1. DELIMITĂRI TEORETICE PRIVIND SUBVENŢIILE

1.1. Noţiuni generale privind subvenţiile şi clasificarea acestora

Subvenţiile sunt surse de cheltuieli guvernamentale, în cazul cărora poate să nu

existe nicio legătură între sursa de venit şi cheltuială. Primitorii primari de subvenţii

sunt unităţi de la nivel local. Subvenţiile sunt acordate pe baza unei politici specifice.

Preferinţele au prioritate şi sunt adăugate altor surse de diferite nivele. Deciziile

privitoare la transfer sunt luate în cadrul unor forumuri publice.

Mai întâi, sunt elaborate legile, atunci cand este nevoie de o cerere, iar deciziile

specifice sunt luate în cadrul autorităţii unităţii de guvernare. Acest lucru reprezintă o

garanţie împotriva atitudinilor părtinitoare şi a potenţialului lobby în favoarea unor

anumite interese. Subvenţiile pot servi unui singur scop sau mai multor scopuri.

Subvenţiile care servesc unui singur scop, uneori numite subvenţii directe, suportă

anumite sarcini specifice la alt nivel de guvernare. Subvenţiile cu mai multe scopuri pot

suporta un număr de activităţi în cadrul unei sfere funcţionale definite, cum ar fi

educaţia sau sănătatea. Deciziile privind cheltuielile se află la discreţia primitorului

subvenţiei. Acest tip de subvenţie se numeşte deseori subvenţie în bloc. Subvenţiile în

bloc sunt în general transferuri cu scop general care nu prevăd stipulaţii privitoare la

folosirea fondurilor.

Din punct de vedere a incidenţei pe care o au asupra activităţii agenţilor economici

distingem:

- Subvenţii pentru instituţiile publice;

- Plăţile pentru subvenţii şi diferenţe de preţ acordate regiilor autonome,

companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital de stat;

- Subvenţii pentru protecţie socială;

- Subvenţii de exploare sau de echilibru;

- Subvenţii pentru investiţii;

Subvenţiile pentru instituţiile publice se acordă in conformitate cu Legea Finanţelor

Publice şi Legea Finanţelor Publice Locale (Legea 273/2006 cu modificările şi

1

completările ulterioare- OUG nr.63/2010). Finanţarea instituţiilor publice se asigura

pentru cheltuielile de funcţionare şi investiţii ale acestora integral de la bugetul de stat

sau bugetele locale, în funcţie de subordonarea acestora fie din subvenţii acodate de la

buget pentru completarea veniturilor extrabugetare, în cazul în care o parte din

cheltuielile instituţiei sunt acordate din venituri propri. Subvenţiile se aprobă distinct în

bugetele de venituri şi cheltuieli de ordonatorii de credite şi se acordă pe măsura

necesităţiilor de finanţare la instituţiile respective. Pentru aceasta ordonatorii de credite

care acordă subvenţia examinează situaţia financiară a instituţiei subvenţionate,

urmărindu-se realizarea veniturilor proprii si efectuarea cheltuielilor. Această operaţiune

se efectuează pe baza notelor justificative.

Pentru subvenţiile aferente diferenţelor de preţ acordate regiilor autonome

companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital de stat se respectă prevederile

legale în sensul că acestea se acordă acelor companii sau regii autonome care prestează

servicii pentru colectivităţiile locale. Pentru aceasta se prevăd norme metodologice

privind modul de cuprindere în buget a subvenţiilor şi acordarea acestora în cursul

execuţiei bugetare.

Alocarea subvenţiilor se asigură de către ministere atât în cazul în care ministerele

nu au unităţi în subordine care să indeplinească atribuţiile de ordonatori de credite fie

prin unităţi bugetare din teritoriu în acăror buget se prevăd sume cu această destinaţie.

Subvenţiile de exploatare sau de echilibru sunt acele care au destinaţia compensării

insuficienţei anumitor produse de exploatare. Dintre subvenţiile de exploatare

enumerăm:

- Indemnizaţii compensatorii pentru insuficienţa preţului de vânzare;

- Sume primare pentru crearea de noi locuri de munca;

- Subvenţii destinate a face față cheltuielilor de exploatare.

Subvenţiile de echilibru antrenează o creştere a activului net al exerciţiului în curs.

Subvenţiile pentru investiţii reprezintă ajutoare financiare care permit

achiziţioanarea sau crearea de imobilizări precum şi finanţarea activităţiilor pe termen

lung.

2

O altă modalitate de clasificare a subvenţiilor este aceea întalnită in Legea bugetului

de stat pe 2013 care s-au acordat în perioada resprectivă, unele acordându-se şi în

prezent:

Subvenţii pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit

Subvenţii primite din Fondul Naţional de Dezvoltare

Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea investiţiilor

în sănătate

Subvenţii pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a asezămintelor cultural

Subvenţii din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii către bugetele locale

pentru finanţarea

investiţiilor în sănătate

Subvenţii către bugetele locale pentru finanţarea programului multianual de

asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor de investiţii publice prin Programul

operaţional regional 2007-2013

Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susţinerii derulării

proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare

Subvenţii primite din Fondul de intervenţie

Subvenţii pentru compensarea creşterilor neprevizionate ale preţurilor la

combustibili

Subvenţii pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne,

cărbuni, combustibili petrolieri

Subvenţii din bugetul de stat pentru finanţarea unităţilor de asistenţă medico-

sociale

Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea programelor

de electrificare

Subvenţii din bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de

investiţii în turism

Subvenţii din bugetul de stat pentru finanţarea sănătăţii

3

Sume primite de administraţiile locale în cadrul programelor FEGA implementate

de APIA

Sume primite de administraţiile locale în cadrul programelor finanţate din Fondul

Social European

Subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale pentru achitarea obligaţiilor

restante către furnizorii de energie termică şi ale centralelor de termoficare

Subvenţii primite de la bugetul de stat pentru finanţarea unor programe de interes

naţional

Subvenţii primite de la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor pentru

instituţii publice de asistenţă socială şi unităţi de asistenţă medico sociale

Subvenţii pentru sprijinirea construirii de locuinţe

Subvenţii pentru finanţarea locuinţelor sociale

Subvenţii primite de la bugetele proprii ale judeţelor pentru finanţarea centrelor

pentru protecţia copilului,

Subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele locale, pentru

finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă şi

subvenţionarea locurilor de muncă

Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru instituţiile de asistenţă socială

pentru persoanele cu handicap

Subvenţii primite de la bugetele consiliilor locale şi judeţene pentru ajutoare în

situaţii de extremă dificultate

1.2. Rolul subveţiilor în dezvoltarea unei entităţi

Subvenţia implică ideea de ajutor de sprijin financiar acordat de o manieră

unilaterală şi fără cotrapartidă , dar , deseori, condiţionat şi grevat de o utilizare anume.

Ea presupune existenţa, pe de o parte a unei nevoi financiare şi a cererii de asistenţă,iar

pe de altă parte, necesită existenţa unei capacităţi financiare şi a voinţei de a acorda

sprijin. Aceasta este suficientă pentru a-i conferi subvenţiei unitatea sa economică şi

financiară, puternic modelată de funcţiile pe care le îndeplineşte în cadrul sistemului

public, contrar teoriei juridice care o găseşte incompletă şi fragilă. Subvenţiile

4

îndeplinesc diferite funcţii în cadrul finanţelor administraţiei locale. Întâi, egalizarea

garantează că zone mai puţin bogate pot finanţa un nivel acceptabile de servicii în ciuda

unor resurse de venit limitate. Acestea servesc ca mecanism de echilibrare între

diferitele nivele de guvernare sau între diferitele zone ale unei ţări, prin preferinţa

arătată faţă de zonele mai sărace (cu mai puţine venituri).

Credite de subvenţie au credite limitative, înscrise în Legea finanţelor publice sau în

buget în funcţie de alegerea politică sau economică. Administraţia trebuie sa aleagă în

limitele sumelor şi în funcţie de anumite criterii beneficiarii efectivi ai subvenţiilor.

Uneori cererile sunt superioare comparativ cu mijloacele disponibile. Întregul mecanism

financiar şi inclusiv puterea organelor bugetare vor fi diferite, după cum este cazul

satisfaceri drepturilor.

2.Contabilitatea şi gestiunea subvenţiilor

2.1. Particularităţile finanţării activităţii prin subvenţii

Aşa cum am mai arătat subvenţiile reprezintă un ajutor acordat de către stat prin

intermediu instituţiilor sale, diverselor entităţi, pentru ca acestea să deruleze sau să

pornească o activitate.

Acordarea de subvenţii este însoţită de anumite condiţii care sunt impuse primitorilor

subvenţiei , atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere al respectării

legislaţiei în vigoare.

Condiţiile care se impun sunt trecute în contracte care se încheie cu ocazia începerii

derulării activităţiilor de subvenţionare.

În cadrul activităţii de subvenţionare întâlnim acea clasificare a subvenţiilor din punct

de vedere al destinaţiei acestora cu toate caracteristicile. Subvenţiile aferente activelor

reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca societatea să

cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.

Subvenţiile privind activitatea de exploatare sunt acordate în vederea îmbunătăţirii

rezultatului activităţii.

5

O altă particularitate a subvenţiilor este şi aceea că ele sunt acordate de guvern

administraţiilor locale pentru completarea veniturilor sau unor societăţi care realizează

programe sociale.

Asadar instituţiile publice primesc subvenţii atat pentru investiţii cât şi pentru

exploatare.La unele instituţii publice finanţarea se face atât din venituri proprii cât şi din

subvenţii.În acest domeniu avem o serie de reglementări legale sau norme emise de cel

care acordă subvenţia.In general se urmăreşte maximizarea veniturilor proprii pentru ca

astfel să fie redusa valoarea subvenţiilor.

Finaţarea din venituri proprii si subvenţii se face pe baza bugetelor întocmite conform

normelor.

Legislaţia în domeniu are o prevedere în privinţa determinării cuantumului veniturilor

proprii ca sursă de finanţare.

Astfel OUG nr. 63/2010 care completează şi modifică legea 273/2006, precizează că în

situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute

la art.1 alin.2 în ultimi 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite

fundamentează veniturile proprii pentru anul curet cel mult la nivelul realizărilor din

anul precedent1.

O altă particularitate a finantării activităţii prin subvenţii este şi aceea privind

tratamentul contabil al subvenţiilor.

2.2. CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA SUBVENŢIILOR PENTRU

FINANŢAREA ACTIVELOR

2.2.1. Etapele şi documentaţia necesară finanţării activelor din subvenţii

Pentru tratarea acestui subcapitol este necesar să reluam definiţia prin aceea că

cel ce primeşte subvenţia trebuie să cumpere,să construiască sau să dobândescă in alt

mod active imobilizate2.

Legislaţia în domeniu a fost revizuită în sensul că s-a prevazut pe lângă transferurile de

resurse către o entitate acordate sub forma subvenţiilor şi active primite prin transfer de

la clienţi3.

6

Pentru obţinea acestor subvenţii privind activele, entitaţile sunt obligate să stabilească

seturi de proceduri şi politici contabile prin care să se respecte atât principiile legale cât

şi prevederile contractuale între părţi.

Putem remarca o situaţie specifică tratamentului contabil pentru investiţii:

- Regula de bază obligatorie este aceea de a corela cheltuielile finanţate din

subvenţii cu veniturile din subvenţii;

Veniturile din subvenţii se recunosc concomitent cu cheltuielile pe care le finanţează şi

nu la încasarea subvenţiei.

O categorie asimilată subvenţiei este reprezentată de fondurile speciale create cu scopul

de a finanţa anumite obiective de investiţii.

De asemenea o situaţie în care se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au

fost încă efectuate, acestea nu reprezintă veniturii ale perioadei curente.

2.2.2. Conturile utilizate pentru reflectarea subvenţiilor pentru investiţii

În acestă categorie întâlnim conturile: 445 ”Subvenţii” care este un cont de activ

şi în care se evidenţiază subvenţia primită. Contul are dezvoltarea în analitic:

4451 ”Subvenţii guvernamentale”

4452 ”Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subventii”

4458 ”Alte sume primite cu caracter de subvenţii”

Contul 475 ”Subvenţii pentru investiţii”, cont de pasiv are dezvoltarea în analitic:

4751 ”Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”

4752 ”Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”

4753 ”Donaţii pentru investiţii”

4758 ”Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii”

În cadrul conturilor utilizate de societăţile comerciale au capital majoritar de stat 7584

”Venituri din subvenţii pentru investiţii”.

Specific instituţiilor publice este că sumele constâtnd în subvenţii pentru investiţii sunt

înregistrate în 561 ”Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii si

subvenţii” şi contul 772 ”Venituri din subvenţii” cu defalcarea pe cele 2 analitice:

7

7721

7722.

Sumele se colectează în contul de disponibil de unde se utilizează la plăţile prevăzute în

buget întocmit în anul curent pentru anul următor în funcţie de evoluţia activităţii şi

necesităţile de active aprobate prin buget.

2.2.3. Metodologia contabilă specifică subvenţiilor pentru investiţii

Revenind la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat (societăţi de

interes local create pentru a satisface anumite cerinţe sociale) analizăm mai multe

situaţii.

Părerile sunt împărţite şi sunt exprimate în monografii contabile după cum este privită

subvenţionarea.

Exemplificăm diverse situaţii două sunt metodele regăsite în normele IAS 20:

a) Înregistrarea subvenţiei ca venit amânat;

b) Deducerea subventiei din costul activelor.

a) Înregistrarea subvenţiei ca venit amânat

Societatea A primeşte o subvenţie guvernamentală. Cu aceasta societatea finanţează

parţial procurarea unui echipament tehnlogic, TVA 24%. Amortizarea se face liniar în 6

ani.

Înregistrări contabile:

*Se înregistrează dreptul de subvenţie:

4451 ”Subvenţii guvernamentale” = 4751 ” Subvenţii guvernamentale

pentru investiţii”

*Se inregistrează încasarea subvenţiei:

5121 ”Conturi curente = 4451” Subvenţii guvernamentale” la bănci in lei”

*Se inregistrează achiziţionarea echipamentului tehnologic:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări”

2131 ”Echipamente tehnologice”

4426 ” TVA deductibilă”

8

*Se înregistreaza achitarea furnizorului:

404 ”Furnizori de imobilizări” = 5121 ”Conturi curente la bănci

în lei”

*Se înregistreaza amortizarea:

6811”Cheltuieli de exploatare = 2831 ”Amortizarea instalaţiilor,

privind amortizarea mijloacelor de transport,

imobilizărilor” animalelor şi plantațiilor”

*Astfel trecem o parte din subvenţie la venituri în proporţie de 1/6 din subvenţie

conform cheltuielilor cu amortizarea:

4751” Subvenţii guvernamentale = 7584 ”Venituri din subvenţii

pentru investiţii” pentru investiţii”

şi aşa vom proceda timp de 6 ani până când echipamentul se amortizează.

*Dacă echipamentul se vinde înainte de perioada de amortizare (spre exemlpu după 3

ani) este nevoie să restituim o parte din subvenţie:

4751 ”Subvenţii guvernamentale = 5121 ”Conturi curente la bănci

pentru investiţii” în lei”

b) Metoda a-II-a pe care am expus-o este aceea a deducerii subvenţiei din costul

activelor:

*Se înregistreză achiziţionarea echipamentului:

% = 404 ”Furnizori de imobilizări”

2131 ”Echipamente tehnologice”

4426 ”Taxă pe valoare adaugată

deductibilă”

*Se înregistrează subvenţia primită:

5121 ”Conturi curente la bănci = 2131 ”Echipamente tehnologice”

în lei”

*Se înregistrează achitarea furnizorului de echipament tehnologic:

404 ”Furnizori de imobilizări” = 5121 ”Conturi curente la bănci in

lei”

*Se înregistrează amortizarea anuală:9

6811 ”Cheltuieli de exploatare = 2813 ”Amortizarea instalaţiilor,

privind amortizarea mijloacelor de transport,

imobilizărilor” animalelor şi plantațiilor”

Un alt exemplu pentru subvenţionarea investiţiilor este acela în care o societate

primeşte o subvenţie pentru achiziţionarea unui mijloc de transport.Suma de

achiziţionare a mijlocului de transport fiind mare, societatea primeşte la început o suma

sub formă de avans.

*Se înregistreză avansul cu titlu de subvenţie:

445 ”Subvenţii” = 475 ”Subvenții pentru investiții”*Se înregistrează încasarea sumei:

512 ”Conturi curente la bănci” = 445 ”Subvenţii”

*Se înregistreză achiziţionarea utilajului:

2131 ”Echipamente tehnologice = 404 ”Furnizori de imobilizări”

*Se înregistrează diferenţa de subvenţie pe care societatea o primeşte ultelior:

445 ”Subvenţii” = 475 ”Subvenții pentru

investiții”*Se înregistrează primirea subvenţiei:

5121 ”Conturi curente la bănci = 445 ”Subvenţii”

în lei”

Se înregistrează achitarea furnizorului:

404 ”Furnizori de imobilizări” = 5121 ”Conturi curente la bănci

în lei”

Amortizarea utilajului se realizează în 10 ani.

*Se înregistrează amortizarea care se calculează şi se înregistrează lunar:

6811 ”Cheltuieli de exploatare = 2813 ”Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea privind ajustarile pentru

imibilizărilor” ajustarile pentru

depreciere”

10

*Se înregistrează recunoaşterea subvenţiei ca venit pe parcursul înregistrării

cheltuielilor:

475 ”Subvenţii pentru investii = 7584 ”Venituri din subvenţii

pentru investiţii”

Această înregistrare se repetă până la amortizarea completă a utilajului.

Reflectarea în contabilitate a subvenţiilor pentru active nemonetare (direct utilaje). Se

efectuează ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat cu

ajutorul contului 475 ”Subvenţii pentru investiţii” astfel:

O societate primeşte 10 maşini de cusut pentru efectuarea unor cursuri de reconversie

profesională.

*Se înregistrează primirea maşinilor de cusut:

2131 ”Echipamente tehnologice” = 475 ”Subvenţii pentru investiții”*Se înregistrează amortizarea liniară a maşinilor de cusut:

6811 ”Cheltuieli de exploatare = 2813 ”Amortizarea instalaţiilor,

privind amortizarea mijloacelor de transport,

imobilizărilor” animalelor şi plantațiilor”

*Se înregistrează recunoaşterea venitul din subvenţii:

475 ”Subvenţii pentru investiţii” = 7584 ”Venituri din subvenţii pentru

investiţii”

Acest articol se repeta în fiecare lună până la amortizarea completă a utilajelor.

O altă situaţie este şi aceea că societăţile pot primi de la clenţi active sub formă de

imobilizări corporale.

Pentru evidenţa contabilă s-a creat contul 478 ”Venituri în avans aferete activelor

primite prin transfer de la clienţi”.

Exemplu: O societate comercială deschide o secţie de producţie intr-o zonă cu resursele

necesare dar unde nu este linie electrificată. De aceea oferă celor de la Electrica

structuri metalice pentru ca aceştia să realizeze o reţea electrică până la secţie.

Amortizarea liniară în 10 ani.

11

*Se înregistrează primirea structurilor metalice:

212 ”Construcţii” = 478 ”Venituri în avans aferente

activelor primite prin transfer

de la clienţi”

*Se înregistrează amortizarea pe lună:

6811 ”Cheltuieli de exploatare = 2812 ”Amortizarea construcţiilor”

privind amortizarea

imobilizărilor”

*Se înregistrează valoare veniturilor în avans trecută în fiecare lună asupra veniturilor:

478 ”Venituri în avans aferente = 758 ”Alte venituri din exploatare”

activelor primite prin

transfer de la clienţi”

Concluzia ce se trage din aceste situaţii este aceea că atât în cazul subvenţiilor

guvernamentale cât şi în cazul activelor primite de entitate de la clienţi săi, se va urmări

ca modul de contabilizare a operaţiunilor să respecte clauzele înscrise în contracte şi

legislaţia în vigoare.

2.3. Contabilitatea şi gestionarea subvenţiilor pentru finanţarea activităţii de

exploatare

2.3.1. Etapele şi documentaţia necesară finanţării activităţii de exploatare

Subvenţia pentru activitatea de exploatare (“Subvenţia privind veniturile”) aşa

cum este tratată de IAS 20 sunt diferite de cele privind activele.

În OMFP 3055/2009 sunt prevăzute normele şi modalităţile de contabilizare a acestor

forme de subvenţie.

Fiind acordate pentru desfaşurarea activităţii curente aceste subvenţii sunt solicitate pe

baza unor note justificative din care reiese valoarea ce trebuie cheltuită, suma

reprezentând veniturile proprii şi prin diferenţă necesarul de subvenţie.

12

Pentru realizarea activităţii subvenţionate între finanţatori şi societatea finanţată se

încheie un contract care să stipuleze obligaţiile fiecărei părţi contractante şi condiţiile de

reziliere a contractului.

Lunar se analizează indicatorii care conditionează acordarea de subvenţii şi se

regularizează trimestrial acestă acordare.

2.3.2. Sistemul de conturi utilizat pentru reflectarea subvenţiilor aferente

activităţii se exploatare

Conturile utilizate sunt cele comune şi în plus contul 741 “Venituri din

subvenţii de exploatare”.

Dacă utilizăm metoda recunoaşterii subvenţiilor de exploatare venit în contul de profit

şi pierdere (de altfel aceasta este metoda utilizată de Romania reglementată fiind de

OMFP 3055/2009) folosim contul 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”.

O altă abordare a acestor subvenţii este şi aceea dacă cheltuielile curente care urmează

să fie acoperite din subvenţii au fost sau nu efectuate.

2.3.3. Particularităţile contabile referitoare la subvenţionarea activității

de exploatare

Petru cheltuieli de personal subvenţionate utilizăm contul 7414 ”Venituri din

subvenţii de exploatare pentru plata personalului”

Exemplu:

*Se înregistrează salariile:

641 ”Cheltuieli cu salariile = 421 ”Personal - salarii

personalului” datorate”

*Se înregistrează primirea subvenţiei:

13

5121 ”Conturi curente la bănci = 7414 ”Venituri din subvenţii

în lei” de exploatare pentru

plata personalului”

Un alt aspect al acestei teme este acela în care o societate primeşte subvenţie pentru

remedierea unei hale distruse de inundaţii. Subvenţia este acordată parţial nu la valoarea

integrala a distrugerii.

*Se înregistrează subvenţia:

445 ”Subvenţii” = 771 ”Venituri din subvenţii

pentru evenimente

extraordinare si altele

similare”

Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor

amânate dacă există sau în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.

*Se înregistrează primirea subvenţiei:

5121 ”Conturi curente la bănci = 641 ”Cheltuieli cu salariile

în lei” personalului”

Un alt aspect care consider că trebuie specificat este acela că o subvenţie

guvermanentală sub formă de compensarea a cheltuielilor sau pierderilor apărute într-o

perioadă precedentă este recunoscutaă ca venit în perioada în care se poate încasa:

445 ”Subvenţii” = 741 ”Cheltuieli înregistrate in avans”

Dacă subvenţia este pentru acoperirea unor pierderi cauzate de calamităţi fără să mai

existe costuri anterioare se înregistrează astfel:

445 ”Subvenţii” = 771 ”Venituri din subvenţii pentru

evenimente extraordinare şi

14

altele similare”

3. Studiul de caz privind contabilitatea subvenţiilor la S.C. TRANSLOC S.A.

3.1. Prezentare generală a S.C. TRANSLOC S.A.

După ce am analizat tiputile de subvenţii, modul de gestionare, metodele de

evidenţă contabilă ne oprim asupra modalităţiilor de finaţare prin subvenţie la S.C.

Transloc S.A.

S.C. Transloc S.A. este o societate de interes local finanţată de primăria Târgu-Jiu cu

respectarea normelor şi principiilor contabile precum şi a legislaţiei în domeniu.

Prin deplasarea la sediul S.C. Transloc S.A. am reusit să cunosc istoricul acestei

societăţii, modul de finaţare prin subvenţie, obligaţiile si drepturile fiecărei părţi

contractante.

Prima unitate care se ocupa şi de transportul public de persoane în Tg-Jiu, se numea

– I.G.O. (Intreprinderea de gospodărire orăşenească), care printre activităţile sale

(întreţinere a spaţiilor verzi, sere, pieţe, salubrizare şi altele) deţinea şi transportul în

comun de persoane, în Tg-Jiu, având sediul şi garajul mijloacelor de transport, lângă

parcul Municipiului Tg-Jiu, unde actual se află Hotelul Constantin Brâncuşi (Hotel

Parc).

În anul 1972, unitatea I.G.O. şi-a schimbat denumirea în E.G.C. (Exploatarea de

gospodărire comunală), de asemenea schimbându-şi sediul, pe strada 1 Mai la numărul

90 (între Fabrica de ţigarete şi Şcoala generală nr. 2 – actual Bulevardul Ecaterina

Teodoroiu nr. 90.), această unitate deţinând serele, întreţinerea spaţiilor verzi,

salubrizare şi transport mixt de persoane (taxi şi autobuze). Garajul şi atelierul mecanic

de reparaţii al mijloacelor de transport (taxi şi autobuze) a fost înfiinţat pe strada

Zambilelor la nr. 12, unde actual se află sediul S.C. Transloc S.A. Tg-Jiu – însă clădirea

administrativă (sediul) se afla pe strada 1 Mai la numărul 90.

În anul 1980, E.G.C. s-a reorganizat, şi-a schimbat denumirea, a pierdut unele din

activităţile sale şi a rămas cu o singură activitate de bază, aceea de transport divers

15

(marfă, taxi şi transport persoane cu autobuze), activitate care i-a fost extinsă la nivel

judeţean, devenind astfel I.J.T.L. (Intreprinderea judeţeană de transport local).

I.J.T.L. deţinea după înfiinţare următoarele subunităţi (autobaze):

A.U.T.L. Tg-Jiu (Autobaza uzină transport local) – cu sediul administrativ pe strada 1

Mai la numărul 90 şi garajul şi atelierul mecanic al autobuzelor pe strada Zambilelor la

nr. 12;

Transport Taxi Tg-Jiu;

Transport marfă judeţean;

Autobaza de transport Motru - cu sediul în Motru;

Autobaza de transport Novaci - cu sediul în Novaci;

Autobaza de transport Cărbuneşti - cu sediul în Cărbuneşti.

În anul 1991 (01.03.1991) I.J.T.L., printr-un protocol al autorităţilor locale şi judeţene,

s-a scindat în câteva unităţi cu profile diferite astfel:

R.A.T.P. Tg-Jiu (Regia autonomă de transport public) – cu sediul în Str.

Zambilelor nr. 12, (unde se afla garajul autobuzelor şi atelierul mecanic), cu această

ocazie s-a dat în folosinţă o clădire administrativă pentru sediul noii unităţi.

S.C. ROLTRANS S.A. – cu sediul în Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 90 (fosta strada

1 Mai la numărul 90) – cu obiect de activitate - transporturi diverse de mărfuri, care a

funcţionat până în anul 2005.

S.C. GETAX S.A. - cu sediul în Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 90 (fosta strada 1

Mai la numărul 90) – cu obiect de activitate – transport de persoane în regim de taxi şi

şcoală de şoferi.

R.A.T.L. Cărbuneşti (Regia autonomă de transport local Cărbuneşti) cu sediul în

Cărbuneşti;

R.A.T.L. Novaci (Regia autonomă de transport local Novaci) cu sediul în Novaci;

R.A.T.L. Motru (Regia autonomă de transport local Motru) cu sediul în Motru;

În anul 1995 (01.04.1995) – prin reorganizare, R.A.T.P. a fost preluată de nou înfiinţata

unitate R.A.I.L. (Regia Autonomă de Interes Local), care avea mai multe activităţi de

bază (administrarea pieţelor, salubrizare, distribuţie apă), printre care şi transportul local

16

de persoane.

În anul 1998, a fost înfiinţată S.C. Transloc S.A. Tg-Jiu, prin reorganizarea R.A.I.L. (în

data de 16.03.1998) care a fost scindată în 4 unităţi, două societăţi comerciale şi două

direcţii, fiecare cu profil diferit astfel:

S.C. AQUATERM S.A.;

S.C. TRANSLOC S.A.;

Direcţia de Servicii Comunale (D.S.C.);

Direcţia Pieţe, Târguri, Oboare, Parcări.

S.C. Transloc S.A. Tg-Jiu a fost înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Local al

municipiului Tg-Jiu, cu nr. 23 din 16.03.1998.

17