Licentacap. II Mitul Vampirului

8/17/2019 Licentacap. II Mitul Vampirului

1/7

II. MITUL VAMPIRULUI

Fenomenul mor ii a fost i rămâne misterul absolut al omenirii. Toate consecin ele încer-ț ș ț

cărilor omului de a- i e!lica finalul si"ur a eisten ei sale a dus la crearea unor scenariiș ț

multi!le a unor !osibile forme de #ia ă !ostmortem. Filosofiile$ reli"iile$ folclorul$ i mito-ț ș

lo"iile de astă%i sunt re%ultatele in#enti#ită ii esc&atolo"ice omene ti. Printre aceste in#en-ț ș

ii "ăsim i creaturi$ !recursoare a ima"inii #am!irului contem!oran.ț ș

Aceste entită i mitolo"ice$ cu trăsături #am!irice$ !ot fi "ru!ate în !atru cate"orii' deită i$ț ț

s!irite male#olente$ mon trii i is!itorii.ș ș

( ori"ine tem!o-"eo"rafică a credin elor în fiin e asemănătoare #am!irului nu a fostț ț

"ăsită$ dar unul dintre cei mai faimo i #am!iri mitolo"ici î i are ori"inile în anticul ora $ș ș ș)umer.

Lilith sau Lilitu e !recusoarea ima"inii demonilor feminini. (dată cu intrarea sa în

folclorul ebraic$ ea !rime te i o !o#este a ori"inii sale. *umele ei de#ine celebru o dată cuș ș

tetul de !ro#erbe$ semnat anonim$ datând din secolele VII-+$ Alfabetul lui Ben-Sira.

Lilith e numită !rima femeie$ !recedând-o !e ,#a$ cea făcută dintr-o coastă al lui Adam.

Lilith$ în sc&imb$ e %ămislită din acela i !ământ i suflu di#in$ dar !ărăse te Raiulș ș ș

!atriar&al$ de#enind !rima rebelă$ !rimimd de atunci conota ii demonice. ,a de#ine înț

mitolo"ie o creatură malefică$ &ibrică i consoarta ia#olului.ș Lilith e #arianta cre tină aș

Lamiei "rece ti i a demonului sumerian$ș ș Lamashtu$ femela-monstru$ uci"a a nocturnă deș

co!ii.

Relatări des!re asemenea mon trii feminini "ăsim i în antic&itatea "reco-romană. Amș ș

asociat-o dea !e Lilith cu Lamia$ care la ori"ini fusese frumoasa amantă al lui /eus care$

du!ă inter#en ia "eloasei 0era$ de#ine de#oratoarea de co!ii. Alături de !ersonaul Lamiei$ț

"ăsim în mitolo"ia antică "recească i !eș Empusa$ fiia %ei ei c&toniene 0ecate.ț Empusa e

descrisă de autorul sofist Fla#ius Filostratus în lucrarea sa Via a lui Appolon din Tyanaț 1 sec.

III2$ ca un demon$ fără formă fi%ică !ro!rie$ dar care !oate lua înfă i area unei tinereț ș

su!erbe !entru a seduce bărba i$ a căror tru!uri le !osedă i le consumă.ț ș

,ntită ile co mare ti$ț ș ș sucubus i ec&i#alentul său masculin$ș incubus, ori"inari din Roma$

sunt descriese ca s!irite ce seduc i de#orea%ă muritori. 3n ,#ul Mediu ei de#in #i%itatoriș

nocturni$ ce se a ea%ă !e !ie!tul #ictimei adormite$ sufocând-o. 3n mitolo"ia celtică "ăsimș

Lenan Shee-ul $ o nimfă întunecaată$ care a#ea o afinitate !entru sân"ele ră%boinicilor i aș

1


2/7

!oe ilor. La a!one%i$ cei care se a#enturau !e #reme rea$ erau în !ericol să dea !esteț Yuki-

Ona$ un s!irit ce lua forma unei tinere frumoase$ #ictimele sale fiind !re!onderent mascu-

line. 3n Malae%ia$ în %onele mlă tinoase$ eista !ericolul de a fi ca!turat în trestiileș

mani!ulate de Abere, o femelă demon$ de#oratoare de oameni.

4o marul de#ine sinonim cu sim!tome asociate #am!irismului înș secolelor +VI-+VII$ în

,uro!a$ alături de sucub i incub.ș ara din mitolo"ie scandina#ă e numită i su"ru-ș

mătoarea$ fiind înfă i ată ca a#ând un bust de cal. Această ima"ine !ătrunde i în mitolo"iaț ș ș

"ermană$ !rimind i un ec&i#alent masculin$ș alpul . 3n 4e&ia$ aceste creaturi sunt numite

ore. 5ăsim #ariantele asiatice ale acestor creaturi nocturne sub diferite nume$ în func ieț

de %ona cultură' ludak-ul la!on$ molon! -ul malae%ian$ penan!elam-ul indoc&ine%$ iș

kappa-ul a!one%. 3n România$ #arianta masculină a unor asemenea #i%itatori nocturni este

"bur#torul$

*ara iuni des!re s!irite întoarse din mormânt sunt !re%ente în toate culturile lumii.ț

Eidolonul "recesc al lui Patroclu descris de 0omer în %liada e similar cu drau!rii descri iș

în Edda "ermanică sau sa"a-urile scandina#e. Ace tia erau s!irite ale fo tilor ră%boiniciș ș

re#eni i !e !ământ$ dar s!re deosebire de Patrolcu$ aceste du&uri re#eneau s!ecial !entru aț

!ro#oca ne!lăceri i #iolen ă muritorilor$ uneori de#astând sate între"i.ș ț

3n cultura ,6e$ a Africii $ în re"iunile To"o i 5&ana$ eistă credin a într-un s!irit numitș ț

ad&e. Acesta călătore te sub forma unui licurici$ dar î i !oate atribui i o formă umană.ș ș ș

Acesta !osedă tru!ul #ictimei i îi afectea%ă !e cei fa ă de care "a%da simte "elo%ie.ș ț

)us!ec i erau femeile fără co!ii$ bătrânii sau săracii. )ub formă de licurici$ intra noa!tea înț

case i se &rănea cu sân"ele #ictimei adormite$ !ână când aceasta murea. *u eistă solu iiș ț

de a!ărare contra ad&e-ului. 3n folclorul as&antian$ eistă o creatură numită asanbonsam

sau o!re. Acesta trăie te în co!aci$ 7!escuind8 trecători folosindu-se de !icioarele saleș

lun"i$ la ca!ătul cărora are cârli"e$ de#orându-i cu din ii săi de fier. Abori"ienii australieniț

au i ei o #ariantă de !rădător nocturn care locuie te în co!aci i de#orea%ă oameni.ș ș ș Yara-ma-yha-'ho-ul e descris ca a#ând un cor! mic$ ro u i o "ură fără din i. La ca!ătulș ș ț

de"etelor !osedă #entu%e !rin care su"e sân"ele #ictimei$ ca a!oi s-o în"&ită toată. acă o

re"ur"itea%ă i re!etă !rocesul$ #ictima de#ine i ea unș ș Yara-ma-yha-'ho. Fili!ine%ii i a%iș

se tem de as'an!$ As'an!ul e un teriantro! care în tim!ul %ilei are as!ect uman$ a!ar ineț

unei comunită i$ fiind c&iar !rintre membrii cei mai !rieteno i i timi%i. 3n tim!ul no! ii$ î iț ș ș ț ș

rele#ă ade#ărata înfă i are monstruoasă$ a#ând i el orificii la ca!ătul de"etelor !rin careț ș ș

etra"e sân"ele #ictimelor. es!re acest monstru se s!une că !referă "ustul fetu ilor dinș

2


3/7

burta mamei. As'an! $ în forma sa umană$ !oate fi recunoscut !rin li!sa filtrumului sau

!rin !ri#itul în oc&ii lor$ reflec ia !ri#itorului fiind !e dos. Metodele cunoscute contra #am-ț

!irilor func ionea%ă ca arme îm!otri#a acestei creaturi.ț

3n mitolo"ia &indusă$ (etala erau s!irite necrofa"e$ dar care !uteau !oseda tru!urile celor

#ii. Ace tri tric9steri$ o dată intra i în tru!ul #ictimei$ se foloseau de slăbiciunile acesteiaș ț

!entru a-i !ro#oca nebunia i a!oi sinuciderea. Puteau fi eorci%ate !rin rostirea ru"ăciu-ș

nilor funerare$ ace tia a#ând ori"ine umană. )imilari cu ace tia e #arianta ne"ati#ă aș ș

fantomei sumeriene utukku$ edimmu. Aceste s!irite in#adea%ă tru!ul celor ce se abat de la

norme$ !ro#ocând o e#olu ie male#olentă a acestuia$ !ână la nebunie. Asemenea tric9steriț

malefici sunt iș peta-ul #edic sau kian!shi-ul c&ine%.

3n Indone%ia$ în sc&imb$ )en!lot era numele dat unor bărba i asce i$ în#ăta i$ însă obseda iț ț ț ț

cu ideea "ăsirii secretului #ie ii #e nice$ au a!elat la autorul demonilor. Printr-un !actț ș

întocmit cu acei demnoni$ ace tiș *en!lot sunt într-o continuă stare #e"etati#ă$ dar nu

îmbătrânesc. *u se !ot &răni sin"uri$ au ne#oie de un autor care să le !rocure sân"ele

necesar i nu se &rănesc niciodată în !reama martorilor.ș

Asocierea ideii de #ia ă #e nică cu simbolul sân"elui nu este un conce!t a!ărut o dată cuț ș

ima"inea #am!irului.

Medicul "rec$ 5alen$ tributarul teoriei umorilor1sec. II-III2$ demonstrea%ă !re%en aț

eclusi#ă a sân"elui în #ene i artere. Asocia%ă sân"ele cu aerul i cu !rimă#ara$ numindu-lș ș

lic&idul #ie ii înse i. e#ine ra!id un element constant în ritualuri dedicate %eilor mor ii i-ț ș ț ș

a reîn#ierii$ a ră%boiului sau %ei creatori$ maoritatea a#ând %eită i femeinineț + %shtar

1:abilon2$ ali 1India2$ ihuacoatl 1a%teci2$ Sekhmet 1,"i!t2$ .ostre$ res!ecti#$ Ostara

1"ermani$ cel i2.ț

in Irlanda ne este transmisă cea mai #ec&e relatare des!re un ca% de #am!irism din

#estul ,uro!ei$ !etrecut în urul secolelor V-VI$ înre"istrată de r. 5eoffre;


4/7

din secolul +VIII$ î i are înce!uturile încă din celebre #ânători de #răitoare$ #am!irulș

de#enind noul a! is!ă itor su!ranatural. Au fost emise câte#a teorii în le"ătură cu cau%eleț ș

!osibile !entru declan area acelei 7e!idemii8. 3n !rimul rând$ !rocesul mor ii era nu eraș ț

cunoscut în totalitate$ iar cei care desc&ideau mormântul unui sus!ect de #am!irism$

"ăseau do#e%i suficiente' !ăr i un"&ii crescute$ fa a i stomacul umflate$ din orificiile fe eiș ț ș ț

scur"ându-se sân"e. Toate aceste sim!tome fac !arte din !rocesul natural de

descom!unere$ atunci necunoscut nici măcar de maoritatea medicilor #remii. Alte cau%e a

credin ei în #am!irism sunt boli ca !orfiria$ catale!sia i rabia.ț ș

)us!ec ii de #am!irism erau cei care sufereau oț moartea rea$ anume sinuci"a ii$ ceiș

nebote%a i$ cei asasina i$ a#ortoni$ cei nes!o#edi i înainte de moarte$ tinerii !roas!ătț ț ț

căsători i sau cei fără mormânt !ro!riu sau înmormânta i în !ământ străinB!ă"ân.ț ț

Poten ialii #am!iri !uteau fi detecta i du!ă anumite as!ecte$ anume dacă !ersoanele înț ț

cau%ă erau ro ca i$ al a!telea co!il sau al doile frate "eamăn #enit !e lume$ dacă s-auș ț ș

născut !ăro i sau într-o sâmbătă 1în alte #ariante cei născu i sâmbăta sunt sin"urii care !otș ț

detecta #am!iri2. ,comunica ii sau cei ce nu frec#entau biserica erau sus!ecta i$ alături deț ț

!ersoanele si&astre din comunitate. acă du!ă #enirea unui străin în localitate$ a#eau loc

decese sus!ecte$ acesta era imediat numit #am!ir.

4re tinismul #a considera #am!irismul blasfemia etremă$ acesta fiind re%ultatul a treiș

!ăcate de moarte. 3n !rimul rând$ ere%ia$ umne%eul fiind sin"urul în măsură să acorde

#ia a #e nică$ dăruită du!ă moartea fi%ică$ criteriul de udecată fiind fa!tele !ecetluite înț ș

tim!ul #ie ii. Al doilea i-al treilea !ăcat sunt manifestate în modul de &rănire a #am-ț ș

!irului$ consumând sân"ele oamenilor$ uci"ându-i. Actul eu&aristic e lua în derâdere !rintr-

un asemenea "est$ iar de fiecare dată când se &răne te #am!irul comite !ăcatul uciderii.ș

7#ci (ia a trupului este 2n s3n!e$ Vi l-am dat ca s#-l pune i pe altar, ca s# slu*easc# de isp# ireț ț ș

pentru faptele (oastre, c#ci prin (ia a din el face s3n!ele isp# ire$ț ș 81Le#iticus =C$ =@'=D2$

aten ionea%ă :iblia. ,isten a nocturnă a creaturii e do#ada ultimă a !one"ririi di#ine.ț ț

Lumina$ simbol al #ei ii$ dar i al dumne%eului creator$ e letală acestei creaturi nemai-ț ș

a!ar inând naturii i a cărei eisten ă e considerată ori re%ultatul înc&eierii unui !act fausticț ș ț

sau o !edea!să !entru fa!tele "roa%nice să#âr ite în tim!ul #ie ii.ș ț

Vam!irii sunt cunoscu i în ările euro!ene sub diferite nume i eistă i aici ti!olo"ii deț ț ș ș

#am!iri.

e eem!lu$ (*esci-ul !olone% era o !ersoană sortită din na tere să de#ină #am!ir$șindiciul fiind scufia de !ăr !re%entă în #ârful ca!ului. Pentru a !re#eni în#ierea acestuia

4


5/7

du!ă moarte$ eistau mai multe solu ii$ care au fost !reluate i de alte !o!oare euro!ene'ț ș

muribundul era obli"at să se s!o#edească$ !ământ trebuia !us în sicriu sau să fie aruncat

!este co ciu" de către membrii familiei. Pentru a-l !re#eni !e mort să re#ină acasă unș

crucifi sau o monedă era !usă sub limba mortului. 3n ca%urile unde frica era imensă era

!usă o !iatră în "ura decedatului$ ca să nu-i crească col ii sau să- i mănânce lin oiul$ sauț ș ț

era !us cu fa a s!re !ământ$ familia s!erând că du!ă tre%ire$ accesta #a să!a continuu.ț

Variante ale acestui "en de #am!ir întâlnim i sub denumirea deș (urdalak $ la croa i iț ș

sârbi$ !robnik în :ul"aria sau 'urdalak la ru i iș ș kudlak în alma ia.ț 4pirul !olone% sau

opyr !rime te o descriere oficială în re#istaș ercure 5alant $ =E>-=E>D' 7T&e; ma9e t&eir

a!!earance from noon to midni"&t$ and come and suc9 t&e blood of li#in" men or animals in suc&

abundance t&at sometimes it flo6s from t&em at t&e nose$ and !rinci!all; at t&e ears$ and

sometimes t&e cor!se s6ims in its o6n blood oo%ed out into its coffin. It is said t&at t&e #am!ire

&as a sort of &un"er$ 6&ic& ma9es &im eat t&e linen 6&ic& en#elo!s &im. T&is re#i#in" bein"$ or

oupire$ comes out of &is "ra#e$ 1...2"oes b; ni"&t to embrace and &u" #iolentl; &is near relations or

&is friends$ and suc9s t&eir blood 1...2.T&is !ersecution does not sto! at a sin"le !erson$ it etends to

t&e last !erson of t&e famil;$ if t&e course be not interru!ted b; cuttin" off t&e &ead 1...2T&ere

!roceeds from &is bod; a "reat uantit; of blood$ 6&ic& some mi u! 6it& flour to ma9e bread ofG

and t&at bread eaten 1...2=8

3n România$ înainte să de#ină ara lui racula$ eistau dea câte#a s!ecimene de #am!iri.ț

Stri!oiul i ec&i#alentul său feminin$ș stri!oaica$ a#eau în acela tim! sensul de #răitori$ș

dar i de mor i-#ii. Lin"#i ticii i istoricii au stabilit că acest monstru este o mo tenire daci-ș ț ș ș ș=. 73 i fac a!ari ia du!ă a!us !ână în mie% de noa!te i ies !entru a consuma sân"ele celor #ii înș ț ș

a a măsură încât !ot fi recunoscu i du!ă lic&idul ro u ce li se scur"e din nas i urec&i sau !rinș ț ș ș

mormântul o dată desc&is$ care e !lin cu sân"e. )e s!une că o dată transformat$ #am!irul are o

asemenea foamete$ încât î i de#orea%ă !ână i lin oiul. Acest cor! reanimat sau o!;r$ iese dinș ș ț

mormânt noa!tea$ căutându-i !e cei care i-au fost a!ro!ia i în tim!ul #ie ii$ răs!lătindu-i cu oț ț

îmbră i are #iolentă$ care îi lasă fără #ia ă. Persecu ia sa nu se o!re te niciodată unei sin"ureț ș ț ț ș

!ersoan$ ci se etinde asu!ra tuturor membrilor familiei$ deca!itarea #am!irului. )e etra"e sân"e

din cor!ul mortului$ care se amestecă cu făină i cele trebuincioase !entru !re!area unei !âini$ careș

e consumată de to i membrii familiei8dinț ercure 5alant $ a!ud 5uile;$ Rosemar; ,llen$ The

Encyclopedia of Vampires, 6ere'ol(es and Other onsters, ,ditura Visionar; Li#in"$

*e6 Hor9$ ?@@G !a". ?J>.

că$ dar #ariante ale creaturii$ similare i etimolo"ic$ se "ăsesc în toată ,uro!a'ș stri!es în

5recia$ shtri!a-ul albane% sau str&y!a în Polonia. La români$ de!in%ând de re"iunea "eo"rafică$ stri"oiul a#ea diferite înfă isări' tru! înț

5


6/7

descom!unere$ cu ece! ia fe ei i-a bur ii !rea!line de sân"e sau a!ărea !recum un sc&eletț ț ș ț

aco!erit cu !iele. 3n alte #ariante ace tia !osedă o coadă lun"ă i !ăroasă$ co!ite de cai iș ș ș

mâini cu "&eare i !ăr. Pot fi %ări i la mie%ul no! ii !urtându- i sicriele în s!ate. 3n locurileș ț ț ș

unde mer" aduc boli i co maruri oamenilor$ le su" sân"ele sau le de#orea%ă inima$ș ș

!rimele inte fiind i la ei$ fostele rude. *oa!tea eecută ade#ărate danses macabre !eț ș

morminte sau se lu!tă între ei cu tuli!ini de in !ână la cântatul coco ului. *o! ile cele maiș ț

!ericuloase !entru a te a#entura seara sau în a!ro!ierea cimitirelor sunt serile de )f. Andrei

1@ noi.2 sau de )f. 5&eor"&e 1? a!ril.2. 4&iar i în !re%ent$ în unele %one$ în acele no! iș ț

s!ecifice$ se lea"ă că ei de usturoi la !oartă$ "eamuri$ u i i nu se iese din casă du!ă a!usulț ș ș

soarelui. Stri!oi de#eneau de obicei bărba ii care în tim!ul #ie ii au manifestat !orniriț ț

#iolente sau care au să#âr it fa!te mâr a#e. Mai eistă !osibilitatea ca un mort să re#ină caș ș

stri!oi dacă o !isică nea"ră trece !este sicriu în tim!ul !ri#e"&iului. Stri!oii se !ot

transforma în diferite animale$ de la "ândaci$ mu te$ lu!i$ a!i$ cucu#ea$ obolan i ie!ure.ș ț ș ș

Pentru a scă!a de un stri"oi$ mormântul trebuie desc&is i un !ar de stear$ tisă sau frasinș

trebuie înfi!t în inima monstrului. e obicei$ fiul cel mai în #ârstă trebuie să eecute

această o!era ie. A!oi$ inima e scoasă$ arsă !ână de#ine cenusă$ ca a!oi să fie amestecă cuț

a!ă sfin ită i consumată de to i membrii familiei.ț ș ț

oroii sunt s!irite de co!ii nebote%a i înainte de moarte$ fie născu i mor i sau c&iar uci iț ț ț ș

de !ro!riile mame. Maoritatea sunt co!ii din flori$ nedori i de către !ărin i. La a!te aniț ț ș

du!ă moarte$ sufletul acelui co!il iese din !ământ i stri"ă 7:ote%K$ :ote%K8. acă cine#a îiș

aude stri"ătele i roste te !redica de bote$ sufletul mic e liber. acă ritualul nu e înde!li-ș ș

nit$ acesta de#ine moroi$ s!irit rău care !oate lua înfă i area unei flăcări de doi metri careț ș

ucide orice trecător sau se !oate transforma în !isici ne"re$ o"ari$ sau insecte. Mai !oate

a!ărea ca o femeie în alb ce se !limbă !rin cimitir. Pentru a !re#eni orice !osibil moroi$ în

%iua de :obotea%ă$ !reotul mer"e în cimitir i ine o slubă de bote% simbolică !entru to iș ț ț

co!ii uci i$ neidentifica i sau fără mormânt !ro!riu.ș ț

Alături de ace ti doi ti!i de #am!iri$ se mai "ăse te iș ș ș pricoliciul $ tot un fel de fantomă$ cu

ece! ia fa!tului că ace tia a!ar doar sub formă animalică$ de lu! sau câine. 3n unele #ari-ț ș

ante$ ei sunt co!ii re%ulta i din incest$ născându-se cu coadă sau cu două cucuie !e cre tet.ț ș

Ace ti co!ii în tim!ul #ie ii #or a#ea o ener"ie debordantă$ #or fi mici tric9steri i #or ș ț ș

!utea comunica cu animalele.

Tot de ori"ine balcanică este i !ro"enitura dintre un #am!ir i o muritoare$ de obiceiș șdintre otul recent decedat de#enit #am!ir i #ădu#a sa. 3n cultura sla#ă$ acestei !ro"enituriș ș

6


7/7

se numeau dhampir i se erau c&ema i atunci când un #am!ir terori%a un ora . Ace tia erauș ț ș ș

întruc&i!a i ca #răitori sau necroman i$ fiind în acela i tim! foarte res!ecta i de cei !e careț ț ș ț

îi autau$ dar considera i în acela i tim! i !ericulo i$ din cau%a naturii lor duble.ț ș ș ș

Termenul de 7(ampir 8 intră în #ocabular abia în secolul al +VII-lea. A!are ti!ărit !entru

!rima oară în Fran a$ în !ublica iaț ț ercure 5alant $ care ra!orta des!re ca%urile de

#am!irism din anii =>E-ED din Polonia i Rusia.3n =CD>$ om Au"ustine 4almet$ unș

călu"ăr benedictin france%$ conferă circula ie lar"ă termenului o dată cu !ublicarea lucrăriiț

sale$ Trait7 sur les apparitions des Esprits, et sur les (ampires ou les re(enans de 8on!rie,

de ora(ie 9c$ 3n 5ermania$ termenul e folosit !entru !rima oară în !oemul :er Vampyr $

de Au"ust (ssenfelder$ în =CDJ$ !entru ca a!oi să-l utili%e%e i celebrul 5oet&e în o!era sa$ș

ireasa din orint 1=CEC2$ 3n An"lia termenul intră în #ocabular în =CD o dată cu

!ublicarea unui tet semnat anonim$ The Tra(els of three En!lish 5entlemen from Venice

to 8ambur! 1redactat în =CD2. o&n Polidori e cel care face cunoscut termenul în An"lia o

dată cu !ublicarea celebrei sale lucrări The Vampyre$ , interesant de !reci%at că ori"inea

acestui cu#ânt rămâne necunoscută i încă debitată de către lin"#i ti1N #am!irolo"i2.ș ș

)e !oate deci$ totu i$ detecta o ori"ine a #am!irului$ anume ima"inarul uman$ do#adaș

fiind nenumăratele #ariante de mor i-#ii sau demoni nemuritori !re%en i în toate culturileț ț

lumii. Acest lucru e e!licabil tocmai din cau%a "roa%ei i-a anietă ii cu care e întâm!inatș ț

fenomenul mor ii. *e!utin a omului în fa a sin"urei conclu%ii si"ure a #ie ii sale$ dar care eț ț ț ț

în#ăluită în mister$ a dus la crearea unor alternati#e mitolo"ice !o%iti#e i ne"ati#e. inș

relatările înre"istrate des!re aceste !rime #ariante de ne-mor i i demoni cu un a!etitț ș

!entru sân"ele uman$ se #or ins!ira creatorii mitului !ro!riu-%is al #am!irului$ anume

scriitorii fondatori' .Polidori$ .)&. Le Fanu i :ram )to9er.ș

7

Licentacap. II Mitul Vampirului

Documents

Transcript of Licentacap. II Mitul Vampirului