, executarea a fost înregistrată la Edineț la nivel de 139,5%; Bălți – 113,3% și Ungheni – 103,2%, pe când în UAT Nisporeni și Căinari executarea este zero (vezi Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit).

Deși în anul 2016 (re)evaluarea BI urma a fi planificată conformprevederilor regulamentare117, pe tipuri de bunuri imobile, în intervale de timp stabilite de legislație și în baza unui plan aprobat de ARFC, s-a efectuat reevaluarea „specială” a acestora. De fapt, reevaluarea specială urma a fi efectuată anual, în perioada între două reevaluăripentru bunurile imobile care întrunesc condițiile expuse în pct.9 din HG nr.1303 din 24.11.2004118.

De menționat că, conform obligațiilor prevăzute de art.11 lit.k) din Legea nr.1543 din 25.02.1998, ARFC nu a elaborat un mecanism care să prevadă prioritățile la selectarea bunurilor imobile în cadrul procesului de reevaluare specială a acestora. Astfel, deși la 01.01.2016 în RBI se înregistrau un număr semnificativ de BI neevaluate,ARFC a recurs la reevaluarea specială a BI, care în unele cazuri nu se încadrau în condițiile prevăzute de prevederile regulamentare. Urmare a

115 Legea nr.138 din 17.06.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative.116 Raportul aprobat prin HCC nr.8 din 09.02.2011: – ARFC să revadă principiile de evaluare a bunurilor imobile, cu asigurarea stabilirii valorii evaluate în mărimea valorii de piață.117 Pct. 7 din HG nr.1303 din 24.11.2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării” (în continuare – HG nr.1303 din 24.11.2004).118 Pct.9 din HG nr.1303 din 24.11.2004: a) au fost formate după finalizarea evaluării sau reevaluării; b) au suferit schimbări considerabile de ordin juridic sau tehnico-economic, în urma cărora valoarea bunului imobil a crescut sau a scăzut; c) au fost incluse în categoria bunurilor imobile impozabile după finalizarea evaluării sau reevaluării.

35

contrapunerii datelor dininformația prezentată de către ARFC privind 32 BI din mun.Bălți, reevaluate în scopul impozitării, și sumele aferente acestora cu datele la aceleași bunuri din informația SIA „Cadastrul Fiscal”, s-a constatat ajustarea (diminuarea sau majorarea) valorii reevaluate în sumă totală de +156,2 mii lei119. Astfel, pentru 14 BI valoarea a rămas aceeași (736,1 mii lei), pentrualte 14 BI valoarea s-a majorat cu 312,6 mii lei, iar la restul 4 BI valoarea s-a diminuat cu 156,4 mii lei. Se relevă că niciunul din bunurile imobile selectate în acest scop nu a fost format după finalizarea evaluării primare masive. Prin urmare, impozitul ce urma să fie calculat de la bunurile imobile (selectate) reevaluate este de 156 lei, însă cheltuielile suportate în procesul de reevaluare a acestora este de 2,2 mii lei.

De asemenea, potrivit informației prezentate, au fost constatate 227 BI din mun.Bălți, proprietate publică120, evaluate în scopuri fiscale, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 15,3 mii lei și care, în opinia auditului, nu erau prioritare de a fi evaluate deoarece aceasta este scutită de impozitul pe bunurile imobiliare. Totodată, rezultatele evaluării efectuate de către OCT în scopul impozitării nu au fost aduse regulamentar121 la cunoștința APL, care sunt proprietari ai terenurilor reevaluate, deși unele autorități locale au solicitat în mod oficial aceasta.

Reieșind din cele expuse, auditul are rezerve referitor la eficiența utilizării mijloacelor alocate pentru reevaluarea bunurilor imobile efectuată în anul 2016. Mai mult decât atât, reevaluarea menționată s-a bazat pe principiile ce au stat la baza evaluării inițiale (din 2004-2005), care nu sunt actualizate până în prezent și determină stabilirea eronată a bazei impozabile a acestor bunuri imobile.

2.4. Cu privire la corespunderea valorii bunurilor imobile evaluate în scopul impozitării cu valoarea de piață a acestora

Potrivit prevederilor art.279 alin.(5) din Codul fiscal, OCT urmau să efectueze, în modul stabilit de Guvern, o dată la 3 ani, reevaluarea bunurilor imobile. În acest context, misiunea de audit,ca rezultat al analizei cadrului legal/normativ, a constatat că nu este elaborat un mecanism în acest scop, ca urmare baza impozabilă a BI estimate inițial nu corespunde valorii actuale.

Totodată, analizând valoarea BI în scopul impozitării unor locuințe supuse anterior privatizării, auditul a constatat că privatizarea fondului locativ din unele UAT s-a efectuat, în majoritatea cazurilor, la prețuri simbolice, iar lipsa unei reevaluări a valorii de piață a locuințelor în scopul impozitării a generat posibilitatea pentru proprietarii de locuințe de a se eschiva de la plata impozitelor pe BI aflate în proprietate. De exemplu,

potrivit datelor RBI, pe terenurile cu nr.cad.6744207.202 și nr.cad.6744207.182 sunt construite 2 căsuțe sezoniere cu suprafața exterioară totală de 49,2 m.p. și, respectiv, de 42,6 m.p., care în anul2007 au fost estimate de către

119 Valoarea BI până la reevaluare (01.01.2016) – 2822,3 mii lei, și după (la 01.01.2017) – 2978,5 mii lei, diferența constituind 156,2 mii lei.120 Terenuri înregistrate după Republica Moldova, APL (căi de comunicații, fondul apelor cu nr.cad. 03002011176, 0300205384 etc.).121 Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare (în continuare – Legea nr.989-XV din 18.04.2002).

36

OCT Rezina în sumă de 1,12 mii lei fiecare. De facto, pe terenurile nominalizate sunt construite case de locuit cu 2-3 etaje și construcții capitale auxiliare, ceea ce denotă că evaluarea efectuată în 2007 nu mai este actuală. Pozele prezentate mai jos confirmă acest fapt.

în alte cazuri, pe parcursul anului 2009, locuințele din blocul cu nr.cad. 3818113.398.01 (s. Coșnița) au fost privatizate la un preț mediu de 259,3 lei per apartament122, în lipsa unei evaluări/reevaluări obiective și obligatorii efectuate de către OCT, după cum prevede cadrul legal123. Ca urmare, SCTIL a calculat impozitul din valoarea imobilelor specificate în contractele de vânzare-cumpărare (privatizare), iar proprietarii BI menționateau achitat în medie pe an impozite în sumă de 1,37 lei per imobil (impozitele calculate au variat de la 1,0 leu până la 2,0 lei). Situații similare au fost constatate și în cazul altor 10 locuințe privatizate din s.Coșnița. Metoda de reevaluare utilizată nu asigură evaluarea bunurilor imobile la prețurile de piață, ceea ce determină diminuarea bazei impozabile și, în consecință, neobținerea veniturilor în bugetele locale.De exemplu, potrivit datelor din RBI, bunul imobil cu nr.cad. 1701114552.01 are o valoare estimată în sumă de 722,0 mii lei, însă potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 07.07.2013, acesta a fost vândut, de către un agent economic altui agent economic, la prețul de 3750,0 mii lei, sau la o valoare de 5 ori mai mare. Astfel, numai de la un singur bun imobil în bugetul local sunt ratate venituri de 9 mii lei124.

De menționat că auditul anterior al Curții de Conturi din anul 2011125 a indicat mai multe exemple care relevau deficiențe în metodologia de evaluare a BI în scopuri fiscale, dar care nu au fost eliminate până în prezent.

Obiectivul nr.3. Conformitatea gestionării bunurilor imobile deținute de autoritățile și instituțiile publice

Analiza sarcinilor şi activităţilor la toate etapele procesului de administrare şi gestionare a patrimoniului public de către APL și APC a evidențiat anumite nereguli, majoritatea fiind generate de: nerespectarea de către acestea a principiilor bunei guvernări a activelor economice (inclusiv a fondurilor imobiliare); ambiguităţile cadrului legislativ-normativ cu privire la responsabilizarea persoanelor cu funcţii de conducere pentru administrarea defectuoasă a patrimoniului public; necunoaşterea/interpretarea eronată a prevederilor legale, inclusiv în domeniul financiar-contabil etc. Acest cumul de factori denotă absenţa în cadrul APL și APC a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare

122 Prețurile au variat de la 203 lei până la 338 lei. 123 Art.5 alin.(4) lit. a) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002.124 Calculul: 722,0 mii lei x 0,3% = 2,2 mii lei; 3750, mii lei x 0,3% = 11,2 mii lei-2,2 mii lei = 9,0 mii lei. 125 Pct.7.3 și pct.7.4 din Raportul aprobat prin HCC nr.8 din 09.02.2011.

37

Nr. cadastral 6744207.202 Nr. cadastral 6744207.182

a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT și bugetul de stat de venituri necesare soluţionării problemelor sociale.

3.1 Cu privire la administrarea terenurilor proprietate publică a statului/UAT aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea lor în locaţiune/arendă

Terenuri proprietate publică a statului Practica de înregistrate a drepturilor patrimoniale la unele terenuri fără concretizarea administratorului real și neclaritățile juridice în privința terenurilor publice înregistrate ca proprietatea „Republicii Moldova” au generat formarea unei categorii semnificative de patrimoniu public care a ieșit din zona de influență a organelor statale și, ca urmare,creează condiții favorabile pentru pierderea proprietății publice.

Misiunea de audit a constatat existența unor rezerve nevalorificare de mai mulți ani pentru suplinirea bugetului de stat, cauzate de condițiile inegale prevăzute de cadrul legal la încasarea drepturilor de folosințăa terenurilor din domeniul privat al UAT și al statului aferente obiectivelor private.

Potrivit art.1 și art.4 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997126, legea se aplică în cazul vânzării-cumpărării terenurilor, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, a terenurilor aferente obiectivelor private, a terenurilor aferente construcțiilor nefinalizate, precum și a relațiilor de arendă.

Art.10 alin.(11) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 prevede că, pentru terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, obiectivelor private, precum și construcțiilor nefinalizate, plata anuală de arendă se stabilește, în procente, din prețul normativ calculat pentru terenurile aferente cu destinație respectivă. Totodată, art.101 din legea menționată prevede că, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor și obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectivelor și întreprinderilor menționate, de la aceștia, în modul și termenele fixate în conformitate cu legislația, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decât plata anuală de arendă, calculată conform art.10 alin.(11), și nu mai mare de 10% din prețul normativ al pământului, calculat pentru destinația respectivă. Plata specificată va fi încasată, în termenele fixate de consiliile locale, pentru perioada care urmează momentului adoptării de către consiliul local a deciziei corespunzătoare până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare sau de arendă.

Așadar, cadrul legal nu prevedea posibilitatea încasării mijloacelor pentru arendă de către autoritățile centrale, deci, legiuitorul, în modindirect, a recunoscutterenurile aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private (inclusiv construcțiilor nefinalizate) ca proprietate publică locală.126 Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

38

În același timp, urmare a modificărilor operate în HG nr.1428 din 16.12.2008127, prin HG nr.299 din 18.03.2016128 s-au introdus prevederi suplimentare prin care proprietarii bunurilor imobile (clădiri, edificii, construcții nefinalizate) au fost obligați, până la 1 iulie 2016, să legifereze posesia/folosința terenului proprietate publică a statului aferent construcțiilor private, prin încheierea contractului de locațiune/arendă sau de vânzare-cumpărare.În caz de neconformare a acestora,APP urma să solicite de la ei plata pentru folosirea terenului proprietate publică a statului aferent construcțiilor proprietate privată, în condițiile legislației în vigoare.

Prin urmare, în condițiile prevăzute de cadrul legal menționat, în timp ce APL au asigurat parțial legiferarea terenurilor din domeniul privat al UAT fie prin încheierea contractelor de arendă, fie prin stabilirea în mod unilateral de către consiliul local a plății pentru folosirea terenului aferent obiectivelor private, APP nu a asigurat legalizarea terenurilor statului aferente obiectivelor private. Spre exemplu, doar în bugetul mun. Chișinău în 2016 au fost încasate venituri din darea în arendă/folosință a terenurilor aferente obiectivelor private în sumă totală de 26,1 mil.lei.

Deși APP a remis în perioadanoiembrie 2016- august 2017 scrisori de înștiințare și de avertizare asupra necesității de respectare a prevederilor legale către 176 de proprietari, sau 8,6% din numărul total care dețin în folosință terenuri proprietate publică a statului în mun.Chișinău aferente obiectivelor private, până la06.11.2017 nu au fost încheiate contracte de arendă. Această situație a fost motivată de APP prin imperfecțiunea cadrului legal, ca urmare nu a fost posibil de legiferat,prin încheierea contractelor de locațiune/arendă sau de vânzare-cumpărare cu agenți economici, posesia/folosința terenurilor proprietate publică a statului aferente construcțiilor private cu suprafața totală pe întreg teritoriul țării de 2987,05 ha129.În acest context, reieșind dincondițiile menționate mai sus, misiunea de audit a efectuat estimările preventive privind plata pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private, constatând că bugetul statului ar putea majora veniturile acestuiacu circa77,0 mil.lei,fapt ce a condus și la neasigurarea egalității în drepturi a participanților la privatizare.

De asemenea, în anul 2016 APP a participat la procesul de privatizare a terenurilor din domeniul privat al statului aferente obiectivelor private, soldat cuîncheierea contractelor de vânzare-cumpărare a acestora, prin care Agenția nu a solicitat de la proprietarii construcțiilor proprietate privată plata pentru folosirea terenului aferentproprietate publică a statului, în condițiile legislației în vigoare. Astfel, în anii 2016-2017 (aprilie) au fost privatizate terenuri proprietate a statului aferente obiectivelor private cu suprafața totală de 26,6 ha, ale căror construcții proprietarii le-au procurat cu 2-3 ani în urmă și pentru care nu a fost asigurată încasarea plății pentru folosirea terenurilor respective de minimum 0,6 mil.lei.

127 HG nr.1428 din 16.12.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente (în continuare – HG nr.1428 din 16.12.2008).128 HG nr.299 din 18.03.2016 „Cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului”.129 Informația din RPP la situația din 01.01.2017 (2023 de terenuri cu suprafața de 2987,05 ha).

39

O situație analogică a fost atestată de audit în UAT din municipiile Soroca, Edineț și Cahul. Astfel, se exemplifică faptul de utilizare a 70 loturi de teren cu suprafaţa totală de 1510,22 ha, înregistrate ca proprietatea „Republicii Moldova”, pe unele din ele fiind amplasate 218 de construcţii private cu suprafaţa totală de 10700,4 m.p. Prin urmare, pe terenurile publice nominalizate sunt amplasate obiecte private fără achitarea plăților pentru folosinţa terenurilor publice în bugetul de stat sau în bugetul local, anual lipsind în aşa mod bugetul public de venituri de la 147,6 mii lei până la 6135,0 mii lei130. Mai mult decât atât, nici pentru un caz nu este concretizat administratorul terenurilor publice nominalizate, utilizarea acestora nu este formalizată prin contracte de arendă/comodat, respectiv, nu sunt stabilite condiții de exploatare a lor, nu sunt apreciate drepturile și obligațiunile entităților utilizatoarea patrimoniului public, nu sunt stabilite condițiile de plată etc.

Terenuri proprietate publică a UAT Neconformarea la cadrul legal-normativ şi insuficienţa procedurilor de control intern au determinat administrarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetul local, astfel fiind afectat potenţialul fiscal bugetar al autorităților publice locale.

APL nu au dat dovadă de responsabilitate în vederea evaluării, impunerii și colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică.

Astfel,în mod regulamentar131, de la proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor și obiectelor private, în cazul în care nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectelor ori întreprinderilor menționate, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului (stabilită în mod unilateral de CL), de până la 10% din prețul normativ al pământului.

Verificarea gestiunii fondului funciar la APL din mun.Soroca și mun.Edineț, a relevat că APLnu au efectuat inventarierea fondului funciar pe care-l administrează, mai cu seamă a terenurilor proprietate publică deţinute de persoanele fizice şi juridice cu drept de posesie şi folosinţă (fără plată), aferente bunurilor private, pentru a stabili regimul de utilizare cu plată (arendă sau vânzare-cumpărare). Prin urmare, CL nu au stabilit mărimea plății pentru folosirea terenurilor proprietate a APL aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor și obiectivelor private, cu suprafața totală de 147,4 ha, ceea ce a condiționat nerealizarea veniturilor bugetaredin folosirea terenurilor menționate în sumă totală de la 3,8 mil.leipână la 19,1 mil.lei132.

De asemenea, pe teritoriul a UAT dinmun.Soroca, mun.Edineț și mun.Cahulau fost atestate 13 blocuri de garaje (cu/fără statut de asociație, cooperativăetc.) și, respectiv, 25 de obiecte înregistrate cu mențiunea „Înregistrareadreptului nu a fost solicitată”, amplasate pe terenurile proprietatea UAT, fără nicio formalizare prin contracte de arendă/folosinţă, suprafața totală fiind de 14,77 ha.Ca urmare, au fost

130 Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.131Art.101 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.132 Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

40

ratate posibilități de acumulare a veniturilor în sumă de la 386,3 mii lei până la 1514,6 mii lei133. Lipsa asociaţiilor de coproprietari în condominiu, inclusiv din cauza neinițierii de către APLa fondării acestora134, a condiționat imposibilitatea administrării eficiente a terenurilor proprietate a UAT aferente blocurilor de locuit.

Astfel, deși potrivit prevederilor art.9 alin.(2) din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000, proprietarii (asociaţia de coproprietari) sunt în drept să ia în arendă terenuri suplimentare adiacente teritoriului condominiului,primăriile mun.Soroca și mun.Edineț,ca proprietari aiBI, administrând defectuos terenurile respective, au admis utilizarea terenurilor adiacenteblocurilor de locuințe pentru alte construcţii,gratis, fără nicio formalizare. Ca urmare, auditul a constatat că,pe terenurile respective,cu suprafaţa totală de 2,45 ha, sunt amplasate 562de construcţii proprietate privată(construcţii accesorii, depozite, garaje, clădiri de producție, clădiri administrative etc.), nefiind calculată plata pentru folosirea terenurilor nominalizate în conformitate cu prevederile legale135, în sumă de la 63,5 mii lei până la 317,7 mii lei136. Neregulile în administrarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente întreprinderilor şi obiectivelor spre privatizare s-au soldat cu neacumularea veniturilor, cu iregularităţi generate de gestionarea şi evidenţa neconformă a patrimoniului public de către APL. Astfel, APL din mun.Soroca și mun.Edineț, contrar prevederilor art.101 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, nu s-au conformat prevederilor menţionate și nu au întreprins măsurile corespunzătoare de legitimare a folosinţei terenurilor proprietate publică locală cu suprafaţa totală de 8,96 hade către 3 SA137, urmare a cărui fapt bugetele locale au fost lipsite de venituri pasibile încasării în sumă totală de la205,8 mii lei până la 1029,3 mii lei.

În alte cazuri, APLdin mun.Cahul și s.Crihana Veche auratat venituri de la 97 mii lei până la 2118,9 mii lei138 de folosirea gratuită a terenurilor proprietate publică cu suprafața totală de 20,98 ha. Controlul neadecvat din partea APL din s.Holercani asupra respectării prevederilor legale139 privind asigurarea încasării veniturilor din vânzarea terenurilor proprietate publică, a cauzat neîncasarea veniturilor respective în bugetul local.Astfel,ca rezultat al negocierilor directe, primăria Holercani a desemnat câștigător SRL ,,Avicomagro” cu care la 24.11.2008 a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a 3 terenuri cu suprafața totală de 39,82 ha140, în sumă de 853,75 mii lei141. Pentru terenul procurat, SRL ,,Avicomagro” a achitat plata în mărime de 10%, sau 85,3 mii lei, iar restul sumei urma a fi achitată până la data de 01.03.2010. Nefiind efectuate plăți pentru terenul procurat în decurs de 8 ani, la 20.07.2016, prin 133 Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.134 Art.16 alin.(2) din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000.135 Art.101 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997. 136 Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.137 SA „Red-Nord”; SA „Drumuri Soroca și Edineț” și SA „Moldtelecom”.138 Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.139Art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.140 Nr.cad. 3835100.410; nr.cad. 3835109.102 și, respectiv, nr.cad. 3835109.103.141 Valoarea de vânzare a terenurilor a constituit 853,75 mii lei, inclusiv: pentru nr.cad. 3835109.103 – 133,00 mii lei; nr.cad. 3835109.102 – 270,75 mii lei; nr.cad. 3835100.410 – 450,00 mii lei.

41

acordul ambelor părți, a fost reziliat142contractul încheiat în 2008, carezultat terenurile revenind în proprietatea APL. Reieșind din aceste condiții, agentul economic s-a folosit gratuit de terenul menționat, însă primăria s.Holercani nu a întreprins măsuri regulamentare pentru a legaliza relațiile apărute. Astfel, bugetul primăriei a ratat venituri din folosirea gratuită a terenului la suma estimată de 75,4 mii lei143, fapt ce contravine prevederilor legale144. CR Cahul nu a manifestat interes pentru obținerea în viitor a unor venituri din darea în arendă/comodat a terenului (nr.cad.1701124030) cu suprafața de 5,892 ha (estimat în scopul impozitării la 4191,9 mii lei) și a 13 bunuri imobile în valoare de bilanț de 10,8 mil.lei amplasate pe acesta. Astfel, Președintele raionului Cahul, ignorând decizia CR Cahul nr.05/06-III din 18.09.2014,a încheiat la data de 25.09.2014, fără a fi organizat concursul de selectare a întreprinderii care va crea parcul industrial145, îl va administra și dezvolta și fără ca acest contract să fie aprobat de către CR Cahul,Contractul de comodat cu SRL „SUD-INVEST COMPANY” (înregistrată la data de 21.05.2014), prin care i-a transmis bunuri în folosință gratuită, pentru ca acesta să obțină venituri din darea în arendă/locațiune a terenurilor, obiectivelor infrastructurii tehnice și de producție, însă fără a efectua anumite investiții.Totodată, i-a fost acordată posibilitatea privatizării terenului la un preț diminuat.În aceste condiții, CR Cahul urmează să rateze venituri în viitor, numai de la darea în arendă a terenului aferent bunurilor imobile, de 22,8 mii lei/an146

(0,3%),sau de 592,8 mii lei147 în perioada de valabilitate a contractului de comodat148, iar în cazulprivatizării acestui teren aferent construcțiilor la prețul normativ al pământului, stabilit în momentul dării acestuia în folosință întreprinderii administratoare după procurarea sau darea în exploatare a construcțiilor și instalațiilor cu destinație industrială și conexe, veniturile ratate vor constitui 10,2 mil.lei. APL din mun. Soroca și mun. Edinețnu și-au exercitat întocmai funcțiile atribuite de cadrul legal149 privind managementul eficient al fondului locativ.În acest context, misiunea de audit denotă că APL nu au asigurat identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.75 din 30.04.2015, nefiind stabilită plata de chirie.Astfel, APL nu au identificat minimum 580 de apartamente neprivatizate din 183 blocuri de locuințe din fondul locativ neprivatizat, respectiv, nu au oficializat relaţiile cu locatarii apartamentelor neprivatizate; nu au contabilizat şi administrat 42apartamente proprietate a APL(conform datelor organului abilitat), în 34 de blocuri de locuințe, cu suprafaţa totală de 1810 m.p. și valoarea cadastrală de 2064,3 mii lei.

142 3 acorduri de reziliere: nr.1482, nr.1483 și, respectiv, nr.1484 din 20.07.2016. 143 Calculul: 621,05 x 65 x 39,8224 x 10% = 160,7 - 85,3 = 75,4 mii lei.144 Art.10 alin.(8) din Legrea nr.1308-XIII din 25.07.1997. 145HG nr.186 din 26.02.2016 „Cu privire la acordarea titlului de parc industrial SRL „SUD INVEST COMPANY”.146 5,892 x 65 x 19873,34 x 0,3% = 22833,27 lei.147 22,8 mii lei x 26 ani = 592,8 mii lei.148 Perioada contractului este de 30 ani – 2 ani (din data încheierii Contractului de comodat – 2014, până la acordarea titlului de parc industrial) – 2 ani (în care urmează să se efectueze racordarea la rețelele de unități publice ale mun. Cahul) = 26 ani activitate. 149Art.77 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 și art.3 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

42

Cele evocate sunt o consecinţă a faptului că APL nu au asigurat atât respectarea prevederilor legale150 în privinţa executării atribuţiilor lor la administrarea locuinţelor, cât şi formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu au transmis acestora în gestiune valoarea clădirilor privatizate.Astfel, persoanele responsabile de gestionarea şi evidenţa fondului locativ nu și-au îndeplinit adecvat obligaţiile.

3.2. Cu privire la gestiunea terenurilor destinate bazinelor acvaticeDarea în arendă a terenurilor aferente obiectelor acvatice de către APL se

efectuează neuniform,cu formularea neclară și vagă a obiectului arendei, ceea ce contribuie la adoptarea unor decizii care determină lipsireabugetelor UAT de mijloace financiare estimate la circa 5013,9 mii lei.

Conform prevederilor art.14 alin.(1) din Legea nr.1102 din 06.02.1997151, pentru evidența și reglementarea folosirii economice durabile a resurselor naturale renovabile, statul stabilește un sistem de standarde și de cerințe tehnico-normative, precum şi un sistem de licențe pentru activitățile din domeniu și folosirea resurselor naturale.De menționat faptul căapele de suprafață, apele râurilor, lacurilor, acumulărilor, canalelorsunt resurse naturale locale proprietate publică a UAT152. Legiuitorul a stabilit regimul de folosință special al apei, sub incidența căruia cade și folosința apei în acvacultură și piscicultură. Urmare celor expuse, cererea de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei se înaintează instituției competente de către proprietar153.

Deoarece Agenția Apele Moldovei a preluat în administrare doar râurile, lacurile naturale și lacurile artificiale clasificate ca obiective strategice, pentru celelalte obiective acvatice lipsește o inventariere.

Verificarea 128 contracte de dare în arendă a terenurilor din fondul apelor cu suprafața de 1114,16 ha,prezentate de către UAT din 5 raioane a relevat lipsa informațiilor privind organizarealicitațiilor/concursurilor privind darea în arendă a acestor terenuri, iar plata anuală de arendă constituie 2010,3 mii lei, sau 1804,34 lei pe un ha.

Auditul menționează că practic toate contractele prezentate sunt întocmite în lipsa unor prevederi clare și exhaustive ce ar stabili obligațiunile arendașilor referitor la obținerea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei,modul de întreținerea bazinelor acvaticestabilit în cadrul normativ154, investițiile necesare, modul de utilizarea teritoriului aferent.În unele contracte155 nu se indică nici plata anuală care urmează a fi achitată de către arendaș. De asemenea, deși art.22 alin.(3) din Legea nr.272 din 23.12.2011 prevede clar situațiile în care folosința apei poate fi

150Art. 8 din Legea nr.75 din 30.04.2015.151Legea nr.1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale (în continuare – Legea nr.1102 din 06.02.1997).152 Anexa nr.1 la Legea nr.1102 din 06.02.1997.153 Art.23 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 (în continuare – Legea nr.272 din 23.12.2011).154 HG nr.977 din 16.08.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor.155 Primăria. com. Peciște, r-nul Rezina a încheiat Contractul nr.2 din 11.01.2016 privind darea în arendă a terenului cu nr.cad. 6734203441, de 2,9605 ha pe un termen de 10 ani; Primăria com. Horodiște, r-nul Rezina a încheiat Contractul nr.01 din 11.01.2016 privind darea în arendă a terenului cu nr.cad. 6721201230, de 1,9 ha și un teren din zona de protecție, fără a fi delimitat, pe termen de 20 ani.

43

limitată sau interzisă,unele contracte conțin clauze abuzive referitor la restricțiile la scăldat și activitățile de agrement, cum ar fi Contractul nr.1/7 din 21.08.2000încheiat de Primăria s. Nicolaeuca, r-nul Orhei cu 3 persoane fizice.

APL nu s-au conformatprevederilorart.9 din Legea nr.1102 din 06.02.1997,prin care reglementarea posesiunii şi folosinței resurselor naturale proprietate publică ține de competența Guvernului şi se realizează prin intermediul organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecția mediului înconjurător și al autorităților administrației publice locale. În majoritatea absolută a cazurilor,terenurilor aferente obiectivelor acvatice le-a fost atribuită categoria deterenuri agricole, ca urmare acestea fiind date în arendă în condițiile terenurilor agricole. Totodată, potrivit contractelor prezentate, destinațiaterenurilor transmise în arendă este cea piscicolă, avicolă, irigare, odihnă și agrement, alte scopuri.

Deși prin cadrul normativ156 a fost stabilită taxa pentru pescuitul industrial/comercial de 9000 lei pentru o tonă de pește, această prevedere se referă doar pentru pescuitul industrial/comercial în obiective acvatice piscicole naturale, nefiind astfel elaborate reglementări pentru bazinele acvatice care aparțin UAT.

Un calcul bazat pe datele mediului științific atestă că un iaz de 50 ha produce anual în mod natural aproximativ 23 tone de peșteîn stadiul de valorificare157, fără intervenții cu furaje, sau în jur de 450-500 kg/ha.Astfel, dacă APL ar aplica pentru obiectivele sale acvatice cadrul normativ care reglementează pescuitul în bazinele acvatice naturale, percepând o taxă pentru pescuitul industrial/comercial, ar putea obține venituri în mărime de 5013,9 mii lei158.

3.3. Cu privire la gestiunea terenurilor proprietate publică ale statului/UAT Absența cadrului de reglementare la determinarea suprafeței terenurilor aferente și adiacente obiectivelor private complică identificarea suprafețelor reale de terenuri și sporește riscul de comercializare a acestora la prețuri reduse, în raport cu cele de piață, fapt ce conduce la diminuarea veniturilor posibile în buget.

Potrivit pct.3 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008159, terenul aferent este compus din suprafața de teren pe care sunt amplasate nemijlocit bunurile imobile (clădiri, edificii, construcții nefinalizate) și terenul adiacent, utilizat în procesul tehnologic și/sau pentru deservirea acestora. Suprafața terenurilor, conform cadrului legal160, utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, obiectivelor private, precum și a terenurilor utilizate în procesul tehnologic, aferente construcțiilor nefinalizate, se aprobă pentru terenurile proprietate publică a statului de ARFC, iar pentru terenurile proprietate publică a UAT – de consiliile locale conform unui regulament aprobat de Guvern. Terenul folosit în excedent, nefolosit pentru necesităţile tehnologice, trece, respectiv, în fondul de rezervă al APL sau în administrarea APP.

156 Anexa nr.1 la Regulamentul privind autorizarea pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale, aprobat prin HG nr.888 din 06.08.2007.157 http://albuflorin.ro/piscicultura-pe-intelesul-tuturor/.158 1114,16 ha X 0,5 tone/ha =557,1 tone X 9,0 mii lei = 5013,9 mii lei.159Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008160 Pct.7 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

44

În perioada 2016-2017 (luna aprilie), potrivit informației prezentate de APP, au fost privatizate terenuri proprietate a statului aferente obiectivelor private cu suprafața totală de 26,6 ha, valoarea încasată la data încheierii contractelor fiind de 16,7 mil.lei161.

Rezultatul procedurilor de audit denotă că, în unele cazuri, suprafețele terenurilor aferente obiectivelor private ce au fost privatizate nu sunt folosite de către proprietarii acestora în procesul tehnologic, iar ARFC și APP/APL urmau să se informeze despre terenurile folosite în excedent de către proprietarii ce au cerut cumpărarea terenurilor aferente, în urma cărui fapt acestea să fie trecute în administrarea APP sau APL.

Astfel, conform contractului de vânzare-cumpărare din 01.02.2016, a fost vândut unei persoane fizice terenul (nr.cad. 3152111211) aferent construcției de 1000,1 m.p. (procurată din 2013), amplasată pe suprafața de 1,052 ha, la valoarea de 29,4 mii lei. Rezultatul verificării informațiilor incluse în dosarul cadastral atestă faptul că lipsește confirmarea prin care suprafața terenului aferent construcției este folosită în procesul tehnologic și este stabilită în conformitate cu prevederile documentelor normative în construcții și normelor de urbanism, în baza schemei terenului aferent, elaborate de o întreprindere licențiată în domeniul urbanismului conform cadrului regulamentar162. Astfel, reieșind din suprafața de teren aferent pe care este amplasată construcția conform planului cadastral al bunului imobil de 0,10 ha, față de terenul total aferent de 1,052 ha, se presupune o suprafață exagerată față de suprafața la sol a construcției.

O situație analogică s-a constatat și în cazul terenului aferent obiectivului privat cu nr.cad.7123120062, privatizat de către o persoană fizică la suma de 36,6 mii lei, unde suprafața acestuia de 0,21 ha depășește suprafața terenului sub construcție de 65,7 m.p. (0,006 ha).

În alt caz, în baza contractului nr.955 din 11.04.2017163 a fost privatizat de cătreSRL„Indferotrans” un teren proprietate publică a statului aferent construcțiilor private (nr.cad.0100302169), cu suprafața totală de 6,2003 ha, la valoarea de 8,1 mil.lei, fiind achitată la data încheierii contractului 50% din suma totală, ceea ce constituie 4,1 mil.lei. De menționat că, potrivit datelor din RBI, terenul menționat este estimat în scopul impozitării în sumă totală de 30,0 mil.lei. Conform datelor RBI, pe terenul menționat la data procurării acestuia erau înregistrate 7 construcții164. Ulterior(la 1-5 luni de la procurare), terenul a fost împărțit în 9 bunuri imobile separate165, după care 6 terenuriau fost comercializate unor agenți economici fără construcții și doar la 2 agenți economici a fost vândut terenul aferent construcțiilor cu nr.01,nr.02,nr.03 și nr.04.Prin acțiunile de separare a terenurilor pe care au fost înregistrate BI fără construcții se confirmă faptul că terenul privatizat nu se utiliza în totalitate pentru deservirea construcțiilor. De asemenea, ca și în cazurile precedente, 161 Informația privind încasările în bugetul de stat la cod Eco 371210 pe anul 2016.162 Pct.19 din HG nr.1428 din 16.12.2008.163 Contractul nr.955 din 11.04.2017, încheiat cu SRL „Indferotrans” (c/f 1003600025966).164 Nr.01 – cu suprafața de 90,5 m.p; nr.02 – 34,0 m.p; nr.03 – 63,5 m.p; nr.04 – 29,6 m.p; nr.05 – 19,2m.p.; nr.06 –1406,3 m.p., și nr.07 – 9,9 m.p.165 RBI: nr.cad. 0100302908; nr.cad. 0100302909; nr.cad. 0100302910; nr.cad. 0100302911; nr.cad. 0100302912; nr.cad. 0100302913; nr.cad. 0100302914; nr.cad. 0100302915 și nr.cad. 0100302916.

45

în dosarul cadastral nu este confirmarea prin care suprafața terenului aferent construcției privatizate este folosită în procesul tehnologic și este stabilită în conformitate cu prevederile documentelor normative în construcții și normele de urbanism, fapt ce presupune o exagerare de suprafață.Mai mult decât atât, potrivit datelor înscrise în RBI, modul de folosință a terenului menționat este stabilit „pentru construcții”, însă conform înscrierilor din titlul de autentificare a deținătorului acestui teren, este înscris cu destinația „pentru transport”. Prin urmare, contrar prevederilor art.75 din Codul funciar,a fost schimbată categoria terenului din destinație specială în teren pentru construcții, în lipsa aprobării acestuia în modul stabilit, fapt ce a condus la partajarea terenului în mai multe bunuri imobile. Lipsa unui mecanism clar în administrarea terenurilor proprietate publică în utilizarea terenurilor conform destinației stabilite generează ocuparea abuzivă a terenurilor proprietate publică, încălcând grav legislația funciară.

Potrivit art.13 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, fondul forestier face parte din bunurile domeniului public nepasibile de privatizare. Totodată, conformart.20 din Legea nr.591-XIV din 23.09.1999166, agenții economici care doresc să obțină terenuri pentru construcția și amplasarea în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activități economice și sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri și odihnă, obiective cu caracter cultural și artistic, întreprinderi ale alimentației publice, chioșcuri, pavilioane), solicită acordul APL și al APC pentru mediu. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafața terenurilor și condițiile de desfășurare a activității ulterioare se determină în baza documentației de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate în modul stabilit. Reieșind din prevederile menționate mai sus, misiunea de audit a efectuat verificări privind administrarea terenurilor proprietate publică a statului cu destinația „Fondul forestier”, unde s-au constatat unele abateri de la cadrul regulamentar.

Astfel, potrivit datelor din RBI, pe terenul cu nr.cad. 0100118258, cu suprafața totală de 175,3 ha au fost identificate 4 construcții cu suprafețe de 99,8 m.p.; 233,3 m.p.; 82,7 m.p. și 94,5 m.p. Drept rezultat al verificării dosarului cadastral s-a constatat că terenul nominalizat este transmis în folosință Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, potrivit titlului de autentificare a deținătorului de teren. Inițial, în temeiul încheierii Judecătoriei sect.Râșcani167, la 20.03.2013 construcțiile caificateca fiind case de locuit individuale nefinalizate au fost înregistrate în RBI după 4 persoane fizice. Acestea, după o lună de la înscrierea în RBI, respectiv, la 18.04.2013,02.05.2013 și24.05.2013, sunt vândute altor 4 persoane fizice în baza contractelor de vânzare-cumpărare cu nr.2456; nr.2454; nr.2889 și nr.3553. După 2 ani de la cumpărare, la 01.04.2015 aceste construcțiisunt din nou vândute altor 2 persoane fizice, în baza contractelor de vânzare-cumpărarecu nr.2205, nr.2207, nr.2209 și nr.2211,pecare s-a aplicat sechestrul pe construcții în vederea asigurării acțiunii de judecată depusede Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală împotriva acestor persoane privind declararea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare. Deșiau fost întreprinse unele acțiuni, organele 166 Legea nr.591-XIV din 23.09.1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi urbane (în continuare - Legea nr.591-XIV din 23.09.1999).167 Încheierea judecătoriei sect.Râșcani, nr.dosarelor 2-14227/12; 2-14323/12;2-14324/12; 2-14338/12 din 25.01.2013.

46

administrative de specialitate nu au aplicat măsuri de sistarea lucrărilor de construcție abuzivă. În consecință, neîntreprinderea măsurilor prompte și reale în vederea eliberării terenurilor ocupate abuziv constituie un element de stimularea răspândiriiacestui fenomen de încălcare a cadrului legal. În anul 2017, în mun.Chișinău auditul a constatat folosirea ilegală168 a terenului public cu nr.cad. 0100104752din zona spațiilor verzi de către SRL ,,Electro Brand”, prin desfășurarea activității comerciale ilegale, care s-a soldat cu prejudicierea bugetului în sumă de 126,0 mii lei. (Detalii aferente acestui subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). Auditul a stabilit că în mun.Chișinău și în alte APL majoritatea terenurilor destinate pentru construcție sunt date în arendă și nu sunt comercializate prin licitație. Această situație,economic, nu este justificată deoarece, la expirarea contractului de arendă, proprietarul acestuia nu-l va mai putea utiliza în alt scop, pe acesta existând deja construcții proprietate privată a altor persoane, și nu-l va putea da în arendă altor persoane decât celor ce au efectuat construcția. Ulterior, după darea în exploatare a construcțiilor,unele terenuri sunt privatizate aplicându-se coeficienți de diminuare a prețurilor pentruterenurile aferente. Prin urmare, cazurile descrise în continuare ne permit să concluzionăm despre gestiunea ineficientă a acestor terenuri.

Totodată, auditul denotă că, având obligația și capacitatea de a activa în spirit de diligență gospodărească, CMC și PMC puteau institui un PPP asupra terenurilor date în arendă pentru construcție și să participe direct, potrivit statutului de proprietar al terenurilor, la negocierea condițiilor oferite de un potențial investitor, asigurându-și astfel o cotă mult mai mare din bunurile imobile care ar trece în proprietatea municipală.

Misiunea de audit a identificat următoarele situații: În privința terenului din domeniul public cu nr.cad.0100311031, cu destinația „pentru exploatarea ulterioară a parcării auto”, auditul denotă că PMC, prin nerespectarea mai multor prevederi legale, nu a combătut construcția ilegală pe terenul cu suprafața de 0,4259 ha, a tolerat existența relațiilor funciare cu persoane intermediare în privința terenului în cauză, ceea ce a favorizat însușirea ilegală de către acestea a unor venituri de 100,0 mii euro, prin înscenarea înstrăinării terenului ca propriu, acestea de fapt fiind proprietate municipală. Astfel, dacă PMC ar fi vândut din start terenul, prin licitație sau concurs conform legislației în vigoare, ar fi putut încasa venituri înbugetul municipal de circa 425,9 mii euro, sau 8730,9 mii lei169(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). Auditul denotă că, prin acțiunile CMC și PMC expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit, a fost înstrăinat terenul municipal cunr.cad.0100311032,cu suprafața de 0,034 ha și destinația„pentru exploatarea ulterioară a pavilionului comercial cu terasă de vară”, fiind trecut în acte ca teren aferent construcției neautorizate. Ca urmare, terenul a fost vândut la prețulde 53,4

168Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 și art.2, art.3 și art.5 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996.169Calculul:0,4259 ha x 100 x 10000 euro (preț Ciocana) x 20,5 lei/euro = 8730,9 mii lei.

47

mii lei. Astfel, PMC, ignorând procedura legală170 de vânzare a terenului municipal prin licitație sau concurs, încălcând principiul de transparență decizională, principiile urbanistice de dezvoltare și amenajare a teritoriului, a permis acapararea unui teren, fapt ce a prejudiciat direct bugetul municipal cu circa 34,0 mii euro, sau cu 643,6 mii lei171 la prețul de piață. Relațiile funciare privind terenul cu nr.cad. 0100415014, amplasat în str.Carierei nr.5 prezintă un exemplu elocvent de însușire de către persoanele intermediare a profiturilor aferente gestiunii terenurilor proprietate municipală. Astfel, fără respectarea procedurii legale de vânzare a terenurilor prin licitație sau concurs, încălcând principiul de transparență decizională, principiile urbanistice de dezvoltare și amenajare a teritoriului, principiul liberei concurențe, prin încheierea contractului de arendă funciară pentru construcție,CMC și PMC au pierdut drepturile asupra terenului cu valoare comercială net superioară, bugetul municipal fiind lipsit de încasări,începând de lasuma de 2200,6 mii euro, sau 45112,2 mii lei172(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). În caz de vânzare la prețul de piață a terenurilor (nr.cad.0100313818 și nr. cad.0100405053) cu suprafața totală de 1,455 ha (0,845 ha + 0,610 ha), date în arendă pentru construcție (SRL„Teodolit” și SRL„Glorinal”), auditul denotă că bugetul local putea fi suplinit cu un venit de 1697,8 mii euro, sau de 34804,9mii lei în prețuri curente173. Nerespectarea prevederilor legislației în vigoare174 de către factorii de decizie ai APL ale mun.Chișinău la gestiunea terenului cu nr.cad.0100101821, cu suprafața de 1,48 ha, pentru „construcția unui cartier locativ cu regim redus de înălțime”, contractat cu SA „AVANTAJ-AV”. La privatizarea terenului aferent acestor construcții a fost utilizat incorecttariful pentru calcularea prețului normativ al terenului,ceea ce a cauzat ratarea posibilelor venituri din realizarea acestui teren în sumă de 837,2 mii lei (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). Factorii de decizie ai APC și PMC nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu și nu au asigurat respectarea cadrului legal existent nici la gestiunea terenurilor din str.Ginta Latină nr.12, drepturile de proprietate asupra căruia sunt incerte (nr.cad. 0100312245).De asemenea a fost tolerată utilizarea neautorizată a unui teren cu suprafața de circa 0,07 ha (din terenul cu nr.cad. 0100312423). Nu a fost asigurată transmiterea la APL a unui obiectiv sportiv (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). Pe terenul cu nr.cad. 01001011040 și suprafața de 0,187 ha, inclus în lista terenurilor municipale cu destinația „Amenajarea teritoriului”, potrivit datelor din RBI nu sunt înregistrate construcții, dar din imaginea ortofoto se vizualizează că acesta este îngrădit cu un gard comun cu un alt teren proprietate municipală (nr.cad.

170 Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.171 Calculul: 0,034 ha x 100 x 10000 euro/ar (preț Ciocana) x 20,5 (curs euro) = 697,0 mii lei - 53,4 = 643,6 mii lei.172 Calculul: 4956,3 m.p. x 444 euro/m.p. x 20,5 lei/euro = 45112,2 mii lei.173 1826,2 - 198,5 + 70,1 = 1697,8 mii euro x 20,5 lei/euro = 34804,9 mii lei.174Art.9 și art.10 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

48

0100101393, de 0,34 ha), inclus în lista cu destinația „Complex sportiv”. De menționat că în RBI se indică că terenul cu nr.cad. 0100101393 a fost arendat în perioada 25.07.2003 - 25.07.2008 de SRL „ECO-SPORT”, alte contracte de arendă nefiind înregistrate, iar în prezent pe acest teren sunt înregistrate 6 imobile care aparțin persoanelor private, având un grad diferit de finalizare, construite în baza autorizaţiei nr. 545/05 din 12.07.2005. Astfel, terenul cu nr.cad. 0100101393 nu va putea fi folosit conform destinației inițiale, deci bugetului municipal va fi lipsit de venituri estimate la circa 1020,0 mii euro, sau 20910,0 mii lei175. Potrivit datelor din RBI, pe terenurile publice din domeniul public cu nr.cad. 01001011041, cu suprafața de 0,1031 ha și cu nr.cad. 01001011042, de 0,2505 ha nu sunt înregistrate construcții, dar din imaginea ortofoto se vizualizează că sunt amplasate mai multe construcții de soluție arhitecturală identică, care sunt înregistrate în RBI pe terenul învecinat cu nr.cad. 0100101352, care anterior a fost dat în arendă pentru „proiectarea și construcția unui centru de agrement și distracții pentru copii, adiacent teritoriului parcului „Valea Trandafirilor”176. De fapt, pe terenul dat în arendă nu exisă niciun centru de agrement și distracție pentru copii, acesta fiind împărțit în mai multe loturi177. Terenul cu nr.cad. 0100101780, de 0,0705 ha a fost dat în arendă funciară firmei „Chișinău Real Estate Holding” SRL cu plata de arendă de 2,9 mii lei, arendașul acumulând la situația din 01.01.2017 o datorie de 36,2 mii lei. Totodată, alte terenuri178 cu o suprafață totală de 0,4241 ha, se consideră proprietate municipală, darca rezultat al construcției clădirilor capitale acestea și-au pierdut calitatea inițială și pe viitor nu vor putea fi utilizate conform destinației stabilite. Astfel, auditul constată lipsirea bugetului municipal de venituri estimate la circa 1272,3 mii euro, sau 26082,2 mii lei179. Un alt exemplu de gestionare neconformă a fondului funciar reprezintăvânzarea terenuluicu nr.cad. 0100119250 din strada Grădina Botanică. Astfel, prin Decizia CMC180 s-a decis privatizarea de către SA ,,Transcon-M” a terenului aferent cu suprafața de 1,0087 hala prețul normativ pentru construcții. Drept urmare a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2699 din 18.09.2013, în care se indica prețul de vânzare-cumpărare a terenului aferent de 926,7 mii lei. La calcularea prețului de vânzare-cumpărare al terenului a fost aplicat tariful pentru o unitate grad-hectarde 13897,44 lei, în loc de cel reglementat de 19873,34 lei/grad-ha.Ca rezultat al acțiunilor în cauză, auditul constată că bugetul municipal a fost prejuduciat în sumă totală de 398,5 mii lei181.

Anterior CCRM a constatat un caz similar cu implicarea aceluiași agent economic182, acțiunile lui prejudiciind bugetul municipal cu 3,1 mil.lei. În opinia 175 Calculul: 0,34 ha x 100 x 30000 euro/ar x 20,5 lei/euro = 20910,0 mii lei.176 Decizia CMC nr.22/18-3 din 26.09.2002 și Decizia CMC nr.6/31-1 din 19.05.2009. 177 Nr.cad.: 0100101352; 01001011041; 01001011042; 01001011043; 0100101780. 178 Terenul cu nr.cad. 01001011041 – 0,1031 ha; terenul din domeniul public cu nr.cad. 01001011042 – 0,2505 ha; terenul cu nr.cad. 0100101780 – 0,0705 ha.179 Calculul: 0,4241 ha x 100 x 30000euro/ar x 20,5 lei/euro = 26082,2 mii lei.180 Decizia CMC nr.7/59 din 05.09.2013 „Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivelor private ale Societății pe acțiuni „Transcon-M” din str. Gradina Botanică 5/2”. 181 Calculul: 1,0087 ha x 65 x 19873,34 lei x 0,9 x 1,13 = 1325,2 mii lei; 1325,2 mii lei - 926,7 mii lei = 398,5 mii lei. 182 HCC nr.30 din 26.07.2016 „Privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun.Chişinău pe anii 2014-2015”.

49

auditului, se conturează situația cu indici de fraudă cu aplicarea unor scheme de favorizare a unui agent economic. Ulterior, în anul 2015 agentul economic respectiv a obținut de la PMC o autorizare de construire a uzinei de beton cu depozite183 pe acest teren. În anul 2016, UAT Cahul nu a asigurat, la efectuarea tranzacțiilor funciare, conformitatea acestora cu cadrul legal în vigoare, fapt ce a condiționat prejudicierea bugetului local în sumă de 3229,6 mii lei, urmare a vânzării terenului cu suprafața de 2,94 ha. Deși prețul de vânzare a terenului în cauză a fost diminuat, UAT a acordat și eșalonarea plăților pentru o perioadă de 3 ani.Conform Deciziei CO Cahul nr.1/21 (8/21) – XXIV din 23.02.2012, a fost completată decizia precedentă nr. 6/10 – XXIV din 01.12.2011, prin care terenul aferent obiectului privat cu suprafața de 3,31 ha aprobat spre vânzare SA „USBA” a fost divizat în două loturi: cu nr.cad.1701124154 cu suprafața de 0,36 ha (unde înregistra o construcție privată) și cu nr.cad.1701124148 cu suprafața de 2,94 ha (lipsa construcțiilor), cu încheierea separată a contractelor. Prin urmare, terenul de 0,36 ha a fost vândut de către UAT Cahul la 03.05.2012, la prețul normativ al terenului aferent cu 99,4 mii lei.

Ulterior, la 03.08.2016 primăria mun.Cahul, fără a lua în considerare că terenul cu nr.cad.1701124148 (cu suprafața de 2,94 ha), era liber deconstrucții, a vândut SA „USBA” la prețul normativ al pământului aferent construcțiilor (stabilit prin aplicarea coeficientului de diminuare) în sumă de807,4 mii lei, care potrivitprevederilor legale urma să fie vândut prin concurs sau la licitație la prețul nu mai mic ca prețul normativ al terenului, estimat la suma de 4037,0 mii lei184. Prin ignorarea prevederilor legale185, APL ale mun.Cahul, în urma efectuării tranzacției de vânzare a terenului de 2,94 ha, a ratat venituri în sumă de 3229,6 mii lei.

Totodată, conform prevederilor contractului de vânzare-cumpărare a acestui teren, UAT Cahul nu a ținut cont de prevederile art.4 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, prin care este stabilit că la vânzarea-cumpărarea terenului proprietate publică cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu prețul normativ al pământului prevăzut pentru destinația respectivă, acordând eșalonarea achitării plății în sumă de 403,7 mii lei pe o perioadă de trei ani, cu indexarea lor în funcție de nivelul inflației, calculate la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în mărime de cel puțin 33,6 mii lei, deși suma trebuia achitată timp de o lună. În alt caz, nerespectând prevederile legislației în vigoare186, SRL „Topconstruct BNN”, potrivit prevederilor contractului de vânzare-cumpărare a terenului la licitația cu strigare din 12.03.2017, i-a fost acordat dreptul de eșalonare a plății în mărime de 50% (250,0 mii lei) din prețul de vânzare a terenului (nr.cad.1701124005), cu suprafața de 0,29 ha, pentru o perioadă de 3 ani, cu indexarea în funcție de nivelul inflației, calculate la data încheierii contractului în mărime de cel puțin 20,8 mii lei.

183 Autorizațiile de construcție nr.12-c/15 din 05.02.2015; nr.12-a/17 din 10.03.2017.184 2,9483 ha x 65 x 19873,34 lei x 1,06 = 4037,0 mii lei.185Art.3 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.186 Art.4 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

50

Primăria mun.Bălți nu a asigurat gestionarea regulamentară a terenului cu nr.cad. 0300305.352,cu suprafața de 0,1570 ha, înregistrat ca proprietate municipală conform deciziei CMB nr.10/31 din 31.10.2013 și ulterior, în lipsa construcției, a fost vândut ca teren aferent, prin ce bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă de aproximativ 2669,5 mii lei.

La 28.11.2013, prin decizia CMB nr.11/39, terenul respectiv a fost transmis prin licitație în arendă cu destinația „parcare auto”, la prețul de vânzare a dreptului de arendă în sumă de 93,5 mii lei, pentru care la 16.06.2014 a fost semnat contractul cu o persoană fizică pe un termen de 2 ani, cu plata anuală de arendă de 17,7 mii lei. Ulterior, la solicitarea persoanei fizice, prin decizia CMB nr.1/35 din 26.02.2015, a fost modificată destinația terenului „din parcare auto” în „construcția unui obiect”. Deși, potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei funciare a Primăriei mun.Bălți, șefa Direcției Relații Funciare a prezentat avizul negativ la proiectul de decizie, în partea ce ține de subiectul cu privire la vânzarea terenului menționat, acest fapt nu a fost luat în considerare.

În scurt timp (peste 35 de zile calendaristice) CMB, prin Decizia nr.2/8 din 02.04.2015, contrar prevederilor regulamentare187, a vândut terenul la prețul de 354,9 mii lei aceleiași persoane fizice ca teren aferent, deși pe acesta lipseauconstrucții. Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la 09.04.2015. Cancelaria de Stat, la data de 25.04.2015 (peste 23 de zile), prin notificarea nr.1304/OT-384, a emis decizia de abrogare a prevederilor expuse în decizia CMB nr.2/8 din 02.04.2015 privitor la vânzarea terenului menționat. În acest interval de timp(17 zile) de la încheierea contractului (09.04.2015) și până la data notificării de către Cancelaria de Stat (25.04.2015), terenul menționat a fost vândut de 3 ori. Astfel, chiar a doua zi, pe 10.04.2015, persoana fizică a efectuat prima tranzacție de vânzare-cumpărare a terenului cu altă persoană fizică, a doua a fost pe 04.05.2015 cu o altă persoană și a treia – pe 11.06.2015, cu fiica acestuia care avea doar 4 ani, donându-i acest teren care în prezent este noul lui proprietar.

Cele relatate denotă lipsa de responsabilitate din partea autorității decizionale în gestionarea eficientă a patrimoniului public, soldată cu ratarea veniturilor bugetare. În scopul facilitării unor persoane de a obține drepturi preferențiale la deținerea unor terenuri și de a face imposibilă rezilierea ulterioară a contractului de arendă funciară sau neprelungirea acestuia, precum și de a satisface pretențiile unor terți care ar manifesta interes față de aceste terenuri, PMC, în lipsa acordului expres al proprietarului terenului (CMC), a acordat acestor persoane permisiunea/autorizarea de a efectua construcții capitale pe terenurile respective. Ca urmare, terenul își pierde calitatea sa inițială188, iar CMC, inclusiv instanțele judecătorești, sunt plasate în situația de a recunoaște faptul împlinit, manifestat prin bunul existent și edificat în baza autorizației de construcție și ale cărei căi de atac sunt practic epuizate. Ulterior, aceste construcții se înregistrează în RBI, după care terenul arendat se privatizează ca teren aferent cu aplicarea prețului normativ al terenului, care este cu mult mai mic decât prețul de piață.Deci, înstrăinarea 187Pct.3 și pct.7 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008.188 Art.885 din Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

51

proprietății municipale se face fără concurs sau licitație, în mod netransparent și în detrimentul bugetului municipal.Această situație este o consecință a utilizării neclare și vagi a terminologiei de specialitateși a formulării incorecte a scopului și obiectului autorizării etc., ceea ce cauzează informarea eronată a CMC și adoptarea unor decizii viciate. Pentru arenda terenurilor nr.cad. 0100104065 și 0100104739 din bd. Decebal nr.22/3în perioada 2003-2016 SRL ,,Drîgvali-Natali” a încheiat cu PMC 4 contracte, două dintre care au fost reziliate înainte de termenul stabilit, fără indicarea motivelor. Potrivit acestor contracte, scopul arendei terenurilor a evoluat de la amplasarea unui grup de gherete189, în exploatarea complexului de gherete190, apoi în reconstrucția obiectivului existent în obiectiv comercial și de alimentație publică191, până la exploatarea obiectivului comercial și de alimentație publică cu încăperi auxiliare192, ceea cecontravine prevederilor art.885 din Codul civil. Acest fapt a permis agentului economic edificarea pe terenul public a bunului imobil.

De asemenea, fără prevederi bine definite a tipului construcției, au fost eliberate documentele permisive de construcție și actul de recepție finală193, ceea ce a permis înregistrarea în RBI a dreptului de proprietate asupra grupului de gherete (deși cadrul legal nu indica grupul de gherete ca bun imobil), înscris care produce o legătură între beneficiar și proprietarul lotului și permite acestuia să obțină autorizație pentru reconstrucție194.Prin această acțiune s-a ajuns la o construcție capitală, deși în situația inițială destinația contractării a constituit amplasarea (provizorie) unei gherete fără drept de privatizare.

De menționat că în anul 2013, PMC, în lipsa deciziei CMC, a schimbat abuziv destinația lotului din ,,reconstrucția obiectivului existent” în ,,construcția unui obiectiv comercial din contul demolării gheretelor existente”, eliberând documentele permisive în acest sens195. Auditul atenționează că reconstrucția unor gherete 189 Contractul nr.3797/2003 din 16.06.2003, având destinația terenului: ,,proiectarea și amplasarea unui grup de chioșcuri pentru comercializarea florilor, din elemente prefabricate, ușor demontabile (provizoriu)”.190 Contractul nr.5001/2009 din 19.03.2009, având destinația terenului: ,,pentru exploatarea complexului de gherete pentru comercializarea florilor, provizoriu”.191 Contractul nr.5949/2011 din 19.03.2011, valabil până la 19.03.2019, cu destinația terenului ,,pentru reconstrucția obiectivului existent în obiectiv comercial și de alimentație publică, cu încăperi auxiliare” (decizia CMC nr.1/27-6 din 11.02.2011).192 Contractul nr. 6464/2014 din 20.05.2014, cu destinația lotului nr.1 și nr.2 al terenului ,,pentru exploatarea obiectivului comercial și de alimentație publică cu încăperi auxiliare”.193 Certificatul de urbanism nr.4901 din 20.06.2003, pentru întocmirea documentației de proiect cu privire la amplasarea unui grup de chioșcuri pentru comercializarea florilor, din elemente prefabricate, ușor demontabile (semnat de viceprimar, arhitectul-șef); Autorizația de construcție nr.749 din 16.09.2003 cu privire la executarea lucrărilor de amplasare a unui grup de chioșcuri pentru comercializarea florilor, din elemente prefabricate, ușor demontabile (semnat de viceprimar, arhitectul-șef); procesul-verbal de recepție finală nr.01 din 04.01.2004, în care se propune spre recepționare grupul de chioșcuri pentru comercializarea florilor din bd. Decebal nr.22 (semnat de comisia de recepție finală indicată în procesul-verbal).194 Certificatul de urbanism nr.595/11 din 01.07.2011, pentru întocmirea documentației de proiect referitor la reconstrucția obiectivului existent în obiectiv comercial și de alimentație publică, cu încăperi auxiliare; Autorizația de construcție nr.766 din 28.12.2012, pentru executarea lucrărilor de reconstrucție a obiectivului existent în obiectiv comercial și de alimentație publică, cu încăperi auxiliare (semnată de viceprimar și secretarul CMC).195 Certificatul de urbanism nr.308/13 din 18.05.2013 privind ,,elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui obiectiv comercial și alimentație publică cu încăperi auxiliare (D+P+1E) din contul demolării gheretelor existente, în limitele hotarelor terenului arendat” (semnat de viceprimar; secretarul CMC; arhitectul-șef interimar); Autorizația de construcție nr.247 din 24.06.2013 pentru executarea lucrărilor de construcție a unui obiectiv comercial și de alimentație publică cu încăperi auxiliare (D+P+1E), în limitele hotarelor terenului arendat” (semnată de viceprimar și secretarul

52

înseamnă a reface, a rezidi obiectivul existent, iar prin construcțiese înțelege executarea unor lucrări de zidire, care nu au legătură cu obiectele existente. Ulterior,PMC, în baza deciziei CMC nr.4/18-12 din 13.05.2014, a dat suplimentar în arendă aceluiași agent economic două terenuri din bd. Decebal nr.22/3, cu numerele cadastrale: 0100104065, de 0,0151 ha, și 0100104739 – de 0,0199 ha, având destinația lotului ,,pentru exploatarea obiectivului comercial și de alimentație publică cu încăperi auxiliare”. În cazul înstrăinării terenului la preț de piață, bugetul municipal ar fi încasat circa 45,3 mii euro, sau 906,0 mii lei196. În același timp, conform actului de verificare al DGAURF din 26.10.2017, la contractul de arendă nr.6464 din 2014 au fost efectuate achitări la bugetul municipal în sumă totală de 56,8 mii lei, din care 35,5 mii lei reprezintă plățile în avans. În cazul terenurilor arendate cunr.cad. 0100207302,cu suprafața de 0,11 ha, și cunr.cad. 0100207303,cu suprafața de 0,0453 ha, din bd. Ștefan cel Mare nr.3, mun. Chișinău, transmise SRL „Iralina”,a avut loc atribuirea acestora în arendă funciară netransparent, fără a fi expus la licitație un teren. Terenul respectiv a fost parte a terenului vecin, folosit pentru parcare auto. În cazul privatizării terenului cu suprafața de 0,11 haca teren aferent construcțiilor,bugetul municipal va fi lipsit de venituri de circa 330,0 mii euro, sau de 6765,0 mii lei197(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12la prezentul Raport de audit). Faptul dării în arendă SRL „Dione” a terenului cu nr.cad.0100113044,cu suprafața de 0,2723 ha pentru construcția parcării supraetajate, facilitează intenția beneficiarului de a obține drepturi preferențiale la deținerea terenului, care ulterior poate fi privatizat ca teren aferent, cu aplicarea prețului normativ al terenului, fiind cu mult mai mic decât prețul de piață. În cazul vînzării terenului prin licitație s-ar putea încasa în bugetul municipal circa 816,9 mii euro, ceea ce se echivalează cu circa 16746,5 mii lei198(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). APL ale mun. Chișinău gestionează ineficient resursele funciare, lipsind o abordare de apărare a intereselor financiare și urbanistice ale municipiului. Ca urmare, în detrimentul intereselor publice sunt satisfăcute interesele private care sistemic acaparează proprietatea publică folosindu-se de lacunele legale existente și de pasivitatea funcționarilor publici municipali. Urmare a acțiunilor întreprinse și impactului acestora, se constată că PMC, prin instituțiile sale abilitate, nu a întreprins măsuri de inventariere a resurselor sale funciare, nu a acordat și nu a înregistrat corespunzător statutul terenului, iar neglijența circumstanțelor date a permis alocarea acestuia fără concurs și licitație în proporție neargumentată, fiind calificat drept ,,aferent” pentru un obiectiv edificat fără permisiunea proprietarului terenului în persoana CMC. Alocarea unei suprafețe excesive de terenoferă posibilitate beneficiarului să-l divizeze ulterior.Astfel, imobilul de pe terenul cu nr.cad. 0100213670a fost divizatîn două bunuri imobile independente, unul fiindvîndut către o persoană juridică, în vederea edificării unui bloc de locuințe, sfidând astfel

CMC).196 Calculul: 0,0151 ha x 100 x 30000 euro/ar x 20,0 lei/euro = 906,0 mii lei.197 Calculul: 0,11 ha x 100 x 30000 euro/ar (preț Centru) x 20,5 lei/euro = 6765,0 mii lei.198 Calculul: 0,2723 ha x 100 x 30000 euro/ar x 20,5 lei/euro = 16746,5 mii lei.

53

prevederile art.6 și art.7 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996. Astfel, auditul denotă că prețul de piață alunui terencu suprafața de 0,065 ha din această zonă (sectorul Centru) ar putea ajunge la 20.000 euro, iar la cursul de 20,5 lei pentru un euro s-ar fi putut încasa suma de 2665,9 mii lei199(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). APL din mun. Chișinău acordă dreptul de efectuare a construcțiilor fără a fi asigurat dreptul de deținere a terenului de către beneficiarul construcției. Un exemplu elocvent poate servi Decizia CMC nr.11/8 din 31.10.2017 „Despre concepția privind construirea unui bloc auxiliar la Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” și a unui grup sanitar public în Scuarul Catedralei”. De menționat că, construcția trebuie efectuată atât pe terenul cu nr.cad. 0100519.223, cu suprafața de 475 m.p. (aferent unei construcții de 90 m.p.), cât și pe terenul cu nr.cad. 0100519.246, care, conform Deciziei nr.6/28 din 27.06.2013, este teren din domeniul public al mun.Chișinău, destinat unui parc public (zonei verzi), iar efectuarea construcțiilor în zona verde este interzisă. De menționat că APL nu au încheiat cu proprietarii construcției de pe terenul cu nr.cad. 0100519.223 un contract de arendă a terenului respectiv, prin ce au prejudiciat bugetul municipal. În cazul existenței unor litigii privind înstrăinarea în baza deciziilor de judecată a unor terenuri municipale fără acordul APL, pînă la pronunțarea deciziei definitive, cu terenurile date sunt înfăptuite mai multe tranzacții, ceea ce permite beneficiarilor finali invocarea bunei credințe, deci pierderea de către APL a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri. Astfel, 20 de terenuri cu suprafață totală de 2,7991 ha proprietate a mun.Chișinău, care au fost înstrăinate fără participarea CMC, au deja proprietari noi. Prejudiciul cauzat poate fi estimat la un preț de piaţă (calcul efectuat în baza preţului de piață reieșind din amplasarea acestora) de aproximativ 5,5 mil. euro, echivalentul a 117,2 mil.lei. Această înstrăinare s-a efectuat fără acordul CMC, prin instanțele de judecatăși executorii judecătorești, care nu au ținut cont de recomandările făcute la acest subiect de către Curtea Supremă de Justiție200(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). Modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nouformate pentru construcția caselor individuale de locuit necesită îmbunătățiri regulamentare.

Astfel, în anul 2015 CMC a aprobat 10 decizii, din care 9 de înstrăinare a terenurilor proprietate municipală cu suprafața totală de 0,5658 ha, și o decizie de atribuire în folosință a terenului cu suprafața de 0,054 ha. Ulterior, au fost încheiate 9 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor, în sumă totală de 6497,06 lei. Astfel, un ar de pământ a fost vândut cu 114,83 lei, pe când prețul de piață ar putea ajunge în sectoarele prestigioase, cum ar fi str. Ciocârliei, până la 30,0 mii euro pentru un ar201. Actualmente prețurile variază de la 11,25 mii euro până la 15,83 mii euro202.199 Calculul: 0,065 ha x 100 x 20000 euro/ar x 20,5 lei/euro = 2665,9 mii lei.200 Recomandarea CSJ nr.32 privind dreptul instanței de a obliga autoritatea publică să emită actul administrativ privind înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale prin licitație publică, organizată în condițiile legii (Buletinul CSJ a RM 7-8/28, 2013).201 http://bani.md/cat-costa-un-ar-de-teren-in-chisinau/202 https://999.md/ro/496498: teren str. Ciocârlia – Pietrarilor - 4 ari, 45000 euro;https://999.md/ro/41328046: se vinde lot de teren în zonă de elită, str-la Ciocârliei, 10 ari, preț 150 000 €;

54

Aprobarea deciziilor s-a efectuat în temeiul a 10 decizii și hotărâri judecătorești în ordin de contencios administrativ și al titlurilor executorii emise în baza lor. Imperfecțiunea cadrului legal și normativ ce nu stabilea statutul terenurilor destinate construcțiilor de case de locuit pentru familiile nou formate a permis înstrăinarea lor ulterioară. La fel,factorii de decizie ai PMC nu au întreprins măsuri de rigoare pentru contestarea situațiilor formate (detalii aferente acestui subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit). Prevederile cadrului legal-normativ aferent procedurii de schimbare a destinației terenurilor sunt ambigue, în viziunea auditului, și creează premise de a fi interpretate în mod neunivoc.

Neținând cont de prevederile cadrului legal203, Consiliul com.Solonceni, prin Decizia nr.6/1 din 19.09.2016, a aprobat schimbarea destinației terenului agricol cu nr.cad.67455106.228, cu suprafața de 3,4781 ha, situat în extravilanul s.Tarasova, cu trecerea acestuia în categoria terenurilordestinate exploatării miniere. Potrivit aceleiași decizii, s-a stabilit că modificarea destinației se va efectua în timp de o lună după compensarea de către SRL ,,Sand & Gravel” (c/f 1013606002678)a pierderilor în sumă de 787,99 mii lei204. Totodată, auditul relevă că drept temei pentru adoptarea acestei decizii a constituit cererea proprietarului terenului – SRL ,,Sand & Gravel” și dosarul cadastral al obiectului nr.3-01/16, executat de către ÎS ,,IPOT”, la care este anexată încheierea pedologică, din conținutul căreia rezultă că bonitatea terenului nominalizat constituie 57 puncte.

Prin scrisoarea nr.12/4224 din 11.09.2017, DGT ,,Nord” a CNA a informat CL Solonceni că în cadrul urmării penale (începute la 06.01.2017) s-a stabilit că bonitatea reală a solului constituie79,86 puncte, iar în cazul în care în formula de calcul avea să fie inclusă bonitatea reală a terenului nominalizat, compensarea pierderilor trebuia stabilită în mărime de 1104,01 mii lei, sau cu 316,02 mii lei mai mult.

La data de 03.05.2017, cancelaria Primăriei com.Solonceni a înregistrat cu nr.81 solicitarea SRL ,,Sand & Gravel” de abrogare a deciziei cu privire la modificarea destinației terenului menționat și restituirea resurselor financiare achitate primăriei pentru schimbarea destinației, în sumă de 787,99 mii lei. CL Solonceni a acceptat solicitarea SRL ,,Sand& Gravel” și a aprobat Decizia nr.3/2 din 05.05.2017 (la doar 2 zile după înregistrarea solicitării în cancelaria primăriei) prin care se abroga decizia CL Solonceni nr. 6/1 din 19.09.2016. De menționat că decizia nominalizată nu a fost semnată de secretarul CL Solonceni, care aplicând prevederile art.20 alin.(3) din Legea nr.436-XV din 28.12.2006, a remis-o spre reexaminare către CL Solonceni. La data de 29.06.2017, CL Solonceni aprobă Decizia nr.4/3, prin care repetat a abrogat Decizia nr. 6/1 din 19.09.2016, care însă din nou nu a fost semnată de către secretarul CL Solonceni.

https://999.md/ro/41329054: teren cu suprafața totală de 7 ari. Lot de teren, vânzare, str. Ciocârliei, 85 000 €.https://999.md/ro/41328420: vânzare lot de teren în Zonă de elită – 475 000 €. Spre achiziție lot de teren amplasat în sector de elită, str-la Ciocârliei. Prima Linie! suprafața totală constituie 30 ari.203 Art.8, art.10, art.71 și art.75 din Codul funciar, art.14 alin.(2) lit.e) din Legea nr.436-XV din 28.12.2006. 204 Teren aflat în proprietatea SRL ,,Sand & Gravel” (c/f 1013606002678) din 05.02.2014, achitat în sumă de 787,99 mii lei.

55

Procesul de privatizare a fondului de locuinţe a fost afectat de iregularități care au lipsit bugetele municipale de venituri considerabile.Realizarea procesului de privatizare a fondului de locuințe se efectueazăprin intermediul Comisiei de privatizare din cadrul CR205.

De exemplu, în perioada 2013-2016 în UAT Soroca și Edinețau fost privatizate în total 102 locuinţe, pentru care a fost achitată plata pentru privatizarea fondului locativ în sumă totală de 612,6 mii lei, sau prețul mediu fiind de 6,0 mii lei.Rezultatele auditării procesului de privatizare a fondului de locuinţe relevă unele deficiențe, care se exprimă prin următoarele: preţul de privatizare a apartamentelor se calculează în mod automatizat conform unui program elaborat încă în anul 1994. PL „Locuința” este o componentă a SIA„Privatizarea locuinței”, care până în prezent nu a fost actualizat potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, iar indicii de amenajare indicaţi în acest program, care se folosesc la calcularea costului patrimoniului, nu corespund infrastructuriiactuale ale municipiilor. Totodată, lipsa datelor suficiente pentru justificarea rezultatelor obţinute nu inspiră convingerea în corectitudinea calculelor efectuate, fiind determinat riscul prejudicierii bugetului; privatizarea spaţiului supranormativ al locuinței, contrar prevederilor art.5 şi art.10 din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993, s-a efectuat în lipsa unei Hotărâri de Guvern privind stabilirea prețurilor comerciale la data privatizării, Comisia aplicând metodologia aprobată prin HG nr.666 din 03.11.1993206, care nu mai corespunde realităţii, determinând preţul de vânzarea spaţiului locativ începând de la18 lei/m.p. Autoritatea respectivă nu a prezentat auditului adresări Guvernului pentru adoptarea unei hotărâri în acest sens. Reieșind din preţul mediu de piaţă pentru un m.p. de 200 euro (pentru mun.Soroca), bugetul municipal în perioada anilor 2013-2016 a ratat venituri estimate de audit în sumă de circa 3,8 mil.lei207. APL nu au demonstrat abilităţi adecvate faţă de executarea funcţiilor atribuite de cadrul legal, exprimate prin neasigurarea sistării construcţiilor capitale pe loturile întovărășirilor pomicole, care potrivit prevederilor legale au fost interzise208.

Pe întreg teritoriul țării sunt înregistrate 6,2 mii ha de terenuri destinate loturilor pomicole, din acestea – 3,5 mii ha neprivatizate și 2,7 mii ha privatizate, sau 43,5% din total. Potrivit art.36 lit.a) din Codul funciar, loturile pomicole sunt catalogate ca terenuri cu destinație agricolă, care, indiferent de forma de proprietate, sunt folosite pentru desfășurarea activității în scopul obținerii de produse agricole și pentru amplasarea obiectivelor de infrastructură a agriculturii. Rezultatul verificărilor de audit relevă că loturile destinate întovărășirilor pomicole nu sunt utilizate conform destinației prestabilite. Astfel, în cazul ÎP „SIDEV” mun.Chișinău (42,8 ha) și ÎP „Luci” (12,1 ha) com.Solonceni, acestea reprezintă, în majoritatea cazurilor, curți individuale pe care sunt construite case de locuitcapitale.

205HG nr.651 din 12.06.2006 „Cu privire la modalitatea de transmitere a atribuţiilor de privatizare a fondului de locuinţe”.206HG nr.666 din 03.11.1993 „Cu privire la Metodologia determinării prețurilor unui metru pătrat de suprafaţă totală supranormativă la privatizarea fondului de locuinţe”.207 Calcul: 1082 m2 (spațiu supranormativ privatizat)x200 euro/m2 x17,68 lei/euro (curs valutar mediu)=3825,9 mii lei.208 Hotărârea Parlamentului nr.629 din 05.07.91 „Cu privire la întovărăşirile pomicole”.

56

Analiza datelor din SIA „Cadastrul Fiscal” relevă că în ÎP„Sidev” din mun.Chișinău sunt înregistrați 647 deținători de loturi pomicole (care și-au înregistrat drepturile de proprietate), din aceștia – 37 dețin și construcții capitale. Ca rezultat al analizei acestor construcții capitale s-a constatat că 28 de deținători din 37 înregistrează construcții cu suprafața de până la 100 m.p.; 4 – de la 100 la 120 m.p., și 5 –mai mult de 120 m.p. Totodată, în timp ce cadrul legal interzice, APL ale mun.Chișinău în 2014 și 2017 a eliberat la 2 persoane fizice209 autorizații de construcție a căsuțelor de livadă și a unui garaj.

Mai mult decât atât, au fost identificate și alte construcții care nu sunt înregistrate în modul stabilit. Prin urmare, după vizita în teren și vizualizarea datelor din RBI, misiunea de audit a constatat alte 36 de construcții capitale, unele din ele fiind finalizate, iar altele în stadiu de construcție.

În aceste condiții, terenurile alocate pentru întovărășiri pomicole nu se exploatează conform destinației prestabilite și persistă riscul că în viitor terenurile menționate să se transforme în loturi pentru construcția caselor de locuit, bugetele locale ratând în așa mod venituri bugetare.

Construcții capitale amplasate pe loturile pomicole.

Auditul constată aplicarea neconformă de către APL a prevederilor Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 cu referire la terenurile care nu au fost primite conform prevederilor art.11 din Codul funciar.

Potrivit prevederilor art.4 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 „Terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din Anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află. În cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept, ori se înstrăinează în alt mod conform legislației”.

209 Autorizațiile de construcție: nr.174-c/14 din 30.07.2014 și nr.115-c/17 din 29.03.2017.

57

De asemenea, și art.8 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 prevede că „nu sunt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate în folosința temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vând conform art.4.”. Deci doar pentru aceste terenuri poate fi aplicat prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, al loturilor de pământ de pe lângă casă și al loturilor pomicole, specificat în poziția I din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 04.09.1997 (621,05 lei), precum și pct.4 din Nota la aceeași Anexă („Prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, loturilor de pământ de pe lângă casă și al terenurilor întovărășirilor pomicole se calculează prin aplicarea coeficientului 0,3 la tarifele specificate la poziția I din anexă”).

Deși, în principiu, nu puteau exista terenuri aferente caselor de locuit210 cu suprafețe mai mari decât norma prevăzută de legislație, cu excepția cazului de calculare greșită a suprafețelor sau ocupării abuzive a terenurilor, APL aplică neregulamentar prețul normativ de621,05 lei și coeficientul de diminuare 0,3 pentru terenurile ocupate abuziv. Astfel, APL ale mun. Chișinău, conform deciziei CMC nr.2/28-16 din 09.03.2017, însă contrar cadrului legal existent, au permis privatizarea de către o persoană fizică a terenului cu suprafața de 625 m.p. destinat construcției caselor de locuit particulare din str.Carierei 4/1 (c/c 0100415294) la un preț neindicat și darea în arendă a unui teren de 90m.p. ocupate abuziv, prin ce au prejudiciat bugetul municipal cu suma de circa 62,5 mii euro, sau circa 1281,2 mii lei.

La examinarea documentelor existente în dosarul privind privatizarea lotului de pământ de pe lângă casa din str.Carierei 4/1, auditul a constatat lipsa documentelor care ar confirma alocarea terenului dat pentru construcția casei. Datele din Registrul bunurilor imobile relevă că casa de locuit cu lit.B, garajele 2 și 3, beciul cu lit.I, bucătăria de vară cu lit.1 și 4 au fost date în exploatare și înregistrate pe terenul din str.Circului nr.49/1, fiindu-le atribuitenr.cad. 0100415019.02 și 0100415019.03. De asemenea, actul de constatare al OCT Chișinău nr.158349 din 24.10.2014 indică că aceste construcții, deși sunt înregistrate pe terenul din str.Circului nr.49/1, de fapt se află pe str.Carierei nr.4/1. Construcțiile menționte au fost date în exploatare contrar cadrului legal-normativ211 pe str.Circului nr.49/1, conform procesului-verbal de recepție finală nr.89-i din 24.03.2004, semnat de vicepretorul sect.Râșcani, șeful Direcției funciare (deși a indicat că terenul nu este legalizat), șeful Departamentului arhitectură și urbanism și viceprimarul mun.Chișinău. De asemenea, în certificatul 210Art.11 din Codul funciar; art.82 din Codul funciar al RSSM din 22.12.1970; existente până la instaurarea „Puterii Sovietice” care nu au fost naționalizate și care au fost folosite continuu de membrii aceleiași familii. 211 Art. 6 din Regulamentul privind construcția locuințelor proprietate privată, aprobat prin HG nr. 623 din 02.07.1999, indică următoarele: „locuințele private pot fi construite pe terenurile pentru care cetățenii prezintă documentul ce autentifică dreptul lor de proprietate asupra acestora”; - lit.a) pct.2 din Anexa nr.11 la Regulamentul privind certificatul de urbanism și autorizarea construcțiilor sau desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin HG nr.360 din 18.04.1997, cere pentru eliberarea certificatului de urbanism documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului și construcțiilor;- Instrucțiunea provizorie referitor la procedura de examinare a chestiunilor ce țin de combaterea construcțiilor neautorizate, aprobată prin Decizia Primăriei mun. Chișinău nr.13/31 din 10.05.2001 și modificată prin Decizia CMC nr.6/37 din 18.02.2004, stipulează în pct.2 că „construcțiile neautorizate care sunt amplasate pe terenuri ocupate abuziv urmează a fi demolate necondiționat”, iar pct.4 din aceeași Instrucțiune prevede posibilitatea recepționării imobilelor doar în cazul în care persoanele dispun de documente ce confirmă dreptul de folosire a terenului.

58

privind stabilirea regimului urban nr.2935-i din 24.02.2004 deși se indică construcția imobilului în afara hotarelor terenului din str.Circului nr.49/1, precum și că „înregistrarea imobilelor construite neautorizat la OCT Chișinău poate avea loc numai după stabilirea modului de folosire a terenului aferent”, drepturile asupra construcțiilor au fost înregistrate înaintea înregistrării drepturilor asupra terenului aferent.

De menționat că terenul de circa 35m.p. aferent gardului construit înre terenul din str.Carierei nr.4/1 și vecinii săi nu este inclus în niciun teren și nu are înregistrate drepturile asupra lui, prin urmare nu este asigurată impozitarea acestuia.

Contrar celor indicate, în baza deciziei respective, la 23.03.2017 contractul de vânzare-cumpărare nr.21728 privind terenul din str.Carierei nr.4/1 (nr.cad. 0100415294), cu suprafața de 625 m.p. la prețul de 733,62 lei212 a fost semnat de viceprimar, Primarul general, șefuladjunct al DGAURF și un executant responsabil neidentificat. Borderoul de calcul al terenului a fost întocmit de un executant și contrasemnat de viceprimar, Primarul general și șefuladjunct al DGAURF. Proiectul de decizie respectiv a fost coordonat de către executant, șeful Secției atribuire și documentare funciară (sector necomercial), șeful Secției control și evidența plăților funciare, adjunctul și arhitectul-șef interimar al mun.Chișinău.

De menționat că auditului nu a fost prezentat contractul de arendă a terenului de 90 m.p.

La 28.03.2017 beneficiarul a achitat în buget plățile respective, inclusiv 350 lei pentru perfectarea deciziei și 394 lei pentru întocmirea planului cadastral.Conform RBI, 625 m.p. din str.Carierei nr.4/1, conform prețurilor evaluate de OCT, valorează 341,11 mii lei. Totodată, conform prețurilor de piață, 100m.p. de teren valorează circa 10,0 mii euro. Deci, valoarea de piață a terenului este de fapt 62,5 mii euro.

De menționat că și terenul din str.Circului nr.49/1 (nr.cad 0100415019) cu suprafața de 821 m.p. a fost procurat la 24.07.2002 în baza deciziei Primăriei mun.Chișinău nr.16/31-37 din 04.07.2002, la prețul de 1494,22 lei, semnate de viceprimar și șeful Direcției funciare. Nici în decizia în cauză nu a fost indicat la ce preț urma a fi vândut terenul. De menționat că casa de locuit din str.Circului nr.49/1 a fost dată în exploatare conform pct.1.23 din Decizia PMC nr.5/15-2 din 21.02.2002 împreună cu construcțiile de pe alte 86 de terenuri. În decizie nu este specificat clar dacă beneficiarii acestor construcții sunt și proprietarii terenurilor în cauză.În dosarul cadastral aferent terenului din str.Circului nr.49/1 un astfel de document lipsește.

Nefiind acordate ca terenuri pentru construcția caselor de locuit, terenurile respective nu puteau fi privatizate ca terenuri aferente caselor de locuit, fiind necesară vânzarea acestora prin licitație, ceea ce nu s-a efectuat. APL din mun.Chișinău nu asigură întocmirea contractelor de folosire a terenurilor proprietate municipală. Verificarea selectivă a unor terenuri din masivul cadastral 0100415 a stabilit că:- terenul cu nr.cad. 0100415.195, cu suprafața de circa 325,1 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str.Circului nr.49/1;

212La calcularea prețului a fost aplicat tariful de 621,05 lei/grad/ha, bonitatea de 63 grade și coeficientul de diminuare 0,3 prevăzut în pct.4 din Nota la Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

59

- terenul cu nr.cad. 0100415.180, cu suprafața de circa 150,0 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei nr. 32(nr.cad. 0100415.179);- terenul, de 176 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str. Cariereicu nr.cad. 0100415.022;- terenul de 55,0 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei nr.18/Acu nr.cad. 0100415.028. Atribuirea gratuită a loturilor de teren (pentru construcția caselor de locuit individuale) s-a efectuat de către APLale mun.Soroca în lipsa procedurilor de control, urmare a cărui fapt bugetul local a fost lipsit de mijloace, evaluate de audit, în sumă de circa 426,3 mii lei.Verificările efectuate denotă că, la emiterea deciziei de atribuire a lotului de teren pentru construcția casei de locuit, CM şi primăria mun. Soroca nu au ținut cont de proprietățile (spațiul locativ) deținute de către beneficiari, fiind luate în considerare doar adeverințele ce atestă lipsa spațiului locativ depuse anterior concomitent cu cererea de alocare a terenului. Astfel, prin contrapunerea informațiilor prezentate de beneficiari și cele din baza de date a ÎS „Cadastru”, auditul a constatat 5 cazuri (din 25 verificate) de eliberare neregulamentară a loturilor de teren pentru construcția caselor de locuit cu suprafața de 0,3 ha, inclusiv persoanelor care după depunerea cererii și-au procurat spațiu locativ sau anterior l-au vândut. APL ale mun. Bălți, contrar prevederilor pct.4 lit.a) din HG nr.984 din 21.09.1998 de mai mulți ani efectuează transmiterea în proprietate privată a terenurilor aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, deși terenurile urmau a fi transmise în proprietatea asociației de coproprietari în condominiu, conform prevederilor art.5 din Legea nr.913 din 30.03.2000. Ca urmare, apare riscul ca, la schimbarea proprietarului apartamentului, acestuia să nu-i fie transmis și dreptul de proprietate asupra terenului aferent. Astfel, în 2016 au fost transmise în proprietate la 7 proprietari de aprtamente213 cota-parte214 în terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate. APL nu asigură o monitorizare eficientă a modului cum sunt administrate blocurile de locuințe aflate în proprietate publică, fapt ce permite proprietarilor de apartamente de a efectua, contrar cadrului normativ în vigoare215, lucrări capitale de extindere a locuințelor private, deteriorând astfel fațadele blocurilor de locuit și rezistența acestora.Mai mult decât atât, suprafața extinsă a spațiului locativ nu este supusă înregistrării la OCT și, implicit, nici impozitării, fapt ce conduce la ratarea unor venituri suplimentare de bugetele locale.

În acest sens, auditul menționează că neregulile menționate persistă în toată republica. Rezultatele vizitelor în teren au scos în evidență prezența a 7 anexe la blocurile de locuințe din s.Coșnița (str. Păcii, nr.cad. 3818113.052 – 3818113.063), care nu au fost înregistrate în modul corespunzător și, respectiv, nu sunt calculate impozitele pe proprietate. Unele poze pot fi vizualizate în continuare:

213 Nr. cad.: 0300101446; 0300305002; 0300301061; 0300301021; 0300107342; 0300207093; 0300313042.214 Cotaparte – 20,1% din suprafața de 0,146 ha; 5% - din 0,217 ha etc.215 Art.55 alin.(1) din Legea nr.75 din 30.04.2015.

60

3.4 Cu privire la privatizarea locuințelor de serviciu Privatizarea locuințelor de serviciu, puse la dispoziție de către APL216 și APC unor persoane în perioada exercitării atribuțiilor funcționale, contravine cadrului legal, fapt soldat cu ratareaveniturilor bugetare.Potrivit prevederilor Legii nr.75 din 30.04.2015, locuinţele de serviciu fac parte din categoriile locuinţelor acordate de stat, în condiţiile legii, şi sunt folosite pentru domicilierea unor categorii de persoane pe perioada exercitării de către acestea a atribuţiilor funcţionale. Art.21 alin.(3) din Legea menționată stabileşte că folosirea locuinţelor de serviciu se efectuează în temeiul contractului de locaţiune, iar potrivit art.22 alin.(1), după expirarea termenului de valabilitate a contractului de locaţiune, locatarul şi membrii familiei sale, precum şi foştii membri ai familiei trebuie să elibereze locuinţa în termen de până la 3 luni, în caz contrar ei urmează să fie evacuaţi pe cale judiciară.

Prin urmare, auditul relevă că locuinţele de serviciu, prin natura lor, nu sunt destinate înstrăinării către locatari, se atribuie spre utilizare, în mod exclusiv, angajaţilor şi membrilor familiilor lor în perioada exercitării de către aceştia a atribuţiilor funcţionale. În acest sens, auditul reiterează că folosirea locuinţelor de serviciu se află în strânsă legătură cu existenţa raporturilor de muncă între angajaţi şi proprietarii acestor locuinţe şi durează atât timp cât există relaţiile de muncă.

Totodată, menționăm că legislatorul are prerogativa de a reglementa regimul privatizării în funcţie de diferite categorii de locuinţe. Astfel, prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993, modificate prin Legea nr.278 din 07.12.2012, dispun că nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietateprivată locuinţele de serviciu, locuinţele avariate şi ireparabile, casele ce urmează a fi demolate etc. În acest sens, art.21 alin.(7) din Legea nr.75 din 30.04.2015 stabileşte expres că „locuinţele de serviciu construite sau procurate din sursele bugetelor de stat sau locale nu pot fi înstrăinate sau trecute la alt tip de locuinţe”. Din prevederile legale menţionate reiese că locuinţele de serviciu se înscriu în categoriile de locuinţe care, prin regimul lor, sunt excluse din fondul locativ pasibil de privatizare. Astfel, în pofida faptelor expuse, auditul a constatat că, înanul 2016, în baza dispozițiilor emise de către viceprimarul mun.Chișinău217 „Cu privire la modificarea statutului juridic de serviciu și eliberarea ordinelor de repartiție”,a rezultat posibilitatea privatizării a 8 apartamente de serviciu. Totodată, locuințele de serviciu transmise în folosință nu au fost înregistrate în RBI potrivit art.43 alin.(1) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Se menționează că, din 8 apartamente cu statut de serviciu, 4 au fost privatizate existînd confirmarea privind achitarea în anul 2016 a plății de 3,4 mii lei218și înregistrarea acestora după proprietarii privați.Prin urmare, se relevă că, în cazul aplicării prețului cadastral (estimat în scopul impozitării), urmau a fi încasate

216 APL Chișinău; Soroca; Dubăsari.217 Dispozițiile viceprimarului nr.367-d din 14.04.2016; nr.373-d din 14.04.2016; nr.1292-d din 08.11.2016.218 Prețul de privatizare de: 317,08 lei; 2677,97 lei; 161,55 lei și 295,27 lei, total 3451,87 lei.

61

venituri în bugetul municipal de 1622,3 mii lei219 (neluându-se în considerare preţul de piaţă actual). Situații similare aufost constatate și la primăria mun.Soroca. Astfel, Comisia de privatizare a spaţiului locativ, bazându-se numai pe dispozițiile primarului mun.Soroca, a acceptat privatizarea în anul 2016 a 2 apartamente de serviciu cu suprafaţa de 33,8 m.p. și, respectiv,de 17,8 m.p. de către 2 persoanele fizice, din care, una220 avea doar 1,5 ani de la data acordării spaţiului de serviciu în folosinţă la prețul de 1,3 mii lei, și celuilalt221-fără plată.Prin urmare, se relevă că numai în cazul utilizării prețului cadastral, costul apartamentelor menţionate ar constitui minimum 42,4 mii lei și, respectiv, 23,6 mii lei (neluându-se în considerare preţul de piaţă actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local. Situații analogice celor descrise au avut loc la primăria mun.Soroca şi în anii precedenți, unde în perioada 2009-2014 au fost privatizate în mod gratuit 5 apartamente de serviciu (cu suprafața de 182,6 m.p.), deși valoarea cadastrală a lor constituia 171,4 mii lei. De menționat că, Comisia de privatizare a spaţiului locativ a APL Soroca nu a prezentat pentru auditare documentele justificative care întrunesc prevederile regulamentare privind privatizarea apartamentelor de serviciu nominalizate.

Prin urmare, nerespectarea cadrului legal, precum şi lipsa controlului corespunzător din partea APL asupra modului de gestionare a fondului locativ au determinat înstrăinarea spaţiilor locative de serviciu în mod neregulamentar.

3.5 Cu privire la diferite aspecte aferente gestionării patrimoniului CMC tergiversează aprobarea deciziilor cu privire la gestionarea complexului patrimonial, ceea ce influențează negativ procesul de gestionare a patrimoniului public.

Potrivit Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, CMC deține atribuția exclusivă de administrare a bunurilor publice ale municipiului, inclusiv darea în arendă/locațiune, privatizarea bunurilor, precum și stabilirea unilaterală a plăților funciare pentru utilizarea terenurilor proprietate municipală.Din diferite motive, proiectele nu se includ pe ordinea de zi sau nu se examinează, sau nu acumulează numărul necesar de voturi. În consecință, s-a constatat că, în perioada 01.01.2016 - 01.01.2017 această situațieîn mod negativ a influențat procesul de gestionare a resurselor funciare din cauza neperfectării corespunzătoare a relațiilor funciare cu arendașii.

În pofida atribuțiilor menționate, în perioada 01.01.2016-01.01.2017 în cadrul PMC au fost luate în evidență 1105 proiecte de decizie cu toate materialele anexate pentru examinarea lor ulterioară. Ulterior, de către comisiile de specialitate ale CMC au fost propuse în proiectele ordinelor de zi ale ședințelor CMC 839 proiecte de decizie (75%) din numărul total înregistrat. Au fost aprobate pe ordinea de zi 818 proiecte de decizie, din care au fost adoptate 351 decizii (43%), remise spre reexaminare – 361 decizii (44%), iar 106 proiecte nu au acumulat numărul de voturi necesar aprobării. Din proiectele menționate,conform datelor DGAURF, au făcut parte și proiectele cu privire la stabilirea relațiilor de arendă (205 proiecte), precum

219 Informația pe mun.Chișinău extrasă din SIA „Cadastrul Fiscal”.220Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.39-VII din 20.04.2012.221 Angajat la Primăria mun.Soroca.

62

și de vânzare-cumpărare/privatizare a terenurilor municipale (77 proiecte), din care au fost aprobate 102 decizii (49%) și, respectiv, 24 decizii(31%). Contrar prevederilor art.77 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, CMC nu a prelungit termenul de valabilitate pentru o bună parte din contracteleexpirate de arendă a terenurilor, astfel, nu au fost asigurate drepturile și obligațiunile părților contractante, fiind determinat riscul neîncasării plății de arendă în mărimea și în termenele stabilite. Ținând cont de faptul că agenții economici utilizează terenul în continuare, o parte din ei achită arenda în baza contractelor expirate, iar alții le folosesc gratuit, prin ce se prejudiciază bugetul municipal. Din SIA al DGAURF privind evidența contractelor de arendă se atestă situația că pentru 110 contracte termenul de valabilitate a expirat, inclusiv termenul de prescripție a lor, dar în bugetul municipal au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 695,1 mii lei. La rândul său, PMC nu a întreprins măsurile necesare prevăzute de art.904 și art.906 alin.(1) lit.c) din Codul civil222 referitor la rezilierea contractelor sau prelungirea lor. Deși, conform prevederilor art.10 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, circuitul civil al bunurilor din domeniul public este interzis, deci acestea nu pot fi înstrăinate nici prin privatizare, nici prin depunere în capitalul social al unei persoane juridice, DGAURF, la examinarea cererilor de privatizare a terenurilor aferente construcțiilor private, nu verifică domeniul din care face terenul, nici prin examinarea deciziilor anterioare ale CMC, nici prin verificarea înscriilor din RBI, promovând decizii în detrimentul interesului public.

Cu toate că în Raportul de audit aprobat prin HCC nr.30 din 26.07.2016 s-a indicat că „IP „Liceul de Limbi Moderne și Management de Învățământ”, deținând în folosință terenul (de 0,8035 ha, nr.cad.: 0100417107, situat pe str. Petru Rareș, 39) aferent obiectivelor private (trecute în prorietatea acestuia în baza deciziei instanței de judecată, fără a achita prețul acestora în bugetul municipal), a solicitat procurarea acestuia și a unui teren adiacent cu suprafața de 0,12 ha cu ieșire la str.Pruncul (care este atribuit domeniului public conform deciziei CMC223)”, DGAURF nu a verificat domeniul din care fac parte terenurile în cauză nici în anul 2017. Astfel, la solicitările din 11.10.2017 și din 18.10.2017 aleIP „Liceul de Limbi Moderne și Management de Învățământ”, DGAURF a răspuns că își menține răspunsul nr.01/1-08-370 din 19.02.2016, prin care informa că „terenul cu nr.cad.0100417107 poate fi supus vânzării-cumpărării la preț normativ, iar terenul de 0,12 ha – la un preț specificat în-un raport de evaluare”.

Cele relatate denotă că angajații DGAURF și persoanele de conducere din cadrul acesteia dau dovadă de incompetență în gestionarea patrimoniului public. Astfel, terenul cu nr.cad.0100417107,cu suprafața de 0,8035 ha, conform deciziei CMC nr.6/19-1 din 25.10.2012, face parte din domeniul public, ca și terenul de 0,12 ha din terenul cu nr.cad. 0100417802 (suprafața totală de 0,2953 ha conform datelor RBI și 0,3079 ha conform datelor Deciziei CMC). De asemenea, la examinarea cererii menționate mai sus, DGAURF nu a aplicat prevederile art.4 alin.(9) din Legea 1308-XIII din 25.07.1997, care prevede vânzarea la preț normativ doar a 222Art.904 alin.(1) și alin.(2), art.906 alin.(1) lit.c) din Codul civil.223 Decizia CMC nr.2/18-2 din 27.02.2014.

63

terenului aferent construcțiilor, nu și a celui care nu este necesar pentru deservirea construcțiilor și care se vinde la licitație. Astfel, auditul relevă că cel puțin un teren cu suprafața de 0,123 ha din terenul cu nr.cad. 0100417107 nu este necesar pentru deservirea construcției și urmează a fi transmis în fondul de rezervă funciară și format ca bun imobil separat. APL din com. Rădeni nu dispun de o strategie aprobată privind gestionarea patrimoniului public și nici de statutul comunei, aprobat în mod corespunzător224. Lipsa planificării bine determinate a teritoriului a generatun conflict între APL și un grup de locuitori ai comunei care nu au fost de acord cu scoaterea la vânzare a unor terenuri proprietate publică.Astfel, potrivit prevederilor art.9 alin.2) lit.d) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, APL urma să întocmească proiectul de listă a bunurilor proprietate a UAT nepasibile de privatizare şi să prezinte acest proiect organului abilitat, însă Primăria com. Rădeni nu a prezentat auditului această listă.

3.6Cu privire la managementul evidenței contabile și relevanța raportării financiare

În conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ225, sunt stabilite regulile privind ţinerea evidenţei contabile și raportarea financiară pentruautoritățile/instituțiile bugetare. Rezultatele verificărilor efectuate la autoritățile auditate asupra conformității şi veridicităţii raportării patrimoniului public denotă admiterea aceloraşi iregularităţi, atestate şi în perioadele anterioare, care sunt cauzate de neînregistrarea integrală a patrimoniului în evidenţa contabilă și de neimplementarea recomandărilor auditurilor/controalelor anterioare în vederea remedierii neregulilor etc.Astfel au fost constatate următoarele situații:

224 Legea nr.436-XV din 06.11.2003.225Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.3.3.156 din „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobate prin Ordinul nr.216 din 28.12.2015 al ministrului Finanțelor.

64

7APL226nu au asigurat contabilizarea conformă a angajamentelor ce revin persoanelor care dețin în folosință terenuri proprietate publică, precum şi a soldurilor datoriilor la data raportată privind relaţiile de arendă/folosinţă și vânzarea terenurilor etc., prin ce nu au fost respectate prevederile regulamentare227, ceea ce generează riscul de neonorare de către agenții economici a obligațiilor asumate. APL nu au aplicat pârghiile corespunzătoare în vederea calculării penalităților de întârziere sau altor sancțiuni prevăzute de cadrul legal-normativ. Astfel,valoarea creanțelor din locațiunea activelor neutilizate și din arenda/folosința patrimoniului public conform situației din 01.01.2017 au constituit suma totală de 59,6 mil.lei228, acestea însă nu au fost înregistrate în rapoartele financiare. Primăria mun.Bălti a raportat,la situația din 31.12.2016, la contul contabil 415„Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul tarii”, de rând cu valoarea patrimoniului transmis în gestiune economică către ÎM și valoarea patrimoniului gestionat de către instituțiile bugetare subordonate primăriei, dublând astfel neargumentat valoarea patrimoniului public din situațiile financiare a primăriei cu 449,0 mil.lei, care în realitate nu reprezintă investiții sub formă de patrimoniu, investite de fondator în entitățile fondate, ci este nemijlocit valoarea reală a patrimoniuluice aparține instituțiilor bugetare. Nepreocuparea punctuală a APL din 107 UAT229 asupra deținerii informațiilor veridice și complete asupra bunurilor imobile proprietate a UAT, manifestată prin neconfruntarea datelor situațiilor patrimoniale proprii cu organele cadastrale, nerespectarea art.17 alin.(1) și alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și normelor de efectuare a inventarierii230, au cauzat necontabilizarea și raportarea bunurilor imobile înregistrate în RBI ca proprietate a APL: terenuricu suprafața totală de 91,5 mii ha și construcții / încăperi izolate – în total 127 de obiecte cu suprafața de 21,8 mii m.p. De menționat căla 28.12.2017, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.163231, a întrodus modificăriîn pct.1.4.5 din Normele metodologice privind modul de estimare a terenurilor,fiind stipulate reguli generale de evaluare și reevaluare a bunurilor.

226 Mun.: Chișinău, Bălți, Soroca, Edineț, Cahul, com.Rădeni (r-nul Strășeni) și CR Dubăsari. 227 Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și pct.1.3.1 din Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul nr.216 din 28.12.2015 al ministrului Finanțelor.228 Mun.: Chișinău – 53709,7 mii lei; Bălți –1075,2 mii lei; Soroca –1350,8 mii lei; Edineț – 457,8 mii lei; Cahul – 2284,7 mii lei; com.Rădeni –333,0 mii lei, și CR Dubăsari – 424,5 mii lei.229 Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.230 HG nr.162 din 19.02.2004.231 Ordinul nr.163 din 28.12.2017 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

65

Lipsa evidenţei fondului locativ la APL dinmunicipiile Bălți, Edineț și Soroca, precum şi evidenţa neconformă a acestuia la ÎM au determinat raportarea neautentică a situațiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă.

Astfel, nerespectarea prevederilor regulamentare232de către 2 UAT233privind evidenţa fondului locativ transmis în administrare ÎM234 a cauzat neînregistrarea BI în evidenţa contabilă a UATşi în rapoartele financiare ale acestora în sumă totală de 331,4 mil.lei.

Totodată, lipsa evidenţei corespunzătoare şi neefectuarea inventarierii fondului locativ au denaturat datele din rapoartele financiare ale APL privind valoarea patrimoniului public, ceea ce a afectat gestionarea conformă,în așa fel cauzând neacumularea veniturilor respective din proprietate. Astfel, probele de audit relevă că, deși în UAT nominalizate s-au constatatminimum 580 de apartamente neprivatizate din 183 de blocuri de locuințe, APL din mun.Edineț și mun.Soroca235, nedocumentânddarea în chirie a acestora, nu au întreprins măsurile regulamentare236

privind acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a fondului locativ, ca urmare nefiind stabilite plăți pentru chiria apartamentelor, prin ce nu au fost respectate prevederile art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

În acelaşi timp, valoarea fondului locativ de 331,4 mil.lei, înregistrată în evidenţa ÎM menționate, nu este veridică, deoarece această valoare nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat,neținând astfel cont de prevederile legale237. Prin urmare, numai în anii 2013-2016 au fost privatizate 114 apartamente cu valoarea lor de privatizare (calculată de către Comisia de privatizare) în sumă de 1,1 mil.lei.

Concomitent, s-a constatat că datele înregistrate în evidența primăriei mun.Bălți privind evidența fondului locativ la 01.11.2017 diferă de datele ÎM „GLC” Bălți cu 4,6 mil.lei. Aceste situații sunt cauzate de faptul ca nu există o metodologie de determinare a suprafețelor și a valoriilocuințelor neprivatizate și privatizate care ar reglementa clar această modalitate. Se reiterează neasigurarea administrării conforme a procesului de gestionare a bunurilor publice din mun.Bălți privind încasarea veniturilor din locațiune.Astfel, în comparație cu anii precedenți, misiunea de audit a constatat că situația privind încasarea creanțelor din locațiune la primăria mun.Bălți nu s-a ameliorat, dimpotrivă, s-a înrautățit, având tendința de creștere de la 8,0 mil.lei până la 8,3 mil.lei în perioada 01.01.2016 - 01.01.2017 şi, drept urmare, unele creanţe deja nu mai pot fi onorate în modul stabilit.Cele mai considerabile creanțe sunt înregistrate la aparatul

232 Pct.76 şi pct.128 din Instrucţiunea cu privire la evidența contabilă în contabilitățile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), orașelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.233 Mun. Edineț – 79,7 mil.lei; mun. Soroca – 251,7 mil.lei.234ÎM DPGLC din mun. Edineț și, respectiv, din mun. Soroca. 235 APL din: Edineț – 116 apartamente din 30 de blocuri; Soroca – 464 apartamente din 153 de blocuri.236Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.237Art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993.

66

primăriei mun.Bălți – 6575,5 mii lei, urmată de Direcția Învățământ, Tineret și Sport – 1240,5 mii lei, și Secția Cultură – 701,1 mii lei. Procedura de evidență a contractelor de arendă a terenurilor și a plăților aferente nu asigură controlul eficient asupra încasării depline și în termenele prevăzute de contract a veniturilor bugetare.

Conform reglementărilor interne238, DGAURF este responsabilă de controlul asupra respectării clauzelor contractuale funciare, inclusiv a celor ce vizează datoriile, de efectuarea plăților în termen pentru arenda, vânzarea-cumpărarea terenurilor, de respectarea scadențelor stipulate în contracte. Dar, din lipsă de responsabilitate, Direcția în cauză nu și-a onorat pe deplin aceste obligațiuni. Deși la momentul semnării contractului de arendă, locatarii s-au angajat să efectueze plățile stabilite conform termenelor stipulate în contract, auditul atestă o stare perpetuă consemnată de sporirea restanțelor pentru locațiune, inclusiv a celor cu termenul de achitare expirat.

Potrivit informațiilor prezentate de Trezoreria de Stat, pe parcursul anului 2016 veniturile PMC, încasate în urma dării în arendă/locațiune a bunurilor imobile proprietate publică, au însumat 26488,9 mii lei. Totodată, datele prezentate de DGAURF denotă că veniturile încasate în urma dării în arendă au însumat 22762,9 mii lei și pentru folosință 3166,1 mii lei, sau cu 559,9 mii lei mai puțin decât în informația prezentată de Trezoreria de Stat.

DGAURF ține evidența plăților aferente administrării fondului funciar prin intermediul „Sistemului informațional de management al plăților funciare municipale Universul Accounting” (în continuare – SIA UA), care a fost elaborat și implementat de un agent economic (c/f 1003600116460) în anul 2004, nefiind îmbunătățit și modernizat timp de mai bine de 10 ani. Pe parcursul anilor 2016-2017, acest program a funcționat defectuos, DGAURF nefiind preocupată de corectitudinea și plenitudinea evidenței datelor justificative cu privire la totalitatea contractelor de arendă, de vânzare-cumpărare a terenurilor, precum și plăților aferente lor. Se relevă că persoana responsabilă de evidența contractelor și înregistrarea lor în baza de date informațională nu este desemnată din partea DGAURF, datele fiind introduse de orice persoană din cadrul direcției. Din motivele enunțate mai sus, auditului nu i-au fost prezentate probe suficiente ce ar justifica totalitatea operațiunilor cu privire la contractele de arendă valabile și expirate, suprafața dată în arendă, cuantumul plății anuale calculate și achitate, restanțele formate etc.

La data de 01.01.2017, în total în baza de date menționată au fost înregistrate 1732 de contracte încheiate conform deciziilor CMC, în arendă fiind transmise terenuri municipale cu suprafața de 1748,07 ha. Situația privind plățile și datoriile aferente arenzii funciare, inclusivreferitor la contractele care au o destinație anumită, se prezintă în tabelul de mai jos:

Destinația contractelorde arendă

înregistrate la situația din 01.01.2017

Nr. contractelorde arendă

Suprafața transmisă în arendă, ha

Datorii la 01.01.2016,

mii lei

Calculat în anul 2016

Achitări, mii lei

Datorii la 01.01.2017,

mii lei

Contracte total 1732 1748,07 10174,6 32793,5 22762,8 20205,3Inclusiv:

238 Regulamentul DGAURF nr.3/23 din 02.04.2013.

67

Pentru construcții 216 87,74 5119,1 14463,0 9290,5 10291,5Sursă:Informația DGAURF.

Potrivit datelor prezentate de DGAURF, se relevă că valoarea totală a datoriilor (plăților) la sfărșit de an a crescut considerabil, cu 10030,4 mii lei (50%), față de începutul anului.

De asemenea, se atestă că managementul DGAURF nu a stabilit proceduri de control intern relevante și suficiente care ar oferi asigurarea rezonabilă cu privire la plenitudinea înregistrării contractelor de arendă și a plăților aferente, precum și nu a efectuat verificările în acest sens (inclusiv prin contrapunerea contractelor înregistrate cu rezultatele inventarierii patrimoniului). În susținerea constatării de mai sus se denotă că, urmare a analizei datelor DGAURF privindîncheierea contractelor de arendă în anul 2016, auditul a stabilit că au fost încheiate 77 de contracte de arendă funciară pentru terenuri municipale cu suprafața de 33,54 ha. Suma anuală care urma a fi încasată constituie 1010,4 mii lei.

Totodată, neaplicând regulile de bază ale evidenței contabile, în programul de evidență a plăților de arendă pentru anul 2016 au fost calculate plăți în sumă de 3575,7 mii lei. Situația se datorează, în unele cazuri, reflectării în baza de date la capitolul „calculat pentru perioada” a sumelor pe întreaga perioadă a contractului, și nu pentru anul 2016. Astfel, se atestă situații paradoxale când pentru perioada anului de referință au fost calculate plăți de arendă cu 2565,3 mii lei mai mari decât cuantumul anual stabilit în totalitatea contractelor încheiate în acest an. Din sumele calculate spre plată, au fost achitate plăți privind arenda funciară în sumă de 1607,5 mii lei. Potrivit datelor prezentate de către DGAURF, datoria agenților economici la sfârșitul anului 2016 constituie 1905,2 mii lei. Totodată, un calcul aritmetic simplu denotă că datoria urma să constituie 1968,2 mii lei, sau cu 63,0 mii lei mai mult.

Astfel, auditul își exprimă neîncrederea în veridicitatea și exactitatea datelor privind calcularea și achitarea plăților de arendă, precum și privind datoriile și creanțeleaferente.Prin urmare, nu este asigurată monitorizarea eficientă a îndeplinirii condițiilor contractuale de către arendași. În cazul relațiilor de arendă a terenurilor cu nr.cad.0100313818 șinr.cad.0100313819 auditul a constatat că la 21.07.2007, în baza deciziei CMC nr.71/20-7 din 21.06.2007, PMC a încheiat cu SRL „Teodolit”, pe termen de cinci ani, contractul de arendă funciară nr. 4740/2007 a două loturi de pământ din str. Mihail Sadoveanu, cu suprafața totală de 1,0 ha239, mărimea arendei fiind stabilită în sumă de 938,3 mii lei/an. Astfel, pe parcursul a cinci ani urmau a fi achitate în bugetul municipal plăți de 4691,5 mii lei.

De asemenea, în baza deciziei CMC nr.71/20-5 din 21.06.2007, conform contractului de arendă nr.4739/2007 din 21.06.2007 a fost dat în arendă SRL „Glorinal Imobil”, pe un termen de 11 ani, lotul de pământ cu nr.cad.0100405053 din Calea Orheiului, cu suprafața de 0,61 ha240. De menționat că, contractul de

239 Primul lot – nr. cad. 0100313818, suprafața de 0,845 ha, destinația lotului: „Pentru proiectarea și construirea unui bloc locativ cu obiective de menire social-culturală și comercială”; al doilea lot – nr.cad. 0100313819, suprafața de 0,155 ha, destinația lotului: „Pentru amenajarea căii de acces în comun”.240 Pentru proiectarea și construcția unui bloc de locuințe cu obiective de menire social-culturală și comercială.

68

arendă respectiv nu a fost prezentat auditului, responsabilii din cadrul DGAURF stabilind lipsa acestuia în arhiva subdiviziunii.

Auditul denotă că datele prezentate de DGAURF privind persoana ce a efectuat în anii 2007-2011 achitările în sumă totală de 1867,4 mii lei și,respectiv, de 1917,1 mii lei pe ambele contracte sunt contradictorii. Astfel, într-o informație prezentată se indică că achitările pe ambele contracteau fost efectuate de SRL „Glorinal Imobil”, iar în alta – că achitările pe un contract au fost efectuate de SRL „Teodolit”.

La 25.10.2012 CMC, contrar prevederilor Legii privind achizițiile publice și neținând cont de faptul că tranzacția aprobată nu putea fi executată prin sistemul trezorerial, a adoptat decizia nr.6/18 „Cu privire la transmiterea în proprietatea mun. Chișinău a unor apartamente din contul stingerii datoriei la plata pentru arenda funciară”, prin care s-a acceptat transmiterea de către SRL „Glorinal Imobil” în proprietate municipală a trei apartamente cu o suprafață totală de 275,7 m.p. din blocurile de locuințe din str.Valea Trandafirilor nr.6/1, în schimbul stingerii datoriei pe contractele de arendă nr.4740/2007 şi nr.4739/2007 din 21.06.2007, cu recalcularea ulterioară de către Direcţia funciară a plăților de arendă ținând cont de data transmiterii apartamentelor.

Urmare a examinării acestei decizii, se relevă că contractele de arendă funciară au expirat la data de 21.06.2012 și nu au fost prelungite. La situaţia din 03.06.2013, datoriile în conformitate cu contractele menționate constituiau în total 3,22 mil.lei, dar suma respectivă nu este indicată în Decizia CMC. Se atestă că, în contextul celor expuse, preţul 1 m.p.. de spaţiu propus constituia 11,67 mii lei, sau circa 720 euro/m.p. (66,2 mii euro pentru unapartament), în timp ce pe piaţă existau oferte şi de 460 euro/m.p.241. Dacă PMC ar fi aplicat procedura legală de achiziție, ar fi putut să procure locuințele cu o suprafață egală cu cea transmisă de SRL „Glorinal Imobil” cu circa 2011,8 mii lei242, sau cu 1205,6 mii lei mai puțin. La 22.11.2012 PMC243 a aprobat Acordul nr.1 din 22.11.2012, încheiat între SRL „Glorinal Imobil” (c/f 1002600015739) și DGLCA a CMC, obiectul contractului fiind transmiterea apartamentelor din blocurile de locuit din str. Valea Trandafirilor nr. 6/1 în schimbul stingerii datoriei agentului economic față de bugetul local, în sumă de 3217,4 mii lei.

Ulterior, în baza actului nr.15-VT/IV din 29.11.2012, SRL „Glorinal Imobil” a transmis în proprietate CMC, în gestiunea DGLCA, trei apartamente din str. Valea Trandafirilor nr.6/1 cu suprafața totală de 269,8 m.p., tranzacția fiind documentată cu factura de expediție seria HA nr.2110084 doar la 31.05.2013. Astfel, a fost creată o situație confuză privind data transmiterii reale a apartamentelor, care până în prezent nu sunt înregistrate în evidența contabilă a DGLCA, iar PMC nu a stins până la finalizarea auditului datoriile pentru arenda funciară.

Potrivit informației din RBI, două apartamente cu suprafața de 89,3 m.p. și de 89,5 m.p. au fost înregistrate la 29.07.2013 în proprietate municipală, iar apartamentul cu suprafața de 91,0 m.p. a fost înregistrat la 11.11.2013 în proprietate

241 Cap.1.2.5 din Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău, aprobat prin Hotărârea CCRM nr.35 din 28.06.2013.242 269,8 m.p. x 460 euro/m.p. x 16,21 lei = 2011,8 mii lei.243 Semnat de către viceprimarii mun.Chișinău.

69

privată244. În acest context se denotă că apartamentele au fost repartizate în baza Dispozițiilor Primarului General245 către trei familii, primarul depășindu-și astfel atribuțiile de serviciu prin preluarea competențelor CMC246. De menționat că toate apartamentele au fost repartizate cu diferite statute, unul fiind transmis cu statut de cămin, altul – pentru domiciliere permanentă, iar al treilea – pentru domiciliere, cu condiția transmiterii către PMC, cu titlu gratuit, a 2 apartamente din str. Buiucani, auditului nefiindu-i prezentate probe privind executarea acestei condiții. Administrareaplăţilor pentru arenda terenurilor se efectuează de PMB cu admiterea deficienţelor generate de ținerea neautentică a bazei de date, exprimată prin lipsa controlului şi a reglementărilor interne privind conţinutul registrelor de evidenţă a calculelor şi plăţilor de arendă,fapt ce a determinat raportarea neautentică a situațiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă și formarea creanțelor raportate în sumă de 7998,3 mii lei. Probele de audit denotă că APL din mun.Bălţi nu au întreprins măsurile necesare pentru a colecta în termenele corespunzătoare sumele calculate pentru arenda terenurilor. Datoriile la acest compartiment au crescut de la 3635,9 mii lei (la 01.01.2014) până la 7998,3 mii lei (la situaţia din 01.01.2017), nivelul creşterii constituind 220%. Auditul denotă că modalitățile de atribuire a bunurilor publice în arendă funciară urmau a fi bazate pe principiile de transparența și competitivitate, aducând venituri în bugetul instituției. În acest sens, procedura de licitație publică este expres prevăzută de lege în cazul înstrăinării, concesionării, dării în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a UAT247.

Echipa de audit constată că în perioada 2016-2017 PMC nu a desfășurat licitații/concursuri pentru atribuirea în arendă/vînzarea terenurilor municipale, deși CMC a aprobat componența nominală a comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor și concursurilor funciare, ceea ce determină gestionarea ineficientă a terenurilor publice, condiționează acumulări reduse de venituri bugetare,precum și, în unele cazuri, chiar sporește riscul de creștere a indicatorilor de fraudă.

O altă problemă este arenda terenurilor aferente destinate exploatării şi deservirii obiectivelor existente. În acest caz stabilirea suprafeței terenurilor aferente și adiacente este pusă pe seamă DGAURF, la cererea arendașilor. În context se denotă că în dosarele prezentate spre verificare nu se regăsesc documentele care ar justifica suprafețele terenurilor stabilite ca aferente. Auditul relevă că o astfel de formă de gestionare a fondului funciar, cum este arenda, în multe cazuri reprezintă o etapă intermediară în schemele mai ample de privatizare a terenurilor prin ocolirea procedurii legale de licitație. Analiza efectuată de audit demonstrează că terenurile vândute în asemenea cazuri sunt înstrăinate în mod ineficient la preț normativ, deși legislația existentă prevede că terenurile care, după parametri şi amplasare, pot fi

244 În baza contractului de vânzare-cumpărare (transmitere în proprietate privată) nr. 5468 din 29.10.2013, încheiat cu PMC.245 Dispoziția nr. 31-d din 23.01.2013 „Cu privire la executarea hotărârii instanței de judecată”; Dispoziția nr. 248-d din 22.04.2013 „Cu privire la îmbunătățirea condițiilor de locuit”; Dispoziția nr. 429-d din 11.06.2013 „Cu privire la îmbunătățirea condițiilor de locuit”.246 Art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.247 Art.77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

70

formate ca bun imobil de sine stătător se vând prin concurs sau la licitaţie248. În consecință, privatizarea terenurilor aferente la prețul normativ, fără justificarea bine argumentată a suprafețelor necesare asigurării procesului tehnologic al arendașilor, contribuie la diminuarea încasărilor în bugetul municipal. Astfel, auditul a stabilit că pe parcursul anului 2016 au fost vândute terenuri,date anterior în arendă, cu suprafața de 1,9792 ha la preț normativ,deși contractele de arendănu erau expirate. Urmare aacestor operațiuni, au fost calculate plăți în bugetul municipal în sumă de 3468,2 mii lei. Auditul denotă că, dacă aceste terenuri ar fi fost vândute la prețul de piață (18,0 mii euro un ar249), bugetul municipal ar putea fi suplinit cu venituri estimate în sumă de 73,0 mil.lei.

În baza de date a DGAURF au fost identificate 216 contracte de dare în arendă a terenurilor pentru proiectarea și construirea diferitor obiective cu suprafața totală de 87,7417 ha.În acest caz,la expirarea contractului de arendă, proprietarul terenului (municipalitatea) nu-l va mai putea utiliza în alte scopuri, peacestafiind deja amplasate construcții proprietate privată, astfel fiind imposibilă darea în arendă altor persoane decât proprietarilor construcțiilor individuale, ceea ce denotă gestiunea ineficientă a acestor terenuri. Ulterior, după darea în exploatare a construcțiilor, acest teren este privatizat aplicând coeficienți de diminuare a prețurilor pentru terenurile aferente, ceea ce determină ratarea veniturilor în bugetul municipal. Analizainformației prezentate de către PMC denotă că, pentru aceste terenuri pe parcursul anului 2016 au fost achitate plăți de arendă în mărime de 9290,5 mii lei, fiind înregistrate la 01.01.2017 datorii considerabile de 10291,6 mii lei. Totodată, vânzarea acestor terenuri la prețul normativ poate aduce în bugetul municipal mijloace financiare în cuantum de cel mult 183,6 mil.lei250. Prețul de piață al acestor terenuri este de cel puțin 1,4 mlrd. lei251 și ar putea să crească până la 3,2 mlrd.lei252.

În confirmarea celor expuse, auditul a stabilit cazuri de vânzare a terenurilor din cele date în arendă la un preț normativ253. Suprafața terenurilor date în arendă pentru construcție care sunt deja înstrăinate este de 2,1958 ha, două din acestea fiind acaparate ilegal, fără a fi înregistrate construcții pe acestea254.

De menționat că, verificând extrasele din RBIauditul nu a stabilit amplasareaunor construcții în cazul terenurilor cu suprafața de 13,8318 ha aferentăla 30 contracte de arendă funciară pentru construcție.

248 Art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.249 www.bani.md250 87,7417 x 65 x 19873,34 x 1,8 x 0,9 = 183613782,99 lei (Suma este calculată în baza formulei prevăzute de Anexa nr.4 la Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente”.251 87,7417 ha x 100 x 8000 euro/ar x 20,5 = 1438,9 mil.lei (Prețul cu care au fost vândute prin procedura de licitație unele terenuri în sectorul Ciocana în a. 2013 este de circa 8,0 mii euro/ar).252 87,7417 ha x 100 x 18000 euro/ar x 20,5 = 3237,6 mil.lei (Prețul mediu pentru un ar de teren pentru mun. Chișinău este preluat de echipa de audit din surse deschise: http://bani.md/cat-costa-un-ar-de-teren-in-chisinau/). 253 Terenurile cu nr.cad.: (i) 0100518507 (0,128 ha) și 0100518508 (0,0166 ha) – Contractul de arendă funciară nr. 5560/2010 din 27.12.2010; (ii) 0100423013 (1,7819 ha) și 0100423512 (0,0238 ha) – Contractul de arendă funciară nr. 5739/2011 din 01.06.2011; (iii) 0100209310 (0,0320 ha) – Contractul de arendă funciară nr. 3713/2003 din 14.05.2003.254 Terenurile cu nr.cad. 0100114232 și 0100102283, cu suprafața de 0,1335 ha și de 0,1297 ha.

71

Totodată, auditul a stabilit și unele terenuri care, potrivit datelor RBI, sunt date în arendă, dar acestea nu se regăsesc în baza de date prezentată spre auditare de către DGAURF, cu suprafața de 0,1013 ha255. De menționat că, un contract este cu termenul expiratla 18.08.2008, dar dreptul de grevare până în prezent nu este stins în RBI. Administrarea fondului funciar municipal Chișinău este dominată, cu precădere, de practica privatizării terenurilor adiacente ca aferente.

Conform datelor Trezoreriei teritoriale Chişinău, în a.2016, în bugetul municipal au fost încasate venituri din vânzarea terenurilor în sumă totală de18333,3 mii lei, pe când în evidența analitică a DGAURF a fost înregistrată suma de 17003,6 mii lei,sau cu 1329,7 mii lei mai puțin.

De asemenea, conform datelor SIAprivind contractele de vânzare, la 01.01.2016datoriileconstituiau 5589,7 mii lei, iar la 01.01.2017 erau de 2304,4 mii lei, având o scădere esențială în sumă totală de 3285,3 mii lei, urmare a unor măsuri înterprinse de factorii de decizie.

Totodată, efortul depus nu a asigurat regularitatea operațiunilor de vânzare-cumpărare a terenurilor. Astfel, contrar prevederilor legale256 care stipulează că vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate, cu achitarea a cel puţin 50% din preţul terenului,în a.2016 PMC a încheiat 20 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente257 cu suprafața totală de 1,022 ha, în sumă de 503,3 mii lei, acestea nefiind achitate în bugetul municipal.

De emenționat că unii agenți economici nu și-au onorat obligațiunile privind achitarea în termen a plăților la cumpărarea terenurilor municipale. Astfel: - terenul cu nr.cad. 0100115007, de 9,792 ha, vândut pentru exploatarea bazei de producție în a.2005 cu 1999,1 mii lei, aachitat ultima ratăîn a.2016 (75,0 mii lei);- terenul cu nr. cad. 0100505138, de 7,947 ha, vândut în a.2013 cu7300,8 mii lei, a achitat ultima ratăîn a.2016 (1173,8 mii lei); - terenul cu nr.cad.0100504102, de 5,83 ha, vândut în a.2007 cu1785,3 mii lei, în a.2016 au fost achitate mijloace bănești în sumă de 100,4 mii lei, restanța la 01.01.2017 constituind 479,8 mii lei, sau 26,8% din totalul sumei contractuale;- terenul cu nr.cad.0100308010, de 3,0954 ha, vândut în a.2014 cu4066,5 mii lei, în a.2016 au fost achitate mijloace bănești în sumă de 677,8 mii lei, restanța la 01.01.2017 constituind 847,2 mii lei;- terenul cu nr.cad.0100306203, de 1,5599 ha, vândut în a.2016 cu2448,3 mii lei, achitate în același ani.

Auditul denotă că toate terenurile menționate (cu suprafașa de la 1,6 ha pînă la 9,8 ha) au fost vândute la prețul normativca terenuri aferente construcțiilor existente, deși în dosarele prezentate spre verificare lipseau documente care ar justifica că aceste suprafețe a terenurilor sunt necesare deservirii construcțiilor existente, ceea ce

255 Terenurile cu nr.cad.: 0100212068 (0,0161 ha), Contractul de arendă funciară nr. 3917/2003 din 18.08.2003; 0100101367 (0,0852 ha), Contractul de arendă nr. 5785/2011 din 26.05.2011.256 Art.4. alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.257 Nr.cad. 0100510224; nr.cad. 0100104607; nr.cad. 0100506018; nr.cad. 0100202529 și altele.

72

determină riscul că de fapt o parte a acestor terenuri sunt adiacente și urmau a fi trecute în rezerva funciară a mun.Chișinău. Neregulile în administrarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente întreprinderilor şi obiectivelor private s-au soldat cu formarea unor creanțe semnificative.

Deși,la situația de 01.01.2017, CMC a stabilit unilateral plata de folosință a terenurilor cu suprafața totală de 184,58ha pentru 203 persoane juridice și fizice, din partea autorității nu au fost depuse eforturi suficiente în vederea încheierii contractelor respective de arendă funciară. Pentru a. 2016 a fost calculată plată de folosință în sumă de 10,5 mil.lei, fiind achitată în sumă de 3,1mil.lei. La 01.01.2016datoriile au fost înregistrate în sumă de 23,8 mil.lei, iar la 01.01.2017 – de 31,2 mil.lei. Situația în cauză include riscul de acumulare a datoriilor considerabile privind plata pentru folosință și neîncasarea acestora pe viitor.

Analizând informația referitor la achitarea plății de folosință a terenurilor, s-a stabilit că pentru 140 de terenuri cu suprafața de 107,8 ha, pe parcursul a.2016 nu a fost achitată plata respectivă, acumulându-se datorii la 01.01.2017 în sumă de 26,6 mil.lei, din care, datoriile pentru perioadele anterioare (la 01.01.2016) constituiau 18,8 mil.lei. Astfel, se denotă că arendașii acestor terenuri sistematic nu achită plata pentru folosirea terenurilor. Majoritatea rău-platnicilor sunt coperative sau asociații de garaje, precum și unii agenți economici care folosesc suprafețe de teren de la 1,0 ha până la 10,0 ha258.

Astfel, în mun.Chișinău sunt înregistrate 122 CCG cu suprafața totală de 108,18 ha. În a.2016 în bugetul municipal au fost achitate mijloace bănești pentru folosirea acestor terenuri în sumă de 2,1 mil.lei, calculate fiind 7,9 mil.lei. La 01.01.2017 datoriile constituiau 19,1 mil.lei, crescând față de 01.01.2016 cu 5,78 mil.lei. CMC a formalizat relațiile funciare pentru 45,9 ha deținute de CCG, încheind 62contracte de arendă funciară, iar 62,28 ha de terenuri suntfolosite de CCG în lipsa contractelor de rigoare. În acest sens, auditul relevă existențaunei situații problematice la capitolul achitarea plății de folosință stabilite de CMCpentru acești beneficiari în baza art.101

din Legea nr.1308-XIII din25.07.1997.Un exemplu de gestionare neconformă de către PMC a terenurilor ocupate de

CCG reprezintă terenul din str.N.Dimo nr.32 (APG nr.134). Potrivit Deciziei CMC nr.9/23 din 30.07.2010259, terenul cu suprafața de 0,27 ha a fost dat în folosință Asociației proprietarilorde garaje nr.134.În RBI acest teren a fost înregistrat cu suprafața de0,2989 ha, diferența constituind 0,0289 ha, deci urma să fie modificată plata de folosință a acestuia de la 24,4 mii lei până la 27,0 mii lei. Modificarea sumei contractuale nu a fost efectuată, ceea ce a cauzat calcularea eronată a plății pentru 258 De exemplu: SA „Moldovagaz” - deciza CMC nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100310438, de 1,16 ha, cu plata anuală de 44,5 mii lei (soldul datoriei la 01.01.2016 constituia 84,6 mii lei, la 01.01.2017 – 129,2 mii lei) și decizia CMC nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100310272, de 1,77 ha, cu plata anuală de 63,7 mii lei (soldul la 01.01.2016 - 121,1 mii lei, la 01.01.2017 – 184,7 mii lei); SA „Combinatul de prelucrare a lemnului „FAG” - decizia CMC nr.2/22 din 31.03.2011 și nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100120549, de 10,05 ha, cu plata anuală de 259,3 mii lei (soldul la 01.01.2016 - 1429,1 mii lei, la 01.01.2017 – 1759,0 mii lei); SA „Combinatul auto nr.4” – decizia CMC din 21.10.2010 și nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100119143, de 6,63 ha, cu plata anuală de 306,4 mii lei (soldul la 01.01.2016 - 1215,7 mii lei, la 01.01.2017 – 1905,0 mii lei) etc.259 Decizia CMC nr.9/23 din 30.07.2010 „Cu privire la stabilirea plății anuale pentru folosirea terenurilor proprietate municipală”.

73

folosirea terenului și diminuarea acesteia cu 18,9 mii lei (pentru perioada 01.08.2010 – 31.10.2017).

Totodată, deși APG nr.134 s-a adresat către PMC cu solicitarea de a încheia contractul260 de arendă funciară, acesta nu a fost încheiat, în scimb a fost aprobată decizia CMC de stabilire unilaterală a plății pentru folosirea terenului până la încheierea contractului de arendă funciară. Neîncheierea contractului cu asociația menționată și nestipularea obligațiunilor și drepturilor părților au condus la încheierea de către APG nr.134 a unor contracte cu persoane terțe în privința construcției mai multor obiective261deasupra garajelor existente, nefiind solicitat acordul proprietarului terenului. Urmare adeplasării la fața locului, echipa de audit a stabilitcă o construcție ridicată pe acestegaraje depășește hotarele lotului, extinzându-se în zona verde. La solicitarea auditului de a efectua măsurările respective a terenului ocupat abuziv, DGAURF nu a întreprins nicio măsură, fiind imposibilă astfel stabilirea prejudiciului adus bugetului municipal. Potrivit datelor prezentate de DGLCA,în evidență operativă sunt luate 18 decizii ale CMC ce țin de relațiile funciare cu agenții economici în urma cărora municipalitatea urma să obțină locuințe sociale. Auditul specificăcă nu există criterii bine definiteîn acest sens, în decizii nefiind indicate suprafața apartamentelor care urmează a fi transmise în proprietate, cel mai des utilizându-se un anumit procent din totalul locuințelor construite, ceea ce este un indicator foarte abstract. Bunurile viitoare care urmau/urmează a fi transmise nu sunt considerate de către APL dreptcreanțe și nu sunt reflectate în evidența contabilă. Potrivit datelor prezentate, din totalul deciziilor care prevedeau transmiterea apartamentelor, au fost înregistrate în evidența operativă 5 cazuri de transmitere a apartamentelor în sumă totală de 15,5 mil. lei, nefiind determinată valoarea reală a terenurilor transmise.

Analiza datelor prezentate a constatat că, deși în RBI este înregistrată obligaţia arendaşilor terenului cu nr.cad. 0100415014, din str. Carierei nr.5, să transmită municipiului mai multe apartamente262, această obligație nu se conține în informația oferită de DGLCA. Această situație denotă faptul că nimeni nu va urmări executarea cu strictețea acestei condiții contractuale, care poate fi „dată uitării” în orice moment convenabil. Oastfel de atitudine a autorităților locale, în opinia auditului, va lipsit persoanele social-vulnerabile263 de dreptul la un spațiu de locuit social, încălcându-le drepturile lor fundamentale264.

Astfel, din lipsa evidenței contabile și, în unele cazuri, în lipsă totală de informație, auditul este în imposibilitate de a determina plenitudinea executării deciziilor respective, unele datînd din anul 1997, precum și conformitatea executării

260 Scrisoarea nr.01 din 17.09.2008 a APG nr.134.261 Contractul de investiție nr.1P din 03.09.2009, încheiat între APG nr.134 și Asociația obștească de tenis pentru tineret și sport „Topspin Club”, în calitate de investitor; Contractul de colaborare nr.1P din 20.10.2009, încheiat între APG nr.134 și Asociația obștească de tenis pentru tineret și sport „Topspin Club” și „Topspin Club” SRL, în calitate de investitor; Contractul încheiat cu persoanele fizice nu a fost prezentat auditului, fiind prezentat doar extrasul din Procesul-verbal nr.11 din 05.09.2014 al Adunării generale a membrilor APG nr.134. 262 Informația referitor la acest teren este expusă în Anexa nr.12 la prezentul Raport.263http://tv8.md/2018/01/12/video-hai-la-chisinau-la-chisinau-taxatorul-umorist-care-in-spatele-zambetului-ascunde-o-poveste-trista/.264 Art.47 alin.(1) „Dreptul la asistență și protecție socială” din Constituția Republicii Moldova.

74

operațiunilor ce țin de respectarea acestor decizii, fiind necesară o misiune de audit specială în acest sens. Practicile privind dotarea ÎM cu patrimoniu public de către CMB contravin principiilor normelor prudențiale în materie de gestiune economică, la origine aflându-se unele decizii ale fondatorului (APL), care în unele cazuri au majorat neargumentat valoarea fondurilor publice transmise ÎM (din contul TVA), iar în alte cazuri au contribuit la raportarea unor rezultate financiare neargumentate. În acest sens se relevăcă, CMB prin dotarea, returnarea și ulterior redotarea ÎM „Asociația Piețelor mun. Bălți” cu patrimoniu public în perioada 2011-2012, în lipsa unor norme prudențiale în materie de gestiune economică și de conformare fiscală, a contribuit la majorarea neargumentată a valorii patrimoniului public cu 4,4mil.lei, iar aceasta, în final, a contribuit la majorarea cheltuielilor raportate de către ÎM (prin uzura majorată a fondurilor fixe).

IV. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII CERINŢELOR/RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE

CONTURIÎn anul 2011 Curtea de Conturi a efectuat auditul implementării Programului de

stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009 la ARFC și Î.S.„Cadastru”, fiind adoptată Hotărârea nr.8 din 09.02.2011. De menţionat că, deși în perioada 2011-2016 instituțiile menționate au întreprins unele măsuri de remediere a iregularităţilor constatate anterior, unele recomandări rămân neexecutate până în prezent, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat în Raportul respectiv de audit. Astfel, verificările efectuate au relevat persistenţa unor probleme identificate anterior, care se exprimă prin: - neasigurarea finalizării procesului de delimitare a bunurilor imobile.Deși, ARFC, în vederea executării art.II din Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 a elaborat un nou Program de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului și a UAT, inclusiv a terenurilor din domeniul public și privat, pentru anii 2013-2018, proiectul Hotărârii de Guvern a fost avizat negativ de către Ministerul Finanțelor, cauza fiind lipsa resurselor financiare preconizate în cadrul bugetar pe termen mediu (pentru anii 2014-2016)pentru lucrările respective;- neînregistrarea integrală a bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile;- neaprobarea de către factorii de decizie guvernamentali a noului concept de reevaluare a bunurilor imobile în scop de impozitare, deși conceptul a fost elaborat de către ARFC.

Lipsa resurselor financiare în bugetul de stat pentru finanțarea lucrărilor de finalizare a înregistrării primare masive pe tot teritoriul țării constituie o problemă atât pentru titularii de drepturi, care sunt nevoiți să suporte costurile asociate măsurării și înregistrării bunurilor imobile, ceea ce îi pune în condiții inegale cu proprietarii bunurilor imobile amplasate în localitățile în care au fost executate deja lucrările respective cu suportul Guvernului, cât și pentru APL care nu dețin informații complete privind bunurile imobile amplasate în localitate și privind

75

proprietarii acestor bunuri imobile, astfel fiind dificilă administrarea impozitării bunurilor imobile.

V. CONCLUZIA GENERALĂEchipa de audit atestă că sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor

imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Nu asigură o evidență conformă a patrimoniului public nici Registrul bunurilor imobile, care până în prezent nu este complet, iar datele existente sunt afectate de multiple erori.

Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală, autoritățile centrale și cele locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentru perfecționarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul de identificare și evidență a tuturor subiecților și obiectelor impunerii, precum și de evaluare adecvată (la prețul de piață) a bunurilor imobile.

De asemenea, managementul administrării patrimoniului public de toate nivelurile nu a întrunit criteriile şi rigorile cadrului legal, acesta fiind afectat de nereguli şi deficienţe, amplificate în perioadele anterioare, nefiind constatate acțiuni credibile de elimenare a problemelor de către autoritățile responsabile centrale și locale. Acest cumul de circumstanțe a favorizat gestiunea ineficientă a bunurilor imobile, deci ratarea unor venituri considerabile de către bugetele de toate nivelurile. Printre factorii generatori de nereguli, se enumeră: nedelimitarea patrimoniului public, neasigurarea realităţii şi acurateţei datelor din situaţiile financiare; eschivarea autorităților publice de la exercitarea funcţiilor de proprietar al patrimoniului public; nerespectarea intereselor patrimoniale ale localităților; etc.

Aceste derapaje au la origine diverse cauze, mai ales factorul uman, cele mai pronunţate fiind ignorarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a atribuţiilor de serviciu, pe de o parte, şi supravegherea neadecvată de către organele publice centrale a entităţilor din subordine în teritoriul vizat, pe de altă parte. Astfel, autorităţile de resort, mai cu seamă cele financiare, fiscale şi cadastrale, practic nu întreprind eforturi conjugate pentru mobilizarea şi încurajarea primăriilor în identificarea surselor pasibile de extindere/consolidare a bazei financiare a UAT respective.

În consecinţă, concluzionăm că resursele patrimoniale nu sunt evaluate și administrate la justa valoare în interesul public.

În scopul ameliorăriisituaţiilor atestate, auditul public extern oferă recomandările de rigoare, pentru o remediere punctuală a deficienţilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

VI.RECOMANDĂRIPrimarilor și consiliilor municipale Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și

Soroca, președinților și consiliilor raionale Cahul și Dubăsari, Agenției Relații Funciare și Cadastru, Agenției Servicii Publice:

1. să înlăture iregularităţilespecificateîn prezentul Raport;2. să asigure confirmarea documentarăprivindîntocmireacadastrului funciar și/sau

înregistrările în RBI în conformitate cu legislația în vigoare;

76

Primarilor și consiliilor municipale Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și Soroca, președinților și consiliilor raionale Cahul și Dubăsari:

3. să înregistreze la organele cadastrale patrimoniul proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

4. să asigure identificarea tuturor bunurilor imobile (inclusiv a terenurilor), neevaluate în scopuri fiscale, cu informarea ASP, pentru evaluarea acestora, inclusiv a celor transmise în arendă/locaţiune/folosinţă/gestiune economică, cu asigurarea înregistrării conforme a contractelor respective;

5. să asigure încasarea plăților pentru arenda terenurilor proprietate publică locală, aflate în folosința persoanelor fizice și juridice;

6. să desemnezepersoanele responsabile de înregistrarea și evidența contractelor de arendă/locațiune, vânzare-cumpărare a terenurilor, cu includerea acestor atribuții în fișa postului;Președintelui raionului și CR Cahul:

7. să revizuiască contractul de comodat (efectuat în lipsa unei proceduri transparente stabilite de cadrul legal) încheiat cu SRL „Sud Invest Company” și administratorul Parcului Industrial Cahul, asigurând respectarea prevederilor legale;Primarului și Consiliului municipal Cahul:

8. să asigure încasarea prejudiciului cauzat bugetului municipal din vânzarea terenului cu suprafața de 2,9483 ha; Agenției Proprietății Publice, Agenției Relații Funciare și Cadastru,

Agenției Servicii Publice:9. să inventarieze integral terenurile proprietate publică a statului, inclusivcele

aferente obiectivelor private;Agenției Proprietății Publice:

10. să prezinte informații către APL privind privatizarea terenurilor proprietate publică de stat aferente obiectivelor private, pentru raportarea acestora în cadastrul funciar;

11. să asigure încasarea plăților pentru arenda terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile;Serviciului Fiscal de Stat:

12. să asigure raportarea completă a scutirilor acordate conform Codului fiscal.13. să revizuiască Regulamentul cu privire la modul de administrare a impozitului

pe bunurile imobile prin intermediul SIA„Cadastrul Fiscal”, în scopul stabilirii exacte a rapoartelor ce urmează să se extragă din sistem, care ar include datele necesare pentru monitorizarea impozitării tuturor bunurilor imobiliare și ar exclude dublarea unor date;

14. să întreprindă măsuri de monitorizare a tuturor subiecților și obiectelor impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare,să analizeze permanent corectitudinea informaţiilor înregistrate în cadastrul fiscal, cu desemnarea persoanelor responsabile.

77

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componență: șeful Direcției de audit I din cadrul DGAPL, Sergiu Știrbu; controlorii de stat principali: Elena Coliba, Victor Gamulinschi, Valentina Deliu, Alexandru Lîsîi; controlorii de stat superiori: Rima Schiaslivîi, Aurica Rusu, Aurelia Usatîi; controlorii de stat: Igor Călugăreanu, Nicolai Ialamov.

Responsabil de întocmirea Raportului de audit,Șeful echipei de audit,Controlor de stat principal, Elena COLIBĂ

Șef interimar al Direcției Generale Auditul Autorităților Publice Locale,auditor public,Sergiu ȘTIRBU

78

Anexa nr.1Competențele entităților implicate

Autorități Competențe

Parlamentul reglementarea legislativă a relaţiilor funciare pe întregul teritoriul Republicii Moldova; organizarea controlului asupra respectării legislaţiei funciare; stabilirea suprafeţelor cu regim juridic special; stabilirea tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pământului şi cotelor impozitului funciar; rezolvarea altor chestiuni ce intră în competenţa Parlamentului265

Guvernul aprobarea perimetrului localităţilor urbane; elaborarea măsurilor de protecţie a terenurilor şi organizarea realizării lor; ţinerea cadastrului funciar şi organizarea reglementării regimului proprietăţii funciare pe teritoriul republicii; aprobarea cadastrului funciar anual; stabilirea modului de încasare a impozitelor funciare şi a altor plăţi; stabilirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor, la propunerea consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau, respectiv, de nivelul al doilea, în temeiul cererii proprietarului; schimbarea categoriei terenurilor cu destinaţie specială; elaborarea programelor, schemelor, proiectelor şi planurilor de reglementare a regimului proprietăţii funciare în republică şi asigurarea realizării lor; elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor; organizarea controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor; aprobarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale în baza propunerilor consiliilor raionale sau municipale; determinarea listei întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor ale căror terenuri rămân în proprietatea statului şi prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului etc.266

Agenția Proprietății Publice

implementarea politicii statului în domeniile administrării și deetatizării proprietății publice267

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

asigură promovarea unei politici unice în domeniul creării şi ţinerii cadastrului, dezvoltării reţelei geodezice pe întreg teritoriul ţării; organizează şi controlează activitatea organizaţiilor subordonate şi aprobă actele de constituire ale acestora; coordonează la nivel interdepartamental activităţile legate de crearea şi ţinerea cadastrului; prezintă Guvernului propuneri privind perfecţionarea legislaţiei ce reglementează lucrările de organizare a teritoriului, administrarea resurselor funciare şi schimbul de informaţii cadastrale; exercită alte atribuţii privind ţinerea cadastrului, inclusiv angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniu268

Agenția Servicii Publice

proiectează şi dezvoltă sistemul informaţional al cadastrului; acumulează, sistematizează şi păstrează informaţia cadastrală; organizează furnizarea informaţiei cadastrale, stabileşte structura acesteia şi modul ei de furnizare;deţine şi administrează banca centrală de date a cadastrului; furnizează informaţia cadastrală sistematizată autorităţilor administraţiei publice, altor persoane juridice, precum şi persoanelor fizice;exercită alte activităţi conform legii269

Consiliile raionale şi municipale

exercitarea controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor; stabilirea impozitelor funciare şi altor plăţi, încasarea lor; stabilirea şi schimbarea perimetrului intravilanului localităţilor şi soluţionarea litigiilor privind perimetrele; ţinerea cadastrului funciar al raionului şi municipiului,

265 Art.7 din Legea nr.828-XII din 25.12.1991.266 Art.8 din Legea nr.828-XII din 25.12.1991. 267 Art.7 din Legea nr.121 din 04.05.2007 și pct.6 din HG nr.902 din 06.11.2017 „Cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Proprietății Publice”.268 Art.11 alin.(1) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.269 Art.11 alin.(2) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

79

organizarea reglementării regimului proprietăţii funciare; elaborarea programelor, schemelor, proiectelor şi planurilor de reglementare a regimului proprietăţii funciare pe teritoriul raionului şi municipiului şi asigurarea realizării lor; repartizarea şi retragerea terenurilor, în modul stabilit de lege; stabilirea suprafeţelor care rămân în proprietatea statului în limita raionului şi municipiului; autentificarea drepturilor deţinătorilor de terenuri; privarea deţinătorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare; determinarea şi repartizarea terenurilor pentru construcţii; elaborarea propunerilor privind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale pentru a fi aprobate de Guvern270

Consiliile săteşti (comunale) şi orăşeneşti

atribuirea terenurilor şi înstrăinarea lor fără schimbarea destinaţiei acestora, în modul stabilit de lege; autentificarea drepturilor deţinătorilor de terenuri, în modul stabilit de lege; asigurarea perceperii impozitului funciar; exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei terenurilor; ţinerea cadastrului funciar în teritoriul din subordine; privarea de drepturi a deţinătorilor de terenuri în condiţiile prevăzute de lege; determinarea şi atribuirea terenurilor pentru construcţii şi amplasarea lor, în conformitate cu legea; soluţionarea litigiilor funciare în limitele competenţei lor; organizarea evaluării terenurilor conform metodicii unice, elaborate de Guvern; stabilirea suprafeţelor care rămân în proprietatea statului în limita teritoriilor satelor (comunelor); elaborarea propunerilor vizând aprobarea de către consiliul raional şi municipal a perimetrelor localităţilor săteşti; prezentarea propunerilor de schimbare a destinaţiei terenurilor agricole în temeiul cererii proprietarului271

Serviciul Fiscal de Stat

asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal272

ÎS„Fiscservinform” este desemnată în calitate de administrator tehnico-tehnologic al sistemului informaţional al SFS, care exercită administrarea, menţinerea, dezvoltarea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional integrat prevăzut de Codul fiscal şi a infrastructurii acestuia, pebază de contract; procesarea electronică a datelor şi informaţiilor fiscale în SI al SFS, organizarea şi administrarea arhivei acestora, pe bază de contract; oferirea informaţiei depline şi veridice organelor de drept şi de control, în conformitate cu principiile de bază ale creării SI al SFS

DCITL/SCTIL administrarea impozitelor și taxelor locale prin ținerea evidenţei integrale şi conforme a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sunt calculate de serviciul respectiv şi a evidenţei acestor obligaţii, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întârziere (penalităţi), amenzi, conform legislaţiei fiscale şi în modul stabilit de Guvern, precum și alte atribuţii prevăzute expres de legislaţia fiscală273

270 Art.9 din Legea nr.828-XII din 25.12.1991.271 Art.10 din Legea nr.828-XII din 25.12.1991272 Art.132 din Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997. 273 Art.158 din Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997.

80

Anexa nr.2

Cadrul legal normativ utilizat în calitate de criteriu de audit:Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991;Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998;Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997;Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală;Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului;Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor;Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal; Legea nr.354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile;Legea nr.1320-XIII din 25.09.1997 cu privire la registre;Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare;Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993;Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale;Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice;Legea nr.267 din 29.11.2012 privind monitoringul bunurilor imobile;Legea nr.835-XIII din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului;Legea nr.591-XIV din 23.09.1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi urbane;HG nr.1428 din 16.12.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente;HG nr.958 din 04.08.2003 „Despre aprobarea Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile”;HG nr.670 din 09.06.2003 „Despre aprobarea Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării”;HG nr.1303 din 24.11.2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării”;HG nr.971 din 12.08.2016 „Cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situației de la 1 ianuarie 2016”;HG nr.675 din 06.06.2008 „Cu privire la Registrul patrimoniului public”;HG nr.1528 din 29.12.2007 „Despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică”;HG nr.1030 din 12.10.1998 „Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”;HG nr.162 din 19.02.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităților administrativ-teritoriale și ale statului”;HG nr.99 din 10.02.2014 „Pentru aprobarea Regulamentului privind recepția garajelor din cooperativele de construcție a garajelor”;Ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005 „Cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor”;Ordinul ARFC nr.15 din 18.02.2016 „Privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de receptie a lucrărilor cadastrale de conferire/modificare a adresei bunului imobil și de eliberare a informatiei din planul de adrese”; Ordinul ARFC nr.103 din 22.08.2013 „Pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de actualizare a datelor cadastrale în vederea susținerii sistemului de impozitare”;Ordinul ARFC nr.108 din 02.09.2016 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind modul de întocmire a schemei de amplasare a bunului imobil, efectuare a înregistrării primare provizorii a dreptului de proprietate și executare simplificată a lucrărilor cadastrale primare la nivel de clădiri”;Ordinul ARFC nr.25 din 25.02.2015 „Privind aprobarea devierii suprafeței terenului reieșind din suprafața acestuia”;Ordinul SFS nr.495 din 10.06.2015 „Privind aprobarea formularului tipizat a Calculului la impozitul pe bunurile imobiliare (Forma BIJ-15) și Instrucțiunii privind modul de completare a acestuia”;Ordinul SFS nr.24 din 06.02.2006 „Cu privire la aprobarea formularelor tipizate a dărilor de seamă fiscale la impozitele funciare și pe bunurile imobiliare”.

81

Anexa nr.3Informația privind terenurile UATla situația de01.01.2016 și 01.01.2017

Nr. crtn.

Denumirea UAT conform situației la 01.01.2016, ha conform situației la 01.01.2017, ha Devieri între dateleCadastrului funciar al ARFC datele Cadastrului funciar al ARFC datele Cadastrului funciar al ARFC la 01.01.2017 față de 01.01.2016

suprafața totală a

terenurilor proprietate

publică

inclusiv: suprafața totală a

terenurilor proprietate

privată

Suprafața totală a

terenurilor

suprafața totală a

terenurilor proprietate

publică

inclusiv: suprafața totală a

terenurilor proprietate

privată

Suprafața totală a

terenurilor

suprafața totală a

terenurilor proprietate

publică

inclusiv: suprafața totală a

terenurilor proprietate privată

Suprafața totală a

terenurilor

a statului a UAT a statului ale UAT a statului a UAT1 2 3=4+5 4 5 6 7=3+6 8=9+10 9 10 11 12=8+11 13=14+15 14=9-4 15=10-5 16=11-6 17=12-71 Bălți 3871,3 1375,7 2495,6 3929,3 7800,6 3851,8 1375,7 2476,1 3948,8 7800,6 -19,5 0,0 -19,5 19,5 0,02 Chișinău 30279,2 12881,6 17397,6 26881,0 57160,2 30279,2 12881,6 17397,6 26881,0 57160,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,03 Anenii Noi 34332,2 15858,9 18473,2 54429,7 88761,8 34332,2 15858,9 18473,2 54429,7 88761,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,04 Basarabeasca 11066,7 2927,7 8139,1 18387,3 29454,0 10958,4 2928,8 8029,6 18495,6 29454,0 -108,3 1,2 -109,5 108,3 0,05 Briceni 26019,5 10626,3 15393,1 55424,8 81444,2 26032,7 10626,3 15406,4 55411,5 81444,2 13,2 0,0 13,2 -13,2 0,06 Cahul 49798,1 19480,5 30317,6 104731,0 154529,1 49829,1 19480,4 30348,7 104700,0 154529,2 31,0 -0,1 31,1 -31,0 0,07 Calărași 40623,9 20655,1 19968,8 34730,9 75354,8 40531,4 20648,9 19882,5 34823,2 75354,6 -92,5 -6,2 -86,3 92,3 -0,28 Cantemir 33010,5 11237,8 21772,7 53775,1 86785,7 32960,9 11237,8 21723,1 53824,8 86785,7 -49,7 0,0 -49,7 49,7 0,09 Căușeni 44978,2 19466,7 25511,5 86080,0 131058,2 44978,2 19466,7 25511,5 86080,0 131058,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 Cimișlia 32969,6 9215,4 23754,2 59400,5 92370,1 32791,0 9215,3 23575,7 59578,9 92370,0 -178,6 -0,1 -178,5 178,5 -0,111 Criuleni 23534,8 11446,9 12087,9 45259,9 68794,7 23520,7 11431,3 12089,4 45281,8 68802,5 -14,1 -15,6 1,5 22,0 7,812 Dondușeni 21487,9 5867,5 15620,4 42924,5 64412,5 21487,9 5867,5 15620,4 42924,5 64412,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,013 Drochia 25328,2 3106,1 22222,2 74663,2 99991,5 25110,4 3099,3 22011,1 74881,1 99991,5 -217,9 -6,8 -211,1 217,9 0,014 Dubăsari 11312,6 6140,8 5171,8 19610,1 30922,7 11345,6 6141,5 5204,1 19577,1 30922,7 33,0 0,7 32,3 -33,0 0,015 Edineț 31729,5 10715,6 21013,9 61562,2 93291,7 31683,3 10753,9 20929,4 61608,3 93291,6 -46,2 38,3 -84,5 46,2 -0,116 Fălești 46706,9 13095,4 33611,5 60552,7 107259,6 46685,3 13095,4 33589,9 60574,3 107259,6 -21,6 0,0 -21,6 21,6 0,017 Florești 34135,6 9328,2 24807,4 76683,5 110819,1 33801,8 9014,7 24787,0 77017,3 110819,1 -333,8 -313,5 -20,4 333,8 0,018 Glodeni 30116,4 9318,4 20798,0 45301,4 75417,8 30086,8 9299,5 20787,3 45331,0 75417,8 -29,7 -19,0 -10,7 29,7 0,019 Hâncești 67456,1 37309,8 30146,3 79741,9 147198,0 67188,8 37277,2 29911,6 80009,3 147198,1 -267,3 -32,6 -234,7 267,4 0,120 Ialoveni 31773,6 12049,9 19723,7 46576,7 78350,3 31635,5 12040,7 19594,8 46714,2 78349,8 -138,1 -9,2 -128,9 137,5 -0,621 Leova 30856,5 11347,7 19508,7 45604,0 76460,4 30804,1 11345,9 19458,2 45656,3 76460,4 -52,4 -1,8 -50,6 52,4 0,022 Nisporeni 29768,7 13568,3 16200,4 33133,0 62901,6 29766,1 13568,3 16197,8 33129,0 62895,1 -2,6 0,0 -2,6 -3,9 -6,523 Ocnița 20749,5 8476,7 12272,8 38997,5 59747,0 20734,4 8475,8 12258,6 39012,6 59747,0 -15,1 -0,9 -14,2 15,1 0,024 Orhei 52264,7 23884,3 28380,5 70566,3 122831,0 51534,9 23926,2 27608,8 71296,4 122831,3 -729,8 41,9 -771,7 730,1 0,325 Rezina 23849,3 10480,1 13369,2 38330,2 62179,5 23709,2 10472,0 13237,2 38470,2 62179,5 -140,1 -8,1 -132,0 140,1 0,026 Râșcani 32370,6 10911,0 21459,6 61232,4 93602,9 32370,6 10911,0 21459,6 61232,4 93602,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,027 Sângerei 42897,1 13229,6 29667,4 60473,5 103370,5 42728,5 13229,7 29498,7 60642,1 103370,5 -168,6 0,1 -168,7 168,6 0,028 Șoldănești 22943,9 11121,2 11822,6 36892,8 59836,7 22943,9 11121,2 11822,6 36892,8 59836,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,029 Soroca 33623,7 10149,6 23474,2 70675,3 104299,0 33596,4 10132,7 23463,7 70702,6 104299,0 -27,4 -16,9 -10,5 27,4 0,030 Ștefan Vodă 28672,1 9608,0 19064,1 71166,0 99838,1 28615,3 9615,6 18999,7 71222,8 99838,1 -56,8 7,6 -64,4 56,8 0,031 Strășeni 40307,5 25268,0 15039,5 32601,3 72908,8 40200,5 25234,6 14965,9 32708,3 72908,8 -107,0 -33,3 -73,6 107,0 0,032 Taraclia 19739,1 5868,0 13871,0 47653,7 67392,7 19662,2 5869,1 13793,2 47730,5 67392,7 -76,8 1,0 -77,9 76,8 0,033 Telenești 33686,2 11431,4 22254,8 51178,9 84865,1 34872,4 11745,8 23126,5 49992,8 84865,1 1186,2 314,5 871,7 -1186,2 0,034 Ungheni 51798,0 21107,3 30690,6 56464,2 108262,2 51582,6 21122,2 30460,4 56679,5 108262,1 -215,4 14,8 -230,2 215,3 0,035 Găgăuzia 59189,0 17700,6 41488,4 125656,5 184845,5 58989,2 17700,4 41288,9 125856,3 184845,5 -199,8 -0,2 -199,6 199,8 0,036 Bender 1759,1 418,6 1340,5 2111,4 3870,5 1759,1 418,6 1340,5 2111,4 3870,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

37 Stânga Nistrului 336233,0 336233,0 336233,0 336233,0 336233,0 336233,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0  Total

1491238,6 782907,7 708330,9 1893382,2 3384620,8 1489193,0 782863,5706329,

5 1895428,6 3384621,6 -2045,6 -44,2 -2001,4 2046,4 0,8

82

Anexa nr.3.1Evoluția terenurilor pe deținători,în perioada 01.01.2013-01.01.2017 (mii ha)

Deținătorii de terenuri/perioada 01.01.201301.01.201

4 01.01.2015 01.01.2016 01.01.2017

Diferențe, 01.01.2017 față de 01.01.2016

Suprafața totală a terenurilor, din care: 3384.6 3384.6 3384.6 3384.6 3384.6 0terenurile proprietate publică a statului 779.9 782.1 781.4 782.9 782.9 0 terenurile proprietate publică a UAT 719.5 714.7 711.6 708.3 706.3 -2terenurile aflate în proprietate privată 1885.2 1887.8 1891.6 1893.4 1895.4 2

Anexa nr.4Alocațiile bugetare executate în perioada 2012-2016 de ARFC pentru realizarea procesului de delimitare a terenurilor

proprietate publică(mii lei)Denumirea măsurilor a.2012 a. 2013 a.2014 a.2015 a.2016 Total

Înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor 687.8 2840.6 3907.0 0 0 7435.4Identificarea, delimitarea și înregistrarea drepturilor asupra terenurilor proprietate publică 1804.2 2086.5 3924.3 2725.8 3575.3 14116.1Total: 2492.0 4927.1 7831.3 2725.8 3575.3 21551.5

Anexa nr.5Localitățile șiterenurile transmise în proprietate privată conform art.11 dinCodul funciar în care nu a fost efectuată

înregistrarea masivă prevăzută de Programul de stat, la situația din 01.01.2017Nr.crt. Denumirea UAT Numărul de localități Numărul de terenuri1 Anenii Noi 8 150562 Briceni 17 242613 Călărași 18 278934 Cantemir 8 58235 Căușeni 9 60006 Cimișlia 11 75977 Criuleni 16 351168 Dondușeni 10 131639 Drochia 13 2099810 Dubăsari 11 1999311 Edineț 9 1162612 Fălești 37 3128413 Florești 46 4907714 Glodeni 9 842115 Hâncești 16 1743716 Ialoveni 15 1833917 Leova 4 284018 Nisporeni 11 896519 Ocnița 8 900020 Orhei 30 3094921 Rezina 12 1513622 Râșcani 12 1053523 Sângerei 32 2188224 Șoldănești 21 2089725 Soroca 34 2681826 Ștefan Vodă 10 2788627 Strășeni 13 3615628 Telenești 19 1726229 UAT Găgăuzia 4 405030 Ungheni 34 30223  Total: 497 574683

83

Anexa nr.6Analiza terenurilor raportate în Cadastrul funciar față de terenurile raportate în RBI la situația

din 01.01.2017

Suprafața terenurilor, ha Devieri dintre dateleAPL față de datele ÎS„Cadastru”

Denumirea UAT Datele Cadastrului funciar Datele RBI Suprafața terenurilor

neînregistrate în RBI, ha

% neînregistrări

i1 2 3 4 5=3-4 6=5/3*1001 Anenii Noi 88761.84 89185.6 -423.73 -0.52 Bălți 7800.56 5511.1 2289.51 29.43 Basarabeasca 29453.97 20188.7 9265.28 31.54 Briceni 81444.23 58786.9 22657.32 27.85 Cahul 154529.15 125923.0 28606.11 18.56 Călărași 75354.60 32545.2 42809.39 56.87 Cantemir 86785.67 52357.2 34428.48 39.78 Căușeni 131058.21 83730.7 47327.55 36.19 Chișinău 57160.14 45934.6 11225.53 19.610 Cimișlia 92369.95 59075.5 33294.47 36.011 Criuleni 68802.52 55300.7 13501.78 19.612

Donduşeni 64412.48 43545.5 20866.98 32.4

13 Drochia 99991.46 79423.0 20568.42 20.614 Dubăsari 30922.71 19099.0 11823.76 38.215

Edineţ 93291.64 66379.2 26912.48 28.8

16 Fălești 107259.57 60800.0 46459.54 43.317 Florești 110819.10 73620.7 37198.39 33.618 Glodeni 75417.78 47940.4 27477.37 36.419 Hâncești 147198.07 105393.8 41804.29 28.420 Ialoveni 78349.76 48701.4 29648.37 37.821 Leova 76460.40 46473.2 29987.22 39.222 Nisporeni 62895.10 40468.3 22426.79 35.723

Ocniţa 59746.98 40277.2 19469.74 32.6

24 Orhei 122831.32 75314.1 47517.19 38.725

Rezina 62179.46 39147.1 23032.34 37.0

26 Râșcani 93602.92 66427.6 27175.32 29.027 Sângerei 103370.52 59164.8 44205.69 42.82 Șoldănești 59836.66 35150.6 24686.06 41.3

84

829

Soroca 104298.98 67494.1 36804.88 35.3

30 Ștefan Vodă 99838.09 71732.3 28105.80 28.231 Strășeni 72908.83 38888.6 34020.20 46.732 Taraclia 67392.70 52296.6 15096.12 22.433 Telenești 84865.10 55148.6 29716.53 35.034 Ungheni 108262.13 61637.6 46624.53 43.135 UTA Găgăuzia 184845.50 133110.6 51734.94 28.0

  Total 3044518.102056173.4

6 988344.64 32.5

85

Anexa nr.7Lista instituțiilor publice care dețin în gestiune bunuri imobile proprietatede stat a Republicii

Moldova amplasate în străinătateNr. d/o

Denumirea instituției Nr. obiecte

Valoarea de bilanțț a imobilului (lei)

Suprafaţa la sol a imobilului (m.p.)

Suprafaţa totală a imobilului (m.p.)

Suprafaţa utilizată de gestionar (m.p.)

Suprafaţa transmisă în locaţiune (m.p.)

Suprafaţa neutilizată (m.p.)

1 Academia de Științe a Moldovei 5 36800 1491.6 1491.6 1491.6 0.0 0.0

2 Cancelaria de Stat 11 143401800 14392.2 38146.4 14271.3 23875.1 0.0

3Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene 26 271508700 17311.4 21940.6 21623.7 0.0 165.0

4 Ministerul Afacerilor Interne 1 820400 0.0 1649.7 0.0 1649.7 0.0

5 Ministerul Agriculturii 7 1700 380.0 380.0 0.0 0.0 380.0

6 Ministerul Construcțiilor 1 4642500 0.0 3626.0 3626.0 0.0 0.0

7 Ministerul Economiei 60 9740600 0.0 8693.4 0.0 0.0 0.0

8 Ministerul Educației 1 1849300 0.0 645.0 0.0 645.0 0.0

9 Ministerul Muncii 18 12502840 6225.5 14662.0 14474.1 21.3 166.6

10 Ministerul Sănătății 15 3058500 45300.0 7572.9 6220.7 1352.2 0.0

11Ministerul Tehnologii Informaționale și Comunicații 2 1431500 0.0 2400.0 0.0 2400.0 0.0

12Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor 32 782100 5114.0 10736.8 8451.0 2163.6 119.2

13Procuratura Generala a Republicii Moldova 2 208000 0.0 2032.0 532.0 532.0 0.0

14Serviciul de Informatii și Securitate 6 9336680 1660.9 11393.2 0.0 9393.2 0.0

  TOTAL 187 459321420 91875.5 125369.6 70690.4 42032.1 830.8

Anexa nr.8

Analizabunurilor imobiliare neevaluate față de numărul total de bunuri evaluate, la situația din 01.01.2017, în total pe UAT din Republica Moldova

inclusiv:

 Tipul bunurilor  Numărul total de BI Numărul BI evaluate Numărul BI

neevaluate

 Ponderea BI neevaluate în numărul total,%

terenuri 4 690 446 335 593 4354853 92.85construcţii 1374969 407560 967409 70.36construcţii nefinalizate 4230 1986 2244 53.05

încăperi izolate 443960 398064 45896 10.34TOTAL 6 513 605 1 143 203 5370402 82.4

86

Anexa nr.9Generalizarea neregulilor conform referințelor la obiectivul nr.1 din Raportul de audit

Denumirea UAT

Nedeterminarea modului de folosință a terenurilor publice înregistrate în RBI Neasigurarea procedurii de inventariere a bunurilor imobile (construcții, încăperi izolate

ș.a) proprietate a APL

Neînregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile publice (clădiri,

construcții speciale)

evaluate neevaluate „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată” evaluate

„Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”

bunuri imobile neprivatizate (apartamente/încăperi locuibile în cămin) APL

loturisuprafața,

havaloarea,

mii lei loturisuprafața,

ha loturisuprafața,

ha unitățisuprafața,

m.p

valoarea cadastală,

mii lei unitățisuprafața,

m.p

valoarea cadastală,

mii lei unităținr.bun

urisuma, mii lei

mun.Bălți                             240 556200mun.Soroca 2931 341.42 193179.9 515 125.48 16 1.21 45 2121.05 2807.9 970 105890.14 15940.3 464 3 59.2mun.Edineț 301 94.95 20862.6 380 597.57 25 9.71 31 4681.9 1356.1 321 41252.83 6163.9 116 67 27912.6mun.Cahul                             6 17170.8

Total 3232 436.37 214042.5 895 723.05 41 10.92 76 6802.95 4164 1291 147142.97 22104.2 580 316 601342.6

87

Anexa nr.10Analiza executării Planului aprobat privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării, în funcție de

numărul și costul mijloacelor utilizate în acest scop, pe a.2016, de către ARFCNr.crt. Denumirea UAT Plan Executat executat față de

plan,%    cantitatea cheltuieli, lei cantitatea cheltuieli, lei  1 Anenii Noi 2035 152575 123 6398,25 6,02 Bălți 1939 145425 2197 135182,48 113,33 Basarabeasca 511 38293 214 9062,79 41,94 Briceni 1296 97177 895 82385,02 69,15 Cahul 1207 90473 905 74742,08 75,06 Căinari 310 23256 0 0,0 0,07 Călărași 1281 96073 142 6509,65 11,18 Cantemir 558 41876 83 4299,19 14,99 Căușeni 1129 84637 696 34637,64 61,710 Ceadâr- Lunga 1259 94388 403 27088,03 32,011 Chișinău 14847 1113252 13753 988296,65 92,612 Chișinău 1 4037 302741 2027 106239,63 50,213 Cimișlia 714 53558 509 32590,12 71,314 Comrat 1881 141077 1442 110304,05 76,615 Criuleni 1889 141607 711 55618,97 37,616 Dondușeni 575 43132 106 6542,20 18,417 Drochia 1354 101546 736 34490,01 54,318 Dubăsari 282 21172 13 624,24 4,619 Edineț 1880 140952 2622 133860,92 139,520 Fălești 848 63614 770 37814,88 90,821 Florești 923 69184 683 28766,26 74,022 Glodeni 838 62866 351 33581,08 41,923 Hâncești 1321 99042 807 48061,59 61,1

24 Ialoveni 2269 170110 875 56122,21 38,625 Leova 1300 97507 728 31486,01 56,026 Nisporeni 1437 107726 0 0,0 0,027 Ocnița 2519 188888 1624 119582,37 64,528 Orhei 1030 77223 590 32496,42 57,329 Rezina 934 70067 392 26319,23 42,030 Râșcani 1289 96648 470 29116,27 36,531 Sângerei 1135 85111 971 80829,01 85,532 Șoldănești 828 62097 608 27933,42 73,433 Soroca 1938 145308 149 13476,07 7,734 Ștefan Vodă 838 62866 176 12696,88 21,035 Strășeni 1331 99772 657 52789,26 49,436 Taraclia 979 73404 525 40950,91 53,637 Telenești 1656 124143 618 71188,63 37,338 Ungheni 2079 155924 2147 148079,85 103,239 Vulcănești 871 65296 521 18856,67 59,8

  Total: 65348 4900000 41239 2759018,94 63,1

88

Anexa nr.11Generalizarea neregulilor conform referinţelor la obiectivul III din Raportul de audit

Denumirea

UAT

Plata pentru folosirea terenurilor

proprietate publică a statului aferente

obiectivelor private

Plata pentru folosirea terenurilor UAT

aferente obiectivelor private (diferite construcții)

Plata pentru folosirea terenurilor

UAT aferente obiectivelor private la

terenurile (garaje, „Înregistrarea

dreptului nu a fost solicitată”)

Plata pentru folosirea terenurilor

UAT adiacenteblocurilor de

locuințe

Plata pentru folosirea terenurilor UAT

adiacente obiectivelor care se privatizează

Plata pentru folosirea terenurilor UAT

adiacente obiectivelor privatizate

Terenuri neiregistrate în evidența contabilă

Construcții/încăperi neînregistrate în

evidența contabilă

Contabilizarea

neconformă a angajamentelor

(evidența analitică a

tranzacțiilor funciare (valoarea

creanțelor din locațiunea activelor

neutilizate) la situația din 01.01.2017

suprafa

ța terenului, ha

suma venitului,

mii lei

suprafața

, ha

suma venitului, mii lei

suprafața, ha

suma venitului,

mii lei

suprafața, ha

suma venitului ,

mii lei

suprafața, ha

suma venitului, mii lei

suprafața, ha

suma venitului, mii

lei

nr.

APL

suprafața, ha

nr.obie

cte

valoarea cadastrală, mii

lei

nr.bunuri

suprafața,

m.p.

valoarea cadastrală, mii

lei

suma, mii lei

 

 

min. 2%

max. 10%  

min. 2%

max. 10%  

min. 2%

max. 10%  

min. 2%

max. 10%  

min. 2%

max. 10%  

min. 2%

max. 10%                

Mun. Chișinău                                     1

17397.57          

53709,7

r-nul Cahul                                    

36

28302.07            

mun. Cahul            

8.33

219.7

682.1            

18.67

91

1819.3              

2284.7

s.Crihana Veche

 1485,52

119,9 

 5996,7                        

2,31 6

299,6                

Coșnița                                     1

798.91            

Ustia                                     1

375.02            

CR Dubăsari                                                   424.5

r-nul Rezina, s.Solonceni                                     1

651.5     6

778.6    

r-nul Hâncești                                    

39

29911.56            

r-nul Criuleni                                    

25

12089.39            

mun.Edineț

1.24

9,8

49

28.5

736.5

3682.4

3.17

81.9

409.1

0.35

9.2

46

2.78

71.8

359.5 1

94.95

301

20862.6

15

3030.9

1356.1 457.8

mun.Edineț                                      

597.57

380 0

16

1704.1 0  

mun.Soroca

23,48

17,9

89,3

118.93

3072.7

15363.2

3.27

84.7

423.4

2.1

54.3

271.7

6.18

134

669.8       1

341.4

2931

193179.9

45

2166.05

2807.9

1350.8

mun.Soroca                                      

126.99

516  

45

14146.6    

89

mun.Bălți

1075,2

s.Redeni (r-nul Strășeni) 1

780,04 333,0

Total:

1510,22

147,9

6135

147.43

3809.2

19045,6

14.77

386.3

1514.6

2.45

63.5

317.7

8.96

205.8

1029.3

20,98

97

2118,9

107

91466,97

4128

214043

127

21826.25

4164

59635,7

90

Anexa nr.12Informații detaliate privind conformitarea gestionării unor terenuri

Terenul cu nr.cad.0100104752 Potrivit listei de terenuri publice aprobate274, terenul cu nr.cad. 0100104752

este un teren public cu destinația „Parc”, cu suprafața de 21,1042 ha. Conform datelor din RBI, modul de folosință a terenului este „teren amenajat” din domeniul public. În cadrul auditului s-a stabilit că pe teritoriul parcului este amplasată o unitate de comerț administrată de SRL ,,Electro Brand” (codul fiscal 1015600005109).

Auditul a solicitat de la subdiviziunile PMC actele privind legalitatea desfășurării activității de comerț. Urmare a analizei celor prezentate, s-a stabilit că, la data de 01.12.2016, agentul economic a primit de la Pretura sectorului Botanica aprobarea de desfășurare a activității de servicii hidrobiciclete, închirierea foișoarelor, mangalelor în Parcul ,,Valea Trandafirilor”, semnată de Pretorul sectorului Botanica. DGCAPPS a fost notificată de către agentul economic privind desfășurarea, începând cu 01.04.2017, a trei tipuri de activități: comercializarea băuturilor calde, răcoritoare și înghețatei în ambalaj original, care urma să fie efectuată de pe tonetă (unitate mobilă) cu dimensiunilede 2,5 x 3 = 7,5 m.p., precum și servicii de închirierea hidrobiciclete,foișoarelor, mangalelor, pentru care nu a fost indicată necesitatea de utilizare a unor suprafețe de teren. Auditul menționează că DGCAPPSnu a permis activitatea de închiriere a foișoarelor, acestea fiind tăiate cu pixul din textul notificării cu autentificarea prin semnătura persoaneiresponsabile.

Echipa de audit, de comun acord cu specialiștii DGAURF din cadrul PMC, deplasându-se la fața locului a stabilit că agentul economic SRL,,Electro Brand” prestează servicii de dare în chirie în Parcul „Valea Trandafirilor” a foișoarelor (22 de unități de diferite dimensiuni), pe o suprafață de aproximativ 1,13 ha. Potrivit panoului de afișare a prețurilor, agentul economic încasa o sumă de 400 lei (luni-vineri), de 500 lei (sâmbătă-duminică), de fiecare foișor dat în chirie și de câte 1700-1800 lei pentru fiecare din cele două foișoare cu capacitatea de locuri mai mare. Conform datelor trezoreriei, în bugetul municipal pe parcursul anului 2017 de la SRL ,,Electro Brand” au fost încasate plăți în sumă totală de 1,1 mii lei.

Astfel, se constată faptul că agentul economic a folosit în scopuri comerciale terenul cu suprafața de 1,13 ha proprietate municipală contrar prevederilor art.6 alin.(1) din Legea nr.591-XIV din 23.09.1999, amplasat în spațiile verzi folosite în interes public, care constituie obiectul exclusiv al proprietății publice şi nu poate fi privatizat sau arendat. Totodată, neoficializarea relațiilor funciare cu CMC a condus la neachitareaplăților corespunzătoare pentru perioada 01.04.2017-01.10.2017, în sumă de 126,0 mii lei.

Totodată, auditul denotă că, deși art.20 din Legea nr.591-XIV din 23.09.1999 prevede că „agenții economici care doresc să obțină terenuri pentru construcția şi amplasarea în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activități economice şi sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri şi odihnă, obiective cu caracter cultural şi artistic, întreprinderi ale 274 Decizia CMC nr.11/52 din 23.12.2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica”.

91

alimentației publice, chioșcuri, pavilioane) solicită acordul autorităților administrației publice centrale şi al autorității centrale pentru mediu”, care lipsea.

Totodată, norma legală menționată prevede că „locul de amplasare a obiectivelor, suprafața terenurilor şi condițiile de desfășurare a activității ulterioare se determinăîn baza documentației de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate în modul stabilit”, care potrivit prevederilor art.14 alin.(2) lit o) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, intră în atribuțiile CMC. În cazul dat, de către PMC nu au fost prezentate probe suficiente referitor la respectarea procedurii prevăzute de lege referitor la faptul elaborării și aprobării regulamentare a documentației de urbanism275 privind amplasarea obiectivului în zona verde. În aceste condiții, s-a constatat că nu a fost întocmit și aprobat în modul stabilit276 nici contractul de arendă funciară cu agentul economic în cauză.

Terenurile cu nr.cad.0100311031 și nr.cad.0100311032În baza deciziei CMC nr.16/23-11 din 03 august 2000, de către PMC a fost

dat în arendă pe un termen de cinci ani Î.I. „Sîrbu Taivi” loturile de pământ din str. N. Milescu Spătaru: nr.1 – nr.cad. 0100311031, cu suprafața de 0,59 ha, ,,pentru exploatarea ulterioară a parcării auto” (provizoriu); nr.2 – nr.cad. 0100311032, suprafața de 0,008 ha, ,,pentru exploatarea ulterioară a pavilionului comercial cu terasă de vară, conform planului anexat” (provizoriu). Drept rezultat, a fost încheiat Contractul de arendă funciară nr.2312/2000 din 16.08.2000, acesta fiind valabil până la 16.08.2003. De menționat că, pe parcursul întregii perioade de relații funciare cu agentul economic, au fost efectuate mai multe modificări referitor la suprafața terenului cu nr.cad. 0100311031, acesta fiind majorat pînă la 0,4959 ha. La data încheierii contractului, mărimea arendei a fost stabilită în sumă de 9,9 mii lei/an. Achitări în bugetul municipal la contractul în cauză, conform informației DGAURF, au fost efectuate până la 24.06.2014, în sumă totală de 212,7 mii lei. Astfel, auditul constată că în perioada 16.08.2003-24.06.2014 achitările nu au avut temei juridic, adică proprietarul terenului nu a încheiat și/sau prelungit contractul de arendă.

Ulterior, conformactului de inspectare nr.0100/11/1523 din 11.02.2011, eliberat de OCT Chișinău, și a Planului de amplasament al construcțiilor s-a constatăt că, de facto, pe lotul nr.2 este edificată neautorizat o construcție capitală cu dimensiunile 16,0 m x 8,4 m, cu terasă de vară (16,0 m x 5,0 m). Astfel, ÎI „Sîrbu Taivi”, abuziv și neavând o bază juridică, a construit pe terenul municipal o încăpere comercială cu terasă de vară, în lipsa autorizației de construire, exploatată în lipsa procesului-verbal de recepție finală. În baza Hotărârii Judecătoriei sectorului Râșcani nr.4A-1608/10 din 23.12.2010, „privind construcția neautorizată comisă de către ÎI „Sîrbu Taivi” , a fost aplicată sancțiunea administrativă în formă de amendă, în mărime de 60 unități convenționale (1200 lei). Astfel, prin achitarea unei amenzi nesemnificative, agentului economic i s-au creat condiții de legiferare a construcției neautorizate prin procedura prevăzută de actul normativ aprobat de CMC în anii 2001-2004277. În opinia auditului, această instrucțiune urmează a fi revizuită

275 Art.2, art.3 și art.5 din Legea nr. 835-XIII din 17.05.1996.276 Art. 14 alin.(2) lit d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006. 277 Instrucțiunea provizorie referitor la construcțiile neautorizate, aprobată prin decizia CMC nr.13/31 din 10.05.2001 și modificată prin Decizia CMC nr.6/37 din 18.02.2004.

92

deoarece este vulnerabilă, nereferindu-se în special la construcțiile neautorizate efectuate pe terenurile municipale, prin ce creează premise de înstrăinare a terenurilor municipale ca terenuri adiacente, aducând bugetului municipal pagube considerabile.

Ulterior, PMC a eliberat Certificatul de urbanism nr.416 din 27.05.2011278, în care s-a constatat că construcția de pe terenul municipal este amplasată în zona cu codul „C” – zona de servicii generale279. Construcția ridicată pe terenul ocupat abuziv este amplasată pe rețeaua de electricitate municipală.Auditul denotă că comisia de recepție finală a PMC, în lipsa documentației necesare (autorizația de construcție), abuziv a semnat Procesul-verbal de recepție finală nr.196 din 20.03.2012, în care a propus ca imobilul cu terasă de vară construit ilegal (neautorizat) pe terenul municipal să fie recepționat. Ca rezultat, la data de 07.10.2015, Î.S. „Cadastru” a înregistrat bunul imobil în RBI, proprietar fiind Î.I. „Sîrbu Taivi”, temeiul înscrierii fiind Procesul-verbal menționat.

În baza Deciziei CMC al PMC nr.6/50-8 din 03.10.2014, au fost restabilite relațiile funciare de arendă cu Î.I. „Sîrbu Taivi”, pe un termen de 5 ani, provizoriu, fără drept de privatizare a lotului de pământ cu nr.cad. 0100311032, cu suprafața de 0,034 ha, cu destinația lotului „pentru exploatarea obiectivului comercial și de alimentație publică cu terasă de vară, conform planului anexă”. Astfel, a fost încheiat Contractul de arendă nr.6533/2014 din 04.11.2014, pe un termen de 5 ani, la data încheierii contractului mărimea arenzii fiind stabilită în sumă de 9,2 mii lei/an. Conform datelor DGAURF, achitările conform contractului în cauză, până la sfârșitul a.2017, au fost în sumă totală de 21,7 mii lei. La data de 23.04.2015,PMC a întocmit un Acord adițional la Contractul de arendă funciară nr.6533/2014 din 04.11.2014, prin care au fost introduse unele modificări care, în opinia auditului, au favorizat preluarea terenului de către agentul economic280.

Astfel, CMC, în baza Deciziei nr.3/15-2 din 11.04.2017 cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al Î.I. „Sîrbu Taivi” din strada N.Milescu Spătarul nr.11/2, a decis vânzarea la prețul normativ de 53,4 mii lei a terenului cu suprafața de 0,034 ha, cu nr.cad. 0100311032. Ca rezultat, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare din 15.06.2017, a terenului menționat. Ulterior, în RBI al ÎS „Cadastru” au fost efectuate modificările la rubrica „proprietarul terenului” la data de 26.09.2017, fiind înscris Î.I. „Sîrbu Taivi”, temeiul fiind contractul de vânzare-cumpărare.

Astfel, auditul denotă că acțiunile CMC și PMC, expuse mai sus, constituie acțiuni de ilegalitate, prin care a fost însrăinat abuziv terenul municipal cu suprafața de 0,034 ha, atribuindu-i statut de teren aferent construcției ilegale, ca urmare acesta fiind vândut la un preț nesemnificativ.

În privința terenului municipal, cu suprafața de 0,4259 ha, cu nr.cad. 0100311031, se denotă că în baza Deciziei CMC nr.10/32-5 din 09.12.2014 au fost 278 Semnat de primarul interimar, secretarul CMC și arhitectul-șef. 279 Regulamentul local de urbanism al oraşului Chişinău.280 1. a exclude din subpunctul 1.1 (destinația lotului) sintagma „provizoriu, fără drept de privatizare”; 2. din compartimentul „Obligațiile părților” a exclude subpunctul 3.2.6, și anume „să elibereze, pe cont propriu, lotul de pământ arendat la indicația PMC”. În baza Deciziei CMC nr.2/24-4 din 02.2015, au fost efectuate modificări la Decizia CMC nr.6/50-8 din 03.10.2014: din pct.1 se exclude sintagma „provizoriu, fără drept de privatizare”; se exclude pct. 2.5.

93

restabilite relațiile funciare de arendă pe termen de 5 ani cu Î.I. „Sîrbu Taivi”, destinația lotului fiind „pentru exploatarea parcării auto, conform planului anexă”. Ca rezultat, a fost încheiat Contractul de arendă funciară nr.6612/2015 din 26.01.2015, mărimea arendei fiind stabilită în sumă de 115,3 mii lei/an. Conform datelor DGAURF, până la sfârșitul a.2017, achitările în baza contractului în cauză au însumat 356,0 mii lei.

Totodată, auditul denotă că, la data de 11.05.2015, a fost încheiat Contractul de societate civilă nr.3/d, între Î.I. „Sîrbu Taivi”, pe de o parte, și Compania de construcții „Basconslux”, pe de altă parte, fără coordonarea cu CMC care este proprietarul terenului. Conform pct. 1.1 din contract „Părțile se angajează să verse contribuțiile lor și să lucreze împreună, fără a fi o persoană juridică, împărțind între ele pierderile și câștigurile în scopul construcției unui complex locativ pe adresa mun. Chișinău, str. N.Milescu Spătarul”, iar conform pct.1.2 „Î.I. „Sîrbu Taivi”281

pune la dispoziția C.C. „Basconslux” terenul cu suprafața de 0,4259 ha, cu nr.cad. 0100311031”. La rîndul său, C.C. „Basconslux”, se obligă să efectueze proiectarea, construcția unui Complex locativ pe terenul municipal și darea lui în exploatare”.

Conform pct.2.3 din Contract, asociații au convenit că cotele-părți din patrimoniul social vor constitui: - Î.I. „Sîrbu Taivi” – 1%; - C.C. „Basconslux” – 99%.Potrivit pct.4.1 și pct.4.2 din Contract, C.C. „Basconslux” obține în urma dării în exploatare a complexului locativ dreptul de proprietate asupra întregului complex, iar Î.I. „Sîrbu Taivi” obține dreptul de proprietate, identificând spațiile după aprobarea proiectului construcției, în sumă de 100 mii euro. De asemenea, conform pct.3.2 din Contract, după darea în exploatare a blocurilor de locuințe, Î.I. „Sîrbu Taivi” se obliga să transmită dreptul de folosință asupra terenului municipal condominiului format, dar cu păstrarea dreptului de proprietate asupra lui, pe când de fapt Î.I. avea doar relații funciare cu acest teren, proprietar fiind CMC.

Conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin Decizia CMC nr.22/40 din 25.12.2008, acest teren este amplasat în zona cu codul „C7”, destinată prestării serviciilor, fiind incompatibilă cu zona locativă, ceea ce nu permite construcția blocurilor de locuințe. În lipsa deciziei CMC privind schimbarea destinației terenului arendat și privind schimbarea funcționalității urbane, la 04.08.2015, PMC contrar cadrului legal282 eliberează Certificatul de urbanism nr.428/15, prin care se certifică elaborarea documentației de proiect pentru „construirea unui ansamblu rezidențial, cu parcare auto subterană, cu regimul pe verticală: S+P+14E”, iar la 22.12.2016 și Autorizația de construcție nr.380-c/16283.

De menționat că, după darea în exploatare a bunurilor imobile construite dinstr. N.Milescu Spătarul și vânzarea locuințelor,Î.I. „Sîrbu Taivi” sau C.C. „Basconslux” nu va fi obligată să prelungească contractul de arendă a terenului, iar CMC va fi proprietar al unui teren care nu va mai corespunde stării inițiale, acesta fiind drastic limitat în acțiuni pentru a gestiona terenul. De menționat că, în perioada 21.02.2017-03.03.2017, bunurile imobile au fost transmise în condominiu ca „Bun

281 Conform prevederilor cap.XXVIII din Codul civil.282Legea nr.835-XIII din 17.05.1996, art.12 Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.283 Semnată de viceprimar, secretarul CMC și arhitectul-șef.

94

viitor”, deci ulterior CMC va fi obligat să transmită terenul aferent ACC conform prevederilor din Legea condominiului în fondul locativ.

Terenul cu nr.cad. 0100101821 La 16.06.2010, între Primăria mun. Chișinău și SA „AVANTAJ-AV” a fost

încheiat Contractul de arendă a terenului nr.5365, prin care ultimul trebuia să construiască un cartier locativ cu regim redus de înălțime pe terenul cu nr.cad. 0100101821, cu suprafața de 1,4844 ha, în sumă de 153,4 mii lei/an, pe un termen de 5 ani. La vizualizarea datelor din RBI (16.11.2017), 14 construcții de pe acest teren au fost vândute în baza contractelor de vânzare-cumpărare la 11 persoane fizice și la 3 persoane juridice, în calitate de construcții nefinalizate. În perioada 2016-2017, pentru a fi comercializate ca terenuri de pe lângă casă, au fost formate ca bunuri imobile separate 7 construcții nefinalizate cu teren aferent acestora284, carezultat suprafața terenului de bază s-a diminuat cu 0,62 ha, restul constituind 0,8842 ha.

După comercializarea acestor construcții nefinalizateunor persoane fizice, aceștea au solicitat de la CMC privatizarea terenurilor aferente acestor construcții. Astfel, în baza deciziilor CMC285 , aceste terenuri de 0,6001 ha au fost vândute de către PMC ca loturi de pământ de pe lângă casă, la tariful de 621,05 lei, fiind încasatevenituri de 8,7 mii lei, pe când acestea urmau a fi vândute ca terenuri pentru construcții la tariful de 19873,34 lei, sau837,2 mii lei286. Reieșind din cele menționate, contrar prevederilor art.9 și art.10 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, urmare a cumpărării de către persoanele fizice a terenurilor aferente construcțiilor nefinalizate menționate mai sus287, bugetul municipal a ratat venituri minime în sumă de 828,5 mii lei. Totodată, menționăm că valoarea estimată în scopul impozitării terenurile respective este de 3006,0 mii lei.

De asemenea, se relevă că, deși construcțiile nefinalizateau fost vândute de către SA„AVANTAJ-AV” unor persoane fizice și juridice (în perioada 2012; 2015 și 2016), potrivit datelor din RBI, terenul rămas după divizare (de 0,8842 ha) pe care sunt amplasate construcții și adiacent acestora, la moment este proprietate a mun.Chișinău. Prin urmare, persistă riscul că terenul menționat să fie privatizat de către proprietarii de construcții la prețuri diminuate, ca și în cazurile precedente. Conform pct.3.2.3 din contractul de arendă, se prevedea ca SA„Avantaj-AV”, urma să transmită, cu titlul gratuit în proprietatea mun.Chișinău, 3 apartamente (ceea ce constituie 10% din fondul locativ construit), până la înregistrarea primară a bunurilor imobile în baza unui contract încheiat cu DGLCA. De menționat că, pct.3.2.3 nu conține un calcul argumentat care ar determina suprafața celor 10% din fondul locativ construit. Auditul a constatat că, la 04.11.2015, SA„Avantaj-AV”, în baza actelor de predare-primire, a transmis 3 apartamente288, cu suprafața respectiv de 92,9 m.p., de 93,3 m.p. și de 93,4m.p., DGLCA a CMC, la prețul respectiv de 1057,6 mii lei, de 1062,2 mii lei și de 1063,3 mii lei, echivalentul a 52,3 mii euro 284 Nr.cad.: 1001011209 - 0,0662 ha; 1001011208 - 0,0922 ha; 1001011202 - 0,1027 ha; 1001011210 - 0,1534 ha; 1001011216 - 0,0789 ha; 1001011211 - 0,0541 ha și 1001011212 - 0,0526 ha.285 Deciziile CMC nr.3/16-7; 3/16-6; 3/16-5; 3/16-4; 3/16-3 și 3/16-2 din 11.04.2017.286 Calculul: 19873,34 x 65 x 0,6001ha x 0,9 x 1,2 = 837,2 mii lei.287 RBI/suprafața (ha): nr.cad. 1001011209 - 0,0662 ha; 1001011208 - 0,0922 ha; 1001011202 - 0,1027 ha; 1001011210 - 0,1534 ha; 1001011216 - 0,0789 ha; 1001011211- 0,0541 ha și 1001011212 - 0,0526 ha.288RBI: nr.cad. 0100313224.049; 0100313224.053; 0100313224.063.

95

fiecare. Transmiterea apartamentelor către DGLCA nu a fost efectuată din cele construite de către SA „Avantaj-AV”. Acestea au fost transmise de către societatea respectivă din alte blocuri care, potrivit datelor înscrise în RBI, au fost inițial înregistrate după o altă firmă care a efectuat construcția apartamentelor. Din data de 20.11.2015, apartamentele respective sunt înregistrate în RBI cu dreptul de proprietate după DGLCA, însă drepturile patrimoniale au fost grevatede către executorul judecătoresc înainte cu 11 zile de înregistrarea drepturilor asupra acestora la 09.11.2015289. Reieșind din cele expuse, auditul constată că angajații și factorii de decizie ai PMC și CMC nu numai că nu au întreprins măsuri în vederea eliminării deficiențelor constatate anterior de Curtea de Conturi dar și au permis prejudicierea în continuare a bugetului municipal.

Terenul cu nr.cad. 0100415014La data de 29.03.2002, în baza Deciziei CMC nr.7/15-10 din 21.03.2002, între

PMC și Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova a fost încheiat Contractul nr.3029/2002 de arendă funciară a terenului nr. 0100415014, cu suprafața de 1,07 ha, pe termen de 5 ani și prețul anual de 36,5 mii lei, care la 17.07.2008290 a fost prelungit cu 5 ani. Obiectul contractului a constituit „exploatarea parcării auto, provizoriu, fără drept de privatizare, până la valorificarea terenului după destinație”.

În lipsa acordului proprietarului terenului (CMC), la 13.10.2010, de către PMC (DGAURF) abuziv a fost eliberat Certificatul de urbanism nr.745/10291, care a permis UCA elaborarea documentației de proiectare pentru construcția pe acest teren, amplasat în zonă cucodul de funcționalitate urbană ,,C7”292, a unei parcări auto sub copertină, cu încăperi auxiliare (boxe pentru deservirea automobilelor și punct de trecere), autoestacadă sub copertină și îngrădirea terenului cu construcții ușor demontabile, cu ulterioara eliberare a autorizației de construcție293.

Ca urmare, la 21.04.2011, în RBI au fost înregistrate imobile cu suprafața de 20,1 m.p. și, respectiv, de 52,9 m.p. (care existau încă din anul 2002), ceea ce a făcut imposibilă ruperea relațiilor de arendă funciară stabilite cu CMC. Deci, s-a creat premisa schimbării modului de folosință a terenului, din „neproductiv” în „sub construcții”, prin abateri de la prevederile procedurale în vigoare, în lipsa deciziei respective a CMC294. Dreptul de proprietate asupra acestor construcții, în baza contractelor de activitate în comun295 și procesului-verbal de recepție finală296, a fost

289 Încheierea privind aplicarea măsurilor de asigurare în procedura de executare nr.003-12p/14 din 24.06.2015.290 În baza Deciziei CMC nr.11/6-20 din 27.06.2008. 291 Semnat de viceprimar, secretarul CMC, arhitectul-șef. 292 Decizia CMC nr.22/40 din 25.12.2008: „zonele de servicii generale cuprind funcțiuni prin care sunt realizate servicii la o scară mai mare decât cele prevăzute în zona de servicii la nivel de cartier. Datorită poluării sonore provenite din traficul greu, manipulare de obiecte grele etc., această zonă este incompatibilă cu cea de locuințe şi de vânzări en detail”.293 Autorizația de construcție nr.61 din 11.02.2011, semnată de viceprimar, secretarul CMC, arhitectul-șef, inspectorul de stat în construcții.294 Pct.26 din Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor, aprobat prin HG nr.1451 din 24.12.2007: Trecerea terenurilor dintr-o categorie de destinaţie în alta se efectuează prin hotărâre de Guvern sau decizie a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, în cazurile specificate în art.8 şi 9 ale Codului funciar nr.828-XII din 25.12.1991.295 Contractul de activitate în comun nr.1 din 15.09.2010 și Contractul f/n din 11.05.2011.296 Procesul-verbal nr.265 din 06.04.2011, semnat de către viceprimar (președinte al Comisiei de recepție), șeful DAC, (vicepreședinte al Comisiei de recepție), arhitectul-șef, pretorul sect. Râșcani, reprezentantul UCA.

96

înregistrat în cote-părți după UCA – 75%, și 2 persoane fizice – 25%, fără a fi informat proprietarul terenului (CMC). Ulterior, în baza Contractului nr.4964 din 11.12.2013, aceste 2 persoane fizice au vândut cota lor din construcții SRL „Forscont Exim” cu suma de 36,7 mii lei.

La 30.10.2014, conform Deciziei CMC nr.6/30-10 din 02.10.2014297, s-a aprobat reperfectarea relațiilor funciare de arendă a terenului din str. Carierei nr.5 cu UCA, pentru 75% din teren și cu 2 persoane fizice pentru 25% din teren (deși aceștia nu mai erau proprietari ai construcțiilor). Ca urmare, contrar cadrului legal298, în lipsa deciziei CMC, viceprimarul mun. Chișinău a semnat cu SRL „Forscont Exim” contractul de arendă a cotei de 25% din terenul din str. Carierei nr.5.

De asemenea, în lipsa deciziei CMC, în baza Contractului nr.11331 din 19.12.2014 de schimb al cotei de 75% din construcțiile din str.Carierei nr.5, pe un teren cu suprafața de 0,66 ha, situat în s.Bubuieci, cu valoarea de 324,6 mii lei (valoarea fiscală de 639,3 mii lei), la 18.02.2015 prin-un contract de cesiune a arendei (adițional la Contractul de arendă funciară cu nr.6541/2014 din 30.10.2014), PMC a substituit arendașul UCA cu SRL ,,Forscont Exim”299.

Prin tranzacțiile descrise, SRL ,,Forscont Exim”, în lipsa unei proceduri transparente, devine beneficiar al terenului arendat de la CMC. De asemenea, prin Decizia CMC nr.6/30-10 din 02.10.2014 a fost schimbată destinația terenului pentru „proiectarea și construirea unui complex de blocuri locative cu obiective de menire socială și parcare auto, din contul demolării imobilelor proprietate privată”.

Auditul menționează că, la eliberarea Certificatului de urbanism nr.720/15 din 17.11.2015, codul de funcționalitate urbană la 23.07.2015 a fost modificat în „R7” în baza unui proces-verbal al Consiliului de arhitectură (unilateral, în lipsa deciziei CMC, ceea ce contravine procedurii legale300 și în lipsa avizării altor instituții publice interesate).

SRL „Forscont Exim”, nefiind proprietar al terenului, a încheiat acte juridice301 cu un dezvoltator imobiliar privind constituirea unei societăți civile, prin care a transmis terenul cu nr.cad. 0100415014 de pe adresa str.Carierei nr.5, pentru proiectarea și construcția unui complex locativ, precum și construcțiile existente pentru desființarea acestora. În schimb, dezvoltatorul imobiliar a transmis în proprietatea acestuia diferite bunuri imobile viitoare cu o suprafață totală de 4956,3 m.p., cu o valoare de piață302începând de la suma de 2200,6 mii euro, sau 45112,2 mii lei303, și se obliga să transmită în proprietatea CMC 10 apartamente cu suprafața

297 Decizia CMC nr.6/30-10 din 02.10.2014 „Cu privire la reperfectarea relațiilor funciare de arendă a lotului de pământ din str. Carierei, 5 cu Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova, dl I.N. și dna I.L.”.298 Art.14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.299 Cod fiscal 1013600005286.300 prevăzută de Legea nr.835-XIII din 17.05.1996. 301 Antecontract din 02.12.2014, Contractul de societate civilă nr.201 din 20.01.2015, Acordul adițional f/n din 11.05.2016.302 Prețul de vânzare a spațiilor din complexul locativ de pe str. Carierei nr.5 este stabilit de la 444 euro pentru un metru pătrat (https://topimobiliare.md/complex-rezidential-nou-circului/; http://www.laetaj.md/blocuri/circului/).303 4956,3 m.p. x 444,0 euro = 2200597,20 euro x 20,5 lei/euro.

97

totală de 417,9 m.p., cu o valoare de 185,6 mii euro, sau circa 3803,7 mii lei304, precum și achitarea arendei funciare în perioada efectuării construcției305.

De menționat că, după darea în exploatare a bunurilor imobile construite și vânzarea locuințelor și spațiilor comerciale primite, SRL „Forscont Exim” nu va fi obligată să prelungească contractul de arendă a terenului, iar CMC va primi un teren care nu va mai corespunde stării inițiale, acesta fiind obligat să-l transmită în proprietatea Condominiului. Acest fapt a fost posibil datorită deciziilor CMC, căruia, de către factorii de decizie ai PMC, i-au fost plasate spre adoptare decizii, aparent legale, prin care, urmare a schimbării subiectului și obiectului contractului de arendă, terenul se aducea la starea necesară pentru construcția complexului locativ în lipsa desfășurării unei licitații publice.

Terenurile cu nr.cad.0100312245 și nr.cad.0100312423 În baza adeverinței de privatizare nr.1032/09 din 23.11.2000306, ÎS „Cadastru”

la 26.12.2002 a înregistrat neargumentat,ca bun imobil distinct, terenul sportiv amplasat pe terenul cu nr.cad. 0100312245, de 3,11 ha deși prevederile art.4 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 nu indicau ca obiect al înregistrării amenajările terenului, creând astfelo situație incertă în privința proprietarului terenului. În acest context se denotă că, SA „Alimentarmaș” a devenit proprietarul unui bun imobil cu nr.cad. 0100312245.01. În același timp, terenul cu nr.cad. 0100312245, de 3,11 ha, a fost înregistrat în RBI ca proprietate a Republicii Moldova la 26.12.2002. Examinând versiunea electronică a dosarului cadastral prezentat de către ÎS „Cadastru”, auditul a constatat lipsa deciziei registratorului privind temeiurile care au stat la baza efectuării înregistrării în cauză, precum și a cererii titularului de drepturi (RM), conform prevederilor art.26 din Legea nr.1543-XIIIdin 25.02.1998.

APC și APL, contrar prevederilor art.101 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, nu au stabilit hotarele terenului necesar pentru a asigura activitatea normală a bunului imobil şi hotarele terenului ce trebuiau să treacă în fondul de rezervă al autorității publice.

Ulterior, la 30.09.2005, SA ,,Alimentarmaș” a vândut bunului imobil „Teren sportiv în complex (public, social-cultural), amplasat pe terenul cu suprafața de 3,11 ha(nr. 0100312245) situat în mun. Chișinău, str. Ginta Latină, nr.12” unui dezvoltator imobiliar, cu suma de 628,2 mii lei. Deși acest contract a fost atacat în instanța de judecată de Primăria mun.Chișinău, cererea a fost scoasă de pe rol potrivit solicitărilor tuturor părților implicate în proces, iar contractul a rămas în vigoare.

De menționat că, în perioada 1997-2008, APC și APL nu au încheiat cu SA ,,Alimentarmaș” și dezvoltatorul imobiliar contracte de arendă a terenului respectiv. Ca rezultat, doar în perioada 13.09.2005-06.11.2008 au fost ratate venituri pentru folosirea terenului în sumă totală de 422,7 mii lei307.

304 417,9 m.p. x 444,0 euro = 185547,6 euro x 20,5 lei/euro305 În perioada arendei funciare plata achitată a constituit 780,4 mii lei, din care 266,7 mii lei au fost achitate de către dezvoltatorul imobiliar și 513,7 mii lei de către SRL „Forscont Exim.306 În capitalul social al SA „Alimentarmaș”, la 30.12.1994 a fost inclus terenul sportiv din str.Ginta Latină cu valoarea de 18977 lei. 307 3 ani 2 luni și 4 zile x 133045 lei/an.

98

Abia la 09.10.2008 a fost aprobată Decizia CMC nr.16/7-15, în baza căreia a fost încheiat contractul privind transmiterea în arendă pe termen de 5 ani dezvoltatorului imobiliar a terenurilor din str.Ginta Latină nr.12, cu suprafața de 3,083 ha308, în sumă anuală de 133,0 mii lei (începând cu 01.01.2011, de 291,3 mii lei). Acest contract a fost înregistrat în RBI de către ÎS „Cadastru” contrar prevederilor Codului civil, deoarece proprietarul terenului era Republica Moldova și nicidecum CMC.

Urmare a unor litigii existente între CMC și dezvoltatorul imobiliar, în baza deciziei irevocabile a CSJ309 din 24.10.2012, PMC a eliberat la 15.04.2013 dezvoltatorului imobiliar certificatul de urbanism310, pentru „construirea unui complex locativ cu obiective de menire social-culturală, comercială cu parcări auto subterane, în limitele terenului cu nr.cad. 0100312245 și amenajarea stradală și a acceselor pe terenul cu nr.cad. 0100312423 – tranșa nr.2”, precum și pentru „construirea unui complex sportiv de uz public (reamplasarea complexului sportiv, în vederea păstrării zonei de agrement și sport existente), pe un sector de teren municipal, spații verzi din scuarul din str. Ginta Latină - str. Vadul lui Vodă – tranșa nr.1”311. Dezvoltatorul imobiliar și-a asumat benevol obligația de reamplasare a complexului sportiv în baza scrisorii de garanție nr.699 din 05.04.2013312.

La eliberarea certificatelor de urbanism, DGAURF și PMC nu au ținut cont de faptul că, conform schiței de proiect elaborate, o parte din clădiri urmau a fi construite în afara terenului deținut de dezvoltatorul imobiliar. De asemenea, DGAURF și PMC nu au delimitat, format ca bun imobil și înregistrat în RBI, terenul necesar reamplasării complexului sportiv, fapt ce contravine prevederilor legale. Neținând cont de aceste probleme și de lipsa acordului proprietarului terenului (Republica Moldova), PMC a eliberat dezvoltatorului imobiliar autorizația de construcție nr.18 din 31.01.2015, pentru tranșa nr.2313.

Examinând planurile cadastrale existente, auditul a constatat că construcția blocurilor de locuințe a depășit hotarele terenului cu nr.cad. 0100312245, cu suprafața de peste 0,07 ha314. De menționat că persoanele responsabile ale DGAURF și PMC cunoșteau la toate etapele de efectuare a construcției, de la proiectare (coordonată cu DGAURF) până la darea în exploatare, despre faptul că construcția se efectua pe un teren municipal care nu a fost alocat în mod regulamentar. Astfel, procesul-verbal de recepție finală a fost semnat de viceprimarul mun.Chișinău, arhitectul-șef al mun.Chișinău, pretorul sect. Ciocana etc., fără a indica în acesta vreo obiecție. De asemenea, și ÎS „Cadastru” a înregistrat în RBI blocurile de locuit

308 2,63 ha pentru exploatarea terenului sportiv (nr.cad. 0100312245) și 0,453 ha (nr.cad. 0100312423), pentru amenajare (provizoriu).309 Dosarul Colegiului civil și de contencios administrativ al CSJ nr.3r-2451/12 din 24.10.2012. 310 nr.219/13 din 15.04.2013.311 Semnat de viceprimarul mun.Chișinău, secretarul CMC, arhitectul-șef interimar.312 Până la începerea lucrărilor de construcție a obiectivului Tranșa – 2 (construirea complexului locativ), pe cont propriu va reamplasa complexul sportiv existent.313 „privind executarea lucrărilor de construire a unui complex locativ de menire social-culturală (fitness centru și grădinița pentru copii) în limitele terenului cu nr.cad. 0100312245 și amenajarea stradală și acceselor pe terenul cu nr.cad. 010031242”.314 Cu o valoare de piață de peste 1428,0 mii lei (0,07 ha = 7 ari x 10000 euro x 20,4 lei/euro).

99

nr.2, 3, 4, 14 și 16, fără a nota faptul amplasării parțiale a acestora pe terenurile învecinate și în lipsa acordului proprietarilor terenurilor (CMC).

Terenul cu suprafața de 1,6323 ha, necesar reamplasării complexului sportiv, a fost alocat doar la 27.02.2014 prin Decizia CMCnr.2/22, dar care până în prezent nu a fost delimitat, format ca bun imobil și înregistratîn RBI. Mai mult decât atât, potrivit Anexei nr.2.4.20 la Decizia CMC nr.19/1 din 28.09.2000, acest teren este amplasat în Scuarul din str.Ginta Latină – str. Vadul lui Vodă, ceea ce contravine prevederilor art.35 din Legea nr.591-XIV din 23.09.1999, prin care se interzice reducerea spațiilor verzi. În lipsa eliminării acestor probleme, PMC a eliberatCertificatul de urbanism nr.205/14 din 17.04.2014, pentru proiectarea reamplasării complexului sportiv.

De menționat că CMC, PMC și DGETS nu dețin informații plauzibile privind valoareaterenurilor sportive nou construite, precum și strategii privind modul de utilizare ulterioară a terenului și complexului sportiv315, deși la momentul efectuării auditului terenurile sportive erau aproape finisate. De asemenea, s-a constatat că beneficiarul terenurilor sportive stabilit de CMC – DGETS, nu a coordonat proiectul de execuție al acestora.

Terenurile cu nr.cad.0100207302 și nr.cad. 0100207303Potrivit datelor din RBI, modul de folosință a terenului cu nr.cad. 0100207302

este „teren pentru construcții”, dar cel cu nr.cad. 0100207303 este „teren amenajat”, nefiind indicat domeniul acestui teren. Pe terenul cu nr.cad. 0100207302 este înregistrată o construcție (0100207302.01) cu suprafața de 582,7 m.p., proprietar fiind SRL „Iralina”. Potrivit extrasului din RBI, dreptul de proprietate a fost înregistrat în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr.1/6592 din 10.10.2008, Contractului de schimb nr.1/6594 din 10.10.2008, contractele în cauză nefiind prezentate echipei de audit. Totodată, nu au fost prezentate auditului deciziile de formare a bunurilor imobile (terenurilor) noi, documentele lipsindși în dosarul cadastral. Totodată, potrivit unor documente din dosarul cadastral prezentat auditului de către ÎS „Cadastru”, se indică asupra faptului că SRL „Iralina” a început construcția unui imobil pe terenul public încă în anul 2004316, nefiind perfectate relațiile funciare cu PMC.

Ulterior,în baza Contractului de arendă nr.6340/2013 din 21.10.2013, pe un termen de 5 ani, cu stabilirea plății de arendă în sumă de 28,08 mii lei/an317, aceste două terenuri (lotul nr.1 = 0.11 ha ; lotul nr.2 = 0.0453 ha) sunt date în arendă funciară SRL „Iralina”. La baza încheieriicontractului de arendă a fost Decizia CMC nr.8/34-15 din 10.10.2013, indicând destinația loturilor, lotul nr.1 – cu suprafața de 0,11 ha, „pentru exploatarea imobilului privat”, lotul nr. 2 – cu suprafața de 0,0435 ha, „pentru amenajare, provizoriu, fără edificarea construcțiilor capitale”.

Totodată, auditul denotă că terenul cu nr.cad. 0100207303, cu suprafața de 0,0453 ha a fost format și înregistrat în lipsa unei decizii a proprietarului terenului, care este CMC. Anterior acest teren a fost parte din terenul vecin, proprietar fiind mun. Chișinău, și anume terenul cu nr.cad. 0100207018, acesta având suprafața de 315 Terenuri de fotbal și baseball.316 Autorizația de construire nr.99 din 29.03.2004.317 Lotul nr.1 – 9,4 mii lei; lotul nr.2 – 18,6 mii lei.

100

0,169 ha.Conform listei aprobate a terenurilor proprietate municipală în baza planurilor cadastrale318, terenul are o suprafață de 0,1239 ha, sau o suprafață deja micșorată în urma formării terenului cu nr.cad.0100207303 (de 0,0435 ha). Ținând cont de faptul că acest teren nu face parte din lista terenurilor aprobate, auditul denotă caracterul formal și neglijent al delimitării terenurilor proprietate municipală.

Astfel, în privința terenului cu nr.cad. 0100207018, cu suprafața de 0,169 ha, între PMC și SRL ,,A.V.S.” a fost încheiat Contractul de arendă funciară nr.4769/2008, pe termen de 5 ani, având la bază Decizia CMC nr.10/7-15 din 07.12.2007, obiectul contractului fiind exploatarea parcării auto (provizoriu).

La expirarea contractului în cauză, PMC a încălcat prevederile legale319

separând terenul în cauză și formândun nou bun imobil în lipsa unei justificări în acest sens. Potrivit extrasului din RBI, formarea bunului s-a efectuat în baza Deciziei privind formarea bunului imobil f/n din 29.04.2013, aceasta nefiind prezentatăechipei de audit. Ulterior, bunul nou format – terenul cu nr.cad. 0100207303, cu suprafața de 0,0435 ha, a fost înregistrat în RBI, cu abateri de la legislația în vigoare, și anume: organul cadastral a înregistrat terenul nou format în RBI numai în baza Contractului de arendă funciară nr.6340/2013 din 21.10.2013, fiind vădit încălcată procedura de formare a bunului imobil și ignorate cerințele stabilite de legislație320. În dosarul prezentat echipei de audit de către DGAURF, cât și în dosarulcadastral al ÎS „Cadastru” lipseau actele: Decizia de formare a bunului imobil, Contractul de vânzare-cumpărare nr.1/6592 din 10.10.2008; Contractul de schimb nr.1/6594 din 10.10.2008; Procesul-verbal de recepție finală nr.485 din 31.05.2011.

În baza celor menționate mai sus, auditul constată că acordarea SRL „Iralina” în arendă a terenului de 0,0435 ha(nr.cad.0100207303), pentru deservirea construcției de pe terenul cu nr.cad.0100207302 este nefundamentată și contravine nu doar cadrului legal existent, deoarece aceasta a fost edificată fără a fi necesar un teren suplimentar, dar și deciziilor anterioare a DGAURF. Astfel, conform scrisorii nr.21/939 din 16.06.2013 a DGAURF, expediată în adresa SRL „Iralina”, acesteia i-a fost comunicat că: „DGAURF a examinat cererea nr.06-111/5840/11 din 23.05.2013 privind alocarea în arendă a lotului de pământ din str. Ismail, în vederea amenajării cu organizarea unui parcaj auto pentru imobilul din str. Ștefan cel Mare 3, arendat anterior de SRL „AVS” în baza contractului expirat la data de 24.12.2012 și vă informează că conform legislației în vigoare toate terenurile libere se atribuie prin intermediul licitației funciare. Totodată, terenul solicitat pentru amenajare, conform schiței de proiect, este deja amenajat și nu face parte din terenul aferent imobilului din str. Ștefan cel Mare nr.3”.

Astfel, în loc ca arenda terenului să fie scoasă la licitațieconform prevederilor art.2 alin.(7)din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007, DGAURF și Primăria mun. Chișinău au permis ca terenul cu suprafața de 0,0435 să fie trecut netransparent în folosința SRL „Iralina”. În cazul privatizării terenului cu suprafața de 0,11 ha ca

318 Decizia CMC nr.4/15 din 13 .05.2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Centru”.319 Art.9 și art.17 din Legea nr.354-XV din 28.10.2004.320 Art.14-21 din Legea nr.354-XV din 28.10.2004.

101

teren aferent construcțiilor,bugetul municipal va fi lipsit de venituri în sumă de circa 330,0 mii euro, sau de 6765,0 mii lei.

Terenurile cu nr.cad.0100113044 și nr.cad.0100113053În baza Deciziei CMC nr.10/46 din 29.10.2009321, PMC a dat SRL „Dione”,

conform Contractului nr.5100/2009 din 26.11.2009, pe un termen de 5 ani, în arendă funciară două terenuri vecine, cu suprafața totală de 0,345 ha, plata anuală de arendă fiind stabilită de 19,3 mii lei322.

Ulterior, în baza Deciziei CMC nr.3/16-5 din 04.05.2011, prin încheierea Acorduluiadițional din 01.07.2011,au fost modificate: termenul de valabilitate al contractului (de la 5 la 10 ani), suprafața terenurilor arendate (0,3423 ha – lotul nr.1 = 0,2723 ha, lotul nr.2 = 0,07 ha), precum și cuantumul plății de arendă (a fost majorat până la 82,3 mii)323. De asemenea, prin această decizie a fost modificată și destinația terenurilor, și anume: la lotul nr.1 – din „exploatarea pieței agricole” în „amplasarea unei parcări supraetajate cu un obiectiv de menire socială din contul demolării pieței agricole și parcării auto provizorii existente”, și a lotului nr.2 – din „exploatarea parcării auto fără plată” în „amenajarea și deservirea obiectivului preconizat”, precum și a fost exclus unpunct care prevedea eliberarea de către agentul economic a loturilor de pământ arendate pe cont propriu la prima indicație a PMC.

Cele menționate relevă crearea premiselor necesare acaparării în mod netransparent a terenurilor respective și privatizării terenurilor aferente construcțiilor la preț normativ, în loc să fie vândute la licitație la preț de piață. În acest context se denotă că, în cazulvânzariiterenului respectiv de către CMC la prețul de piață, s-ar fi putut acumula circa 816,9 mii euro, sau 16746,5 mii lei. De menționat că,în perioada efectuării auditului, construcția încă nu a demarat, pe terenul cu nr.cad. 0100113044 este amplasată o piață agricolă, iar cel cu nr.cad. 0100113053 este îngrădit cu un gard comun cu terenul menționat.Astfel, PMC și CMC pot încă întreprinde măsuri pentru a nu permite prejudicierea bugetului municipal.

Auditul relevă că hotarele terenurilor menționate324 (configurația și dimensiunile) nu au fost stabilite cu respectarea procedurii prevăzute de formare a bunurilor imobile325, lipsind în acest sens acordul expres al proprietarului terenurilor (CMC) de a forma bunuri imobile noi cu aceleași numere cadastrale, dar deja cu alte hotare și suprafețe (0,2723 ha și, respectiv, 0,07 ha).

De asemenea, auditul a constatat că autorizațiile de funcționare a unităților de comerț și alimentație publică erau eliberate SRL „Dione” pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în piața mixtă, pe suprafața comercială de 0,28 ha, din mun. Chișinău, str. Independenței nr.15/2 (nr.cad. 0100112015, cu suprafața de

321 Decizia CMC nr.10/46 din 29.10.2009 „Cu privire darea în arendă a unor loturi de pământ din str. Independenței firmei „Dione” SRL”.322Lotul nr.1 = 0.208 ha cu prețul anual de 15927,00 lei „pentru exploatarea ulterioară a pieței agricole”, și lotul nr.2 = 0.137 ha cu prețul anual de 3302,00 lei, „pentru exploatarea ulterioară a parcării auto fără plată”.323 Lotul nr.1 – 65460,00 lei, lotul nr.2 – 16828,00 lei.324 Planul lotului anexat prin Decizia CMC nr.3/16-5 din 04.05.2011 este semnat de angajații DGAURF, secretarul CMC, arhitectul-șef al mun. Chișinău, șeful Direcției Funciare; planul geometric întocmit la 06.09.2011 semnat de angajații DGAURF și șeful Direcției Funciare.325 Art.9 din Legea nr.354-XV din 28.10.2004.

102

0,088 ha). Deci, activitatea comercială pe terenurile nr.0100113044 și nr. 0100113053 nu era autorizată.

Terenul cu nr.cad. 0100213670Analizând materialele prezentate de mass-media326, PMC și ÎS „Cadastru” pe

cazul formării bunului imobil din str. C. Vârnav nr. 6 din sect. Centru al mun. Chișinău, pe care a fost edificat un bloc de locuințe, echipa de audit a identificat abateri grave de la procedura de formare, tranzacționare și înstrăinare a bunurilor imobile.

De menționat că, potrivit investigațiilor jurnalistice, blocul de locuințe a fost edificat pe un teren de joacă pentru copii. Factorii de decizie ai PMC neagă acest fapt, fiind imposibilă stabilirea destinației anterioare, deoarece direcțiile specializate ale PMC nu au format și nici nu au înregistrat corespunzător niciun teren de joacă pentru copii amplasat în mun. Chișinău. În caz de înregistrare a acestui teren de joacă cu statut de „utilitate publică”, nu ar fi fost posibilă înstrăinarea lui ulterioară.

Acapararea terenului s-a efectuat prin acțiuni succesive, prin folosirea lacunelor legislative existente. Primii pași de încălcare a normelor legale327 a fost construcția unor anexe care serveau drept verandă cu subsol pentru un apartament din blocul adiacent terenului vizat (procesul-verbal de recepție finală cu nr.1087 din 05.12.2008 și nr.784 din 26.08.2011328). PMC a considerat oportună legalizarea construcțiilor în cauză fără a ține cont de faptul că construcțiile au fost efectuate pe terenul municipal ocupat abuziv. Dezvoltând aceleași metodele abuzive, necontracarate pe cale legală329 la etapa incipientă de către direcțiile responsabile ale PMC, anexa la imobil a fost extinsă prin construcția suplimentară330. După aceste acțiuni, arendașul intervine cu o cerere la PMC, pentru alocarea terenului aferent de 0,065 ha pentru acces și deservire a anexei extinse. Cererea a fost satisfăcută de către CMC prin Decizia nr.6/25-19 din 25.10.2012331, în baza proiectului de decizie elaborat de către direcțiile abilitate ale PMC, care au neglijat în totalitate circumstanțele elucidate. Astfel, a fost dată în arendă o porțiune de teren pentru acces și deservire a anexei date, cu mențiunea expresă în textul contractului a modului de folosință a terenului alocat332.

CMC a adoptat Decizia nr.4/19-2 din 13.05.2014 cu privire la privatizarea terenului de 0,065 ha cu nr.cad. 0100213670, aferent obiectivului privat al d-lui V.D. din str. C. Vârnav, nr. 6, după care a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare din 30.06.2014, la prețul normativ, lotul fiind estimat la 102,0 mii lei.

326https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/fratii-procurori-milionari-din-donatii-cu-afaceri-imobiliare-prin- intermediul-parintilor-si-socrilor;327 Conform art.28 din Legea nr.163 din 09.07.2010, „construcţiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire se consideră construcţii neautorizate”.328 Procesului-verbal de recepție finală nr.784 din 26.08.2011, a fost recepționat obiectivul „Anexa lit. „ A1” mărită în dimensiuni, verandă deschisă lit. „ a” și subsolul apartamentului nr.2 din str. C.Vîrnav, 6”.329 Art.329 alin. (3) din Codul civil.330 Potrivit Procesului-verbal de recepție finală nr.554 din 27.07.2012, a fost recepționat obiectivul „Replanificarea apartamentului nr.2 și construirea bucătăriei de vară lit „7” cu subsol lit. „8” din str. C. Vîrnav, nr.6”.331 Decizia CMC nr.6/25-19 din 25.10.2012 „Cu privire la darea în arendă a unui lot de pământ din str. C. Vârnav nr.6”.332 „Pentru reconstruirea, exploatarea și deservirea ulterioară a imobilului (nelocativ) proprietate privată existent”.

103

Ulterior, terenul a fost divizat formând astfel două bunuri imobile distncte și subiecte independente de drept, pe unul din care a fost edificat un bloc de locuințe de către persoana juridică S.R.L. „Sky Home Lux” în proprietatea căruia imobilul a ajuns printr-un contract de donație a terenului cu tot cu construcția existentă.

La 19.05.2016, CMC adoptă Decizia nr.1/47-31, prin care vindecontra prețului de 42,7 mii lei S.R.L. „Sky Home Lux” un teren suplimentar de 0,0104 ha, precum și dă în arendă un teren de 0,0062 ha.

Prin faptele întreprinse și urmare a acestora, se constată că PMC, prin instituțiile sale abilitate, nu a întreprins măsuri de inventariere a resurselor sale funciare, nu a acordat și nu a înregistrat corespunzător statutul terenului. Neglijența circumstanțelor descrise a permis alocarea terenului fără concurs și licitație, în proporție neargumentată, calificat ca ,,aferent” pentru un obiectiv edificat fraudulos și legalizat post-factum. Suprafața excesiv alocată a permis beneficiarului să divizeze imobilul în două bunuri imobile independente și să înstrăineze unul către o persoană juridică în vederea edificării unui bloc de locuințe sfidând astfel art.6și art.7 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996, inclusiv cu implicarea direcțiilor PMC. Auditul denotă că prețul de piață al terenului în această zonă, ar putea ajunge în sectorul Centru al capitalei la 20 mii euro, iar la coeficientul de 20,5 lei pentru 1 euro, s-ar atinge cu ușurință pentru 0,065 ha suma de 2665,0 mii lei.

Concomitent, auditul a stabilit că în RBI terenul cu nr.cad. 0100213833 este înregistrat cu suprafața de 0,459 ha în lipsa documentelor confirmative în acest sens, ceea ce reprezintă de zece ori mai mult decât suprafața care urma a fi înregistrată legal (0,0459 ha).

Privind înstrăinarea terenurilor, fără participarea Consiliului municipal Chișinău,organ decisiv în administrarea fondului funciar

În octombrie 2013, un judecător de la Judecătoria sect. Râşcani, mun.Chişinău a emis o încheiere prin care CMC era obligat să organizeze licitaţii publice privind darea în arendă a terenurilor publice, în locaţiune funciară sau în proprietate. Ulterior, în decembrie 2013 a emis şi o încheiere explicativă prin care a descris modul cum va fi executată încheierea dacă autorităţile locale vor refuza organizarea licitaţiilor. Atunci judecătorul a stabilit că, dacă autorităţile nu organizează licitaţii, încheierea sa poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor publice acordarea de terenuri. În 2014, s-au organizat două licitaţii de către un executor judecătoresc,terenurile publice trecând în proprietate privată. La finele a.2016, judecătorii au suspendat încheiereajudecătorului de la Judecătoria sect. Râșcani, doar că, între timp, în august 2016, Curtea de Apel Chişinău a decis că nimeni nu mai poate pretinde la acele terenuri pentru că proprietarii ar fi de bună-credinţă.Deşi, CNA şi Procuratura Anticorupţieau deschis dosare penale pe marginea cazului, schema a continuat să funcționeze.

Judecătoarea de la Judecătoria sect.Centru, prin adoptarea Hotărârii din 26.08.2016, a legalizat desfășurarea unei licitații dubioase organizată de un executor judecătoresc. PMC a depus cererea de revizuire a hotărârii indicate mai sus, prin care s-a solicitat aplicarea sechestrului pe terenurile înstrainate către trei agenți economici. Ședințele de judecată se amânau din diverse motive, unul din care a fost

104

și ridicarea dosarului aflat pe rol, de către procuror.Instanţa a decis să fie aplicat sechestrul abia pe 20.01.2017, însă ÎS„Cadastru” l-a aplicat pe 23.01.2017. În acest interval de timp s-a reușit înstrăinarea de câteva ori a terenurilor, schimbul proprietarilor și înregistrarea drepturilor acestora în RBI. Deși,litigiul privind modalitatea de înstrăinare a terenurilor încă este pe rol de judecare, tranzacțiile cu terenurile date sunt deja înfăptuite, situație care permite beneficiarilor finali invocarea bunei credințe. Astfel, 20 terenuri municipale cu suprafața totală de 2,7991 ha au deja proprietari noi:,,HEROIC GLOBAL LP” S.C. (c/f 44254013) – 1,3804 ha333, FUERTE GROUP (c/f 44191017) – 1,3181 ha334și SRL MMM (c/f 1002600048847) - 0,1006 ha335, doar un teren nu a fost vândut. Prejudiciul cauzat, estimat la prețul de piaţă (reieșind din amplasare BI) constituie circa 5,5 mil. euro, echivalentul a 117,2 mil.lei.

Deposedarea municipiului de proprietatea sa s-a efectuat prin hotărâri judecătorești dubioase, în pofida recomandărilor emise de către CSJ cu privire la aplicarea normelor de drept referitoare la domeniul funciar336, cu implicarea executorilor judecătorești și ÎS „Cadastru”, folosindu-sede lacuneledin legislație și de nefuncționalitatea CMC-ului, asigurînd excluderea totală a acestuia de a lua decizii și a se implica în exercitarea drepturilor și obligațiilor sale.

Privind modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nouformate pentru construcția caselor individuale de locuit

În temeiul a 10 decizii și hotărârijudecătorești în ordin de contencios administrativ și titlurilor executorii emise în baza lor, în a.2015 CMC a aprobat 10 decizii, din care 9 de înstrăinare a terenurilor proprietate municipală, cu suprafața totală de 0,5658 ha, și o decizie de atribuire în folosință a terenului, cu suprafața de 0,054 ha337. Ulterior, au fost încheiate9 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor, în sumă totală de 6497,06 lei. Astfel, un ar de pământ a fost vândut cu 114,83 lei, pe când prețul de piață ar putea ajunge în sectoarele prestigioase, cum ar fi str. Ciocârliei, până la 30,0 mii euro pentru un ar338. Actualmente, prețurile variază de la 11,25 mii euro până la 15,83 mii euro339.

Pentru elucidarea tuturor circumstanțelor cazurilor date, a fost necesar de a efectua un studiu al jurisprudenței Curții Supreme de Justiție la capitolul dat, care a evidențiat și a pus numeroase întrebări față de procedura de stabilire a subiecților care pot beneficia de teren fără plată, luarea în evidență a cetățenilor care au nevoie

333 0100414010, 0100419497, 0100521517. 0100426212, 0100519264, 0100202995, 0100308471, 0100519299334 0100105326, 0100519263, 0100413556, 0100512535, 0100417841, 0100416301, 0100416300, 01001011054, 0100424633, 0100114236, 0100113648335 0100217325336 Recomandarea CSJ nr.32 (Buletinul CSJ a RM 7-8/28, 2013).337 nr.cad.01001011193 (str. Melistiu), 0100202983 (str. Ciocîrliei), 01001507539 (str. Milano), 01001201989 (str. Carol Schmidt), 01005170238 (str. A. Sciusev), 0100516665 (str. Maria Tănase), 0100201199 (str. A. Sciusev), 0100201994 (str. Carol Schmidt), 0100506744 (str. Liviu Deleanu), 0100118417 (str. Drumul Bacioiului).338 http://bani.md/cat-costa-un-ar-de-teren-in-chisinau/339 https://999.md/ro/496498 „Teren str. Ciocârlia - Pietrarilor- 4 ari, 45000 euro”;https://999.md/ro/41328046 „Se vinde lot de teren în zonă de Elită, str-la Ciocârliei 10 ari. preț: 150 000 €”;https://999.md/ro/41329054 „teren cu suprafața totală de 7 Ari. Lot de Teren Vânzare, str. Ciocârliei 85000€”;https://999.md/ro/41328420 „Vânzare Lot de Teren în Zonă de Elită 475000€. Spre achiziție Lot de Teren amplasat în sector de elită, str-la Ciocârliei. Prima Linie! suprafața totală constituind 30 ari”.

105

de îmbunătățirea condițiilor de trai, ca familiile noi, actele prezentate de acestea, răspunsurile administrației publice locale de aducere la cunoștință solicitantului faptul luării sau refuzul luării acestuia în evidență pentru atribuirea unui teren de pământ pentru construcția casei individuale de locuit, cît și modalitatea de contestare în judecată a acțiunilor administrației. La fel și constatarea existenței rezervei a fost una din întrebările de bază.

De menționat că conform hotărîrilor explicative a Curții Supreme de Justiție actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică, în legătură cu administrarea și folosirea bunurilor ce aparțin domeniului său privat, sânt exceptate de la controlul legalității pe calea contenciosului administrativ340, urmând a fi contestate în instanță de drept comun.

De asemenea, Curtea Supremă de Justiție prin Recomandarea nr.8341, a atenționat instanțele de judecată că, prin hotărârile judecătorești nu vor substitui atribuțiile autorităților administrației publice locale, adică nu vor primi spre examinare cereri de atribuire a loturilor de teren pentru construcția casei individuale dacă reclamanții nu justifică nici una din condițiile impuse de lege pentru exercitarea acestui drept (astfel de situații nu se judecă în procedura civilă (art.169, alin.1, lit.a) CPC și art.265lit.a) CPC)). Legislația în vigoare nu reglementează clar care este modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nou-formate pentru construcția caselor individuale de locuit fiind necesară „coroborarea prevederilor art.11 alin.(1)din Cod funciar cu prevederile art.34 alin.(1), (2), (3) din Codul cu privire la locuințe al R.S.S. Moldovenești”.

O altă neconcordanță în cazurile date, stabilită prin prisma jurisprudenței CSM342, constituieverificarea regimului juridic al bunului proprietate publică solicitat de reclamant.

Din conținutul deciziilor și hotărârilor judecătorești se relevă că reclamanții, care au calitatea de familie nou-formată, nu au justificat nici una din condițiile impuse de lege pentru exercitarea acestui drept. Argumentele pârâților către CMC și PMC în majoritatea absolută a cazurilor în instanțele de fond, apel și de recurs au fost bazate pe prevederile alin.5 art.77 a Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 care prevede că, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

La rândul său PMC în cazurile verificate de audit nu a contestat legalitatea înaintării cererilor în instanță, prin care ar proba că, reclamanții nu au respectat toate condițiile pentru atribuirea lotului de teren: a) au fost luați la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai; b) a fost respectată consecutivitatea rândului, fiind trecut rândul lor; c) au fostprezentate probe concludente și pertinente care să confirme lipsa terenurilor în fondul de rezervă al organului administrației publice locale.Astfel, subdiviziunile responsabile de evidența pesoanelor care au nevoie de

340 p.18 a Hotărârii plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova „cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.10 din 30.10.2009”.341Recomandarea CSJ nr.8 privind dreptul instanţei de a obliga organul de autoadministrare publică locală să repartizeze teren (lot de pămînt) pentru construcţia casei individuale (Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2012, nr.10, pag.9).342Recomandarea CSJ nr.32 (Buletinul CSJ a RM 7-8/28, 2013).

106

îmbunătățirea condițiilor de trai343 au informat auditul privind lipsa celor 10 persoane în rîndurile respective.

În majoritatea cazurilor, instanța de fond și deapel s-a expus că CMC dispune de loturi de pământ destinate construcției caselor de locuit particulare, care sunt înstrăinate doritorilor, contra unui preț, în cadrul licitațiilor cu strigare. Prin urmare instanța a constatat că, CMC defavorizează familiile nou formate care nu dispun de mijloace bănești pentru achiziționarea unui teren pentru construcția casei de locuit particulare, în raport cu alte persoane care pot să permită să cumpere lot de teren pentru construcția casei de locuit particulare, fapt ce contravine prevederilor art.16 alin.(2) din Constituție.

În cazul unei persoane fizice, colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a CSJ din 13.03.2013 examinând cererea de recurs declarată de CMC s-a expus, că „ .. invocând temeiul de revizuire prevăzut de lit.b) art.449 CPC CMC urma să indice și să prezinte instanței circumstanțele sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și fapte esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, însă după cum rezultă din materialele dosarului, cât și textul cererii de recurs, acesta invocă dezacordul său cu soluțiile instanțelor judecătorești..”

În cazul unei persoane fizice, CMC nici nu a depus cerere de recurs la CSJ, limitîndu-se cu decizia instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău din 11.05.2012.

Pentru susţinerea intereselor CMC și PMC în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, instanțele sau alte persoane fizice sau juridiceeste responsabilă subdiviziunea PMC, activitatea căreia este nesatisfăcătoare, nefiind stabilite acţiunile ce trebuiau întreprinse în instanță344.Direcția juridică a PMC nu a stabilit o procedură privind acțiunile colaborate ale subdiviziunilor PMC pentru neadmiterea înstrainării neconforme a terenurilor.

De menționat că, din 10 terenuri, doar unul a rămas în folosința persoanei solicitante, restul terenurilor au fost vîndute către terți, ceea ce denotă lipsa necesității acestor terenuri pentru construcția spațiilor de locuit.

343 Preturile sect. Centru, Botanica, Rîșcani, Ciocana, Buiucani.344Formularea cererii de chemare în judecată, prezentarea în instanţă, formularea liniilor de apărare la acţiunile iniţiate de terţi, formularea concluziilor scrise si recomandărilor.

107