Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare ...

Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare

Suplacu de Barcău, jud.Bihor

PROIECT DIDACTIC

”ROMÂNIA, TE IUBESC!”

PATRIE ŞI PATRIOTISM

Tema proiectului: Însuşirea noţiunilor de patrie , patriotism, patriot şi a semnificaţiilor acestora

Elevi: clasa a VII-a A

Data: 19-29 mai 2014

Echipa de proiect : diriginte prof. Scurt Viorel, prof. documentarist Chira Brîndușa

Colaboratori: prof. de istorie Crăciun Iosif, preot ortodox Ghiulai Ioan

Obiective operaţionale:

Elevii vor fi capabili:

O1: să definească, în cuvinte proprii şi conform percepţiei vârstei, noţiunile de patrie,

patriotism, patriot;

O2: să argumenteze atitudinea patriotică a înaintaşilor noştri;

O3: să exemplifice comportamente patriotice ale unor personaje-eroi din texte cunoscute,

şi comportamente frumoase, de bun simţ, etice, care dau trăsăturile unui copil–patriot pe

timp de pace;

O4: să enumere trăsăturile ce trebuie să caracterizeze relaţiile interumane: toleranţa,

colaborarea şi comunicarea, ajutorul reciproc, respectul, competenţa loială, spiritul de

fairplay (corectitudinea) etc;

O5: să realizeze proiectul cu grupul din care face parte, colaborând cu colegii,

completându-se reciproc, într-o competiţie corectă.

Resurse materiale: fişe de lucru, Dicţionarul explicativ al limbii române, videoproiector,

material-prezentare PowerPoint , flipchart, coli albe flipchart, decupaje, markere, carioci,

creioane colorate, foarfeci, lipici, etichete, laptop, aparat foto, imagini, fișe, chestionare, hartă.

Strategii didactice:

1. metode de învăţare: conversaţia euristică, problematizarea, metoda ciorchinelui, jocul

interactiv

2. metode şi instrumente de evaluare: chestionarea orală, aprecierile verbale, turul

galeriei, analiza produselor activităţii, proiectul

3. forme de organizare: colectiv, individual, pe grupe (valorizarea inteligenţelor

multiple)

Anexe:

Anexa 1: Fişa de lucru nr.1, Patrie şi patriotism, de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Anexa 2: Planşă flipchart: Să fim patrioţi înseamnă…

Anexa 3: Jetoane cu siglele: Echipa cercetătorilor, Echipa istoricilor, Echipa turiștilor, Echipa

orășenilor, Echipa sătenilor, un exemplar din fiecare

Anexa 4: Identitatea naţională şi patriotismul – material informațional

Anexa 5: Poezie - Adrian Paunescu - Bocet pentru Ion cel fara de mormant

Anexa 6: Chestionar

Anexa 7: ION, SOLDAT ROMÂN, prof. Urdǎ Adrian – scenetă

Anexa 8: imagine pentru poze de grup : ”Vitrina decorată”



ORA 1/ 19 mai 2014 - Descrierea lecţiei:

I. Introducere în activitate

Pe fondul muzical al Rapsodiei Române, de George Enescu, se dă citire fragmentul

Patrie şi patriotism, de Barbu Ştefănescu Delavrancea . Elevii sunt solicitați să-şi exprime

primele impresii, apoi se anunță anunţă tema şi obiectivele lecţiei.

Aplicarea unui chestionar( anexa 6) elevilor. ( timp în care se afișează maximele, citatele

și proverbele aduse de elevi pe tema lecției).

II. Desfăşurarea lecţiei

1. Se afișează textul Patrie şi patriotism, de Barbu Ştefănescu Delavrancea (Anexa 1) , pe

baza căreia se dirijează următorul dialog:

- Ce este patria? (teritoriul locuit de un popor, ţara în care ne-am născut,

pământul, teritoriul, locul natal; sinonime: ţară, stat)

- Cum se numeşte patria noastră? (România)

- Explicaţi sintagma patria e înlăuntrul nostru. (se referă la sentimentul pe care îl

nutrim pentru patria noastră)

- Argumentaţi înţelesul expresiei patria o ducem cu noi peste mări şi ţări. (sentimentul

de dragoste faţă de ţară îl simţim cu adevărat atunci când suntem departe de ea)

- Cum se numeşte sentimentul de dragoste şi apartenenţă faţă de ţară? (patriotism)

- Cine sunt cei cărora le datorăm faptul că avem o patrie? (strămoşii noştri)

- Ce au făcut ei pentru patria lor? (au luptat pentru apărarea ei, până la sacrificiul

suprem)

- Cum se numesc cei care dovedesc prin fapte iubirea faţă de ţară? (patrioţi)

2. Elevii sunt solicitați să caute în Dicţionarul explicativ al limbii române şi să citească

semnificaţiile noţiunilor patrie, patriotism, patriot. Se scriu noţiunile la tablă şi în caiete.

3. Se prezinta un material powerpoint cu tema patrie-patriotism.

4. Se proiectează un colaj cu portrete ale unor personalităţi româneşti şi prof. de istorie

Crăciun Iosif conduce mai departe discuția.

- De ce numim patrioţi personalităţile ale căror portrete le-aţi recunoscut? ( au pus în

slujba patriei inteligenţa şi talentul, ce-au avut mai bun, realizările lor au

contribuit la dezvoltarea ei şi i-au dus faima în lume)

- Cum vă manifestaţi ataşamentul şi dragostea faţă de aceşti oameni de seamă ai

poporului român? (cunoscându-le faptele şi realizările şi cinstind memoria lor)

5. Exemple de copii patrioţi din lecturi: Maria Zaharia – Mărăşeşti; în textele lui Edmondo

de Amicis: Micul patriot padovan, Micul toboşar sard, Cercetaşul lombard

6. Există un tip de patriot în timp de război: eroul de pe câmpul de luptă, bărbat sau femeie,

adult sau copil: Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria.

- Ce înseamnă a fi patriot pe timp de pace? (a fi cinstit, a-ţi face datoria la locul de

muncă, a face fapte bune etc.)

7. Prezentarea unui material powerpoint cu simboluri naționale: stema, steag, imn.



8. Se prezintă foaia flipchart, în centrul căreia se află scris: SĂ FIM PATRIOŢI

înseamnă…(Anexa 2). - Prin ce fapte puteţi dovedi şi voi, copii, cetăţeni ai patriei, că sunteţi patrioţi?

Elevii vor completa schema cu răspunsurile lor. (să ne iubim ţara, casa părintească,

părinţii, semenii, natura patriei, istoria şi strămoşii, să ne comportăm civilizat, să

învăţăm, să fim respectuoşi, să ne ajutăm părinţii la treburi, să fim buni colegi, să

ocrotim natura, să păstrăm mediul curat, să ascultăm sfaturile părinţilor şi ale

educatorilor, să facem fapte bune, să fim generoşi, să fim milostivi etc.)

9. Joc de rol: Reporter TV Elevii vor acorda interviuri în care vor transmite tuturor un mesaj cu tema “De ce iubesc

România?”

Dacă în suflet v-a încolţit dorinţa de a culege una câte una florile României, dacă deja imaginaţia

v-a dus pe vârf de munte, pe o pajişte înflorită sau pe malul mării, dacă vă doriţi să locuiţi în

acestă ţară chiar dacă paşii vă vor purta pe alte meleaguri, putem spune “România, te iubesc!”

10. Încheierea activității: Se stabilesc cinci grupe de lucru, cărora li se dau sarcini de lucru

pentru partea a doua a activității.

Echipa istoricilor : Să identifice personalități istorice marcante din țara noastră.

Echipa cercetătorilor: Să identifice oameni de seamă din domeniul artei,

literaturii, științei care au contribuit la promovarea și dezvoltarea țării.

Echipa turiștilor: Să prezinte atracții turistice, locuri deosebite din țara noastră

care merită cunoscute și vizitate.

Echipa sătenilor: Să identifice tradiții și obiceiuri românești.

Echipa orășenilor: Să identifice date despre orașe memorabile ale țării noastre și

evenimentele care le-au făcut cunoscute.

Fieare echipa va realiza stema personalizată a echipei. ( anexa 3)

ORA 2/ 29 mai 2014 - Descrierea lecţiei:

Cele 5 grupe de lucru își vor prezenta materialul informativ realizat și stema echipei.

Prezentarea scenetei ION, SOLDAT ROMÂN, de prof. Urdǎ Adrian ( anexa 5, anexa 7)

Poza finală de grup, ”Vitrina decorată”, unde li se va cere elevilor să decoreze o vitrină,

redând o scena istorica dintr-o imagine dată de coordonatori. (anexa 8)

III. Încheierea activităţii

Concluzie:

- A fi patriot înseamnă a depune efortul de a face lucrurile cât mai bine.

Colaborarea, ajutorul reciproc şi toleranţa, competiţiile loiale şi cinstite, acestea

sunt cele mai importante condiţii pentru a deveni patrioţi adevăraţi.

- Activitatea se va încheia cu participarea la slujba religioasă în cinstea eroilor

neamului, de la Biserica Ortodoxă din localitate.



ANEXA 1

Patrie şi patriotism

de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care îl răscoleşte pe om

şi, în anumite clipe, îl ridică mai presus de existenţa lui şi-l face să moară de bunăvoie

pentru liniştea şi mărirea unor urmaşi pe care nu-i va cunoaşte şi nu-l vor cunoaşte?

Patria este înlăuntrul nostru, şi o ducem cu noi peste mări şi peste ţări, şi numai

când suntem departe şi în singurătate ne trec fiorii aminindu-ne de unde ne-am rupt.

Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci e pământul plămădit cu sângele şi

întărit cu oasele înaintaşilor noştri.

Patria nu vine de la pământ, nici de la vreo lucrare a câmpului, ci din părinţi, moşi şi

strămoşi. Ei, care au vorbit aceeaşi limbă, care au avut acelaşi dor, aceleaşi suferinţe,

aspiraţii, sunt adevărata noastră patrie!



ANEXA 2

SĂ FIM

PATRIOŢI

înseamnă



ANEXA 3

Echipa istoricilor : Identificați personalități

istorice marcante din țara noastră.

Realizați o stemă personalizată a echipei care să vă reprezinte!

Puteți mai mult decât atât.....

Echipa cercetătorilor: Identificați oameni de

seamă din domeniul artei, literaturii, științei

care au contribuit la promovarea și

dezvoltarea țării.



Echipa turiștilor: Să prezinte atracții turistice,

locuri deosebite din țara noastră care merită

cunoscute și vizitate.





Echipa sătenilor: Să identifice tradiții și

obiceiuri românești.



Echipa orășenilor: Să identifice date despre

orașe memorabile ale țării noastre și evenimentele

care le-au făcut cunoscute.





ANEXA 4

IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI PATRIOTISMUL

Locuitorii aceiaşi patrii sunt solidari unii cu alţii, se simt puternic legaşi de aceasta.

Legăturile de solidaritate dintre o persoană şi patria sa poartă numele de patriotism.

Patriotismul reprezintă sentimentul de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor.

Patriotismul este astfel un sentiment care are ca univers de referinţă patria. La început, patria este

identificată cu locul natal. Trăirile şi impresiile din prima copilărie pot urmări persoana într-o

formă sau alta, de-a lungul întregii ei existenţe. Treptat sentimentul de patriotism se dezvoltă

prin :

• extinderea spaţiului de existenţă proprie ;

• dobândirea de cunoştinţe;

• formarea identităţii persoanei;

Se pot pune în evidenţă câteva semnificaţii ale conceptului ,, patrie ″:

• mediu politic, social şi cultural în care trăieşte un popor;

• ţară în care s-a născut o persoană şi al cărui cetăţean este;

• ţară în care se stabileşte o persoană, fără să-i aparţină ca origine, dar având

calitatea de cetăţean al ei;

Patriotismul se manifestă, astfel prin :

• crearea de valori;

• fidelitatea faţă de ţară;

• preţuirea acordată : - patriei;

- istoriei ei;

- tradiţiilor, obiceiurilor;

- valorilor naţionale;

• apărarea ţării;

Identitatea naţională reprezintă un ansamblu de date şi trăsături prin care se

individualizează o persoană. Identitatea persoanei este influenţată major şi de relaţiile acesteia cu

cei din jur.

Orice persoană aparţine unei comunităţi naţionale, unei naţiuni.

Naţiunea se defineşte ca o mare comunitate umană, instalată pe un acelaşi teritoriu ,

caracterizată prin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, şi care este suverană.

Naţionalismul este o doctrină care afirmă superioritatea intereselor naţiunii în raport cu

interesele grupurilor, claselor şi indivizilor din care este constituită. Naţionalismul poate fi şi o

mişcare politică de indivizi care vor să impună caracterul predominant al naţiunii lor, în toate

domeniile.

Să reţinem două tipuri de doctrine naţionaliste :

1) Naţional – populismul , bazat pe un naţionalism xenofob (urând străinii ) şi rasist,

susţinând că apără interesele poporului;

2 ) Naţional-socialismul , fondat pe rasism (în particular pe antisemitism ), care a

reprezentat ideologia politică a Germaniei hitleriste (1933-1945 ).

Nu trebuie confundat naţionalismul excesiv cu sentimentul naţional sau cu ideea de

unitate naţională. Sentimentul naţional înseamnă ataşament faţă de neamul din care faci parte. În



zilele noastre , excesele de rasism, şovinism ori fanatism trebuie catalogate ca maladii ale

naţionalismului.

Sentimentul naţional trebuie canalizat spre stimularea forţelor creatoare ale neamului, a

calităţilor lui, şi spre corectarea defectelor .astfel, naţiunea va participa la progresul general al

umanităţii, pe calea sa specifică, alături de celelalte naţiuni, într-o competiţie onorabilă şi demnă.

Membrii unei naţiunii au un sentiment naţional care exprimă următoarele trăsături :

conştiinţa naţională care reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor, sentimentelor prin care

membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de : -

teritoriu;

- limbă;

- cultură;

- viaţă economică.

mândria naţională.

La constituirea unei naţiuni sunt cinci etape distincte :

identitatea,capacitatea unui grup de a gândi despre sine că aparţine unei naţiuni;

legitimitatea;

unitatea sau capacitatea unei naţiuni de a cuprinde întreaga populaţie;

participarea sau reprezentarea la activitatea de guvernare a diferitelor categorii din care este

constituită populaţia;

distribuirea sau împărţirea avuţiei naţionale între diferite categorii ale populaţiei;

cetăţenia.

Pornind de aceste etape, se poate defini identitatea naţională ca reprezentând o

caracteristică dominantă a membrilor unei naţiuni, pe baza unităţii de :

teritoriu;

limbă;

obiceiuri şi tradiţii;

viaţă economică.

Identitatea naţională este legată de patriotism, ca sentiment de dragoste şi

devotament faţă de patrie şi de popor. Şi aceasta face ca, de exemplu, apărarea teritoriului, să fie

o posibilă expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu apărarea identităţii naţionale.

Încălcarea teritoriului conduce la conflicte, uneori dramatice prin posibilele consecinţe.

De asemenea, lupta pentru identitatea naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită de

diferite popoare, în momentele istorice ale constituirii lor ca naţiuni. lupta acestora ca şi ideea

pentru care luptau erau legate de un profund sentiment patriotic.

Sentimentul naţional pe care îl au membrii unei naţiuni exprimă :

conştiinţa apartenenţei unei persoane la o naţiune, precum şi

mândria naţională.

Conştiinţa naţională reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor sentimentelor prin care

membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de :

teritoriu;

limbă;

cultură;

viaţă economică.

Rolul conştiinţei naţionale poate fi evidenţiat prin semnificaţiile care i-au fost atribuite:

,, suflet al naţiunii”;

rezultanta tuturor elementelor psihologice constitutive ale naţiunii;

factor de legătură a caracteristicilor specifice naţiunii.

Pornind de aici, se poate vorbi de :

,, deşteptarea conştiinţei naţionale”, atunci când comunitatea îşi afirmă, de exemplu,

dreptul ei la libertate şi independenţă ;



,, pierderea sau declinul conştiinţei naţionale ”, atunci N conştiinţa naţională nu mai

vibrează, se manifestă slab sau încetează să se mai manifeste, în condiţiile în care sunt în

discuţie interesele comunităţile naţionale.

Conştiinţa naţională este păstrată vie prin forţa morală a naţiunii, simbolizată prin cultul

patrie.

Identitatea unei persoane este legată, deopotrivă, de :

spaţiul în care s-a născut sau căruia îi aparţine în prezent; uneori, această legătură

sufletească marchează, major, o persoană, aşa se poate explica, de exemplu, pentru

persoanele care trăiesc în alte locuri decât cele în care s-au născut, sentimentul de dor

faţă de meleagurile natale;

celelalte persoane, de instituţiile existente într-o comunitate, relaţiile cu celelalte

persoane dar şi cu instituţiile marchează trăsăturile identităţii personale prin :

- conţinutul lor;

- rolurile pe care le are o persoană;

- normele şi valorile culturii în care se naşte şi pe care şi le însuşeşte.

Fiecare persoană aparţine mai multor tipuri de comunităţi umane :

• familie;

• comunitate etnică, religioasă;

• comunitate naţională;

• comunitate internaţională.

Aceste tipuri de comunităţi se integrează una alteia. Viaţa şi identitatea persoanei sunt

legate de comunităţile din care aceasta face parte. Apartenenţa persoanei la o comunitate, precum

şi modul de organizare , pe care acea comunitate o impune, au o influenţă complexă asupra

identităţii persoanei.

Conceptul de identitate multiplă pune în evidenţă complexitatea identităţii unei

persoane, constituită din trăsături legate de integrarea şi relaţionarea acesteia la diferite forme de

comunitate umană.

Persoane diferite au identităţi diferite. Într-o societate democratică, bazată pe pluralism

sunt recunoscute şi acceptate:

dreptul persoanei şi colectivităţilor la propria lor identitate;

diferenţele cu privire la valorile şi credinţele împărtăşite.

Alterarea patriotismului se manifestă prin : xenofobie, şovinism şi demagogie Xenofobia este o formă de prejudecată care exprimă teama sau ura manifestată faţă de

străini, sau faţă de alte popoare . În prezent xenofobia se exprimă, de exemplu, într-o formă

extremistă, prin team agaţă de străini, în general, sau faţă de unele grupuri etnice . Xenofobia se

manifestă cu privire la :

străini, consideraţi :

- inferiori din punct de vedere intelectual sau moral;

- un potenţial pericol, cu intenţii subversive;

- cauza răului într-o societate, acuzaţi de exemplu, atât de producerea unor

incidente, violenţe dar şi de existenţa crizelor economice, şomajului, etc.

Uneori prejudecata este însoţită de un stereotip, cu o anumită imagine ,, a străinului ”.

Un exemplu de clişeu este şi punerea semnului de egalitate între ,, emigrant ” şi ,, delincvent ”.

familie, popor, patrie, în raport cu care se exercită un ataşament exclusiv;

societate , fiind promovată o viziune totalitară despre aceasta, în care pluralismul este

negat în favoarea ,, unităţii ”.

Şovinismul ( naţionalismul şovin ).

este o formă de prejudecată legată de naţionalitate;



se bazează pe ideea superiorităţii unei naţiuni, naţionalităţi, faţă de alta sau alte naţiuni,

naţionalităţi.

Naţionalismul este admisibil, între anumite limite, cu mândrie naţională. Naţionalismul,

însă devine periculos prin :

promovarea exclusivismului şi intoleranţei faţă de alte naţiuni şi naţionalităţi ;

aplicarea unor politici de discriminare a naţiunilor, naţionalităţilor de la segregaţia sub

forma ghetourilor, în lagăre de concentrare şi genocid. În acest fel, discriminarea a

presupus o componentă acţională a acestor atitudini, cu consecinţe dramatice pentru

diferite naţionalităţi.

Oamenii sunt diferiţi prin sex, particularităţi anatomo- fiziologice, limbă, obiceiuri,

credinţe religioase. Prejudecăţile pot apărea şi pot deveni foarte periculoase, dacă diferenţele

normale între oameni :

- sunt tratate ca deficienţe;

- stau la baza împărţirii lumii în ,, noi ”,, ei ” ( ceilalţi ), considerând că unii au

însuşiri pozitive, iar ceilalţi, însuşiri negative.

Din asemenea atitudini se poate ajunge la :

manifestări de tip totalitar ;

manifestări fundamentaliste: , adevărul este unul singur ( al unui grup ), ceilalţi greşesc,

dar aici se poate trece la fanatism.

Asemenea prejudecăţi pot deveni, de asemenea periculoase, atunci când duc la

identificarea unui ,, ţap ispăşitor ”. În decursul istoriei , există nenumărate exemple în care

nereuşitele sau chir eşecurile, suferinţele sau nenorocirile unora să fie transferate altora ,

făcuţi răspunzători pentru ele ( naţionalităţi , popoare , adepţii unor credinţe religioase ) şi

pedepsiţi . De exemplu

- evreii ( făcuţi răspunzători şi prigoniţi pentru criza economică din Germania

interbelică );

- protestanţii ( persecutaţi pentru credinţa religioasă )

Demagogia reprezintă înşelarea opiniei publice prin :

- promisiuni false;

- discursuri bombastice;

şi este practicată de cineva pentru a-şi crea popularitatea , de care să beneficieze în

interes personal. Demagogia presupune la nivelul comportamentului persoanei, o contradicţie

între vorbe şi fapte . Această contradicţie se bazează pe faptul că ,, vorbele mari ” rostite nu se

reflectă la nivelul faptelor şi nu se caracterizează într-o acţiune care să ducă la realizarea lor. În

absenţa acţiunii, vorbele rostite rămân fără acoperire , chiar dacă în contextul în care sunt rostite

pot să-i înşele pe cei care le ascultă.

Patriotismul şi integrarea europeană.

Schimbările majore care au avut loc, în ultimii ani, în Europa, sunt legate de : prăbuşirea regimurilor totalitare de tip comunist din centrul şi estul Europei;

autodizolvarea Tratatului de la Varşovia şi a Consiliului de Ajutor Reciproc ( CAER )

exprimarea opţiunii pentru înfăptuirea unor societăţi democratice.

În urma acestor procese, a devenit evidentă asimetria între ţările europene, rezultat al

unei dezvoltări istorice diferite şi inegale;

Integrarea unei ţări în structurile europene presupune încheierea unor acorduri bilaterale

între acea ţară şi instituţiile europene. Aderarea unei ţări la Uniunea Europeană

depinde de : - exprimarea voinţei politice a naţiunii, a membrilor ei;

- îndeplinirea cerinţelor specifice Uniunii Europene, cu privire la

standardele europene de calitate;



are drept premise :- adaptarea diferitelor domenii din ţara care solicită aderarea, la

realităţile ţărilor deja integrate;

- cooperarea cu instituţiile europene şi cu ţările membre.

Patriotismul ,ca sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor,

Nu este afectat în sens negativ (în sensul diminuării sau ştirbirii lui ), prin opţiunea unei ţări, de

integrare europeană, cel puţin din următoarele motive :

principiul suveranităţii naţionale nu este , în nici un fel, afectat;

integrarea nu reprezintă pentru un stat acceptarea unei situaţii de subordonare, ci

realizarea unei coordonări, la standarde europene de calitate, cu ţările care s-au integrat

deja;

integrarea deschide unei ţări posibilitatea participării, în cadrul unor structuri , la

soluţionarea problemelor globale ale omenirii.

Prin integrare europeană, patriotismul este departe de a fi afectat negativ , în schimb,

poate fi impulsionat prin :

conştientizarea semnificaţiei voinţei exprimate (la nivelul naţiunii şi al membrilor

acesteia ) pentru realizarea integrării,

ridicarea ţării la standarde europene de performanţă;

participarea alături de alte ţări , la soluţionarea problemelor Europei şi lumii.

ANEXA 5 Bocet pentru Ion cel fara de mormant

Adrian Paunescu -

Ca tara sa nu-ti moara

Tu linistit te-ai frant,

Si tot colinzi prin tara,

Ion fara de mormant.

Asa a fost destinul tau,

Sa mori precum te-ai si nascut

Ca un erou necunoscut

Intr-un mormant necunoscut.

Ioane fara de mormant,

Te plang si te ingan,

Ca tu ai fost si eu mai sunt,

Ion, soldat roman.

Dar unde e mormantul tau,

In care rau sau deal,

Te bat parerile de rau,

Soldat si general.

In fata mortii neclintit,

N-aveai ce o ruga,

Ai lacrimat si i-ai zambit

Ca si la nunta ta.

Dusmanii tai si azi se tem

De-ngrozitoarea zi

Cand vom iesi de sub blestem

Si te vom regasi.

Ioane, fara de mormant,

Cuvant fara coperti,

Din locul tragic un` te-au frant

Incearca sa ne ierti.

Asa, a fost, va fi mereu,

Te cautam cu dor

Ion esti tu, Ion sunt eu,

Ion e un popor.



ANEXA 6 Chestionar

Te rog să răspunzi sincer la itemii propuşi, prin încercuirea unei variante considerată a fi

potrivită opiniei tale.

Chestionarul este anonim, iar răspunsurile tale vor fi tratate cu confidenţialitate.

1 –niciodată; 2 – uneori; 3 – de obicei; 4 – adesea; 5 – întotdeauna

Mulţumim pentru colaborare!

Nr.

crt.

Intrebare Nicio

dată

Une

ori

De

obicei

Ade

sea

Intot

deau

na

1. Cauți date despre simbolurile naționale ale

României?

1 2 3 4 5

2. Te ridici în picioare la intonarea Imnului în cadrul

unei festivităţi?

1 2 3 4 5

3. Cinstești memoria eroilor acasă, la școală, în

biserică sau în societate?

1 2 3 4 5

4. Citeşti poveşti cu eroi? 1 2 3 4 5

5. Ai dori ca tatăl tău să lucreze în ţară? 1 2 3 4 5

6. Înregistrezi date istorice la lecţie? 1 2 3 4 5

7. Întocmeşti cu plăcere fişe de personaj și povesteşti

despre ce te-a impresionat la lecţia de istorie sau

română?

1 2 3 4 5

8. Te-ai gândit vreodată că a face fapte bune, a fi

generos și milostiv înseamnă a fi patriot?

1 2 3 4 5

9. Notezi din proprie iniţiativă informaţii istorice? 1 2 3 4 5

10. Vizitezi cu părinţii locuri istorice? 1 2 3 4 5

11. Asculţi povestirile despre armată ale bunicilor? 1 2 3 4 5

12. Cauţi lucruri vechi în casa bunicilor? 1 2 3 4 5

13. Dacă bunicul îţi arată o medalie obţinută de tatăl

său în război doreşti să afli mai multe despre acest

fapt?

1 2 3 4 5

14. De Ziua Națională a României trăiești sentimentul

de mândrie că ești român?

1 2 3 4 5

15. Bunicul lui Ştefi a fost înmormântat cu onoruri

militare (steag în bernă). Ai dori să afli mai multe

despre acest eveniment?

1 2 3 4 5



ANEXA 7 ION, SOLDAT ROMÂN

Prof. Urdǎ Adrian

PERSONAJE:

PREZENTATOR

MAMA

ION

DOI TINERI

UN RECITATOR

PREZENTATOR: Întâmplarea noastrǎ are loc în timpul celui de-al doilea rǎzboi mondial, într-

un sat din România. Poate fi oriunde, poate fi chiar satul tǎu. Trecuse tragicul

an 1940 peste ţarǎ, cu pierderile suferite: Basarabia, Bucovina, Herţa,

Cadrilaterul NV Ardealului. Armata românǎ era în aşteptare. Şi atunci a venit

ordinul : ,,Români , va ordon treceţi Prutul ! „‟ Vâltoarea a cuprins şi acest sat,

care pânǎ atunci intrase în adormire.

(Decor ţǎrǎnesc : mama, în pridvor, pe un scaun cu trei picioare, torcând. Din sat se aud

clopotele bisericii care cheamǎ tinerii la rǎzboi)

MAMA: (tresǎrind) De ce bat oare clopotele? O fi murit careva ? Sau s-o fi aprins casa cuiva ?

Vai Doamne, sa nu se fi întâmplat vreo nenorocire !

(pe uliţǎ se aud zgomote, şi apar doi tineri)

PRIMUL TÂNǍR: Lele Marie, n-ai aflat?

MAMA: Ce sǎ aflu dragii lelii?

PRIMUL TÂNǍR: Îi rǎzboi. Generalul ne-a chemat la oaste.

MAMA: Şi voi ce aveţi de strigaţi aşa?

AL DOILEA TÂNǍR: Pǎi n-ai auzit? Ne ducem la rǎzboi!

MAMA: Nu vǎ duceţi dragii mǎtuşii, nu vǎ duceţi! Dǎ-l în sǎrǎcia lui de rǎzboi. De ce sǎ vǎ

duceţi? Sǎ vǎ piarǎ oasele prin cele strǎinǎtǎţi? Rǎmâneţi mai bine acasǎ,

însuraţi-vǎ, faceţi copii şi lucraţi-vǎ pǎmântul

PRIMUL TÂNǍR: Nu se poate, ar fi o ruşine pentru noi sǎ nu mergem. Cǎ doar şticǎ unde-i

greul acolo suntem şi noi. De altfel cred cǎ şi bǎiatul tǎu Ion se va înrola.

MAMA: (strigând): Ionicǎ al meu? Niciodatǎ!

AL DOILEA TÂNǍR: Ba cred cǎ greşeşti lele Marie. Şi el e ca noi. Îi e drag satul, pamântul

ǎsta, dar mai dragǎ îi e cǎtǎnia şi lupta. Şi apoi acum ne-am întâlnit cu el şi ne-

a spus cǎ abia aşteaptǎ sǎ plece cu noi.

(bǎieţii se îndepǎrteazǎ)



MAMA (încurajându-se): Nu trebuie sǎ-mi fac griji. Ionicǎ al meu e bǎiat cuminte şi ascultǎtor.

Şi apoi trebuie sǎ se însoare cu Florica. Las‟ ca vorbesc cu el când se întoarce

de la hotar.

(Rǎmâne gânditǎ, torcând. Dupǎ un timp apare Ion)

ION: Sara bunǎ, mamǎ!

MAMA: Ioane, e adevǎrat ce-am auzit? Cǎ e rǎzboi?

ION: Da mamǎ. Ne-am trezit şi noi din starea în care ne-am aflat. Cǎ destul au crezut uni şi alţii

cǎ pot face orice din noi, şi trebuia sǎ facem ceva.

MAMA (cu teamǎ): Şi... te duci şi tu?

ION: Mâine se fac înrolǎrile. Nu pot sǎ stau şi sǎ nu fac nimic.Oi fi de ruşinea satului. Mâine mǎ

duc la preot în sat sǎ mǎ spovedesc, apoi apoi mǎ înscriu la oaste. Amu‟ mǎ

duc la Florica sǎ-i spun şi ei şi sǎ-mi iau rǎmas bun. Şi mamǎ, te rog sǎ ai grijǎ

de Florica, şti cǎ mi-e dragǎ ca ochii din cap.

MAMA: Şi pe mine cui mǎ laşi? Cǎ de când a murit bietul taicǎ-tu numai pe tine te am

ION: Lasǎ mamǎ cǎ nu stau mult. Ne ducem doar sǎ-i eliberǎm pe fraţii noştrii basarabeni, dupǎ

care vin înapoi. Nu o sǎ dureze mai mult de câteva luni.

( Mama îşi îmbrǎţişeazǎ fiul şi-l binecuvântezǎ fǎcându-i semnul crucii pe frunte . Amândoi ies

de pe scenǎ)

PREZENTATOR: Degeaba a aşteptat mama sǎ vinǎ Ion acasǎ. Din când în când primea veşti de

la el : cǎ au eliberat Chişinǎul, cǎ au pǎtruns în Ucraina, cǎ sunt în Crimeea, la

Odessa, la cotul Donului, cǎ se îndreaptǎ spre Stalingrad. Apoi... ceea ce toatǎ

lumea aştepta cu teama, s-a întǎmplat. Oamenii au fost chemaţi la primǎrie

unde un cǎprar a dat citire lista celor morţi sau dispǎruţi din satul lor. Morţii

lor. Iar la un moment dat auzi: Ion al Mariei a lui Rusu. Totul începu sǎ se

întunece. Era sfârşitul. Sfârşitul vieţii ei de mamǎ.

( un elev va citi la final poezia lui Adrian Pǎunescu, ,,Bocet pentru Ion cel fǎrǎ de mormânt” )



ANEXA 8

GRUP DE PERSONAJE LA STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA DIN PIAŢA

UNIRII –BUCUREȘTI

DE LA STÎNGA LA DREAPTA: COSTACHE NEGRI, MIHAIL KOGĂLNICEANU,

VASILE ALECSANDRI, GENERALUL ION EMANOIL FLORESCU

GRUPUL STATUAR ȘCOALA ARDELEANĂ –CLUJ NAPOCA SAMUIL MICU,

GHEORGHE ȘINCAI, PETRU MAIOR



GRUPUL STATUAR APARATORII PREDEALULUI PREDEAL, GARA CFR

ANSAMBLU MONUMENTAL I.L.CARAGIALE – PLOIEȘTI



MONUMENTUL UNIRII DIN 1918 IASI

Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare ...

Documents

Transcript of Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare ...