5/26/2018 LICEUL

1/18

LICEUL

UDRISTE NASTUREL

Proiect pentru obtineraea certificatului profesional

in calificarea

Tehnician in activitati economice nivel 3

Indrumator: Elev:

Prof.

Clasa a XI-a

5/26/2018 LICEUL

2/18

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII S.C. UDY S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

1.2. FORMA DE ORGANIZARE JURIDICA A SOCIETATII

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.4. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

1.5. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

CAPITOLUL II

RECEPTIA MARFURILOR LA SC UDY SA

2.1. CARACTERISTICA GENERALA A STOCURILOR DE MARFURI

2.2. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIUNILOR CU MARFURI

2.3. RECEPTIA CALITATIVA SI CANTITATIVA A MARFURILOR

CAPITOLUL III

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA SC UDY SA

3.1. CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE

3.2. CANALE SI FORME DE DISTRIBUTIE

3.3 . OPTIMIZAREA PROCESELOR DE DISTRIBUTIE3.4. APLICATIE PENTRU ALEGEREA VARIANTEI DE DISTRIBUTIE OPIME SC UDY SA RM VALCEA

BIBLIOGRAFIE

5/26/2018 LICEUL

3/18

ARGUMENT

In contextul actual, succesul unei companii se construieste

pe principii

moderne de management si marketing. Numai astfel, o companiepoate spera ca va reusi sa patrunda si sa se mentina pe piata,nationala sau internationala, ambele, fara deosebire, puternicconcurentiale.

Activitatea manageriala este o realitate cu istorieindelungata, colectivitatile umane au simtit intotdeauna nevoia

unei conduceri care sa le asigure coerenta si disciplina eforturilordepuse pentru atingerea unor anumite scopuri. Managementul, inliteratura de specialitate, este definit ca stiinta tehnicilor deconducere a intreprinderilor, dar in acelasi timp poate fi privit caun complex de metode si procedee cu caracter productiv,economic si social, inclusiv administrativ intern, ce pot fi folositein activitatea de organizare si conducere a entitatilor productiveconomice si sociale.

Logistica si managementul operatiunilor logistice ne invatacum sa planificam si sa conducem procesul de productie alcompaniei pornind chiar de la selectia furnizorilor, miscareamaterialelor in interiorul companiei si distribuirea produselor finitepana la consumatorul final. Studierea acestui domeniu presupunecunoasterea comportamentului de cumparare al companiilor,managementul stocurilor, planificarea si controlul productiei,managmentul calitatii, managementul transportului si distributiei.

Logistica asigura gestiunea integrata a fluxului tuturormaterialelor si produselor finite din intreprindere. Obiectivulfundamental al logisticii este furnizarea serviciilor catre client cucele mai mici costuri.

5/26/2018 LICEUL

4/18

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. UDY S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

S.C.UDY S.A. este o societate ce are ca obiect de activitate prelucrareaconservelor de legume-fructe ( CAEN 1533).

Este organizata sub forma unei societati pe actiuni.

Societatea este in present unul din cei mai importanti producatori de

conserve de legume si fructe din Romania, activitatea desfasurata pana inprezent si mai ales investitiile in curs au dovedit acest lucru.

Succesul avut in activitatea desfasurata in prezent, reiese din faptul cproductia a avut un salt calitativ cat si cantitativ. Astfel activitatea de productiesocietatii se poate structura pe trei etape importante:

prima etapa a fost perioada in care s-au efectuat amenajamodernizari si compartimentari ale sectiilor cumparate, reparatii autilajelor si s-au pus bazele schemei de organizare si functionare

fluxului tehnologic, s-a definitivat munca de conceptie, in ceea priveste calitatea si destinatia produsului finit, precum si bazepoliticii de marketing.

a doua etapa, este de cristalizare a schemei organizatorice, dcrestere economica si financiara, implicit de crestere a productiei si dperfectionare a maecanismului de distributie vanzare;

a treia etapa, se poate defini , ca o perioada de investitii, dextindere a activitatii, prin punerea in functiune a unei noi linii dfabricatie, care a dus la cresterea productiei, devenind un importaproducator de conserve de legume si fructe din Romania. Pute

spune ca aceasta etapa continua si in prezent, si va continua functie de oprtunitatile oferite de piata, dorind ca produsele noastre fie la un pret competitiv si de o calitate ireprosabila.

1.2. FORMA DE ORGANIZARE JURIDICA A SOCIETATII

Societatea s-a infiintat in anul 1996 (decretul nr. 103/26.02.1996) printrecerea bunurilor din proprietate de stat catre Intreprinderea de legume si

5/26/2018 LICEUL

5/18

fructe Rm Valcea. In baza Legii nr. 31/1990 Intreprinderea de Legume siFructe s-a transformat in societate pe actiuni sub denumirea de SC. UDYS.A. la data de 19.03.1991

S.C. UDY S.A. a fost infiintata conform Legii nr.31/1991, privind

societatile comerciale, republicata avand forma juridica de societate peactiuni.

In toate actele semnate sau emanate de la societate, denumireasocietatii va fi urmata de date referitoare la sediul societatii, nr. deinregistrare la Registrul Comertului, emblema societatii, codul fiscal, nr. detelefon si fax.

Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langaTribunalul Valcea sub nr. J38/143/1991.

Sediul societatii este in localitatea Rm. Valcea, Str. Matei Basarab nr.103, jud.Valcea.

Societatea va putea deschide sucursale sau filiale in orice altalocalitate din tara sau strainatate, pe baza Hotaririi Adunarii Generale aactionarilor, potrivit legii.

Durata de functionare a S.C. UDY S.A. este data inmatricularii sale inRegistrul Comertului de pe langa Tribunalul Valcea.

Capitalul societatii subscris si varsat este de 5043430 lei si se divide cu2134932 de actiuni a cate 2,5 lei fiecare, apartinind in totalitate actionarilor.

Profitul net sau pierderile aferente apartin, respectiv vor fi suportate intotalitate de actionari.

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economianationala (CAEN 1533), obiectul de activitate al societatii comercialeS.C. UDY S.A. cu sediul in Rm.Valcea este prelucrarea conservelor de

legume-fructe.

Societatea va putea desfasura in subsidiar si alte activitati.

Societatea isi va putea realiza obiectul de activitate atat in Romania cat si instrainatate, precum si in zone libere, in lei si in valuta, in orice conditii curespectarea dispozitiilor legislatiei in vigoare.

5/26/2018 LICEUL

6/18

Societatea, prin obiectul de activitate propus si aprobat raspundescopului pentru care a fost infiintata.

1.4. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

S.C. UDY S.A. dupa cum se poate vedea in organigrama (Anexa nr.1) areurmatoarea structura organizatorica:

1. Director comercial2. Contabil sef3. Sef sectie otet4. Sef compartiment productie CTC Laborator5. Sef compartiment mecano-energetic PSI, SSM

Personalul care conduce, efectueaza si verifica activitatile care influenteacalitatea si siguranta produselor are suficienta libertate si autoritate organizatoripentru:

a) a initia actiuni de prevenire a aparitiei oricarei neconformitareferitoare la produse, procese etc.

b) a identifica si inregistra orice probleme referitoare la procese; UDY Seste certificata SR EN ISO 9001:2001;

c) a initia, a recomanda sau a furniza solutii pe cai prestabilite;d) a verifica implementarea solutiilor.

S.C.UDY S.A. are o structura organizatorica ierarhic functionala alcatuidin compartimente operationale, avand la baza respectarea principiului unitatii ddecizie si actiune.

Proiectarea structurii organizatorice a organizatiei este realizata conformitate cu functiile de baza, respectand urmatoarea succesiune: pentru raspunde cerintelor de standard, managementul de varf a stabilit o structuorganizatorica adecvata tinand cont de: resursele umane existente (calificarabilitati, experienta, numar de personal), asigurarea obiectivitatii pentmasurarea si monitorizarea proceselor si a luarii decizilor in consecinta, dar eficienta in actiune data de rapiditatea circulatiei informatiei, infrastructudisponibila.

1.5. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

5/26/2018 LICEUL

7/18

Ca domeniu al organizarii intreprinderii organizarea productiei stabileste:

caracteristicile produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilorprestate;

proiectarea unei tehnologii optime de realizare a acestora;

optimizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor;

asigurarea cu scule, dispozitive si verificatoare;

organizarea depozitarii si transportului materiilor prime,materialelor, semifabricatelor, produselor finite.

In cadrul organizarii productiei distingem:

1. Organizarea spatiala prin care se stabilesc relatiile in plan

orizontal si vertical a activitatilor enumerate mai sus pe teritoriulintreprinderii.

2. Organizarea in timpprin care se stabileste executarea in timp a

operatiilor, duratele ciclurilor de productie, defalcarea planurilor de productiepe formatii de lucru, programarea operativa a productiei lansarea siurmarirea realizarii ei.

Intreprinderea formeaza un tot, o unitate, un ansamblu bine

structurat. Prin aceasta intelegem ca intre elementele patrimoniale existaanumite proportii care asigura intregului o buna functionalitate.

Activitatile prin care putem stabili cum se modifica in timp resurselefinanciare si patrimoniul intreprinderii formeaza functia financiar-contabila.

Activitatile prin care intreprinderea se ocupa de aprovizionarea cumaterii prime, materiale, precum si cu desfacerea produselor finitereprezinta functia comerciala.

Ansamblul proceselor de productie prin care obiectele muncii se

transforma in produse finite formeaza functia de productie.

Selectia, pregatirea personalului, angajarea, salarizarea, promovareaacestuia formeaza functia de personal (resurse umane), iar necesitatea de aperfectiona continuu calitatea produselor, precum si eficienta proceselor defabricatie formeaza functia de cercetare dezvoltare.

5/26/2018 LICEUL

8/18

CAPITOLUL II

RECEPTIA MARFURILOR LA SC UDY SA

2.1. CARACTERISTICA GENERALA A STOCURILOR DE MARFURI

Marfurile sunt bunurile achizitionate din afara unitatii pentru a fivandute in aceeasi stare fara vreo lucrare suplimentara. Sunt asimilatemarfurilor:

- stocurile achizitionate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale,materiale de natura obiectelor de inventar) si care, ulterior si-au schimbatdestinatia si se ofera spre vanzare tertilor;

- stocurile provenite din productie proprie, care se vand prin magazine

proprii (semifabricate, produse finite)

Pe traseul producator consumator marfurile parcurg doua stadii sianume:

a. circulatia cu ridicata a marfurilor care consta in achizitionarea de marfuriin cantitati mari de la producator sau de la alti furnizori in scopul revanzariiacestora catre alte societati comerciale;

b. circulatia cu amanuntul a marfurilor care consta in vanzarea marfurilorconsumatorilor individuali, precum si unor unitati pentru consumul propriu.

Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilorpoarta denumirea de adaos comrcial sau rabat comercial. Cu toate caexprima aceeasi realitate, intre cele doua notiuni exista, totusi, deosebiri inceea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calculul.

Astfel, adaosul comercial se determina in momentul achizitionatiimarfurilor, in timp ce rabatul comercial se stabileste in momentul scoateriidin gestiune a marfurilor vandute.

2.2. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIUNILOR CU

MARFURI

In general aprovizionarea cu marfuri se face din productia propriesau de la diversi furnizori. Intre societatea comerciala in calitate de furnizorisi cumparatori se incheie contracte economoce in baza carora, cumparatorulemite comenzi catre furnizori. In functie de datele prevazute in contracte sicomenzi, furnizorul expediaza marfurile intocmind urmatoarele documente:

5/26/2018 LICEUL

9/18

- aviz de insotire a marfurilor;

- factura fiscala.

La unitatea patrimoniala cumparatoare pentru urmarirea realizarii

programului de aprovizionare este organizata evidenta operativa carecuprinde registrul de comenzi si fisa de urmarire a executarii comenzilor.

La intrarea in gestiunea marfurilor, gestionarul intocmeste nota deintrare - receptie (N.I.R.), avandu-se in vedere concordanta datelor dindocumentele insotitoare cu cele rezultate in urma verificarilor. In cazulaparitiei unor diferente se intocmeste nota de receptie si constatare dediferente (NRCD).

Avizul de insotire a marfii se emite in doua exemplare si este undocument insotitor pe timpul transportului, document de primire ingestiunea cumparatorului, precum si document de inregistrare incontabilitate atasat la factura si efectuarea platii catre furnizor.

Factura - pe langa functia de aviz de insotire, in depozit, indeplinestesi functia de act justificativ pentru decontarea contravalorii bunurilorpreluate de unitatea patrimoniala cumparatoare.

Marfurile pot fi achizitionate si din productie proprie. Pemasura obtinerii produselor finite, se intocmeste documentul bon depredare, transfer, restituire, in baza caruia se realizeaza predarea la

magazie a produselor obtinute, folosindu-se totodata si pentru miscareaproduselor de la un loc de depozitare la altul in cadrul aceleiasi societati.

2.3. RECEPTIA CALITATIVA SI CANTITATIVA A MARFURILOR

Receptia marfurilor se face in momentul intrarii in depozit, urmarindu-se trei puncte de vedere:

Controlul calitatii produselor se face nu numai in sfera productiei, darsi in sfera circulatiei marfurilor (comertului).

Pe parcursul circuitului tehnic, marfurile sunt supuse unor operatiunisuccesive de ambalare, manipulare, incarcare-descarcare, transport,expeditie, depozitare. In timpul efectuarii acestora, pot aparea modificaricantitative si calitative ale marfurilor.

Se impune, de aceea, pentru toate verigile prin care trec marfurilein drumul lor de la producator la consumator, efectuarea receptiei cantitative

5/26/2018 LICEUL

10/18

si calitative a marfurilor, cea mai importanta verificare a calitatii din punctulde vedere al comertului.

Receptia marfurilor are loc o data cu trecerea marfurilor dinproprietatea furnizorului (intreprinderea producatoare) in proprietatea

beneficiarului (intreprinderea comerciala).

Receptia marfurilor este definita ca ansamblul operatiilor deidentificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor, desfasurate inprezenta delegatiilor furnizorului si beneficiarului, prin care se constata dacalotul de marfa corespunde clauzelor contractuale sau calitatii prescrise.

Rolul receptiei este acela al unui filtru care impiedica patrunderea pepiata a produselor necorespunzatoare.Cand verificarea cantitativa sicalitativa a marfurilor se face numai in prezenta furnizorului, procesul senumeste autoreceptie.

TIPURILE RECEPTIEI MARFURILOR

1. RECEPTIA CANTITATIVA presupune preluarea marfurilor princantarire, masurare, numarare.

2.RECEPTIA CALITATIVA presupune verificarea proprietatilorproduselor (organoleptice, fizice, chimice etc.), prin metoda organoleptica siprin metode de laborator.

Receptia marfurilor este efectuata de catre o comisie de receptieformata din 3-5 membrii care are urmatoarele atributii:

- efectueaza receptia cantitativa si calitativa a marfurilor;

- urmareste evolutia calitatii marfurilor receptionate pe toataperioada depozitarii.

Obiectul controlului de receptie este lotul de produse.In acest caz severifica urmatoarele documente:

1. Documente de contractare (contractu, anexele la contract, graficelede livrari, specificatiile);

2. Documentele de insotire a lotului:

- documente de livrare (factura, aviz de expeditie);

5/26/2018 LICEUL

11/18

- documente de transport (conosament, scrisoare de trasura, foaie deparcurs);

- documente de certificare a calitatii:

certificat de calitate

certificat de conformitate

declaratie de conformitate

buletin de analiza

certificat de garantie

Documentele care prescriu calitatea marfurilor sunt: standarde, norme

tehnice, caiete de sarcini.

La SC UDY SA, sistemul de management al calitatii are urmatoareastructura:

1. abordarea de proces;

2. managementul documentelor:

- structura documentatiei sistemului de management al calitatii;

- gestionarea manualului calitatii;

- controlul documentelor;

- controlul inregistrarilor.

Sisemul de management al calitatii la SC UDY SA este structurat pecerintele standardului SR EN ISO 9001: 2001. In acest sens se asiguracunoasterea si intelegerea importantei satisfacerii cerintelor clientilorstabilite in analizele de management si discutiile directe cu angajatii SC

UDY SA.

Politica pentru calitate contine obiectivele generale si estecomunicata tuturor angajatilor pentru a fi dusa la indeplinire.

5/26/2018 LICEUL

12/18

CAPITOLUL III

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA SC UDY SA

3.1. CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE

Finalizarea activitatilor desfasurate de o firma se regaseste in oferspecifica pe care o lanseaza pe piata sub forma produselor sau serviciilor noi satraditionale destinate satisfacerii nevoilor de consum exprimata prin niveavantajelor asteptate de la sistemul de distributie proiectat.

Realizarea ofertei pe piata se reflecta in gradul de patrundere al produselsau serviciilor in sfera consumului, ansamblul de operatiuni si procese ce sdesfasoara in spatiul si timpul dintre productie si consum constituind continutul mecanismul politicii de distributie.

Componenta a mixului de marketing, distributia cuprinde activitati procese eterogene care include atat deplasarea marfurilor cat si circulaticomercializarea si construirea canalelor de distributie eficiente prin care clienvor avea acces la produsele si serviciile firmei.

Distributia consta in esenta in circuitul economic si fizic al produselor saserviciilor din oferta firmei, si in sistemul de relatii organizate si coordonate dagentii ce actioneaza pe piata apartinand unor profiluri economice eterogene avand roluri diferite.

Conceptul de distributie cuprinde:

a. traseul parcurs de marfuri in deplasarea succesiva pe piata intparticipantii la acest circuit: producatorii, intermediarii si consumatorii ce compucanalul de distributie;

b. operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietaasupra marfurilor de la un agent de piata la altul pana la patrunderea in sfeconsumului (vanzare - cumparare, consignatie, concesiune, leasing);

c. ansamblul proceselor operative la care sunt supuse marfurile pe trasespre consumator si care constituie esenta distributiei fizice (logistica marfurilor);

d. aparatul tehnic prin care se realizeaza aceste si operatiuni : reteaua dunitati, dotari si personal.

3.2. CANALE SI FORME DE DISTRIBUTIE

5/26/2018 LICEUL

13/18

Canalul de distributie, desemnat si prin termenul de canal de marketing esconstituit din mai multe organizatii independente implicate in precesul de livrareunui produs sau servicii catre unui produs sau servicii catre un consumatindividual sau utilizator final.

Participanti la canalul de distributie indeplinesc urmatoarele functii :

1. Informarea culegerea si distribuirea informatiilor despre fortele actioneaza pe piata cu scopul facilitarii schimbului;

2. Promovarea realizarea si difuzarea de mesaje promotionale atractivprivind oferta;

3. Contractarea determinarea potentialilor clienti si comunicarea acestia;

4. Negocierea realizarea acordului legat de clauzele contractuale, si special de prt care creeaza premiza transferului titlului de proprietate asupprodusului;

5. Corelarea realizarea concordantei intre cerere si oferta (asamblarportionare, ambalare);

6. Distributia fizica transportul, depozitarea stocarea, livrarea;

7. Asumarea riscului realizarea activitatii in cadrul canalului;

8. Finantarea asigurarea si utilizarea resurselor financiare necesaacoperirii costurilor de functionare a canalului de distributie.

Prin prisma functiilor anterior enumerate, activitatea canalului de marketineste guvernata de urmatoarele principii:

I. Componentele (verigile) canalului de marketing pot fi eliminate sasubstituite de catre producator;

II. Functiile indeplinite de aceste verigi nu pot fi eliminate sub nici o forma

III. Cand anumite verigi sunt eliminate, functiilor acestora se deplaseazde-a lungul canalului de marketing fiind asumate de alti membrii.

Definirea canalului de marketing are in vedere particularizarea prdimensiuni legate de: lungime, latime si adancime.

5/26/2018 LICEUL

14/18

Lungimea canalului este data de numarul de verigi intermediare ca

participa succesiv la realizarea fluxului de produse/ servicii de la producator consumatorul sau utilizatorul final.

In practica comerciala a impus urmatoarea structura a canalelor d

marketing:

Canale directe fara intermediari, producatorul livreaza marfa direconsumatorului;

Canale indirecte cu intermediarii:- canale scurte, cu un singur intermediar, detailist (producator

detailist - consumator);- canale medii, producatorul vinde produsele unei centrale d

cumpararecare le distribuie la propriile puncte de vanzare (producatorcentrala vanzare puncte proprii de vanzare consumator);

- canale lungi, cuprind mai multi intermediari (productar angrosistdetailist consumator).

Latimea exprima amploarea canalului de marketing si este data de numarunitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceluiasi secvendin structura circuitului de distributie.

Adancimea canalului de distributie sau gradul de apropiere al distribuitorude punctele in care are loc consumul produselor ia in considerare masura in casistemul de distributie asigura o proximitate de loc, cat mai adecvata pent

consumator.

Bunurile productive (produsele industriale) solicita canale de distributspecifice:

v canale de distributie directe, foarte scurte in relatia dnegociere si comercializare se stabileste direct intre producatosi utilizatori;

v canale scurte ce utilizeaza un anumit tip de intermedieri anume agenti de fabrica independenti atat fata de producatcat si fata de utilizator si renumerat cu un comision proportioncu cifra de afaceri ;

v Canale de distributie care presupun intermedierea de produprin agenti si distribuitori industriali.

5/26/2018 LICEUL

15/18

3.3 OPTIMIZAREA PROCESELOR DE DISTRIBUTIE

Esenta mixului de marketing consta in faptul ca fiecare element se afla interdependenta cu celelalte astfel si strategia de distributie este influentata dtipul de produs comercializat.

Componentele mixului de relatii comerciale sunt:

v Poitica de pret producatorul va realiza lista de preturi schema de acordare a rabaturilor considerate echitabile dintermediari;

v Conditiile de comercializare fac referire la conditiile dplata si garantiile acordate de producatori.

Selectarea canalelor de distributie, a intermediarilor, stabilirea formelor d

distributie adecvate produselor proprii constituie esenta strategiei de distributiIn stabilirea strategiei, urmatoarele elemente au influenta:

v Natura produsului - serviciului;v Caracteristicile firmei: dimensiunea, situatia financiara, politicile d

marketing promovate;v Caracteristicile intermediarilor care trebuie sa fie capabili

indeplineasca functiile solicitate;v Canalele concurentilor;v Factorii de mediu.Criterii de diferentiere a strategiilor:

a. numarul canalelor utilizate (un singur tip de canal, doua sau mmulte canale) ;

b. dimensiunile canalului (distributia directa, distributia prin canascurte sau canale lungi);

c. amploarea distributiei (extensiva, selectiva si exclusiva);d. gradul de participare a firmei ( distributie prin aparat propri

prin intermediari) ;e. gradul de control asupra distributiei (control total, ridicat, medi

scazut si inexistent).f. Gradul de elasticitatea a aparatului de distributie (flexibilita

ridicata, medie scazuta);g. Logistica marfurilor (conditionare, aprovizionare, livrare transportul marfurilor).

5/26/2018 LICEUL

16/18

3.4. APLICATIE PENTRU ALEGEREA VARIANTEI DE DISTRIBUTI

OPIME LA SC UDY SA RM VALCEA

SC UDY SA comercializeaza in luna aprilie 2010, 4000 de borcane dconserve de legume si fructe cu un pret unitar de productie de 3 lei. Se pun

problema aflarii variantei de distributie cea mai eficienta. Pentru aflareraspunsului se porneste de la faptul ca pretul unitar obtinut de firma poducatoasi cheltuielile de distributie si promovare suportate de aceasta difera de la varianta la alta, dupa cum rezulta din datele tabelului de mai jos :

Sistem de distributie Pret unitar Cheltuieli de

distributie

Cheltuieli de

promovare

1. Sistem propriu 4 800 300

2. Sistem propriu +

intermediari

3,5 600 200

3. Intermediari 3,2 400 100

In cazul de fata, criteriul alegerii intre cele trei variante il constituie profitnet ce va ramane intreprinderii producatoare. Din calcule rezulta:

1. (4000 x 4) (4000 x 3) (800 + 300) = 16000 12000 1100 = 2900 lei

2. (4000 x 3,5) (4000 x 3) (600 + 200) = 14000 12000 800 = 1200 lei

3. (4000 x 3,2) - (4000 x 3) (400 + 100) = 12800 12000 500 = 300 lei

Cea mai profitabila este varianta 1 si anume prin canalul de distributie sistem propriu deoarece profitul este cel mai mare.

5/26/2018 LICEUL

17/18

BIBLIOGRAFIE

1. Laurentiu Dan Manual pentru clasa a -XII a Marketing

Anghel Editura All Educational , Bucuresti 2002

Tiberiu Danetiu

Daniel Serbanica

2. Iulia Chivu Manual Economia intreprinderii, editura

Viorel Lefter Economica, Bucuresti,2000

3. Daniela Cretu Contabilitate financiara si soft aplicativ,

Editura Alas , Calarasi 2004

4. Constanta Iacob Sistemul informational contabil la nivelul

firmei , Editura Tribuna Economica ,

Bucuresti 2000

5. Ion Ionascu Tratat de contabilitate , Editura

Economica,

Nicolae Feleaga Bucuresti 1999

6. Violeta Isai Manual contabilitate pentru clasa a-XI-a ,

Editura All Bucuresti 2001

7. Pantea Petre Contabilitatea financiara a agentului

economic , Editura Intercredo , Deva 1995

8. Tantica Petre Manual pentru clasa a XI a Studiul

Gabriela Iordache Calitatii , Editura Niculescu , Bucuresti

2002

9. Tantica Petre Manual pentru clasa a XII a Studiul

Gabriela Iordache Calitatii , Editura Niculescu , Bucuresti

2002

10. Legea contabilitatii nr.82 / 1991 republicata

5/26/2018 LICEUL

18/18

11. Tribuna Economica Colectia 2006 - 2007