Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

19
1 usd -25 GRN.90 Cop. 1 euR - 28 GRN.28 Cop. 1 Rub - 0 GRN. 33 Cop. 1 mdL - 1 GRN.28 Cop. 1 RoN - 6 GRN.27 Cop. cuvântului Nr. 5 (662) joi octavian Paler Nu dispreţui lucrurile mici. o lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodată: să lumineze în întuneric. 4 febRuaRie 2016 20 pagini CuRs vaLuTaR mediu La ziua de 3 febRuaRie 2016 reforma care a scos mii de studenţi în stradă pag. 6 ContraBandă Cu... Căruţa Traficanţii cară în România munţi de ţigări pag. 15

description

Libertatea Cuvântului. 2016. Nr.05.

Transcript of Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Page 1: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

1 usd - 25 GRN.90 Cop. 1 euR - 28 GRN.28 Cop. 1 Rub - 0 GRN. 33 Cop. 1 mdL - 1 GRN.28 Cop. 1 RoN - 6 GRN.27 Cop.

cuvântului

Nr. 5 (662) joi

octavian Paler

Nu dispreţuilucrurile mici. o lumânarepoate faceoricândceea ce nupoate facesoarele niciodată: sălumineze în întuneric.

4 febRuaRie 201620pagini

CuRs vaLuTaR mediu La ziua de 3 febRuaRie 2016

reforma care a scos mii de studenţi în stradă

► pag. 6

ContraBandă Cu... CăruţaTraficanţii cară în România munţi de ţigări

► pag. 15

Page 2: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 Actual2

Pagi nă realizată de Romeo CRĂCIUN

Buletinul meteo

Marţi, Punctul de trecere afrontierei “Porubne” a fost blocatmai multe ore, de câteva sute decetăţeni ucraineni. Protestatariideclarau că primesc amenzifoarte mari pentru faptul că cir-

culă cu maşini înmatriculate înRomânia sau Bulgaria. Acţiuneade protest a cauzat producereaunei cozi de tiruri de câţiva kilo-metri pe şoseaua internaţionalăcare face legătura cu România.

Mulţimea s-a împrăştiat abiadupă ce reprezentanţii autorităţi-lor s-au întâlnit cu protestatarii.Iniţiatorul acţiunii de protest afost activistul public, IgorJyjyian, cunoscut publicului larg

şi prin alte acţiuni de protestorganizate în ultima perioadă.Curios rămâne faptul că protes-tatarii ar fi scandat lozinci pre-cum că în Ucraina sunt încălca-te drepturile minorităţii româ-neşti. Cu toate acestea, lideriiasociaţiilor româneşti din regiu-ne declară în unanimitate că nuau habar de acest protest şi nuştiu nimic despre personajul IgorJyjyian, care dintr-o dată a deve-nit un apărător fervent al dreptu-rilor şi libertăţilor unei minorităţi.Acelaşi Igor solicită vehement şidemisia guver natorului Fişciuk,preşedintelui Consiliului Regio -nal, Mun tean, şi a şefului Vămii,Salahor, întocmind în acest sensşi o scrisoare adresată şefuluistatului pe care o semnează înnumele românilor din ţinut. Elimpede că la mijloc se află oprovocare cu iz politico-mes-chin, iar românii din regiune suntdoar o carte de joc prielnică înaceastă schemă.

Într-un interviu acordat me -diilor locale, reputatul politologcernăuţean, Igor Burkut, menţio-nează că acţiunea de protest încauză reprezintă o încercare dea destabiliza situaţia din ţinut.“Cred că la mijloc nu se află ser-viciile secrete ale României.Românii nu pot avea avantaje

din aceasta. În schimb, serviciilerespective ruseşti au mai lansatştiri false despre Republicapopulară basarabeană pe terito-riul regiunii Odesa sau desprefaptul că românii din Cernăuţisolicită autonomie. Astfel de pro-vocări sunt foarte periculoase şipot avea repercusiuni foarteserioase”, spune I. Burkut. Întretimp, guvernatorul şi preşedinte-le legislativului regional au făcutpublice adresări oficiale princare susţin că asupra românilordin regiune nu se fac nici un felde presiuni.

Din informaţiile pe care ledeţinem constatăm că liderulprotestului a văzut lumina zilei însatul Camenca din raionul Hli -boca şi nici nu este vorbitor delimbă română. A migrat de la unpartid la altul şi o perioadă adeţinut chiar şi un mandat dedeputat în Consiliul Regional. În2005 a fost învinuit de escroche-rie şi alte păcate. Actualmenteeste consilier al deputatuluiSemen Semencenko şi preşe-dinte al unui ONG “Comunitateapatriotică a Bucovinei”. Potrivitconducerii Direcţiei regionale aPoliţiei Naţionale, ancheta pemarginea dosarului penal inten-tat împotriva lui I. Jyjyian a fostreluată.

Adevărul din spatele unei banale provocăriRomânii din regiunea Cernăuţi, în centrul unui scandal de proporţii

Din martie poliţiştii vor ieşi la patrulare

La Cernăuţi Poliţia de Patrulare îşi va începe activitatea la mijlocul luniimartie. Despre aceasta a declarat în cadrul unei conferinţe de presă GhenadiFedoriuk, oficial din cadrul Direcţiei regionale a Poliţiei Naţionale. “Poliţia dePatrulare va deservi doar oraşul Cernăuţi. În total vor fi în jur de 300 depoliţişti”, a specificat G. Fedoriuk. Potrivit lui, poliţia de patrulare va asiguraordinea publică, vor îndeplini funcţiile inspectorilor auto, vor asigurasecuritatea rutieră şi se vor deplasa la locurile unde se vor comite infracţiuni.

Una dintre cele mai populare emi-siuni televizate din Ucraina –

„Revizorul”, a vizitat din nou orașulCernăuți. Săptămâna trecută, echipa decreație a acestui proiect a fost mai întâiobservată pe strada Bogdan Hmelnițki.Potrivit datelor preliminare, stradaHmelnițki, care este situată în centrulorașului, a fost apreciată de cătreVadim Abramov, prezentatorul acestuiprogram, ca cea mai rea din lume.Apoi, revizorul a cercetat centrulcomercial „Ekvator“ de pe strada Rusănr. 248, însă, din păcate, acest super-market n-a fost recomandat de cătreprezentator.

Vă amintim că echipa de creație aprogramului „Revizor“ a vizitat orașul nostruanul trecut, verificând diferite localuri, cum arfi hotelul „Bucovina“, „Kiev“, „George Palace“,„Ceremoș“ și „Turist“, restaurantele „Sor bo -na“, „Reflection“, „Versailles“ și „Di Bocca“,pizzeria „Mario“ și „Pizza Park“, unde unuldintre bucătari a spus că uneori gândacii mainimeresc și prin bucate, barul „La Petrovici“,cafeneaua „Vienna“ și altele.

La 31 ianuarie „Revizorul“ din nou a vizitatCernăuțiul. El a verificat nu numai res tau -rantul „Di Bocca“ și supermarketul „Karavan“,dar și restaurantul „Zone of secret kitchen“(zona bucătăriei secrete) care a fost cercetat

circa 6 ore cu o meticulozitate extraordinară.A fost apreciată salubritatea, calitatea produ-selor alimentare, serviciile chelnerilor,atmosfera, stilul și chiar designul restaurantu-lui care a primit premiul bine meritat.

Cristina GOSTIUC

Şeful Direcţiei principale a Fondului de pen-sii al Ucrainei în regiunea Cernăuţi, MyhailoRomaniv, a ţinut o conferinţă de presă pentrureprezentanţii mediilor bucovinene cu tema„Fondul de pensii îşi optimizează activitatea”. Ela explicat că Direcţia principală a Fondului depensii în regiunea Cernăuţi şi Direcţia Fonduluide pensii în oraşul Cernăuţi sunt reorganizate pecalea comasării lor în Direcţia principală aFondului de pensii al Ucrainei în regiuneaCernăuţi, Direcţia Fondului de pensii al Ucraineiîn raionul Herţa şi Direcţia Fondului de pensii alUcrainei în raionul Hliboca vor forma Direcţiaunită a Fondului de pensii al Ucrainei Hliboca.

Myhailo Romaniv a explicat că nu este vorba

de lichidarea serviciului de pensii în oraşulCernăuţi şi în raionul Herţa. Optimizarea se refe-ră doar la personalul de conducere pe caleacomasării unor direcţii aparte într-o singură per-soană juridică.

O astfel de optimizare nu prevede reducereanumărului specialiştilor ocupaţi de prestarea ser-viciilor. Specialiştii pentru deservirea pensionari-lor vor rămâne să lucreze în aceleaşi oficii capână acum. Regulile de deservire nu s-auschimbat cu nimic.

Serviciul de presă al Direcţiei principale a Fondului de pensii

al Ucrainei în regiunea Cernăuţi

Revizorul a venit la Cernăuţi

Fondul de pensii îşi optimizează activitatea

Page 3: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

3Barometru politic Joi, 4 februarie 2016

Pagină realizată de Marin GHERMAN

Schimbările au loclent în Ucraina.Potrivit unui rating

mondial întocmit de„TransparencyInternational”, funcționariide stat și politicienii ucrai-neni rareori poartă respon-sabilitate juridică pentrucrimele lor. PotrivitIndicelui de Percepție aCorupției (IPC), Ucraina aacumulat doar 27 de punc-te din 100 posibile, decieste o codașă la capitolulluptei cu corupția. Este demenționat că în 2014rezultatul a fost de 26 depuncte – un rezultatconstant și prost de tot.

Așadar, Ucraina s-a clasat pelocul 130 din 168 de state alelumii. Este de menționat că înpofida europenității declarative aKievului, Rusia în acest rating seaflă pe poziția nr. 119, iarArmenia – pe 95. Deci, statelecare nu-și doresc nici într-un modintegrarea europeană stau maibine la capitolul percepției șicombaterii corupției – paradoxuricognitive, care sunt în așteptareacercetărilor de domeniu. VeciniiUcrainei în ratingul IPC nu suntdeloc state europene: Iran,Camerun, Nepal, Nicaragua șiParaguay.

Indicele Percepției Corupțieieste destul de realist, fiindcăconstată o serie de carențe alesocietăților cercetate. Putem fi de

acord în mare parte cu rezultatelecercetării respective, și aceastadin motivul că în ultimii 2 ani nu s-a făcut nimic concret la capitolulcombaterii corupției în afară de„inovații” instituționale suplimen-tare. Nu s-a mers mai departe dedeclarații populiste și crearea deinstituții anticorupție, care sesuprapun, se între pătrund și secontrazic uneori una pe cealaltă.Din acest punct de vedere,Ucraina a creat mai multe organede combatere a corupției, însăacestea nu se grăbesc să pună în

funcțiune strategiile naționaleanticorupție. Deseori, politicieniide rang înalt din Ucraina îșidoresc să țină sub control orga -nele anticorupție. Procurorul anti -corupție este subordonat procuro-rului general, care este ViktorȘokin în momentul de față –cumătrul Președintelui PetroPoroșenko.

Același lucru se referă și laBiroul Național Anticorupție, con-dus de Artem Sytnyk. Potrivitconcepției generale, șeful acestuibirou este ales de o comisie inde-

pendentă, însă ultimul cuvânt îl arede spus Președintele țării, dinpăcate. Spun din păcate, pentru căîn mod normal șeful unui BirouNațional Anticorupție ar trebui să fieindependent de președinție, dispu-nând de posibilitatea să cer cetezecum stă și liderul sta tu lui la capitolulcorupției. Această ten din ță decreare a unor instituții anti co rupțiecontrolate din start de po liticienireduce la zero tendințele de purifi-care social-politică în Ucraina post-Euromaidan.

Progresul minimal al Ucrainei

în comparație cu anul 2014 se da -torează nu cazurilor concrete depedepsire pentru luarea de mită, cicreșterii numărului de articole înpresă despre persoanele corupte,articole la care autoritățile reac -ționează într-un mod sau altul.Creșterea influenței mass-mediaeste un lucru prielnic de moc rati -zării. Or, politicienii și fun cționarii destat au frică de scandaluri în presă,care pot să le strice ima ginea.Această infor mație o con siderăm omică lumină la ca pă tul tunelului.

Potrivit „Transparency Inter -national”, în Ucraina nu prea suntpedepsite persoane pentru corup -ție, ceea ce a și determinat de faptclasarea țării pe locul 130, alăturide alte state non-euro pene. Demenționat că Indicele de Per ce pţiea Corupţiei a fost lansat pentruprima oară în 1995. Este un indicecompozit, care se bazează pedatele privind co rupția din sondaje-le specializate, efec tuate de maimulte instituții independente,reflectând opinia oa menilor deafaceri şi a analiștilor din întreagalume, inclusiv a experților dințările evaluate. În ratingul anului2015 cel mai eficient luptă cu co -rupția Danemarca, Finlanda șiNorvegia.

Marin GHERMAN,politolog

Ucraina, Iran, Nicaragua și alți codași mondiali ai luptei cu corupția

Vor fi oare judecați

mercenarii ruşi care

luptă în Donbas?

Cetăţenii ruşi care luptă în modvoluntar pentru „Republica PopularăDoneţk” şi „Republica Populară

Lugansk”, în partea de est a Ucrainei, trebuiesă fie judecaţi pentru participare laoperaţiuni militare pe teritoriul unui alt stat –consideră Serghei Krivenko, reprezentant alConsiliului pentru Drepturile Omului de pelângă preşedintele Federaţiei Ruse –informează agenția Rador.

„Există un articol referitor la mercenari scrisexact pentru cei care luptă pe pământ străin.Aceştia sunt infractori” – a explicat Krivenko,după ce a fost întrebat dacă mercenarilor trebuiesă le fie atribuit statutul de „participant la lupte”.Cu toate acestea, Serghei Krivenko a remarcatcă statutul de „participant la lupte” nu există niciîn cazul militarilor Ministerului Apărării care aumurit în Ucraina, în documente fiind scris doar căaceştia „au murit în misiune, ca şi cum, de exem-plu, ar fi murit într-o explozie, pe timp de pace”.

Kievul nu va lupta

împotriva „Statului Islamic”

Ministerul de Externe de la Kiev a calificat drept„dezinformare” articolul apărut în „The Independent”privind disponibilitatea Ucrainei de a lupta împotrivaorganizației „Stat Islamic”, pe teritoriul Siriei. „Este unfals. Cooperăm în mod activ cu partenerii pentru apune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, însă nueste vorba despre utilizarea Forţelor Armate Ucraineneîn regiune, în special în Siria și Irak” – a afirmat diplo-matul ucrainean Dmytro Kuleba, ambasador alKievului pentru misiuni speciale, citat de Rador.

Acesta a adăugat că, ţinând cont de situația din Ucraina,„avem armată la noi acasă”. Declaraţia lui Dmytro Kulebaintervine în contextul apariţiei unui articol în publicaţia „TheIndependent”, care, citând surse guvernamentale ucrainene,scrie că „Ucraina a elaborat un plan privind acordarea deasistență militară în lupta împotriva rebelilor din grupareateroristă Stat Islamic”. Potrivit „The Independent”, documen-tul în acest sens, elaborat de Ministerul Apărării al Ucrainei,ar urma să fie discutat în timpul unei vizite la Kiev asecretarului american al Apărării, Ashton Carter.”.

Scanere româneşti la punctele

vamale din Transcarpatia

Şeful Administraţiei Regionale de StatTranscarpatia, Ghenadii Moskal, însoțit de

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar alUcrainei în România, Teofil Bauer, a făcut o vizită delucru în România, în timpul căreia a vizitat fabrica deproducere de scanere staționare și mobile care ajutăofițerii vamali să verifice vehiculele de maridimensiuni, informează Inter Regio News.

Scanerele-gamma cu utilizarea tehnologiei Roboscan potscana mai mult de 200 de camioane pe oră și să detectezecontrabanda, inclusiv și un pachet de țigări, chihlimbar,droguri, fără a deschide portbagajul. „La punctele de control,situate în regiunea Transcarpatia, partea ucraineană nu dis-pune de niciun scaner. Când au fost, atunci echipamentelecostisitoare au fost duse la Odesa, unde nici până acum nusunt folosite”, a spus Ghenadii Moskal. Deja au începutpregătirile pentru testarea la care vom invita ministrul deInterne, conducerea Serviciului Fiscal și a frontierelor dinUcraina. Și dacă ne vom convinge de eficacitatea echipa-mentului, vom semna contractele de furnizare ale acestora,a menționat Moskal.

Page 4: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 Social 4

Aproape că nu este om caresă nu fi încercat norocul la oloterie măcar o dată în viaţă.Circulă o mulţime de legendedespre cei care au câştigatmarele premiu la loto. Dacă ar fisă le credem pe toate, ar însemnacă să câştigi la loto nu e chiar unnoroc, ci mai degrabă cauza maimultor ghinioane, care-ţitransformă viaţa într-un coşmar.Adevărul e că sunt printre cei mai

invidiaţi oameni din lumea asta.Cine câştigă milioane la loterieatrage asupra sa toată invidiasemenilor. În mare partecâștigătorii la loto toți par să fieurmăriți de un blestem care nu îilasă să aibă succes în investițiilefăcute. Se spune că banii suntochiul dracului, iar ceea ce aufăcut câștigătorii la loto cu baniiconfirmă în mare măsură aceastăvorbă înţeleaptă.

Ideea aparţine tână-rului primar, Ion Duciuc(în imagine), care însăa fost susţinută cu multentuziasm de tinerii dinsat. Cum spaţiu exista,toţi s-au apucat de trea-bă şi chiar dacă nuaveau bani suficienţipentru a amenja o salăde forţă modernă, pânăla urmă ideea a prins

contur. Fiecare aadus de acasă câteceva din echipamen-tul sportiv, res tul afost improvizat cuforţe proprii. De bine,de rău sala a fostdotată cu cele nece-sare şi acum toţi suntfoarte mândri deaceastă realizare.

“Acum tinerii noştrinu se mai ţin de ţiga-ră, alcool şi alte vicii.Aproape toţi vin lasala de forţă. Mulţi vin

din curiozitate, alţii pentru căle place cu adevărat sportulşi aceasta mă bucură foartemult. Chiar dacă nu am avutfonduri pentru această lucra-re, am demonstrat că,punând mână de la mănă, sepot face şi lucruri frumoasepentru satul nostru”, spunecu mândrie primarul IonDuciuc. Ideea năstruşnică aprimarului de a-i aduce petineri din baruri în sala desport le place şi localnicilor,care acum îşi văd mai rarodraslele cu ţigara în gură şi

păhărelul în mână. “Mul -ţumirea mea este să-i văd petoţi sănătoşi şi voinici.Frecventarea sălii este gra-tuită cu condiţia ca totul săse menţină în ordine şi cură-ţenie. Unii trag de fiare, alţiiridică greutăţi şi stau maipuţin prin cârciumi”, îmispune primarul Ion Duciuc.În viitor, sala va fi dotată cuaparatele necesare şi laaceasta îşi va aduce contri-buţia toată comunitatea loca-lă.

Sinăuţi, satul cu cei mai voinici bărbaţi

Un cernăuţean a câştigat circa 3 milioane de grivne la loterie

Kelly Rogers

A trăit la un moment datsentimentul că este cea mainorocoasă fată de pe planetaasta. La 16 ani a câştigat 1,9milioane de lire sterline. Acum,poate că e de înţeles că la vârstaceea nu se gândea neapărat laafaceri şi investiţii. Numai că îndoar şase ani, toţi banii s-au duspe haine, petreceri, silicoane şimofturi adolescentine. În pre -zent, Kelly, care a avut şi douătentative de sinucidere, estesingură, mamă a doi copii şilucrează ca… menajeră.

Andrew JacksonÎn decembrie 2002 a câştigat

315 milioane de dolari. Cre -dincios şi ceva mai copt la minte,14 milioane de dolari i-a donatunei fundaţii creştine, care acum

îi poartă numele, iar restul aufost investiţi în construcţii,devenind un importantantreprenor. Afacerile mergeaubine şi părea că viaţa luiînseamnă doar succes şi fericire.N-a fost aşa. În doar un an dezile a fost arestat de două ori,pentru condurea maşinii subinfluenţa alcoolului. Tot înperioada asta a fost jefuit de maimulte ori, cu o pagubă totală de3 milioane dolari. Tot atunci,soţia lui a intentat divorţul şi l-a

părăsit. În 2003, în casa lui afost găsit cadavrul unui adoles-cent. Era iubitul nepoatei lui şimurise pentru că se droga.Câteva luni mai târziu, tot acasăla el, moare şi nepoata tot dincauza drogurilor. La un an de zilemoare şi fiica lui, în condiţii sus-pecte. Andrew Jackson declara

presei: ” Mi-aş fi dorit să nu ficumpărat niciodată acel bilet!”.

Evelyn AdamsA fost atât de norocoasă

încât a câştigat, nu o dată, ci dedouă ori, potul cel mare la loto.Şansele ca acest lucru să seîntâmple este de una la 17trilioane! Uite că ei i s-aîntâmplat şi în 1985 şi 1986 acâştigat în total 5,4 milioane dedolari. Convinsă că este cea mainorocoasă persoană din lume,Evelyn şi-a forţat norocul şi lacasino. Şi l-a forţat atât de tare,încât a rămas fără nici un ban. Înprezent locuieşte într-un trailer,iar ca venituri are doar ajutorulsocial.

Pagină realizată de Romeo CRĂCIUN

Câteva cazuri celebre:

Pe 30 ianuarie, în cadrul extragerilor loteriei Megalot, uncernăuţean a câştigat 3 milioane 325 mii grivne.Proprietarul bonului câştigător a cumpărat biletul la un

Lotomarket situat pe strada Vasile Alecsandri din centrulregional. Potrivit conducerii “MSL”, acesta este cel mai marepremiu câştigat în 2016. Câştigătorul a dat preferinţă sistemu-lui repetat pentru care a cheltuit 350 grivne. Dacă ar fi cheltuitîncă 9 grivne, el avea şansa de a câştiga Mega jackpot-ul de 6milioane 650 mii grivne. Anume după acest sistem în 2014 unlocuitor al oraşului Berdyciv a câştigat la extragerile acesteiloterii 15 milioane grivne.

Tinerii din satul Sinăuţi (raionul Hliboca) au deacum o ocupaţie nouă. Pe lângă tăiatul-furatullemnelor, construcţii şi ridicatul paharului de acum

înainte ei frecventează cu regularitate sala de forţă carea fost inaugurată recent. O clădire din centrul satului,situată în preajma şcolii, de câţiva ani a rămas pustie,după câteva încercări nereuşite de a o transforma însediul primăriei locale. Astfel, aceasta a fosttransformată într-o sală de forţă, care permite practi-carea sportului.

Page 5: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 20165Dreptul la replică

Era de așteptat ca autorulmonografiei Eudoxiu (Doxaki)Hurmuzaki (1812-1874), tipărităla Cernăuți, la Ed. Alexandru celBun / Ed. DrukArt, în 2015, săaibă o reacție la cronica noastrădin revista „Mesager bucovi-nean” (nr.2/2015, p.19-24), câtăvreme această cronică, pe lângăprezentarea de ansamblu acărții, mai atrage atenția șiasupra unor grave vulnerabilitățide fond și de formă. Erorilesemnalate ar fi mai puțin pericu-loase dacă nu ar afecta structurade rezistență a lucrării. Deaceea, tocmai ele se impuneaua fi obiectul replicii Răspuns unuipretins prieten, publicată de doc-torul în istorie Ilie Luceac în zia-rul „Libertatea Cuvântului” din 21ianuarie 2016 (p.16).

Înainte de a da acest titlureplicii sale, autorul trebuia săștie că o cronică de carte, chiardacă e scrisă de un prieten, esteguvernată de alte legi și principiidecât legile și principiile priete-niei. El ar fi procedat corect,dacă și-ar fi ales un titlu care săanunțe mai întâi combaterea„pretinselor” scăpări ale cărții șiabia după aceea înfierarea im -po liteței pretinsului (ne)prietencare a îndrăznit să le constate.

În tot cuprinsul replicii, careabundă în reproșuri, admones-tări, stigmatizări, autorul nucontenește să-l urecheze pe„pretinsul prieten” pentru obrăz-nicia de a-i fi „demolat” cartea.Dar o construcție vulnerabilă seruinează de la sine, fără să fienevoie ca cineva să o demoleze.Demolatorul este chiar construc-torul ei. Niciodată o cronică nuva fi în stare să dărâme o carte.O cronică poate doar să consta-te ruina, nu să o provoace. Iardacă se întâmplă să constateceea ce de fapt nu există, atuncise descalifică. Tocmai aceastaîncearcă să facă autorul replicii:să-l descalifice pe incomodulcronicar, să-l facă incompetent,ignorant, nepriceput, iar pe deasupra și rău intenționat, „căută-tor de nod în papură”.

Pentru a demonstra că estevictima unei cronici nedrepte(căreia nici măcar nu-i recu -noaș te calitatea de cronică),scri să de un autor lipsit de oricecompeten ță în domeniul istoriei,Ilie Luceac aduce în prim-planulreplicii sale trei (foarte importan-te!) lacune descoperite în textulcronicii damnate – o paranteză„trăsnet” și două greșeli de tipar,pe care le comentează copioscu trimiteri la „nenea Iancu”. Cuasta, de monstrația incompeten -ței cro nica rului ia sfârșit. Restulsunt dezvinovățiri de tipul: „«scă-pările» dlui Hostiuc pe care le-asesizat (mai bine spus: le-asimțit) nu vin din «insuficienta

documentare preliminară» anoastră, cum spune cel cu dege-tul arătător întins în semn deacuzare, ci din suprasaturatarăutate ascunsă (s.n.) a scriito-rului Hostiuc”. Ce topică intere -santă! Și ce logică a argu -mentării! Oare să nu știe nemul -țumitul autor al monografiei căun rechizitoriu nu se face dinrăutăți, ci din dovezi, iar nete-meinicia probelor apărării nu sedeclară, ci se demonstrează?!

Monografistul nu e de acordcu citirea de către noi a numeluiEvdokie, scris cu litere chirilice,conform uzanțelor bisericiiortodoxe de la acea vreme, deînsuși Eudoxiu. Noi l-am cititÅâäîêü³å. Nu negăm că poate ficitit și Åâäîêcie. Monografistulnostru nu s-a trudit să-l tran -slitereze, deși era de datoria sa.A considerat că e mai ușor să-lfacă incompetent pe cel carepropune o variantă de tran slite -rare.

Apariția hipocoristicului Do -xa ki în scrisorile fratelui Gheor -ghe nu justifică nici într-un felintroducerea acestuia în paran -teza din titlul cărții. Am mai spusasta în cronică. Dar în încăpă -țânarea sa, autorul replicii insistăsă ne convingă cu orice preț deoportunitatea parantezei. Dupăce faptu-i consumat, ce ar maiputea să zică?

Cât despre fosta aparte -nență a casei de pe str. Holovnanr.15 din Cernăuți, nu are rost sămai discutăm. Is toricul Ilie Lu -ceac trebuie să aibă eleganțasă-și recunoască gafa și să nuinsiste în eroare. El spune căatunci când a descope rit mono-grama (ca argument forte pentruteza sa), „nu era de găsit planulPitzeli în arhivele cernăuțene”.Dar a existat mereu în bibliotecicartea lui Al. Bocănețu, Istoriaorașului Cer nău ți pe timpul Mol -dovei, editată în interbelic, undeera de găsit planul Pitzeli. În2010 ea a fost reeditată la Edi -tura Zelena Bu covyna din Cer -năuți. Mono gra fia lui Ilie Luceacapare în 2015. Deci, explicația esuperfluă. Autorul trebuie săadmită, în sfârșit, că nu s-adocumentat nici măcar în ceasulal doisprezecelea al redactăriiultimei sale lucrări, pentru alămuri definitiv ches tiunea. Cuaceastă explica ție în doi peri pri-vind pseudodescoperirea sa înmaterie imobil ia ră își încheieintervenția de o pa gină de ziardoctorul în istorie Ilie Luceac.

Câte neadevăruri descope -rite în observațiile critice, careocupă două treimi din cronicanoastră la carte, a dezmințit

autorul replicii? Niciunul. Atuncicare-i rostul replicii? Nu cumva,văzând că nu are argumente cucare să răspundă la observațiilece i se fac, Ilie Luceac deviazădiscuția? Vorbește despre oricenumai nu despre erorile mono-grafiei, semnalate de noi încronică: neînțelegerea doctrineipolitice a lui Eudoxiu Hurmu zachi(p.20-21), folosirea anapoda aconceptului „Ausgleich” (p.21-22), indicarea eronată a perioa-delor în care Eudoxiu a fostvicecăpitan și căpitan al Buco -vinei (p.22), „umflarea” perfor -manțelor avocățești ale juristuluiEudoxiu Hurmuzachi (p.22-23),ilustrarea prin citate nepotrivite aunor idei exprimate în diverseenunțuri (p.21), redactarea neg -lijentă a textului și a apa ratuluiștiințific etc. În loc să probezenetemeinicia acestor critici, auto-rul replicii preferă să se victimize-ze, să se plângă de reaua purta-re a „pretinsului prieten”, să-l țin -tuias că la zidul infamiei pentru„nesăturata răutate ascunsă”,să-i amintească de binefaceriledin alte vremuri și să-i batăobrazul pentru lipsa de recu -noștință. În loc să-l laude pentruperfor-manțele scrisului, ingratulcroni car, el și prieten și coleg șiom de încredere, s-a apucat să-lcritice! Și asta – atenție! – fără săfie autorizat „să măsoare lungi-mea nasului nostru” (de istoric,probabil)! Trădare! Calomnie!Bru tus! Iuda! O fi el, ŞtefanHostiuc, un prieten infidel, câtăvreme a scris o cronică atât denesuferită, dar Brutus sau Iudaparcă e prea mult pentru o „victi-mă” care nu e nici Iulius Cesar,nici Iisus Hris tos. Asta dacăvorbim de rea lități, nu de visesau de po vești cu oglinzi ferme-cate în care anu mite personajepreferă să-și admire măreția.Decât să dai răspuns la nișteobservații as cuțite, mai degrabăte victimize zi, arătând întregiilumi rana produsă de lama „tră-dătoare” a ustu rătoa relorobservații. E mai ușor să tedeclari victimă, să invoci ingrati-tudinea prietenului încărcat dedatorii (pe care, la un momentdat, te saturi să-l mai iubeștialtruist și-i ceri soco tea lă!), să tearăți trădat, sufocat de strâmbă-tate, decât să dai punc tualrăspuns la niște observații in -comode.

Astă vară, la lansarea celordouă monografii despre EudoxiuHurmuzachi la Centrul care-ipoar tă numele, „prezentatorii auapreciat fiecare volum în parte”.Dar ce erau să facă? La înmor -mântări și la lansări de carte se

vor bește numai de bine! Nu scăpările din monografie,

ci tratamentul neprietenos aplicatde autorul cronicii la aceastămonografie, ar prejudicia, în opi-nia lui Ilie Luceac, lucrarea. Deaici, concluzia că „necruță toarea”cronică este rezultatul răzbunăriiautorului ei. Motivul răzbunăriirămâne necunoscut pentru„răzbunător” și cititor. Iar pentru„victima” răzbunării el se constitu-ie chiar într-o dilemă. La începutulreplicii, autorul zice că știe foartebine (și nu de azi, de ieri, ci de maimult timp) motivul răzbunării, iarmai spre sfârșite se jură că nu-lștie nici cu spatele. Oricum, spec-trul enigmaticei răzbunări bântuietextul articolului de la cap lacoadă. Iar concluzia finală spunecam tot ce era de spus mai impor-tant pe o pagină de ziar desprecronica incriminată, cu referireexpresă la omul (mai puțin auto-rul) care a scris-o: „Cu calificative-le de prieten, coleg, om de bunăcre dință – ne-am dumerit! Domn,însă, nicidecum nu poate fi consi-derat.” Cum adică? Prieten da,dar Domn nici decum? Și astadupă ce autorul declară în textulreplicii că numai „despre amicali-tate (n-am întâlnit un asemeneacuvânt în DEX – n.n.) nu poate fivorba”. Ori poate năbădăioasapisică neagră a conjuncției adver-sative i-o fi trecut drumul penegândite, punându-l în încurcă-tură?

Supus unui examen psihana-litic, discursul ne arăta că uneorisubconștientul spune altcevadecât afirmă rațiunea. Oricum, eunu-i port nicio pică lui Ilie Luceac,omul sau istoricul, și nu am niciunmotiv să mă războiesc cu el. Darnici nu pot să-l gratulez doar pen-tru că-mi este prieten. E maisănătoasă critica sinceră caretrezește conștiința la realitate, ori-cât de dură ar fi, decât laudagoală, scăldată în mierea cuvinte-lor ipocrite, care creează monștrisacri de mucava. Vedete de acestgen avem destule. Nu de vedeteavem nevoie, ci de valori. Dacănu am putut închide ochii ladefectele cărții nu înseamnă că„ispita răzbunării” i-a ținutdeschiși. Am știut, scriind cronicala monografia în cauză, că nu-ivoi produce bucurie autorului ei. Îiînțeleg supărarea, dar cauzasupărării el trebuie să o caute nuîn „trădări” cama raderești din par-tea „pretinsului prieten”, ci în slă-biciunile lucrării sale, în lipsa căro-ra criticile cronicarului ar fi fostimposibile.

Stigmatizarea cronicaruluipentru că, fiind filolog, a îndră znitsă facă analiza unei cărți de isto-

rie, nu-i face deloc cinste au toruluireplicii. Istorici de meserie n-aufost nici Radu Gri gorovici, niciRadu Economu, nici alți fizicieni,juriști, ingineri, medici bucovineni,dar asta nu i-a îm piedicat să sededice, la un moment dat, studiu-lui istoriei. Au făcut-o din dragostepentru Bu covina. Noi de ce nu amavea dreptul să le urmăm exem-plul? Unii filologi s-au făcut aca -de micieni prin secția de istorie.Cu ei cum procedăm? Le punemși lor botniță? Marele Nietzsche afost huiduit la vremea sa de uniiprofesori de filozofie, contempo-rani cu el, tocmai pentru că erafilolog de formație. Deci, au pățit-o și alți „intruși”, mult mai im -portanți decât noi, muștruluiți deprofesori, poate ceva mai răsăriți,în orice caz adevărați, cu catedreuniversitare în spate. Nu e pentruprima dată când mi se dau reco-mandări în acest sens. A maiîncercat cineva cu ceva timp înurmă (tot profesor, dar de altcalibru) să-mi reproșeze că amintrat în teritorii străine și că, în locsă-mi văd de treburile mele lin-gvistice (conform statutului pecare-l aveam atunci, de cadrudidactic la facultate), m-am apu-cat să public cronici literare. Acumvine, de la o și mai mare înălțime,doctorul Ilie Luceac să-mi stabi-lească domeniul. Dacă mă consi-deră diletant, de ce l-o fi enervândatât de mult cronica mea? De cenu a făcut-o praf și pulbere înpretinsa sa replică? „Cât pri veștetoga de istoric – considerăm că ecam lungă pentru dumnealui șinu-l prinde nici croiala”, spuneritos doctorul în istorie Ilie Luceacarătând cu degetul către cel carea îndrăznit să-i facă o cronică lacarte. În pri vin ța aceasta,monografistul poate fi liniștit. Num-am cramponat nici odată deniciun fel de togă: nici de istoric(dacă zice că există așa ceva!?),nici de profesor, nici de academi-cian. Se pare că Ilie Luceac sesimte prea strâmt în iluzoria satogă de istoric. În cazul acesta, sămai taie din toga de profesor, căare de unde, și s-o lărgească pecea de istoric. Dar să aibă grijă șide tichie, că se cam bălăngănesub greutatea ciucurelui.

Patetică și pătimașă, replicaautorului monografiei Eudoxiu(Doxaki) Hurmuzaki (1812-1874) la cronica noastră, ne sur-prinde prin lipsa de obiect alcontestării. Ea nici nu ne convin-ge, nici nu ne afectează. Eexpresia unui orgoliu rănit careproduce furie. Iar furia în dialo-gul ideilor trădează slăbiciune.

Ștefan HOSTIUC

Amicus PlAto,

sed mAgis AmicA

veritAs(considerații pe marginea replicii lui Ilie Luceac

„Răspuns unui pretins prieten”)

Page 6: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 20166 Pagina tineretului

Procesul de optimizareîn Ucraina ia amploare

de la o zi la alta. Cei carelansează astfel de idei şiproiecte nu se gândesc laurmările procesului res-pectiv.

Şi aşa milioane de cetăţeni aistatului ucrainean muncesc înţări străine, fiind nevoiţi să ia dru-mul străinătăţii din cauza situaţieicomplicate din Ucraina: războiul,lipsa locurilor de muncă, salariimizere şi nivelul de trai care aatins aproape pragul maxim alsărăciei. Colac peste pupăză,vorba românului, la finele săptă-mânii trecute, ajunge la Cernăuţivestea mai puţin plăcută, că încel mai scurt timp UniversitateaBucovineană de Stat Financiar-Economică, din cauza procesuluide optimizare din ţară riscă să fiecomasată cu Universitatea

Naţio nală „Iuri Fedkovyci” dinCernăuţi. Ceea ce ar însemna căaceastă instituţie de învăţământva dispărea. Care va fi soartacelor circa 500 de cadre didacti-ce de la Universitatea Buco -vineană nu se ştie. Însă, e maimult decât posibil, că aceştia vordeveni şomeri şi vor fi nevoiţi săplece peste hotare pentru a câş-tiga o bucată de pâine. Pânăunde se poate ajunge cu acestereforme şi procese de optimiza-re, bată-le vina, am văzut deja.Mii de oameni au rămas fărălocuri de muncă. Sute de institu-ţii de învăţământ şi medicale aufost închise, nimerind pe muchiade cuţit a procesului de optimiza-re.

La începutul acestei săptă-

mâni, în pofida faptului că înregiune a fost depăşit pragul epi-demiologic, studenţii şi profesoriiUniversităţii Bucovinene de StatFinanciar-Economice, pă rin ţiiacestora, au organizat acţiuni înmasă în centrul oraşului Cer -năuţi, împotrivindu-se decizieiCabinetului de Miniştri al Ucrai -nei privind optimizarea reţelei deuniversităţi din Ucrai na, în spe-cial comasarea Univer sităţii Bu -covinene de Stat Financiar-Economice cu Facul tatea deEconomie a Univer sităţii Naţio -nale „Iuri Fedkovyci”. Cu protes-tatarii s-au întâlnit şefulAdministraţiei Regionale de StatCernăuţi, Oleksandr Fişciuk, şipreşedintele Consi liului Regio -nal, Ion Mun tean. De asemenea,tinerii cernăuţeni au fost prezenţişi la sesiunea Consiliului Orăşe -nesc Cernăuţi, arătându-senemulţumiţi de decizia Guver -nului, cerând să fie susţinuţi dealeşii locali.

Luând cuvântul în prezenţaprotestatarilor, domnul Fişciuk acomunicat că instituţia de stat pecare o conduce se subordonea-ză direct Cabinetului de Miniştri,de aceea decizia respectivă nuţine de competenţa puterii locale.Rectorul Universităţii Financiare,care poate fi lichidată în cel maiscurt timp, a declarat că funcţio-narii din Guvern, dar şi conduce-rea Universităţii Naţionale dinCernăuţi sunt corupţi. Mitingul acontinuat sub alte forme în faţaprimăriei oraşului, dar şi în altelocuri. Vor reuşi oare protestata-rii să salveze UniversitateaBucovineană de Stat Financiar-Economică e greu de spus. Celmai obijduitor pentru cei circa500 de profesori şi cadre didacti-ce de la Universitatea bucovi-neană este faptul că aceastădecizie a fost luată fără a-i anun-ţa, fără ca Ministerul Învăţămân-tului şi Ştiinţei să se consulte cuconducerea instituţiei de învăţă-mânt şi fără a-i pune la curent cuplanul Cabinetului de Miniştri alUcrainei.

Vitalie ZÂGREA

Dragi cititori ai săptămâ-nalului “LibertateaCuvântului”! Dacă sunteţitineri căsătoriţi şi aveţimarea bucurie de a aveacopii de vârstă preşcolară,dacă sunteţi persoane devârstă mijlocie sau mai învârstă şi aveţi nepoţei şinepoţele, sau chiar străne-poţei, dacă nu vă este indi-ferent viitorul lor şi, desigur,al relaţiilor domniilor voas-tre cu ei, nu uitaţi de mareleadevăr: copiii sunt bucuriapărinţilor, sunt viitorul orică-rei societăţi, viitorul familii-lor şi al neamului nostru deoameni ai pământului.

Mai mult chiar. De felul cumsunt educaţi depinde în maremăsură lumea de mâine în carevom fi obligaţi să trăim: va fiaceasta o lume de oameni buni,care-şi respectă strămoşii, părin-ţii, tradiţiile, obiceiurile, limbamaternă, sau va fi o lume de man-curţi, adică de oameni care şi-aupierdut fiinţa lor naţională, sausunt pe cale de a o pierde, înstrăi-naţi unii de alţii.

Lucrul acesta depinde de fie-care dintre noi. Pentru că, dupăcum afirmă psihologii, scenariulvieţii ni-l creăm în copilărie. De

aceea este deosebit de importantsă facem tot posibilul pentru a leda copiilor noştri o educaţie adec-vată în limba în care ei s-au năs-cut, precum acasă, în familie, aşaşi în societate, la grădiniţă, laşcoală. Să nu-i supunem unorgrele încercări chiar din primii anide viaţă, introducându-i într-unmediu lingvistic stresant, diferit decel familial, înstrăinându-i de noichiar din fragedă copilărie.

Pornind de la aceste dezide-rate, Centrul Cultural Român“Eudoxiu Hurmuzachi”, împreunăcu Liga Tineretului Român “Ju -nimea” din regiunea Cernăuţi auiniţiat o serie de demersuri cătreautorităţile cernăuţene în vedereadeschiderii în zona centrală a ora-şului a unei grădiniţe cu creşă încadrul căreia procesul educativsă se desfăşoare în limba româ-nă. Inaugurarea unei asemeneagrădiniţe va contribui la completa-rea contingentului de elevi al şco-lilor româneşti din oraş.

Cu atât mai mult cu cât grădi-niţele nu sunt doar locuri dejoacă, unde părinţii îşi pot lăsacopiii în timpul cât ei se află lamuncă. La grădiniţă copiii însu-şesc noţiunile de bază în ceea cepriveşte scrierea, limbajul şinumerele. Aici ei sunt învăţaţicum să respecte anumite reguli,cum să se comporte. De aici înce-pe socializarea lor. Şi este bine ca

acest proces educativ să se des-făşoare în limba română, cum e şifiresc să fie pentru binele copiilor.Or, vârsta preșcolară este unmoment deosebit de importantpentru dezvoltarea lor, când eiîncep să devină conştienţi delumea înconjurătoare, să mani-feste curiozitate faţă de ceea ceobservă sau nu cunosc și ajung

să imită comportamentele celordin jur.

În virtutea acestui adevăr, vărugăm, dragi compatrioţi, săscrieţi cereri pentru obţinereaunui loc la instituţia preşcolară cuprocesul educativ în limba româ-nă pe care dorim s-o deschidempe parcursul acestui an.

Dar pentru ca demersul nos-

tru să aibă sorţi de izbândă enevoie de cel puţin 80-100 decopii. Cererile pot fi depuse laCentrul Cultural Român “EudoxiuHurmuzachi”, situat pe strada O.Kobyleanska 9, din Cernăuţi, pre-zentând totodată copia certifi -catului de naștere a copilului.

Vă aşteptăm cu drag.

Pagină realizată de Vitalie ZÂGREA

Proteste în masă la Cernăuţi în rândul tineretului studios

AveM nevoie De o GrăDiniţă roMâneAscă lA cernăuţi

Page 7: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 20167Internațional

Pagină realizată de Marin GHERMAN

Putin va introduce„impozit pe Google”

Liderul rus Vladimir Putin a ordonatautorităților de resort să schimbelegislația pentru a permite introducereaTVA la servicii oferite pe Internet deunele companii străine precumGoogle și Apple, scrie„Vedomosti”.

„Proiectul de lege privind intro-ducerea TVA a fostintrodus în Duma deStat în luna decem-brie a anului tre-cut. În prezent,atunci când utilizatoriicumpără aplicații, muzicăși filme online din GooglePlay și Apple AppStore,companiile nu plătesc TVAîn Rusia” – se menționeazăîn nota justificativă a proiectului de lege.

Legiuitorul crede că lipsa TVA pentru serviciile și produsele online străine creează situațiaîn care consumatorii ruși preferă să cumpere conținut creat de companiile de afară, deoare-ce costul în acest caz nu include taxa pe valoarea adăugată. Din acest motiv, considerăinițiatorul legii, serviciile şi produsele ruse devin mai puțin atractive, informează Pagina deRusia.

La începutul săptă-mânii curente s-a

decis desființarea punc-tului medical instituit înVama Siret pentru tri-ajul epidemiologic alpersoanelor care intrăîn România venind dinUcraina, după ce în 48de ore nu a fost înregis-trat nici un caz suspectde gripă porcină.

„Nu are rost să păs-trăm o situaţie ce nu ne-acreat probleme”, a decla-rat prefectul judeţuluiSuceava, ConstantinHarasim, citat de NewsBucovina, care a menţio-nat că în aceste condiţiipunctul medical se desfi-inţează, dar există posibi-litatea reînfiinţării, dacă situaţia o va impune.

Potrivit prefectului, acesta a fost şi unexerciţiu, o aplicaţie, privind modul de inter-venţie şi s-a constatat că autorităţile se mobi-lizează foarte repede, dacă este cazul.Prefectul a precizat că în judeţul Suceava nua fost semnalat nici un caz confirmat de gripă

A(H1N1). Punctul medical din Vama Siret afost constituit sâmbăta trecută, după o deciziea Comitetului Judeţean pentru Situaţii deUrgenţă Suceava, întrunit în şedinţă extraor-dinară, pentru adoptarea de măsuri de pre-venţie în legătură cu epidemia de gripă cuvirusul A(H1N1) din Ucraina.

Arabia Saudită ar putea ajunge la faliment cel maidevreme în 2018, dacă prețul petrolului rămâne scăzut,

deși regatul saudit a redus cheltuielile bugetare și a majoratproducția de țiței pentru a amâna pe cât e posibil aceastăsituație.

Măsurile luate de autoritățile saudite nu au făcut decât să amâne per-spectiva falimentului cu câteva luni. Multe dintre țările dependente deveniturile din petrol trebuie să taie masiv din cheltuieli pentru a-șiechilibra bugetul. Țările bogate precum Qatar și Kuweit par să întâmpinecele mai puține dificultăți, în timp ce în unele dintre țările mai săracesituația este agravată de tulburări sociale și război civil.

Libia, unul dintre statele producătoare de petrol aflate în război civil,ar avea nevoie de un preț al petrolului de 269 de dolari pe baril pentru a-și echilibra bugetul, potrivit Fondului Monetar Internațional. ArabiaSaudită are o situație internă stabilă și se află undeva între cele două

categorii, beneficiind de resurse vaste de țiței, dar și de rezerve de apro-ximativ 624 miliarde de dolari la finele lunii decembrie. Stabilitatea rega-tului saudit este însă, datorată numărului mare de locuri de muncăasigurate de stat, precum și cheltuielilor publice generoase. Pentru amenține această situație în contextul preţurilor mici la petrol, statul a fostnevoit să recurgă la rezerve.

Virusul Zika – o primejdie apocaliptică globală

Virusul Zika reprezintă o urgenţă privindsănătatea publică la nivel global care necesităo reacţie rapidă, anunţă Organizaţia Mondialăa Sănătăţii.

Experţii medicali sunt preocupaţi de faptulcă virusul Zika se transmite foarte rapid şi pedistanţe mari, consecinţele fiind devastatoare.În acest context, Organizația Mondială aSănătății a stabilit că virusul este o urgenţămedicală mondială, fiind în aceeaşi categoriecu Ebola. Activităţile de cercetare şi modalităţi-le de contracarare a virusului vor fi accelerate.

„Este vorba de un eveniment extraordinar,care necesită o reacţie coordonată”, a declaratMargaret Chan, directorul general alOrganizației Mondiale a Comerțului, precizândcă prioritatea o reprezintă protejarea femeilorînsărcinate şi ţinerea sub control a țânțarilor.

Oamenii de ştiinţă din MareaBritanie au primit aprobarea de a modi-fica genetic embrioni umani, proceduraexperimentală fiind autorizată deAutoritatea pentru Fertilizare Umană şiEmbriologie (HFEA), instituţie ce regle-mentează etica şi procedura fertilizăriiumane.

Este prima dată când o ţară anali-zează şi aprobă tehnici de modificare aADN-ului embrionar uman. Studiile sevor desfăşura la Institutul Francis Crickdin Londra şi au ca scop înţelegereatemeinică a momentelor iniţiale ale dez-voltării vieţii umane. Experimentele sevor face în primele şapte zile de dupăfertilizare şi ar putea evidenţia cauzeleavortului spontan. Cercetătorii nu au pri-mit permisiunea de a implanta embrioniimodificaţi în corpul unei femei.

Editarea genetică reprezintă mani-pularea ADN-ului – component principalal aparatului genetic, esenţial pentruidentitatea oricărui organism.

Mai MuLte țări – LaMargiNea faLiMeNtuLuiDiN MotivuL prețuLui La petroL

PUnCTUl medICAl ePIdemIologICdIn VAmA SIreT A foST deSfIInțAT

MAreA BriTAnie AproBăModificAreA geneTicăA eMBrioniLor UMAni

Page 8: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 18.30,21.00, 1.30, 5.10 Noutăţi. 6.10, 7.10 “Era agrară”. 6.20, 0.25 “De la prima

persoană”. 6.45, 7.15, 8.15 Sport. 6.50, 7.20, 8.20, 9.05, 16.50,22.50, 23.20, 0.20 Pronos ticul

timpului. 7.25 “Era construcţiei”. 7.35, 23.35 “La auz”. 7.50, 8.25 “Gustos!”. 8.30 “Serviciul de paşapoarte”. 8.40 Sfaturi utile. 9.00, 5.45 Eternitate. 9.25, 18.55 “Despre principalul”. 9.50 S/d “Clubul

peripeţiilor”. 10.25, 4.25 Film documentar. 11.30 Reforma.

12.00 Şedinţa Cabinetului de Miniştri al Ucrainei.

13.15, 18.05, 1.45, 5.00 “Ora-C”. 13.40 “Basmele

lui Lirnik Saşko”. 13.55“Cine-n casă-i gospodar?”. 14.15 “Şcoala Meri Poppins”. 14.35 Desene animate. 15.30 “În ospeţie la I. Popovici”. 16.10 “Jocul destinului”. 16.55, 1.55 Film documentar. 17.40 “Universitate socială”. 18.15, 1.20 Noutăţi. Lumea. 19.30 T/s “Mafiotul”. 20.30 “Vereseni”. 21.30, 5.35 Noutăţi. Sport. 21.50 “Anchetează. Info”. 22.40 “Megalot”.23.00, 0.00, 1.00 Sinteza.23.25 “Teplo.ua.”.

6.00, 7.05 “Kids’ Time”. 6.05 Desene animate. 7.10 T/s “Prietenii”. 10.20 T/s “Fericire

vărgată”. 13.20 F/a “Nedirijatul”. 15.15 F/a “Setea de viteză”

(2). 18.00, 2.10 Alineatul. 19.00 “Revizorul”. 21.45 “Pasiuni

după “Revizor”. 23.50 F/a “Echipa “A” (2). 2.05 “Ucraina minunilor”.

6.05 S/d “Ancheteazăexperţii...” cu L. Kanevski. 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00,12.00, 14.00, 16.00,

17.40 Noutăţi. 7.15, 7.35, 8.10, 8.35

“Dimineaţa cu Inter”. 9.20, 12.25 T/s “Mama

va fi împotrivă”. 14.20 Dosare penale. 15.05, 16.15 “Aşteaptă-

mă!”. 18.05, 19.05 “Se referă

la toţi!”. 20.00, 2.55,5.15 Amănunte. 21.00 T/s “Regina roşie” 0.10 T/s “Femeie

fluşturatică” (2). 3.45 Legendele Odesei

banditeşti.4.10 F/a “Cărăruşe-

cărărui”.

6.50, 16.00 “Totul va fi bine!”. 8.50 “Lupta extrasenşilor”. 13.35 “Meşterul-Şef”. 18.00, 22.00 Ferestre-noutăţi. 18.30 T/s “Atunci când

suntem acasă”. 19.55, 22.45 “Meşterul-Şef.

Copiii”-5. 0.20 “Unul pentru toţi”. 2.00 “Anchetează extrasenşii”.

6.40, 16.00 “Totul va fi bine!”. 8.30 “Viaţa vedetelor”. 10.25 “Lupta extrasenşilor”. 12.50 “Meşterul-Şef”. 18.00, 22.00 Ferestre-noutăţi. 18.30 T/s “Atunci

când suntem acasă”. 19.55, 22.45 “Salvaţi

familia noastră!”-5. 0.05 “Unul pentru toţi”. 1.45 “Anchetează extrasenşii”.

6.25, 16.00 “Totul va fi bine!”.8.20 “Viaţa vedetelor”. 9.15 “Salvaţi familia noastră!-5”. 12.40 “Meşterul-Şef”. 18.00, 22.00 Ferestre-noutăţi. 18.30 T/s “Atunci când

suntem acasă”.

19.55, 22.45 “Mi-i incomod de corpul meu-3”.

0.10 “Unul pentru toţi!”. 1.45 “Anchetează extrasenşii”.

6.10, 18.30, 0.40 T/s “Atuncicând suntem acasă”. 7.50 F/a “Nici n-aţi visat”. 9.40 “Viaţa vedetelor”. 11.20 F/a “Când nici nu-laştepţi”. 18.00, 22.00 Ferestre-

Noutăţi.

19.55 F/a “Acesta-i câinele meu”. 22.35 F/a “Nu-i dăunător

să visezi”. 1.55 “Anchetează extrasenşii”.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 18.30,21.00, 1.30, 5.10 Noutăţi. 6.10, 7.10 “Era agrară”. 6.20, 0.25 “De la prima

persoană”. 6.45, 7.15, 8.15 Sport. 6.50, 7.20, 8.20, 9.05, 12.00,22.50, 23.20, 0.20 Pronos ticul

timpului. 7.25 “Teplo.ua.”. 7.35, 23.25 “La auz”. 7.50, 8.25 “Gustos!”. 8.30 “Serviciul de paşapoarte”. 8.40 Sfaturi utile. 9.00, 5.45 Eternitate. 9.25, 18.55 “Despre principalul”. 9.55 S/d “Clubul peripeţiilor”. 10.30 “Fereastră spre America”.

11.15 “Război şi pace”. 12.10 “Anchetează.Info”. 13.15, 5.00 “Ora-C”. 13.40 “Basmele lui Lirnik Saşko”. 13.55 Desene animate. 14.20 Amintiri. 15.05 “Amurgul. Destine”. 16.00 Lumina. 16.40, 4.30 Film documentar. 17.25, 19.35, 1.45, 3.10 Cupa

mondială la biatlon. 19.05, 1.20 Noutăţi. Universul. 21.30, 5.35 Noutăţi. Sport. 21.50 “Schemele”. 22.15 “5 baksiv.net”.23.00, 0.00, 1.00 Sinteza.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 12.00,16.45, 19.30, 23.15, 2.10 TNU.6.45, 7.10, 7.45, 8.10,

9.10 Dejunul cu “1+1”. . 7.35 Desene animate. 9.30, 10.50, 12.20 “Schimb

de soţie”- 7. 13.50, 14.50 “Melodrame de

familie”-6. 15.50 T/s “Centrul comercial”.

17.10 T/s “Măreţia secolului. Roxolana”.

20.30 “Materiale secrete”-2016. 21.00 T/s “Stăpâna”. 22.00 “Patru nunţi”-5. 0.00, 2.35 F/a “Cavalerul meu

e dement” (2). 4.30 “Şase imagini”. 5.30 Teleserviciul “Căutarea”.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 12.00,16.45, 19.30, 23.15, 2.20 TNU.6.45, 7.10, 7.45, 8.10,

9.10 Dejunul cu “1+1”. 7.35 Desene animate. 9.30, 10.50, 12.20 “Schimb

de soţie”-7. 13.50, 14.50 “Melodrame de

familie”-6. 15.50 T/s “Centrul comercial”.

17.10 T/s “Măreţia secolului. Roxolana”.

20.30 “Materiale secrete-2016”.21.00 T/s “Stăpâna”. 22.00, 23.30 “Dreptul la putere”-

2016. 0.20, 2.45 F/a “Dragostea-i totul

ce-ţi doreşti” (2). 4.35 “Şase imagini”.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 12.00,16.45, 19.30, 23.15, 1.55 TNU.6.45, 7.10, 7.45, 8.10,

9.10 Dejunul cu “1+1”. 7.35 Desene animate. 9.30, 10.50, 12.20 “Schimb

de soţie”-7. 13.50, 14.50 “Melodrame de

familie”-6. 15.50 T/s “Centrul comercial”.

17.10 T/s “Măreţia secolului. Roxolana”.

20.30 “Materiale secrete-2016”.21.00 T/s “Stăpâna”. 22.00 “Căsătorie pe nevăzute”-2. 0.00, 2.50 F/a “Diavolul

poartă “Prada”. 4.00 “Şase imagini”. 5.30 Teleserviciul “Căutarea”.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 12.00,16.45, 19.30 TNU.6.45, 7.10, 7.45, 8.10, 9.10Dejunul cu “1+1”. 7.35 Desene animate. 9.30, 10.50, 12.20 “Schimb de

soţie”-7. 13.50, 14.50 “Melodrame de

familie”-6.

15.50 T/s “Centrul comercial”. 17.10 T/s “Măreţia secolului.

Roxolana”-2. 20.20 “Kievul pe timp de seară”. 22.40 “Viaţa mondenă”. 23.40 Drama “Trăieşte!” (2). 1.25 “Şase imagini”.4.20 “Banii”. 5.20 Film artistic.

6.05 Film documentar. 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00,12.00, 14.00, 16.00,

17.40 Noutăţi. 7.15, 7.35, 8.10, 8.35 “Dimineaţa

cu Inter”. 9.20, 12.25, 21.00 T/s “Regina

roşie”. 13.10 S/d “Anchetează

experţii...” cu L. Kanevski.

14.20 Dosare penale. 15.20, 16.15 “Judecată

de familie”. 18.05, 19.05 “Se referă la toţi!”. 20.00, 3.00, 5.20 Amănunte. 0.10 T/s “Femeie fluşturatică”. 3.45 “Legendele

Odesei banditeşti”.

6.10, 13.10 S/d “Anchetează experţii...” cu L. Kanevski.

7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 12.00,14.00, 16.00, 17.40 Noutăţi. 7.15, 7.35, 8.10, 8.35 “Dimineaţa

cu Inter”. 9.20, 12.25, 21.00 T/s “Regina

roşie” (2). 14.20 Dosare penale.

15.20, 16.15 “Judecată de familie”.

18.05, 19.05 “Se referă la toţi!”. 20.00, 2.55, 5.20 Amănunte. 0.15 T/s “Femeie fluşturatică”. 3.45 “Legendele

Odesei banditeşti”.4.10 F/a “Prima zi, ultima zi”.

6.10, 13.10 S/d “Anchetează experţii...” cu L. Kanevski.

7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 12.00,14.00, 16.00, 17.40 Noutăţi. 7.15, 7.35, 8.10, 8.35 “Dimineaţa

cu Inter”. 9.20, 12.25, 21.00 T/s “Regina

roşie” (2). 14.20 Dosare penale.

15.20, 16.15 “Judecată de familie”.

18.05, 19.05 “Se referă la toţi!”. 20.00, 3.00, 5.20 Amănunte. 0.10 T/s “Femeie fluşturatică”(2). 3.45 “Legendele

Odesei banditeşti”.4.10 Film artistic.

6.10, 13.10 S/d “Ancheteazăexperţii...” cu L. Kanevski. 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 12.00,14.00, 16.00, 17.40 Noutăţi. 7.15, 7.35, 8.10, 8.35 “Dimineaţa

cu Inter”. 9.20, 12.25 T/s “Regina roşie”. 14.20 Dosare penale. 15.15, 16.20 “Judecată

de familie”. 18.05 “Se referă la toţi!”.

20.00, 1.55, 5.20 Amănunte.

21.00 “Oglinda neagră”.

23.30 F/a “Viaţa e frumoasă” (2).

2.50 F/a “Kievleana”.

5.55, 8.45 Fapte.6.30 Dimineaţa în marele oraş. 9.15, 19.20 Noutăţi neobişnuite.10.10 Frontul secret.12.05, 13.20, 21.25 T/s “Locul

întâlnirii nu poate fi schimbat”. 12.45, 15.45, 18.45 Fapte. 14.15, 16.20 F/a “Avalanşa

secolului” (2). 16.30 “Patrula.

Autoapărarea”. 16.50 T/s “Procurorii”. 17.45 T/s “Secţia 44” (2). 20.20 “Apărarea civilă”.22.50 F/a “Punctul destinaţiei”. 1.20 F/a “Spidi-pilotul”. 2.55 “Stop-10”.4.25 T/s “Săgeata”.

5.00 Teleserviciul “Căutarea”.

5.05 Desene animate. 5.15 T/s “Săgeata”. 5.45, 9.15, 19.20 Noutăţi

neobişnuite.6.40, 8.45 Fapte. 8.35 Zece minute cu

Premierul Ucrainei. 10.10, 11.05, 11.40 Program

distractiv.

12.15, 13.20 “Să privească toţi!”.

12.45, 15.45, 18.45, 21.05 Fapte.

14.05 F/a “Spidi-pilotul”. 17.05 F/a “Punctul nr. 19” (2). 20.20 “Ne-am săturat!”. 21.25 “Libertatea cuvântului”. 0.10 F/a “Cu sânge şi sudoare.Anabolicele” (2).2.30 F/a “Avalanşa secolului”.

5.45 Teleserviciul “Căutarea”. 5.50 “Studioul Washington”. 5.55, 8.45 Fapte. 6.30 “Dimineaţa în marele oraş”. 9.15, 19.20 Noutăţi

neobiş nui te. 10.10, 20.20 “Frontul secret”. 11.55, 13.20, 21.25 T/s

“Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”.

12.45, 15.45, 18.45,21.05 Fapte. 13.50 F/a “Agenţii FBR”. 15.30, 16.20 “Patrula.

Autoapărarea”. 16.50 T/s “Procurorii”. 17.45 T/s “Secţia 44”. 23.00, 0.40 F/a “Punctul

destinaţiei”. 2.20 “Stop-10”. 4.30 T/s “Săgeata”.

5.50 “Studioul Washington”. 6.00, 8.45 Fapte. 6.30 “Dimineaţa în marele oraş”. 9.15, 19.20 Noutăţi

neobiş nui te. 10.00 “Frontul secret”. 10.55, 13.20, 21.25 T/s

“Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”.

12.45, 15.45, 18.45,21.05 Fapte.

13.55, 16.20 F/a “Codul de acces” (2).

16.30 “Patrula. Autoapărarea”. 16.50 T/s “Procurorii”. 17.45 T/s “Secţia 44”-2. 20.20 “Insaider”. 23.05, 0.50 F/a “Punctul

destinaţiei”-3, 2 (3). 2.25 “Stop-10”. 4.25 T/s “Săgeata”.

5.45 Teleserviciul “Căutarea”. 5.50 “Studioul Washington”. 5.55, 8.45 Fapte. 6.30 “Dimineaţa

în marele oraş”. 9.15, 19.20 Noutăţi

neobiş nui te. 9.55 “Frontul secret”. 11.45, 13.20 T/s “Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”.

12.45, 15.45, 18.45,

21.05 Fapte. 13.55, 16.20 F/a “Să fie găsitpiticul” (2). 16.30 “Patrula. Autoapărarea”. 16.50 T/s “Procurorii”. 17.45 T/s “Secţia 44”-2. 20.20 “Antizombi”. 21.25 F/a “La război pleacănumai “bătrânii”. 23.15, 0.50 F/a “Punctuldestinaţiei”-4, 3.

6.00, 7.15 “Kids’ Time”. 6.05 Desene animate. 7.20 T/s “Prietenii”. 11.05 T/s “Fericiţi împreună”. 16.55, 19.00 Program

distractiv.

18.00, 2.55 Alineatul. 20.30 F/a “Persoană

foarte periculoasă” (2). 22.10 T/s “Jocul tronurilor” (3). 0.20 F/a “Accelerarea” (2). 2.15 “Ucraina minunilor”.

6.00, 7.15 “Kids’ Time”. 6.05 Desene animate. 7.20 T/s “Prietenii”. 11.05 T/s “Fericiţi împreună”. 17.00, 19.00 Program

distractiv. 18.00, 2.10 “Alineatul”.

20.00 F/a “Vânători de capete”. 22.15 T/s “Jocul tronurilor (3). 0.20 F/a “Oameni la fel ca noi”. 3.00, 3.05 Teleserviciul

“Căutarea”. 3.10 T/s “Violeta”.

5.20, 6.15 “Kids’ Time”. 5.25 Desene animate. 6.20 Program distractiv. 8.55 “Inimile celor trei”-2. 19.00 “Superintuiţia”.

18.00, 3.10 “Alineatul”. 20.30 F/a “Killerii” (2). 22.15 T/s “Jocul tronurilor” (3). 0.25 F/a “Vânători de capete”.3.15 “Zona nopţii”.

TVU I

INTER

ICTV

CANALUL NoU

STB

MIERCURI, 10.02.2016 JOI,11.02.2016 VINERI, 12.02.2016MARŢI, 9.02.2016

5.55 Program despre animale.

8.00 “Karaoke în piaţă”. 9.00 “Totul va fi gustos”. 9.55, 21.00, 22.55 T/s

“Atunci când suntem acasă”.

11.10 F/a “Nu-i dăunător

să visezi”. 13.10 F/a “Acesta

e câinele meu”. 15.10 “Meşterul-Şef. Copiii”-5. 19.00 “Eurovision-2016”. 21.55 “Eurovision-2016.

Totaluri”.2.00 “Anchetează extrasenşii”.

6.50, 19.30 TNU. 7.45 “Viaţa mondenă”. 8.40 T/s “Stăpâna”. 12.40 “Kievul pe timp

de seară”. 15.05, 21.15 “Cartierul

de seară”.

17.35, 18.30 Program distractiv.

20.15 “Senzaţii ucrainene”. 23.15, 5.15 F/a “Viteza-2:Croasieră sub control”. 1.35 Drama “Trăieşte!” (2). 2.45 “Şase imagini”.

5.50, 2.20 Amănunte. 6.50 “Aşteaptă-mă!”. 9.00 F/a “N-ar fi fost feri-cire”. 10.20 F/a “Veniţi mâine!”. 12-15 T/s “Cucul”. 16.00 T/s “Insula

oamenilor de prisos”. 20.00 Amănunte.

20.30 F/a “Să pleci pentrua rămâne”. 22.30 F/a “Sărmana Liz”(2). 0.20 F/a “Vederea de suse mai frumoasă”. 2.30 F/a “Viaţa e frumoa-să”. 4.35 F/a “Dragosteaînvinge totul”.

6.00, 7.10 “Kids’ Time”. 6.05 Desene animate. 7.15 Program distractiv. 10.20 “Revizorul”. 13.05 “Pasiuni după “Revizor”. 15.15 “Superintuiţia”. 15.15 F/a “Killerii” (2). 17.10 F/a “Elvin

şi burunducii-3”. 18.50 F/a “Până ce dormeai” (2). 21.00 F/a “Primele 50

de sărutări”. 22.50 F/a “Fantomele

prietenelor de odinioară”. 0.50 F/a “Blonda în eter”. 3.50 T/s “Violeta”.

5.15, 12.45, 18.45 Fapte. 5.35 Desene animate. 6.20 F/a “Agenţii FBR”. 7.55 F/a “Să fie găsit piticul”. 9.55 “Frontul secret”. 10.50 “Antizombi”. 11.50 “Ne-am săturat!”.13.00 “Apărarea civilă”. 14.00 “Insaider”.

14.55 F/a “Codul de acces”. 16.55 F/a “La luptă pleacănumai “bătrânii”. 19.20 Noutăţi neobişnuite. 20.10 F/a “Djon Karter. Întredouă lumi”. 22.30 F/a “Felinarul verde”. 0.40, 2.05 F/a “Punctuldestinaţiei”-4, 5.

6.05 Program despre animale.

7.00 Totul va fi bine!9.00 “Totul va fi gustos”. 11.00 “Karaoke în piaţă”. 12.00 “Eurovision-2016”. 15.00, 21.55 “Mi-i incomod

de corpul meu”-3. 16.55, 0.50 “Anchetează

extrasenşii”. 19.00 “Lupta

extrasenşilor”.20.40 “Unul pentru toţi”.23.55 “Detectorul minciu-

6.00, 7.25, 8.00, 12.45,22.40, 22.50, 0.00, 1.10

Pronosticul timpului. 6.05 “Universul

ortodoxiei”. 6.35 “Un pas spre stele”. 7.40 “Universul on-line”. 8.15 “Gustos!”. 8.40 “Teplo.ua.”. 9.00 Selecţia naţională

pentru PKE-2016. 11.45 “Amintiri”. 12.15 “Casa proprie”. 12.55 “Jocul destinului”. 13.30 “Istorii

din domeniul artei”. 14.20 Muzică folc.

15.45 “Sezoane teatrale”. 16.20 “Clubul bărbaţilor”.16.50, 19.05, 2.30 Cupamondială la biatlon.Bărbaţi. Femei. 18.40 “Calea

spre Rio”-2016. 21.00, 5.35 Noutăţi. 21.25 Premierul

Arseni Iaţeniuk despre refor me.

21.40 “Din primele şpalturi”.

22.15 “Cartea.ua.”. 23.00 “Ziua îngerului”.0.05 Concert.

7.00 “Colegii de clasă”. 8.00 “Senzaţii ucrainene”. 9.00 “Loto distractiv”.9.45, 9.55 Desene animate. 10.05, 19.30, 5.15 TNU. 11.00,12.00, 12.55, 13.50“Lume anapoda-2: India”.14.55 “Căsătorie

pe nevăzute”-2. 16.10 “Patru nunţi”-5.

17.25 Desene animate. 19.20 Zece minute

cu Premierul. 21.00, 2.30 F/a “Vreau sămă căsătoresc”(2). 22.55 F/a “Şase ari pentru

a fi fericit”.0.45 Comedia “Afacereobişnuită”.

5.45, 6.05 Desene animate.

6.35 Amănunte. 7.00 F/a “Veniţi mâine!”. 9.00 “Gătim împreună”. 10.00, 11.00 “Pajura şi

reversul. Sezon jubiliar”-2.

12.00 T/s “Îndrăgostit la nebunie!”.

14.00 F/a “Să pleci pentru a rămâne”.

16.00 T/s “Insula oame-nilor de prisos”. 20.00 Amănunte. 21.00 Zece minute cu

Premierul Ucrainei. 21.40 T/s “Cucul”. 1.40 F/a “Râul morţii”.

5.20, 12.45, 18.45 Fapte. 5.50 Desene animate. 6.45, 1.55 F/a “Fanteziile

lui Vesnuhin”. 9.10 “Vedeta YouTube”. 9.15 “Să privească toţi!”.11.50, 12.25, 13.05

Program distractiv. 14.00 F/a “Felinarul

verde”.

16.00 F/a “Între două lumi” (2).

18.35 “10 minute cu Premierul Ucrainei”.

20.20 F/a “Armurile Domnului”-3.

22.45 F/a “Punctul destinaţiei”-3.

3.00 Film artistic.

5.45, 8.00 “Kids’ Time”. 5.50 Desene animate. 6.35 F/a “Elvin

şi burunducii”. 8.05 T/s “Peripeţiile

lui Merlin”. 12.00 Proiectul

“Dragostea”.

16.00, 18.00 Program distractiv.

20.15 F/a “Bodyguardul”. 23.00 F/a “Jurământul”. 1.00 F/a “Până

ce dormeai”. 2.45 “Ucraina minunilor”. 3.25 T/s “Violeta”.

SÂMBĂTĂ, 13.02.2016 DUMINICĂ, 14.02.2016

6.45, 7.10, 7.45, 8.10, 9.10 Dejunul cu “1+1”.

7.00, 8.00, 9.00, 12.00,16.45, 19.30, 23.15,

2.20 TNU. 7.35 Desene animate. 9.30, 10.55, 12.30

“Schimb de soţie”-9. 10.50, 12.30 “Schimb

de soţie”-7. 12.20 Zece minute

cu Premierul. 14.00, 14.55 “Melodrame

de familie”-6. 15.50 T/s “Centrul

comercial”. 17.10 T/s “Măreţia

secolului. Roxolana”. 20.30 “Materiale secrete”. 21.00 T/s “Stăpâna”. 22.00 “Banii”. 23.30 “Ministerul culturii”.0.00, 2.45 F/a “Escrocherie

în stil american“.

NTN

5.05 “Legendele Odesei banditeşti”.

5.40, 3.25 “Martor întâmplător”.

6.10 F/a “Cinci minute de groază”.

9.50 F/a “Vârcolacul cu epoleţi”.

9.25 “Dosare penale”. 10.15 T/s “Detectivii” (2). 11.55 F/a “Efectul colibri”.

13.40, 14.20 T/s“CSI: Las-Wegas-10”.

14.00, 19.00, 23.15, 2.55 Martorul.

15.30 T/s “Călăul” (2). 19.30 T/s “Kulaghin

şi partenerii”. 21.30 T/s“CSI: Las-

Wegas-11” (2). 0.35 T/s “Adevărul propriu”.3.35 F/a “Maniacul” (2).

5.15 F/a “Două săgeţi”. 7.00 Film artistic. 8.30 “Martorul de dimineaţă”. 9.00 “Dosare penale”. 9.55, 17.15 T/s “Detectivii”-2. 11.30, 19.30 T/s “Kulaghin

şi partenerii”. 13.30, 14.20, 21.30 T/s“CSI:

Las-Wegas-11” (2). 14.00, 19.00, 23.15,

3.10 Martorul.

15.25 T/s “Patrula maritimă”. 23.45 T/s “Criminaliştii trebuie

să cugete ca şi criminalii”.0.35 T/s “Fură ce-i deja furat”. 2.15 Turneul european

de poker. 3.40 “Martor întâmplător”.4.10 “Probe veridice”. 4.40 “Legendele Odesei

banditeşti”.

5.45 F/a “Procesul”. 8.30 “Martorul de dimineaţă”. 9.00 “Dosare penale”. 9.55, 17.15 T/s “Detectivii” (2). 11.30, 19.30 T/s “Kulaghin

şi partenerii”. 13.30, 14.20, 21.30 T/s“CSI:

Las-Wegas-11”. 14.00, 19.00, 23.15,

2.25 Martorul.

15.25 T/s “Patrula maritimă”. 23.45 T/s “Criminaliştii trebuie

să cugete ca şi criminalii”-8.0.35 T/s “Fură ce-i deja furat”(2). 2.55 “Martor întâmplător”. 3.50 Legendele Kievului

banditesc. 4.45 “Adevărul vieţii. Profesiile”.

5.15 Film artistic. 6.40 F/a “Unicul drum”. 8.30 “Martorul de dimineaţă”. 9.00 “Dosare penale”. 9.55, 17.15 T/s “Detectivii”(2). 11.30, 19.30 T/s “Kulaghin

şi partenerii”. 13.30, 14.20, 21.30 T/s “CSI:

Las-Wegas-11” (2). 14.00, 19.00, 23.15,

3.05 Martorul. 15.25 T/s “Patrula maritimă”. 23.45 T/s “Criminaliştii trebuie

să cugete ca şi criminalii”-8.0.35 T/s “Fură ce-i deja furat”. 2.15 Turneul european

de poker.3.35 “Martor întâmplător”. 4.20 “Legendele

Odesei banditeşti”

5.35 Film artistic. 6.45 F/a “Tovarăşe general”. 8.30 “Martorul de dimineaţă”. 9.00 “Dosare penale”. 9.55, 17.15 T/s “Detectivii” (2). 11.30, 19.30 T/s “Kulaghin şipartenerii”. 13.30, 14.20, 21.30 T/s “CSI:

Las-Wegas-11” (2). 14.00, 19.00, 23.15,

2.25 Martorul.

15.25 T/s “Patrula maritimă”. 23.45 T/s “Criminaliştii trebuie

să cugete ca şi criminalii”-8.0.35 T/s “Fură ce-i deja furat”. 2.55 “Martor întâmplător”. 3.25 Legendele Odesei

banditeşti. 4.25 “Probe veridice”. 5.05 “Adevărul vieţii. Profesiile”.

6.25 F/a “Tovarăşe general”.

8.05 T/s “Calibrul principal”.

11.30 “Adevărul vieţii. Profesiile”.

13.50 F/a “Nucuşoară tare”.

15.15 Program distra ctiv.

17.15 Legendele

anche tării penale. 19.00 T/s “Eu sunt

bodyguard” (2). 22.30 F/a “Ţintaşul”.2.15 F/a “Ultima fiarădin perioada jurasică”. 2.00 F/a “Judecată

adevărată. Acţiune violentă”.

3.30 “Legendele Odesei banditeşti”.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 18.30,21.00, 1.20, 5.10 Noutăţi. 6.10, 7.10 “Era agrară”. 6.20, 0.25 “De la prima

persoană”. 6.45, 7.15, 8.15 Sport. 6.50, 7.20, 8.20, 9.05, 11.50,16.15, 22.50, 0.20 Pronosticultimpului. 7.25 “Era construcţiei”. 7.35 “La auz”. 7.50, 8.25 “Gustos!”. 8.30 “Teritoriul legii”. 8.35 “Serviciul de paşapoarte”.8.40 “Sfaturi utile”. 9.00, 5.45 Eternitate. 9.25 S/d “Clubul peripeţiilor”. 10.30 Clubul bărbaţilor. Sport. 11.55 “Vereseni”.12.25 “Schemele”.

13.15, 5.00 “Ora-C”. 13.40 “Basmele lui Lirnik Saşko”. 13.55 Desene animate. 14.30 Sezoane teatrale. 15.20 “Credinţa. Speranţa.

Dragostea”. 16.25 Film documentar. 17.30, 2.25 Box. 18.00 În pauză - Noutăţi. 20.05 Cupa mondială la biatlon.Femei. 10 km.21.30, 5.35 Noutăţi. Sport. 21.50 “Primul studiou”. 23.00, 0.00, 1.00 Sinteza. 23.20 “Verticalitatea puterii”. 1.30 “Turneu muzical”.

6.00 Sinteza. 6.20, 7.00, 8.05, 9.00,14.25, 22.45, 23.15, 1.10

Pronosticul timpului. 6.25 “În largul vieţii”. 7.05 “Bucătarul-şef al ţării”. 8.10 “Era agrară”. 8.20 “Universul on-line”. 8.40 “Gânsacul de aur”. 9.15 “Şcoala Meri Poppins”. 9.30 “Doresc să fiu”. 9.50 “Cine-n casă-i

gospodar?”. 10.20 Desene animate. 12.05 “5 baksiv.net”. 12.30 F/a “Cinci zile

la Roma”. 14.35, 2.15 Cupa mondialăla biatlon. Bărbaţi. 12.5 km.Femei. 10 km. 15.45 Clubul bărbaţilor.

Sport. 16.55, 3.55 Baschet. 19.00, 21.35 Selecţia naţională pentru PKE-2016.

Semifinală. 21.00 În pauză - Noutăţi. 22.40 “Megalot”. 23.00 “Teritoriul legii”. 23.20 “Ziua îngerului”. 0.20 “La auz”. 1.20 “Turneu muzical”.

Profilatica. 14.00 “Fereastră

spre America”. 14.25 “Basmele

lui Lirnik Saşko”. 14.40 Desene animate. 15.30 Film documentar. 16.10, 22.50, 23.20, 0.20

Pronosticul timpului. 16.25 Film documentar. 17.00 “Cartea.ua”.17.40 “Universitate

socială”. 18.05, 1.45 “Ora-C”. 18.15, 1.20 Noutăţi.

Lumea.18.30, 21.00, 1.30,

5.10 Noutăţi.

18.55 “Despre principalul”. 19.30 Reforma. 20.00 “Din primele

şpalturi”. 20.30 Film documentar. 21.30, 5.35 Noutăţi. Sport. 21.50 “Călătoreşte!”. 23.00, 0.00, 1.00 Sinteza.23.25 “La auz”. 0.25 “De la prima

persoană”. 1.55, 2.45 Cupa mondială

la biatlon. 4.25 Spectacolul televizat

“Ce vorbeau bărbaţii despre femei”.

5.45 “Eternitate”.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 18.30,21.00, 1.30, 5.10 Noutăţi. 6.10, 7.10 “Era agrară”. 6.20, 0.25 “De la prima

persoană”. 6.45, 7.15, 8.15 Sport. 6.50, 7.20, 8.20, 9.05, 22.50,23.20, 0.20

Pronos ticul timpului. 7.25, 23.25 “La auz”. 7.50, 8.25 “Gustos!”. 8.30 “Serviciul de paşapoarte”. 8.40 Sfaturi utile. 9.00, 5.45 Eternitate. 9.25, 18.55 Despre principalul. 9.55 S/d “Clubul peripeţiilor”. 10.25 Clubul bărbaţilor. 11.00 “Produs în Europa”.11.40 “Planul pentru

ziua de mâine”.

12.15 Primul studiou. 13.15, 18.05, 1.45, 5.00 “Ora-C”. 13.40 “Basmele

lui Lirnik Saşko”. 13.55 “Doresc să fiu”. 14.15 Desene animate. 15.00 “Muzică folc”. 16.15 “Călătoreşte!”. 17.00, 20.25, 4.25 Film

documentar. 17.40 “Universitate socială”. 18.15, 1.20 Noutăţi. Lumea. 19.25 T/s “Mafiotul”. 21.30, 5.35 Noutăţi. Sport. 21.50 “Război şi pace”. 22.35 “Din primele surse”. 23.00, 0.00, 1.00 Sinteza. 1.55 Film-spectacol.

TRK “BUCoVINA”

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02 “Locurile sfinte

ale Bucovinei”. 6.30, 9.30, 13.20, 3.10

“Expresul muzical”. 7.00, 13.00, 16.00, 19.00,

22.00 Noutăţi. 7.20, 10.20, 13.13, 16.13,19.20, 22.20, 0.00 Pronosticul

timpului.7.30, 12.30, 13.50

Desene animate. 8.25, 15.00, 1.40, 2.20, 4.15,

5.20 “Iar muzica răsună...”. 9.00, 12.00, 23.00 Film

documentar. 10.25 “Memoria”. 10.55 “Curajoşii”. 11.10, 19.30 “Istorii

neinventate”.14.00 “Podiumul vieţii ei”. 15.25 “Farmacia verde”. 15.30, 2.00 Telemeridiane. 16.17 “Aceasta-i

Bucovina mea”. 16.30 “Canalul-minune”. 17.00 Patria talentelor. 17.30 Program distractiv. 18.00, 21.00 “Studioul A-3”.20.00 “BUM-ul verde”. 20.30 Al nostru, ucrainean. 20.45 “Basmul de seară”. 22.25 “Ora Patriei”. 22.55 “Teleserviciul “Căutarea”. 23.52 Telecălătorii. 0.10 Film artistic. 2.40 “Lecţii pentru părinţi”. 3.40 “Enciclopedia designului”. 4.50 “Fabrica de idei”.

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02, 20.00 “Gânduri despre

cele sacre”. 6.30, 9.30, 13.20, 1.40, 3.10

“Expresul muzical”. 7.00, 10.00, 13.00, 16.00,19.00, 22.00 Noutăţi. 7.20, 10.20, 13.13, 16.13,19.20, 22.20, 0.00 Pronosticul

timpului.7.25, 12.30, 13.50, 15.30

Desene animate. 8.00 “Podiumul vieţii ei”. 9.00, 12.00, 23.00 Film

documentar. 10.25 “La noi, în Bucovina”

(în limba română). 10.52, 16.17 Noutăţi

(în limba română).

11.05 “BUM-ul verde”. 11.34, 17.00 “Patria talentelor”. 14.00, 20.00 “Istorii

neinventate”. 14.30 Paleta. 15.00, 20.30, 1.40, 4.10

“Iar muzica răsună...”. 15.25 “Farmacia verde”. 15.45, 2.10 Telemeridiane. 16.30 “Canalul-minune”. 17.30 “Concepţia”. 18.00, 21.00 “Studioul A-3”. 19.30 “Memoria”. 20.45 “Basmul de seară”. 22.25 “Ora Patriei”. 22.55 Teleserviciul “Căutarea”. 23.52 Telecălătorii. 0.10 Film artistic. 2.40 “Ritmul afacerilor”. 3.40 “Legendele Zaporojjiei”. 4.30 “Între trecut şi viitor”.

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02, 10.25 “Locurile sfinte

ale Bucovinei”. 6.30, 9.30, 13.20, 0.10, 1.40, 3.10“Expresul muzical”. 7.00, 10.00, 13.00, 16.00, 19.00,22.00 Noutăţi. 7.20, 10.20, 13.13, 16.13, 19.20,22.20, 0.00 Pronosticul timpului.7.25, 12.30, 13.50, 16.17 Desene

animate. 8.00 “Teleletopiseţul ţinutului”. 8.30 “Comori eterne”

(în limba română)9.00, 12.00, 23.30

Film documentar. 10.52 Telecălătorii. 11.00, 16.30 Program distractiv. 11.30 “Pe unda muzicală” (în limba

română). 14.00, 20.00 “Istorii neinventate”. 14.30, 20.00, 23.52

Telemeridiane. 15.00, 20.30, 4.00, 5.30 “Iarmuzica răsună...”. 15.25 “Farmacia verde”. 15.30 “Gânduri despre cele sacre”. 17.00 “Patria talentelor”. 18.00, 21.00 “Studioul A-3”. 19.30 “Concepţia”. 20.45 “Basmul de seară”. 22.25 “Ora Patriei”. 22.55 “Teleserviciul “Căutarea”.23.00, 4.30 Guvernul

în direct cu obştimea. 0.40 Film artistic. 2.10 “Fabrica de idei”. 2.40 “Energomania”. 3.40 “Aceasta-i Bucovina mea!”. 5.00 “Discuţii fără observaţii”.

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02, 14.05 “Gânduri

despre cele sacre”. 6.30, 13.00, 0.04, 3.00“Expresul muzical”. 7.00, 10.56, 14.00, 19.25,21.55, 0.00 Pronosticul

timpului. 7.05, 15.00, 17.00, 4.00,4.50, 5.30 “Iar muzica

răsună...”. 7.30 Film documentar. 8.00 “La noi, în Bucovina”

(în limba română). 8.30, 15.25 Desene

animate. 8.55 “Farmacia verde”. 9.00 “Pe unda muzicală”. 10.00 “Paleta”. 10.30, 16.30 Patria

talentelor. 11.00 “Mini-Mix”.12.00 “Istorii

neinventate”. 12.30 “Legătura”. 13.30, 0.30 “Apărătorul

Patriei”. 14.04, 19.30 “Podiumul

vieţii ei”. 16.00 “Feis-control”. 16.30, 23.00, 2.00 Film

documentar. 17.20 Telecălătorii. 17.30, 22.00 “Rezonanţa”. 18.25, 21.00 “Realităţi”. 20.30 “Curajoşii”. 20.45 “Basmul de seară”.1.00 “Timpul

schimbărilor”. 1.30 “Alfabetul sănătăţii”.

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02 “Locurile sfinte

ale Bucovinei”. 6.30, 13.00, 0.10, 3.00“Expresul muzical”. 7.00, 11.55, 14.00, 19.25,21.55, 0.00 Pronosticul

timpului. 7.05, 15.00, 0.10, 1.00, 4.00,5.30 “Iar muzica răsună...”. 7.30 Film documentar. 8.00, 18.40 “Paleta”. 8.30, 15.25, 17.00 Desene

animate. 8.55 “Farmacia verde”. 9.00, 22.00 “Rezonanţa”. 10.00 “Bună dimineaţa,

Bucovină!”.

11.24 “Feis-control”. 12.00 “Istorii neinventate”. 12.30 “Accentele”. 13.30 “Alfabetul sănătăţii”. 14.04, 17.45 “Podiumul

vieţii ei”. 16.00 “Mini-Mix”.17.15 Telemeridiane. 17.30 “Curajoşii”.19.30, 21.00 “Realităţi”. 20.30 “Zece minute

cu Premierul”. 20.45 “Basmul de seară”.21.00, 23.00, 5.00 Film

documentar. 22.55 Teleserviciul

“Căutarea”. 0.30 “Destine feminine” (în

6.45, 16.00 “Totul va fi bine!”.

8.40 “Viaţa vede telor”. 9.40 “Lupta

extrasenşilor”. 12.10, 14.20 “Lupta

extrasenşilor”. 18.00, 22.00 Ferestre-

Nou tăţi. 18.30 T/s “Atunci

când suntem acasă”. 19.55, 0.55 “Anchetează

extrasenşii”. 22.35 “Detectorul

minciunii”. 23.35 “Unul pentru toţi”.

5.45 F/a “Unicul drum”. 5.55 “Adevărul vieţii.Profesiile”. 7.35 F/a “Cale întoarsă nuexistă”. 11.30, 5.25 “Probe

veridice”. 13.50 T/s “Detectivii”. 15.15 T/s “Kulaghin şi

partenerii”.

17.15 “Legendele anchetării penale”.

19.00, 4.30 Martorul. 19.30 F/a “Preotul” (2). 22.00 F/a “Dragonii-gemeni” (2). 0.00 F/a “Judecată

adevărată. Acţiune violentă”.

1.00 T/s “Dekster”-5 (3).

CCAANNAALLUULL ””UUCCRRAAIINNAA””

6.00, 7.00, 8.00, 9.00,15.00, 19.00 Eveni men -tele săptămânii. 6.50,7.15, 8.15 “Dimi neaţa cuUcraina”. 9.15 “Caleavedetelor”. 10.10, 19.45,5.00 “Aici, Ucraina!”.11.20 “Mistică reală”.

13.20, 15.30 T/s“Cneaghinea din “hruş-ciovcă”. 18.00, 4.30 T/s“Nu renunţa”. 21.00 T/s“Trepte spre ceruri”. 23.00Eveni men tele zilei. 23.30F/a “Contrabanda”.Profilactica.

6.00, 11.20 “Mistică reală”.7.00, 8.00, 9.00, 15.00, 19.00,1.15, 5.15 Eveni men tele să p tă -mânii. 7.15, 8.15 “Dimineaţa cuUcraina”. 9.15, 3.50 “Calea vede-telor”. 10.10, 19.45 “Aici,Ucraina!”. 13.15, 15.30, 21.00 T/s

“Trepte spre ceruri”. 16.10Spectatorul drept martor. 18.00,4.30 T/s “Nu renunţa”. 23.00Eveni mentele zilei. 23.30 T/s“C.S.I.:Locul crimei: Miami”-7.2.05 F/a “Contrabanda” (2).

6.00, 11.20 “Mistică reală”.7.00, 8.00, 9.00, 15.00, 19.00,1.15, 5.15 Eveni men tele să p tă -mânii. 7.15, 8.15 “Dimineaţa cuUcraina”. 9.15, 3.30 “Calea vede-telor”. 10.10, 19.45 “Aici,Ucraina!”. 13.15, 15.30, 21.00 T/s“Trepte spre ceruri”. 16.10

Spectatorul drept martor. 18.00,

4.30 T/s “Nu renunţa”. 23.00

Eveni mentele zilei. 23.30, 2.05

T/s “C.S.I.: Locul crimei: Miami”-7

(2).

6.00, 11.20 “Mistică reală”.7.00, 8.00, 9.00, 15.00, 19.00,1.15, 5.15 Eveni men tele să p tă -mânii. 7.15, 8.15 “Dimineaţa cuUcraina”. 9.15, 3.30 “Calea vede-telor”. 10.10, 19.45 “Aici,Ucraina!”. 13.15, 15.30, 21.00T/s “Trepte spre ceruri”. 16.10

Spectatorul drept martor. 18.00,

4.30 T/s “Nu renunţa”. 23.00

Eveni mentele zilei. 23.30 T/s

“C.S.I.: Locul crimei: Miami”-7

(2). 2.05 T/s “C.S.I.: Locul crimei:

Miami” (2).

6.00, 11.20 “Mistică reală”.6.10, 18.00 T/s “Nu renunţa”. 7.00,8.00, 9.00, 15.00, 19.00, 1.15Eveni men tele să p tă mânii. 7.15,8.15 “Dimineaţa cu Ucraina”. 9.15,4.30 “Calea vedetelor”. 10.10,19.45, 3.30 “Aici, Ucraina!”. 13.15,15.30 T/s “Trepte spre ceruri”.

16.10 Spectatorul drept martor.

21.00 F/a “Fericire familială”.

23.00 Eveni mentele zilei. 23.30,

2.05 T/s “C.S.I.: Locul crimei:

Miami” (2).

7.00 Eveni mente. 7.50Mistică reală. 9.45 T/s“Şi au sosit de pestetot...” (2). 13.20 T/s“Caut un bărbat” (2).17.10 T/a “Iluzia ferici-rii”. 19.00, 6.00 Eveni -men tele săptămânii.19.40, 5.50 Zece mi nu te

cu Premierul Ucrainei.

20.00 T/s “Iluzia ferici-

rii” (2). 22.00 F/a

“Fericire familială”. 0.00

T/s “Nu renunţa”. 4.00

“Calea vedetelor”.

CCAANNAALLUULL ””UUCCRRAAIINNAA””

5.50, 7.05 “Kids’ Time”. 5.55 Desene animate. 7.10 T/s “Prietenii”. 12.05 T/s “Tinerii însurăţei”. 16.50 Program distractiv. 18.00, 2.05, 3.05 “Alineatul”.

19.00 “Superintuiţia”. 20.15 F/a “Blonda în eter” (2). 22.10 T/s “Jocul tronurilor” (3). 0.20 F/a “Persoană foarte

periculoasă”. 4.00 “Zona nopţii”.

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02 “Locurile sfinte

ale Bucovinei”. 6.30, 9.30, 13.20, 3.10

“Expresul muzical”. 7.00, 10.00, 13.00, 16.00,19.00, 22.00 Noutăţi. 7.20, 10.20, 13.13, 16.13,

19.20, 22.20, 0.00 Pronosticul timpului.

7.25, 12.30, 13.50, 16.17Desene animate. 8.00 “Podiumul vieţii ei”. 9.00, 12.00, 23.00 Film

docu men tar. 10.25 “Bună dimineaţa,

Bucovină!” 11.20 “BUM-ul verde”. 14.00 “Istorii neinventate”.

14.30 “Paleta”. 15.00, 140, 4.40 “Iar muzica

răsună...”. 15.25 “Farmacia verde”. 15.30, 5.10 Telemeridiane. 16.30 “Mini-Mix”. 17.30 “Muzica”. 17.45, 20.30 “Sport-time”. 18.00, 21.00 “Studioul de

seară” (în limba română”. 19.30 Patria talentelor.20.00 Accentele. 20.45 “Basmul de seară”. 22.25 “Ora Patriei”. 22.55 Teleserviciul

“Căutarea”.23.52 Telecălătorii.0.10 Film artistic.

6.00 Imnul Ucrainei. 6.02 “Gânduri despre

cele sacre”. 6.30, 8.30, 9.30, 13.20, 1.40,3.10 “Expresul muzical”. 7.00, 10.00, 13.00, 16.00,19.00, 22.00 Noutăţi. 7.20, 10.20, 13.13, 16.13,19.20, 22.20, 0.00 Pronosticul

timpului.7.30, 12.30, 13.50 Desene

animate. 8.25 “Iar muzica răsună...”. 9.00, 12.00, 23.00 Film

documentar. 10.25 “Comori eterne”

(în limba română). 10.52, 16.17 “Noutăţi”

(în limba română).

11.05 “Pe unda muzicală”. 11.34, 16.30 Program

distractiv. 14.00 “Istorii neinventate”. 14.30 “Legătura”. 15.00, 1.40, 4.00 “Iar muzica

răsună...”. 15.25 “Farmacia verde”. 15.30 “Lecţii pentru părinţi”. 17.00 Patria talentelor. 17.30 “Accentele”. 18.00, 21.00 “Studioul A-3”. 19.30 Podiumul vieţii ei. 20.30, 3.40 Telemeridiane. 20.45 “Basmul de seară”. 22.25 “Ora Patriei”. 22.55 Teleserviciul

“Căutarea”. 23.52 Telecălătorii. 0.10 Film artistic. 2.10 Paleta.

TVA

6.00, 9.20, 19.30, 21.30, 23.30,3.30 Temele zilei. 6.20, 7.45, 9.45, 17.15, 19.55,21.55, 23.50, 3.55 Pronosticul

timpului. 6.25, 7.50, 9.50, 17.20, 20.00,22.00, 23.55, 4.00 Pronosticultim pului la staţiunile balneare. 6.30, 7.55, 9.55, 17.25, 20.05,22.05, 0.00, 4.00 Horoscop. 6.35, 9.15, 14.35, 15.50, 16.55,17.10, 22.10, 23.20,

4.10 Publi citate. 6.40, 8.30, 13.30, 17.00, 21.155.45 Despre basme. 7.10 Dimineaţa speranţelor. 7.40, 15.55, 22.15 “Ţările

lumii”. 8.00 “Ieşire există”. 9.10, 22.20 “Despre

legislaţie”. 12.00 “Noua sufragerie”. 12.10, 20.10, 0.05 “Doamna

Dragoste”. 13.00 “Investigaţie

jurnalistică”. 14.10 Politica. 14.40 “17 minute de adevăr”. 15.00, 2.30 T/s “Insula

enigmatică”. 16.00, 1.00 Dispoziţia.20.45 “Timpul schimbărilor”. 21.20 “Cafeneaua lingvistică”. 22.30, 5.00 T/s “Trauma”.

6.00, 7.45, 16.35, 19.30,21.25, 3.25 “Revista

presei”. 6.05, 7.50, 16.00, 19.35,21.30, 3.30 Temele zilei. 6.40, 8.25, 9.45, 17.15,19.45, 21.50, 23.45, 3.50

Pronosticul timpului. 6.45, 8.30, 9.50, 17.20,19.50, 21.55, 23.50, 3.55

Pronosticul timpului la staţiunile balneare.

6.50, 8.35, 9.55, 17.25,19.55, 22.00, 23.55, 4.00

Horoscop. 6.55, 8.40, 13.55, 16.55,17.10, 21.15, 22.05, 4.05

Publicitate. 7.00, 8.45, 14.30, 17.00,21.30, 5.40 Despre basme.

7.10 Dimineaţa spe ran ţelor. 7.40, 16.40, 21.20 Ţările

lumii. 9.00 “Tainele oraşului meu”.9.10 “Ieşire există”. 12.00, 19.40, 0.10 “Doamna

Dragoste”. 13.30 “Investigaţie

jurnalistică”. 14.00 “Aşa scrie Biblia”. 14.30, 2.30 F/a “Sărbătoarefamilială”. 16.45 “Despre legislaţie”. 19.30, 0.30 “Noua

sufragerie”. 20.30 “Politica”. 21.00 “17 minute de adevăr”. 22.30, 4.10 F/a “Jucăriipentru adulţi”.

6.00, 7.45, 9.15, 19.30, 21.25,23.25, 3.25 “Revista presei”. 6.05, 7.50, 9.20, 19.35, 23.30,3.30 Temele zilei. 6.30, 8.15, 9.45, 17.15, 22.05,4.05 Pronosticul timpului. 6.35, 8.20, 9.50, 17.20, 22.10,4.10 Pronosticul timpului lastaţiunile balneare. 6.40, 8.25, 9.55, 17.25, 19.55,22.00, 23.55, 4.00 Horoscop. 6.45, 8.30, 9.05, 13.55, 16.15,17.10, 21.20, 22.25

Publicitate. 6.50, 8.35, 14.30, 17.00,19.30, 21.30, 5.50 Despre

basme. 7.10 Dimineaţa speranţelor.

7.40, 16.25, 22.20 “Ţările lumii”.

12.00, 19.30, 0.30 “Doamna Dragoste”.

13.30 “Timpul schimbărilor”. 14.00 “Aşa scrie Biblia”. 14.30, 2.00 F/a “Sărbătoare

familială”. 16.00 Dispoziţia. 16.20 Despre legislaţie. 16.30 “Politica”.21.00 “Investigaţie

jurnalistică”.22.30, 3.50 Film artistic.

6.00, 7.45, 9.15, 19.30, 21.25,23.25, 3.25 “Revista presei”.6.05, 7.50, 9.20, 19.35, 21.30,23.30, 3.30 Temele zilei. 6.30, 8.15, 9.45, 17.15, 19.45,21.50, 23.45, 3.50

Pronosticul timpului. 6.35, 8.20, 9.50, 17.20, 19.50,21.55, 23.50, 3.55 Pronosticultimpului la staţiunile balneare. 6.40, 8.25, 9.55, 17.25, 19.55,22.00, 23.55, 4.00 Horoscop. 6.45, 8.30, 9.10, 14.05, 15.50,16.55, 17.10, 23.20, 4.10

Publicitate. 6.50, 8.35, 14.30, 17.00, 19.30,21.30, 5.45 Despre basme. 7.10 Dimineaţa speranţelor. 7.40, 15.55, 22.10 “Ţările lumii”. 9.00 “Taina oraşului meu”. 12.00, 20.10, 0.10 “Doamna

Dragoste”. 14.10, 23.00 “17 minute

de adevăr”. 15.00, 2.30 T/s “Insula

enigmatică”. 16.00, 1.00 Dispoziţia. 20.45 “Timpul schimbărilor”.

6.00, 7.45, 9.20, 19.35, 21.30,23.30, 3.30 Temele zilei. 6.25, 8.10, 9.45, 17.15, 19.55,21.55, 23.50, 3.50 Pronosticul

timpului. 6.30, 8.15, 9.50, 17.20, 20.00,22.00, 23.55 Pronosticul

timpului la staţiunile balneare. 6.35, 8.20, 9.55, 17.25, 20.05,22.05, 0.00, 3.50 Horoscop. 6.40, 8.25, 9.20, 14.05, 16.55,17.10, 21.05, 22.10, 23.20, 4.10

Publicitate. 6.45, 8.40, 14.30, 17.00, 21.10,5.45 Despre basme.

7.10 Dimineaţa speranţelor. 7.40, 15.55, 22.10 Ţările lumii. 8.30 “Despre legislaţie”. 12.00, 20.10, 0.10 “Doamna

Dragoste”. 14.10, 22.15 “Timpul

schimbărilor”. 15.00, 2.30 T/s “Insula

enigmatică”. 16.00, 1.00 “Dispoziţia”. 19.30, 21.25, 23.25, 3.25

“Revista presei”. 21.20 “Taina oraşului meu”. 22.30, 5.00 T/s “Trauma”.

6.00, 7.45, 9.20, 19.30, 21.30,23.30, 3.30 Temele zilei. 6.25, 8.10, 9.45, 17.15, 19.55,21.55, 23.50, 3.50 Pronosticul

timpului. 6.30, 8.15, 9.50, 17.20, 20.00,22.00, 23.55 Pronosticul timpului

la staţiunile balneare. 6.35, 8.20, 9.55, 17.25, 20.05,22.05, 0.00, 3.50 Horoscop. 6.40, 8.25, 9.20, 14.05, 16.55,17.10, 21.05, 22.10, 23.20,

4.05 Publicitate. 6.45, 8.30, 14.30, 17.00, 21.10,5.45 Despre basme. 7.10 Dimineaţa speranţelor.

7.40, 15.55, 22.10 Ţările lumii. 9.10, 14.00 “Despre legislaţie”. 12.00, 20.10, 0.10 “Doamna

Dragoste”. 14.10, 22.15 “Investigaţie

jurnalistică”.15.00, 2.30 T/s “Insula

enigmatică”. 16.00, 1.00 “Dispoziţia”. 20.45 “Timpul schimbărilor”. 21.20 “În interior”.22.30, 5.00 T/s “Trauma”. 4.15 “Anatomia culturii”.

6.00, 7.45, 9.20, 19.30, 21.30,23.30, 3.30 Temele zilei. 6.25, 8.10, 9.45, 17.15, 19.55,21.55, 23.50,

3.50 Pronosticul timpului. 6.30, 8.15, 9.50, 17.20, 20.00,22.00, 23.55, 4.00 Pronosticul

timpului la staţiunile balneare. 6.35, 8.20, 9.55, 17.25, 20.05,22.05, 0.00, 4.00 Horoscop. 6.40, 8.25, 9.20, 14.05, 16.55,17.10, 21.05, 22.10, 23.20, 4.05

Pub li citate. 6.45, 8.30, 14.30, 17.00, 21.00,

5.45 Despre basme. 7.10 Dimineaţa speranţelor. 7.40, 15.55, 22.10 Ţările lumii. 9.10, 14.00 “Cafeneaua lingvistică”. 12.00, 20.10, 0.10 “Doamna

Dra goste”. 14.10, 22.15 “Timpul schimbărilor”. 15.00, 2.30 T/s “Insula

enigmatică”. 16.00, 1.00 Dispoziţia. 21.00 “Investigaţie jurnalistică”. 21.20 “Despre legislaţie”. 22.30, 5.00 T/s “Trauma”. 4.15 “Anatomia culturii”.

LUNI, 8.02.2016

CCAANNAALLUULL ””UUCCRRAAIINNAA”” CCAANNAALLUULL ””UUCCRRAAIINNNAA””CCAANNAALLUULL ””UUCCRRAAIINNAA”” CCAAANNAALLUULL ””UUCCRRAAIINNAA””

CCAANNAALLLUULL ””UUCCRRAAIINNAA””

NTNNTN

NTNNTN

NTNNTN

STB STB

STB

STB

STB STB

TVA TVA

TVA

TVATVA

TVA

CANALUL NoUCANALUL NoU

CANALUL NoUCANALUL NoU

CANALUL NoU

CANALUL NoU

ICTVICTV

ICTV

ICTV

ICTV

ICTV

TRK “BUCoVINA” TRK “BUCoVINA”

TRK “BUCoVINA”

TRK “BUCoVINA”

TRK “BUCoVINA”TRK “BUCoVINA”

INTERINTER

INTER INTER

INTER

INTER

CANALUL “1+1”CANALUL “1+1”

CANALUL “1+1”

CANALUL “1+1”

CANALUL “1+1” CANALUL “1+1”

TVU I TVU I TVU I TVU ITVU I TVU I

CANALUL“1+1”

7.00, 15.00, 19.00, 2.10Eveni men tele să p tă mânii.7.10 “Calea vedetelor”. 9.00“Academia culinară a lui O.Suhanov”. 10.00, 22.20 T/s“Eu voi trăi”. 13.50, 15.20T/s “Şi au sosit de peste

tot...” (2). 17.50, 19.40 T/s

“Caut un bărbat”. 2.50 T/s

“C.S.I.: Locul crimei: Miami”

(2). 4.10 “Mistică reală”.

Page 9: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 9De la lume adunate

La vârsta ei de 36 de ani a trecut prinmari momente de deznădejde. A pierdutdoi copii unul după altul. Cel mai mare,Nelu, a murit în ziua în care a împlinit treiani şi trei luni, sfârtecat de câinele vecin-ului. Al doilea, Irinel, a închis ochişorii ladoi ani şi jumătate strivit de roţile unuiautomobil în timp ce s-a repezit după ominge care zburase la şosea de peterenul de joacă. Şi asta încă nu e tot.

Cu toate astea, jalea şi durerea nuau doborât-o. A găsit puteri să se ridiceîn picioare şi să meargă mai departe.Toţi prietenii şi cunoscuţii spun căaceastă femeie e o comoară, o minune.Are ceva ce o deosebeşte de altele. Ştiesă fie şi femeie, şi doamnă. Pune sufletşi pasiune în tot ce face. Este un izvorviu de dragoste şi acasă, şi la serviciu.

Când te loveşte dragosteaîn moalele capului, uiţi detoate pe lume

S-a născut la ţară într-o familie cumulţi copii. A fost o copilă chinuită, carea muncit mult de mititică. Pentru părinţi aavut şi are numai cuvinte de admiraţie.Era în anul doi la colegiu când a aderatla un partid politic. Acolo avea să ocunoască pe mama viitorului său soţ,care era lider de partid. Hărnicia şi pri-ceperea cu care eleva se descurca aufăcut-o îndată remarcată de doamnalider. Peste câteva luni, femeia i-a făcutcunoştinţă cu fiul său,Valeriu, de 27 deani, care lucra jurist în administraţiapublică locală şi care făcea parte dinacelaşi partid. Carolina avea atunci 16ani. Băiatul s-a îndrăgostit orbeşte de eala prima vedere. Chiar dacă avea o alurăde lord, fata nu nutrea pentru el decâtsentimente de prietenie. Era legată de eldoar prin activitatea politică ce o făceauîn comun. Valeriu i-a zis „te iubesc!”foarte repede, iar ea a tăcut. Au făcutcunoştinţă în octombrie şi abia în lunamai Carolina a încercat primii fiori dedragoste. Atunci a cerut-o Valeriu încăsătorie. Erau în campania electorală.Fata nu ştia ce să facă. Când s-a dusacasă la părinţi ca să-şi prezinte mirele,părinţilor li s-a părut că glumeşte. Pentrucă ori de câte ori maică-sa aducea vorbade căsătorie, ea o întrerupea, zicându-ică, până la 29-30 de ani, mai este timp.

Dar când te loveşte dragostea înmoalele capului, uiţi de toate pe lume şide faptul că ţi-ai propus ca până la 30 deani să nu te măriţi.

Până la urmă, părinţii i-au bine -cuvântat şi, de voie-de nevoie, au căzutde acord ca să facă nunta în octombrie.Au avut o nuntă foarte frumoasă şifoarte reuşită. Marea parte de cheltuielişi-au asumat-o părinţii mirelui, pentru căau văzut că cuscrii lor o duc destul degreu.

Dramele şi suferinţelenu i-au ocolit

Cu banii câştigaţi la masa mare şi cuun credit luat de la o bancă, imediatdupă nuntă, şi-au cumpărat o casădestul de drăguţă. În ungheraşul lor,proaspeţii însurăţei au înţeles şi maimult câtă nevoie aveau unul de celălalt.Ore în şir discutau fără întrerupere, sesprijineau reciproc tot timpul şi segiugiuleau ca doi hulubaşi. Ţin să văspun că, după terminarea colegiului,Carolina a fost angajată la Direcţiaeconomie şi finanţe a Consiliuluiorăşenesc şi îşi făcea studiile cufrecvenţă redusă la facultate. Între timp,la un interval de doi ani, li s-au născutcei doi copii. Odată cu venirea lor pelume, niciodată în casa lor nu se ridicavocea. Vorba era spusă pe tonul blajin alînţelepciunii. Frumos era acasă, frumosşi la locul de muncă. În zilele de odihnă,aveau mereu casa plină de oaspeţi.Râdeau, glumeau, povesteau, încer -când să evite discuţiile pe subiectepolitice. Aşa conveniseră ca acasă să nuvorbească de politică. Ce mai atâtavorbă, treceau prin viaţă cu eleganţă şibucuriile îi însoţeau. Dar dramele şisuferinţele nu i-au ocolit.

Aşa cum vă spuneam, Carolina apierdut unul după altul cei doi copii.Durere fără margini, întrebări fărărăspuns. Peste trei ani, când rana dinpiept părea că se închide parţial, în ziuaîn care au împlinit zece ani de căsnicie,altă nenorocire s-a abătut asupraacestei familii. În timp ce sărbătoreauevenimentul împreună cu prietenii lor laun grătar, Valeriu s-a înecat cu obucăţică de carne şi a murit imediat.

Lacrimile din ochii ei nu mai conteneau

În şemineu trosnesc lemnele, iar pemasă lângă candela aprinsă abureştecafeaua din ceştile noastre. Cu ochii înlacrimi, Carolina rememorează cele maicumplite, dar şi cele mai fericite clipe dinviaţa ei. Odată cu cafeaua sorbim fiecarecuvânt al acestei femei încercate desuferinţă, dar sigură pe sine:

– Este deosebit de greu să-ţi petrecicopiii la cimitir. Cred că e cea maiîngrozitoare durere. Însă şi mai cumplită afost durerea când a plecat din aceastălume Valeriu. Strigam de nu mai aveamglas: „Doamne! Cu ce ţi-am greşit de mi-ailuat mai întâi copiii, iar acum şi soţul?!”…Am avut un soţ de o frumuseţe răpitoare,cu sufletul ca pâinea cea caldă. Mi-aurămas în minte privirea, ochii lui luminoşidin dimineaţa acelei zile. Venise cu unbuchet mare de trandafiri albi…

În ziua înmormântării, biserica a fostneîncăpătoare pentru cei veniţi să ne fiealături. Oamenii au mers până la cimitir şiau stat până la final, deşi a plouat tottimpul. Zile şi nopţi în şir după aceealacrimile din ochii mei nu mai conteneau.Vroiam să mor. Îmi ziceam că atunci cândporumbelului îi moare prietena, moare şi el.Dar Dumnezeu a făcut aşa ca strigătulmeu de jale să nu mă doboare. La o lunădupă moartea lui Valeriu, aveam să aflu căsunt însărcinată. Atunci am alungat toategândurile negre şi am început să-mi umplutimpul cu lucruri frumoase”.

Râvnă de armonie şi de frumos

Carolina este o gazdă bună, ofemeie primitoare. Ne-a primit în casa eica pe niște regi. Plină de viaţă şi desperanţă îl creşte cu dragoste şi maregrijă pe Victoraş, care are acum şaseani. Spune că rolul de mamă e unuldintre cele mai frumoase în viaţa uneifemei. Pe lângă ambiţie, seriozitate,simţul umorului, are această femeie ochemare şi o vocaţie – de a-i întindemâna celui suferind. Darnică şi miloasăprin naştere, e gata oricând să ajute peorfani şi sărmani. O face cu şi mai multătragere de inimă de când i-a spus unmare duhovnic că prin rugăciune şimilostenie îşi va ocroti copilul de toaterelele.

Continuă să lucreze la locul vechi,dar îşi găseşte liniştea şi echilibrul într-omulţime de proiecte sociale în care seimplică cu tenacitate de câţiva ani. Şizilele trec pe rând, una câte una, cuamintiri, iubire, zâmbet, rugăciune şi onecontenită râvnă de armonie şi frumos.

Pagi nă rea li za tă de Dumitru VERBIȚCHI

BANCURI

Un cuplu merge la munte:Ea:

- Iubitule, peisajul ăsta mă lasă mută.El:

- Perfect, punem cortul aici.

Un pasager oprește un taxi, dorind să sedeplaseze spre autogară. Taximetristul s-adovedit a fi cel mai fericit. Conducea un logangalben, fluiera și zâmbea încontinuu. Într-unfinal zice:

- Îmi iubesc meseria. Mă doare la bască,n-am șefi, nu îmi spune nimeni ce să fac.

La care pasagerul:- Fă dreapta aici.

Viitoarea soacră îşi întreabă viitorul ginere:- Am auzit că i-ai făcut fiicei mele o cerere încăsătorie.

- Da, e adevărat, răspunde tânărul.- Cum de nu m-ai întrebat pe mine înainte?- Păi nu am ştiut că mă iubiţi şidumneavoastră.

Vine un tip la Poliție să facă o reclamație.Ofițerul de serviciu se interesează:

- Ce s-a întâmplat? Vă văd nervos și obosittotodată.

- Păi cum să nu fiu. Un nenorocit cu omască m-a tăiat cu cuțitul și mi-a luat toți banii.

- Imi pare rău, domnule, raspunse polițistul,

dar nu putem aresta un medic-chirurg.

Reporterul întreabă o bătrână pe stradă:- Pe cine o să votaţi la alegerile locale?- Pe primar, maică, pentru că mi-a dat o pungăcu de-ale gurii.

- Bine, dar de ce nu-l votaţi pe adversarullui, care ar putea să facă mai multe pentrudumneavoastră?

- Păi o să-l votez, maică, când o să fieprimar.

O femeie trebuia să treacă noaptea princimitir, însă îi era frică.

Deodată vede un tip care venea în întâmpi-nare şi-l roagă s-o conducă. Merg împreună,discută deschis, omul spune bancuri, femeiarâde. La un moment dat, femeia spune:

- Ce bărbat amuzant sunteţi!- Să mă fi văzut când eram în viaţă!

Un șofer intră într-un atelier auto,împingându-și mașina cu ultima suflare. Îispune mecanicului:

- Nu știu de ce naiba nu mai pornește. Nucred că e din cauza bujiilor că le-am scos ieri.

- Pe dumneavoastră v-am văzut foarte des!– îi zice judecătorul acuzatului. De câte ori ațimai fost condamnat?

- Niciodată, domnule judecător! Eu suntportarul de la clubul streaptease.

- Cred că a fost o eroare arestarea dumita-le, deoarece nu văd nici un element de crimă.

„Vroiam să mor. Îmi ziceam că atunci când porumbelului îi moare prietena, moare şi el”

Cu dulce, cu amar, viaţa mergemai departe

Carolina e o femeie de o bunătate extraordinară.Dacă întâlneşte un om cerşind pe stradă, îl ia demână şi îl duce într-o cantină sau restaurant, îlaşază la masă, oferindu-i un ceai şi ceva demâncare. Îi este milă de un căţel sau pisicabandonat. Are permanent acasă motănaşi şi căţei

pe care îi culege din diferite locuri ale oraşului.

Page 10: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

10

În anul 1994 s-a prezentat laColegiul muzical „Isidor Vorob -chievici“ din Cernăuţi, unde a fostprimit direct în anul doi. La colegiuprofesoara Silvia Maksymenko i-aînlesnit accesul la încă o octavă,așadar avea un diapazon de douăoctave.

În toamna anului 1996 a pășitpra gul Academiei Naționale demuzică din Kiev. Ca îndrumător l-aavut pe profesorul Vladimir Timohin,un tenor renumit la timpul său, unsufletist adevărat care ținea foartemult la studenţii săi.

La Kiev a înțeles cu adevărat ceînseamnă belcanto. Acolo a început săînvețe stilurile de interpretare italian,rusesc și altele.

În anul 2004 tânărul Marian aparticipat la Concursul internaționalde vocaliști „Moniuszko“ din Var -șovia. La al treilea tur al ediției dinanul acela a asistat directorul Opereide Stat din Viena, maestrul IoanHolender. Acesta a fost norocul lui celmare, directorul Operei de Stat dinViena, maestrul Holender, originardin Timișoara, i-a oferit premiulspecial și l-a invitat la Viena.

În ultimii 50-60 de ani este

primul dintre bucovineni care a ajunspe scena Operei de Stat din Viena șiaceasta îl obligă să fie un tenor bun,să lase o urmă în arta interpretativă,să-și facă un nume, să promovezenumele Bucovinei, ceea ce o face cusucces.

Vă amintim că recent, în cadrulproiectului „Vedetele ucrainene deoperă în lume“, în partitura lui Calafadin opera „Turandot“ de J. Puccini pescena Operei Naționale a Ucrainei dinKiev a evoluat solistul Operei dinViena, tenorul Marian Talabă. El aredat personajul în maniera proprie,fiind aplaudat îndelung.

Mihai Trăistariu esteunul dintre artiștii

români care a reușit săajungă pe scenaConcursului Eurovision. Înanul 2006 a plasat Româniape locul al patrulea cu melo-dia „Tornero”. Tot el estecel care a criticat durprestația trupei „Voltaj” laediția de anul trecut a con-cursului muzical. Tocmai deaceea, Trăistariu vrea să ledemonstreze colegilor lui debreaslă că România poatecâștiga marele premiu laEurovision. Mai mult decâtatât, artistul este dispus săfacă orice pentru a ajungepe primul loc, inclusiv sacri-ficii financiare extreme.

„Participarea mea la Eurovisionîn acest an e sigură. M-am mobilizatcu toate forțele și merg înainte. Dinseptembrie 2015, pregătesc piesa înengleză “Paradisio”, compusă demine, Robby G. și Dumi Pădure, de10 ori mai bună decât “Tornero”,pentru care am filmat deja video-clipul”, a declarat artistul.

Mai mult, Trăistariu a făcutinvestiții serioase pentru câștigareaacestui premiu. „Am trecut de25.000 de euro, dar nu cred că erelevant... Sunt capabil să-mi vând şicasa numai să câştig Euro vi sionul.Ruslana din Ucraina, de exemplu,când a câştigat, şi-a vândut locuinţasă poată investi în promovare. Bine,nu e cazul meu, dar, dacă trebuie,faci toate sacrificiile”, a explicat el.

Ceea ce l-a determinat să seînscrie, din nou, în concurs, au fost,spune el, anumite „semne”. „M-amjucat cu zodiacul european şichinezesc, iar la Săgetător şi laDragon se spune că 2016 e anulmeu. O dată la 12 ani revine un anfavorabil carierei, când vei fi în vârfindiferent de bariere. M-a influenţatpuţin. În plus, am şi visat printoamnă că am câştigat Eurovisionul.Aceste semne m-au mobilizat şi m-au încurajat”, a mărturisit Trăistariu.

De data aceasta, artistul are și oarmă secretă. Mihai spune că ceea cel-a ținut departe de primul loc înanul 2006 a fost lipsa unui spectacol

pe măsura melodiei. De aceea, anulacesta pentru show-ul pe care și-ldorește, cântărețul va cotiza dinbuzunarul personal: „Deja am filmatclipul, care a costat 15.000 de euro şiva fi de nivel internaţional, pentru căvoi lansa noul album în străinătate.Voi achita eu show-ul, costumele,totul... Proiectul e deja gândit cu oechipă internaţională de 25 despecialişti, ştiu deja ce am de făcut,cum va fi show-ul... se construieştedeja un decor. Videoclipul are loc încosmos, cu nave spaţiale şi totul eieşit din tipare”.

Cât despre mesajul pe care îltransmite melodia, Mihai Trăistariuspune că este „perfect pentru vre-murile actuale”, fiind chiar opoveste de iubire, dar care are unsubstrat mai profund. „În povesteapiesei, alerg prin Univers dupăParadisio. O descopăr pe planeta ei,liniştită şi îmi găsesc fericirea,liniştea şi pacea. Mesajul e desprecăutarea iubirii şi a sensului vieţii”,a explicat el.

La Cernăuți aufost aprinse

lumânări înmemoria solistuluiFormaţiei„Skreabin“, AndreiKuzmenko, carepentru totdeauna varămâne în inimilenoastre.

Omul vine pe pă mântsă trăiască, să iu bească,să zidească, să dea viaţă şisă lase urme adâ nci,pentru că viaţa omului continuă înfaptele lui, în copii… şi în me moriapurtată în suflet de cei care i-au fostdragi şi de cei care cu recunoştinţăpronunţă numele lui. Un asemeneaom а fost Kuzma Skreabin, inimacărui a încetat să bată cu un an înurmă, la 2 februarie, şi а cărui numetrezeşte în inimile rudelor apropiate,prietenilor şi tuturor fanilor doar senti-mentul de profund respect pentrusufletul lui mare, pentru faptele salenobile, pentru viaţa, care deşi a fostscurtă, а fost trăită cu demnitate...Avea doar 47 de ani şi o maredorinţă de a trăi. Pe parcursul scurteisale vieți a lansat două albume muzi-cale, circa 70 de clipuri video, a scriscâteva cărți, a jucat roluri de film, aînființat un post de radio prin Internet,a avut multe proiecte interesante. Toţiîi simt cu mare durere lipsa şi îl plâng

mereu, căci au rămas doar cuamintirile despre o persoană energică,veselă și creativă. Accidentul din 2februarie 2015 a fost un adevărat șoc, otragedie pentru mulți ucraineni din țarăși din străinătate. Cu mare durere ceicare-l iubeau îi simt lipsa şi-l plângmereu.

În memoria artistului ucraineanAndrei Kuzmenko în Ucraina au fostorganizate un șir de manifestăricomemorative. În Piața Centrală aorașului nostru au fost aprinselumânări întru pomenirea muzi can -tului.

Faptul că Andrei Kuzmenko a fostun artist ucrainean renumit, confirmănu numai armata numeroasă de fani,noii soliști ai Formaţiei „Skreabin“,care continuă activitatea prede ce -sorului, dar și propria moștenire lăsatăde el, care chiar și după moarte esteactuală.

Joi, 4 februarie 2016

► Din nou la Eurovision

Pagină realizată de Cristina GostiuC

Meridiane culturale

BucovineanulMarian Talabă, tenor la Opera de Stat din Viena – renumit în toată lumea

Marian Talabă s-a născut în satul Cupca, raionulHliboca, regiunea Cernăuți, într-o familie demuzicanți. În anul 1984 a pașit pragul clasei

întâi la Şcoala din Cupca și în anul 1992 a absolvit nouăclase, școala medie incompletă. După tentative nereușitede a intra la vreo școală din oraș pentru a învața încontinuare muzica, a hotărât totuși să urmeze clasa azecea și a unsprezecea, adică să absolve școala medie,pentru ca între timp să se pregătească mai serios demuzică. Solistul de operă își aminteşte că la toatefestivalurile de artiști amatori, la seratele muzicaleîntotdeauna era prezent și trebuia să cânte. Aceastăpractică i-a dezvoltat foarte mult auzul muzical șitalentul, a fost o practică benefică și pentru voce. Aînțeles acest lucru mai târziu, când a ajuns cântăreț deoperă.

Eveniment care şi-a câştigat un anumit renume pe scena muzicală europeană

Nume real: MihaiTrăistariu * Data nașterii: 16.12.1979(36 ani) * Zodia: Sagetător * Locul nașterii: PiatraNeamţ * Status marital: necăsătorit* Înălțime: 1,71m *Culoarea ochilor: verzi *Culoarea părului: blond *Hobby-uri: muzica, sportul,şahul * Educație: Colegiul Națio nal“Petru Rareș”, Piatra Neamț,matematica-fizica; Facu l -tatea de Matematică „AL.I.CUZA“, Iași

Un an fără

andrei KUzmenKo

Page 11: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 201611Oaspeţii noştri

La finele săptămânii trecutevechea urbe cernăuţeană a fostvizitată de trei tineri interpreţi demuzică populară veniţi tocmai dela Bucureşti. E vorba de îndrăgiţiişi talentaţii solişti – Georgel Nucă,Marian Vijoi şi bucovineanul nos-tru drag – Ilie Caraş, interpreţi atâtde mult aşteptaţi şi iubiţi de publi-cul cernăuţean. „Nu ne-am aştep-tat să găsim la Cernăuţi un publicatât de minunat, care ne-a întâm-pinat cu flori, lacrimi de bucurie şimulte aplauze. Un public pe careni-l dorim întotdeauna să-l avemoriunde ne ducem în lume”, audeclarat interpreţii noştri dragi întimpul aflării la Cernăuţi.

Deşi timpul le-a permis să steaîn frumoasa Bucovină doar douăzile, acestea însă au fost plinepână la refuz, având un programbine stabilit: emisiuni de radio şiTV, conferinţe de presă, întâlniri cupublicul etc.

Itinerarul în nordul Bucovinei aîndrăgiţilor interpreţi GeorgelNucă, Marian Vijoi şi Ilie Caraş aînceput cu participarea lor în directla postul de radio Cernăuţi, lansatla 1 decembrie 2015 cu sprijinulDPRRP, care emite 24 de ore din24 în limba română, unde a dialo-gat cu gazdele emisiunii „Întâlniride suflet“, răspunzând la întrebări-le ascultătorilor români de pretu-tindeni, iar la orele 12.30 interpre-ţii noştri dragi au susţinut o confe-rinţă la Centrul de presă„Libertatea Cuvântului“ din oraşulCernăuţi, la care au participat unnumăr mare de jurnalişti românidin nordul Bucovinei, care s-auinteresat de viaţa şi activitateainterpreţilor, dar şi de un potenţialmod de colaborare între postul deteleviziune TVH, unde activeazăcunoscutul realizator de emisiunifolclorice Georgel Nucă, şi postulde televiziune Bucovina dinCernăuţi (redacţia română), dar şidespre susţinerea şi promovareavalorilor culturale româneşti dinnordul Bucovinei în cadrul festiva-lurilor folclorice şi a emisiunilormuzicale televizate din România.

La radio „Bucovina” interpreţiide muzică populară Georgel Nucă,Marian Vijoi şi Ilie Caraş au discu-tat timp de aproape o oră cuascultătorii români de pretutin-deni, în special, cu prietenii cânte-cului românesc din regiuneaCernăuţi, care, într-un număr foar-te mare, au participat la emisiune,salutându-i pe interpreţii dragi şimulţumindu-i lui Georgel Nucăpentru frumoasele emisiuni pecare le realizează în fiecare sâm-bătă şi duminică la TVH, emisiunicare sunt urmărite cu multă plăce-re în fiecare casă de români din

nordul Bucovinei. Datorită acesteiemisiuni, Georgel Nucă şi prieteniilui de cântec s-au convins încă odată cât de mult sunt aşteptaţi şiapreciaţi de publicul român dinUcraina.

Sărbătoarea cântecului româ-nesc la Cernăuţi, care i-a avut ală-turi pe Georgel Nucă, Marian Vijoişi Ilie Caraş, a continuat laRestaurantul „Bucureşti” din inimaoraşului Cernăuţi, unde junimeacernăuţeană şi Centrul CulturalRomân „Eudoxiu Hurmuzachi” auorganizat o frumoasă întâlnire aîndrăgiţilor interpreţi cu publiculromân din regiunea Cernăuţi, cares-a adunat într-un număr impre-sionant de mare. Tineri şi vâr-stnici, oameni simpli, dar şi repre-zentanţi ai elitei româneşti auvenit la izvoarele cântecului româ-nesc să-i asculte pe aceşti minu-naţi purtători ai tezaurului folcloric,care ştiu prin cântecul lor săunească inimile noastre, inimileromânilor de pretutindeni.

Oaspeţii dragi au menţionat căîşi doresc foarte mult ca în primă-vara acestui an să organizeze laCernăuţi un spectacol de muzicăpopulară cu participarea celor maiîndrăgiţi interpreţi de folclor dinzona Cernăuţiului, din România şiRepublica Moldova, deoarecepublicul cernăuţean, românii deaici merită să-i cunoască şi să seîntâlnească, să-i asculte la ei acasăcântând pe acei interpreţi demuzică populară, care pun preţ pevaloare, talent şi profesionalism.

În seara zilei de 6 februarie,începând cu orele 20.00, GeorgelNucă va organiza o „Petrecereromânească” la TVH, unde îi vaavea invitaţi pe interpreţii de muzi-că populară din Bucovina şiBasarabia. Şi tot în acea emisiuneîndrăgitul realizator de emisiunifolclorice şi interpret de muzicăpopulară, Georgel Nucă, vapovesti telespectatorilor desprevizita lui la Cernăuţi, despre româ-nii din nordul Bucovinei şi despre

acest public minunat şi acel numărfoarte mare de telespectatori pecare-i are Televiziunea TVH dinBucureşti în regiunea Cernăuţi.„Pentru un asemenea public cumsunteţi Dumne avoastră, româniidin regiunea Cernăuţi, aş faceorice, aş munci şi mai mult, ore înşir, ştiind că rodul muncii noastreeste leac pentru sufleteleDumneavoastră”, a declarat ladespărţire Georgel Nucă, care apromis că va reveni cu siguranţă laCernăuţi, un oraş plin de istorie,cultură şi civilizaţie.

Vitalie ZÂGREA

Fotografii de Nicolae HAUCĂ

Nici nu ştiau cât de mult sunt iubiţi de românii din Cernăuţi

Bucovina întotdeauna a fost uncolţ de rai pe acest pământ. Afost şi rămâne pentru că în sufle-tele oamenilor noştri dragi se

păstrează încă acel fir de dor al limbiiromâne, al cântecului strămoşesc. Cei carevin pentru prima dată în dulcea şi frumoa-sa Bucovină se îndrăgostesc de ea şi plea-că însoţiţi de fiorul nostalgiei după acestelocuri minunate şi oameni cu suflet mare.

Page 12: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 Diverse12

BERBECUL. Se pare că începi săptămânacu o mulţime de idei gata de pus în aplicare; atâtdoar că nu toţi cei din jur pot ţine pasul cu tine.Pot interveni probleme în ceea ce priveşte comu-

nicarea şi instrumentele media – în special în primazi a săptămânii. La serviciu e necesar să foloseşti tactici într-o manieră cât se poate de diplomatică, deoarece la numaicâteva zile ulterior vei întâlni oameni care nu vor cunoaştelimite în ceea ce priveşte puterea. Ai mari şanse să primeşticeea ce oferi. Armonia în cuplu nu-ţi va lipsi, in ultima zi a săp-tămânii.

TAURUL. Bine ar fi dacă nu te-ai lăsa influen-ţat de ideile venite din alte sisteme culturale.Indicat este să rămâi fidel propriei filosofii de

viaţă. Cheltuielile sunt de evitat în această săptă-mână, cu toate că în această perioadă poţi încasa

mici sume de bani, dar sigure. Pasiunea existentă în cuplu teva face să te simţi în al nouălea cer. Curajul nu-ţi va lipsi înultima zi a săptămânii, încearcă să nu exagerezi…

GEMENII. Favorizate sunt călătoriile în afaraţării, excursiile în locuri exotice. Orice responsabi-litate îţi vei asuma în această săptămână, asigu-ră-te că aceasta poate fi onorată. Este o perioadă

excelentă pentru a decide ce strategie doreşti săurmezi pentru dezvoltarea ta proprie. Atragi de partea ta per-soanele de care ai nevoie în procesul tău de învăţare; opti-mismul nu-ţi lipseşte, indicat fiind să nu duci la extrem aceas-tă calitate, devenind naiv.

RACUL. Sunt posibile dispute la locul demuncă sau în cazul parteneriatelor de afaceri.Vestea bună este că această influenţă nu durea-ză mult. Este o perioadă în care s-ar putea să fii

nevoit să te afli departe de persoana iubită. Este osăptămână potrivită în cazul în care vrei să închei un proiect.Păstrează calmul şi nu intra în conflicte, deoarece nu-ţi va fideloc de ajutor, în condiţiile în care trebuie să te aperi.

LEUL. Soluţiile venite din exterior nu par a fi foartefavorabile pentru tine şi pentru starea ta de bine.Important este să te ocupi de sănătatea ta. Vei

începe să-ţi dai seama care sunt lucrurile care cuadevărat îţi sunt de folos. În ultima zi a săptămânii

este posibil să fii provocat de cei din familie (poate chiar depersoana cu care te-ai căsătorit) şi reacţiile bruşte, impulsive,pe care le poţi avea să-ţi aducă mai multă nefericire decât îţiimaginezi.

FECIOARA. Comunicarea cu cei apropiaţi arputea avea de suferit în această săptămână. Deasemenea, va trebui să fii precaut la felul în carefoloseşti aparatele electrice şi electronice, în prima

zi a săptămânii. Faci ceea ce-ţi doreşti, fără a daexplicaţii celor din jur. Preferabil este să nu te cerţi cu per-soana iubită în ultima zi a săptămânii, doar de dragul de aarăta cine este şeful.

BALANŢA. Se pare că vei avea de dat expli-caţii fie unei persoane de sex feminin din cadrulfamiliei tale, fie persoanei iubite sau celei cu careai ales să te asociezi într-un mic proiect. Cuvintele

spuse la mânie nu-ţi vor aduce vreun beneficiu, nicialegerile făcute în pripă. Este posibil să-ţi doreşti libertate tota-lă în ceea ce priveşte persoana iubită. Este posibil să pierzimai mult decât te aştepţi. Se pare că pentru tine este o săp-tămână a eliberării; dar numai de tine depinde preţul pe careeşti dispus să-l oferi.

SCORPIONUL. Prima zi a săptămânii este o ziexcelentă pentru a rămâne... tăcut. Răneşti foar-te uşor cu ceea ce spui şi nu va fi deloc în avan-tajul tău. Este o perioadă în care poţi transforma

cu uşurinţă orice este negativ în ceva bun. Suntavantajaţi cei care lucrează într-un domeniu de creaţie. Întâl-neşti oameni dispuşi să-ţi fie alături în perioade nu prea bunepentru tine.

SĂGETĂTORUL. Probabil că vei fi nevoit săîncepi săptămâna, cheltuind fie pentru micile taleplăceri, fie pentru copiii tăi, fie pentru ceva ce aipromis şi acum trebuie să îndeplineşti. Riscurile şi

speculaţiile nu sunt favorizate în prima zi a acesteisăptămâni. Se pare că nu vor lipsi din viaţa ta de zi cu zi pro-vocările, venite prin intermediul celor care-ţi cunosc slăbi-ciunile. Va trebui să găseşti o cale de mijloc, fiind indicat sănu cedezi presiunilor.

CAPRICORNUL. Foloseşte ideile pe care leai în prima zi a săptămânii într-un mod con-structiv, mai ales dacă acestea sunt legate defamilia ta. De evitat discuţiile în contradictoriu cu

acea persoană din familie care are cea mai multăautoritate asupra ta. Acum poţi duce la bun sfârşit ceva cede mult timp ai început. De asemenea, este o zi favorabilăsemnării unui contract, ale cărui efecte vor dura termenlung. Se pare că nu este o perioadă în care să fii preasociabil.

VĂRSĂTORUL. Ai putea să faci anumiteinvestiţii financiare pe care le pui la cale. O săp-tămână în care inspiraţia nu-ţi lipseşte, nicicapacitatea de a face cele mai bune alegeri pe

termen lung. O perioadă excelentă pentru a acţio-na în acest sens. Şi la serviciul pe care îl ai lucrurile mergfoarte bine, deşi volumul de muncă pare a fi cu mult maimare. De asemenea, este bine să te ocupi de imaginea ta,îmbunătăţind tot ceea ce poate fi modificat. Nu-ţi negaemoţiile şi sentimentele pe care le ai.

PEŞTII. Evită să-ţi investeşti resursele înfuncţie de felul cum te sfătuiesc prietenii. Vamai trece ceva timp până să ai la îndemână

toate mijloacele pentru a pune în aplicare con-ceptele la care te gândeşti. Pragmatismul de care dai dova-dă îţi va fi de mare ajutor în ultima zi a săptămânii. Evident,de preferat este să nu le faci jocul, păstrându-ţi energia pen-tru ceva mult mai frumos.

888 ... 000 222 --- 111 444 ... 000 222 ... 222 000 111 666

HH oo rr oo ss CC oo PP

LUNI, 8 FEBRUARIE 7.00., 11.45. Teleshopping. 8.10.,

13.20., 2.20. Arta fericirii. 9.20., 17.50.,21.50., 2.00. Cartea cea de toate zilele.9.30. Misterele istoriei. 10.00. “Muncamurdară din paradis”. 11.00., 17.00. T/s“Legea lui Doiyle”. 12.00., 0.00. La fix.13.00., 21.40. 5 minute de istorie. 13.10.,2.10. Jurnal de secol. 14.30. Culturaminorităţilor. 15.00., 18.00., 4.20. Telejur -nal. 16.00., 5.00. Ieri–Azi–Mâine. 19.00.“Furtuni în strâmtoarea Magellan”. 20.10.Teatru TV. 22.00. Ora de ştiri. 23.10. T/s“CSI: Crime şi investigaţii”. 1.00. Drumul luiLeşe. 3.30. Pescar hoinar. 4.00. Povestedupă poveste.

MARŢI, 9 FEBRUARIE 7.00., 11.45. Teleshopping. 8.10.,

13.20. Arta fericirii. 9.20., 17.50. Carteacea de toate zilele. 9.30. A doua emigrare.10.00. “Furtuni în strâmtoarea Magellan”.11.00., 17.00. T/s “Legea lui Doyle”. 12.00.,0.00. La fix. 13.00., 16.50. 5 minute de isto-rie. 13.10. Jurnal de secol. 14.30. Culturaminorităţilor. 15.00., 18.00. Telejurnal.16.00. Ieri–Azi–Mâine. 19.00. “Misiuneade salvare în Munţii Stâncoşi”. 20.10. D’ale

lu’ Mitică. 21.00. Destine ca-n filme. 22.00.Ora de ştiri. 23.10. F.a. “CSI: Crime şiinvestigaţii”. 1.00. Memorialul durerii. 2.00.Revizie tehnică.

MIERCURI, 10 FEBRUARIE 7.00., 11.45. Teleshopping. 8.10.,

13.20., 2.20. Arta fericirii. 9.20., 17.50.,2.00. Cartea cea de toate zilele. 9.30.Pescar hoinar. 10.00. “Misiune de salvareîn Munţii Stâncoşi”. 11.00., 17.00. T/s“Legea lui Doyle”. 12.00., 0.00. La fix.13.00. 5 minute de istorie. 13.10., 2.10.Jurnal de secol. 14.30. Cultura mino -rităţilor. 15.00., 18.00. Telejurnal. 16.00.,5.00. Ieri–Azi–Mâine. 19.00. “Iordania –Dinastia cailor”. 20.00. F.a. “Casa de subarbori”. 22.00. Ora de ştiri. 23.10. T/s “CSI:Crime şi investigaţii”. 1.00. Mic dejun cu uncampion. 3.30. Natură şi sănătate. .

JOI, 11 FEBRUARIE 7.00., 11.45. Teleshopping. 8.10.,

13.20., 2.20. Arta fericirii. 9.20., 17.50.,21.50., 2.00. Careta cea de toate zilele.9.30. Europa 360. 10.00. “Iordania –Dinastia cailor”. 11.00., 17.00. T/s “Legealui Doyle”. 12.00., 0.00. La fix. 13.00. 5minute de istorie. 13.10., 2.10. Jurnal desecol. 14.30. Cultura minorităţilor. 15.00.,

18.00., 4.20. Telejurnal. 16.00., 5.00.Ieri–Azi–Mâine. 19.00. “Pălăria panama –accesoriu şi rafinament”. 20.10. F.a.“Pariuri şi rochii de mireasă”. 22.00. Ora deştiri. 23.10. T/s “CSI: Crime şi investigaţii”.1.00. Arte, carte şi capricii. 3.30. CapCompas. 4.00. Ferma.

VINERI, 12 FEBRUARIE 7.00., 11.45. Teleshopping. 8.10.,

13.20., 2.20. Arta fericirii. 9.20., 17.50.,19.10., 2.00., 5.50. Cartea cea de toatezilele. 9.30. Natură şi sănătate. 10.00.“Pălăria panama – accesoriu şi rafina-ment”. 11.00., 17.00. T/s “Legea lui Doyle”.12.00., 6.00. La fix. 13.00. 5 minu te de isto-rie. 13.10., 19.20. Jurnal de secol. 14.30.Cultura minorităţilor. 15.00., 18.00.Telejurnal. 16.00., 5.00. Ieri– Azi– Mâine.19.00. Natură şi aven tură. 20.10. Povestedupă poveste. 21.00. Arte, carte şi capricii.22.00. Ora de ştiri. 23.10. F.a. “Maşina luiJayne Mansfield”. 1.20. Deportaţii. 3.30. Adoua emigrare. 4.00. Popasuri folclorice.

SÂMBĂTĂ, 13 FEBRUARIE 7.00., 15.50. Cartea cea de toate

zilele. 7.15. Teleshopping. 8.00. Europa360. 8.30. Cap Compas. 9.00. Natură şiaventură. 9.30., 2.20. Mic dejun cu un

campion. 10.30. Serial copii. 11.20. 5minute de istorie. 11.30. Destine ca-n filme.12.30. Misterele istoriei. 13.00. Deportaţii.14.10., 0.10. F.a. “Un prieten de nădejde”.16.00., 4.10. Memorialul durerii. 17.00.,5.00. Popasuri folclorice. 18.00. Telejurnal.18.30. Locuri, oameni şi comori. 19.00.Arte, carte şi capricii. 20.10., 1.50. F.a.“Ultima iubire”. 21.50. Jurnal de secol.22.10. Filmul de artă.

DUMINICĂ, 14 FEBRUARIE 7.00., 15.50. Cartea cea de toate

zilele. 7.15. Teleshopping. 8.00. Popasurifolclorice. 9.00. Ferma. 10.00. Pescarhoinar. 10.30. Serial copii. 11.20. 5 minutede istorie. 11.30. Locuri, oameni şi comori.12.00., 2.35. Cap Compas. 12.30. A douaemigrare. 13.00. Natură şi aventură.13.30. Natură şi sănătate. 14.00., 2.10.F.a. “Secretul lui Nemesis”. 16.00., 4.05.Festivalul Internaţional de Circ de laMonte-Carlo. 17.00., 3.30. D’ale lu’ Mitică.18.00. Telejurnal. 18.30., 5.00. Drumul luiLeşe. 19.30. Europa 360. 20.10. F.a.“Ringul”. 21.560. Jurnal de secol. 22.10.F.a. “Examen”. 23.45. Poveste dupăpoveste. 0.45. Teatru TV. 6.00.Documentar.

Tvr-2

LUNI, 8 FEBRUARIE 7.00., 8.00. Telejurnal matinal. 7.50.,

8.50. Sport. 9.00., 22.30. Starea naţiei.10.00., 4.00. Poveşti în halate albe. 10.30.Iulia Haşdeu. 11.00. T/s “Călători în lumiparalele”. 12.00., 15.00. Teleshopping.12.30. “Comorile Tos canei”. 13.00.Germana... la 1. 14.00., 20.00., 3.10.Telejurnal. 15.30. Maghiara de pe unu.16.55., 4.30. Vorbeşte corect! 17.00.Garantat 100%. 18.00., 4.35.Reconstituiri. 19.00., 1.15. Exclusiv înRomânia. 19.45. Sport. 19.55., 22.25.Starea zilei. 21.00. Prim plan. 23.25.Nocturne. 0.20. La taifas cu Europa.

MARŢI, 9 FEBRUARIE 7.00., 8.00. Telejurnal matinal. 7.50.,

8.50. Sport. 9.00., 22.30. Starea naţiei.10.00., 3.45. Poveşti în halate albe. 10.30.Destine la răscruce. 11.00. T/s “Călători înlumi paralele”. 12.00., 15.00.Teleshopping. 12.30. Tribuna partidelorparlamentare. 13.00. EURO polis. 14.00.,20.00., 2.55. Telejurnal. 15.30. Maghiarade pe unu. 16.55. Vorbeşte corect! 17.00.,5.35. Nocturne. 18.00. Reconstituiri.

19.00., 1.15. Exclusiv în România. 19.45.,2.55. Sport. 19.55., 22.25. Starea zilei.21.00. Prim-plan. 23.25. Repriza a treia.0.20. Politică şi delicateţuri.

MIERCURI, 10 FEBRUARIE 7.00., 8.00. Telejurnal matinal. 7.50.,

8.50. Sport. 9.00., 22.30. Starea naţiei.10.00., 3.55. Rezistenţa prin cultură.11.00. T/s “Călători în lumi paralele”.12.00., 15.00. Teleshopping. 12.30., 2.20.“Comorile Toscanei”. 13.05. Fără etichetă.14.00., 20.00., 3.00. Telejurnal. 15.30.Convieţuiri. 16.55., 3.50. Vorbeş te corect!17.00. Profesioniştii. 18.00., 4.45.Superconsumatorul. 19.00., 1.40.Exclusiv în România. 19.45., 2.50. Sport.19.55., 22.25. Starea zilei. 21.00. Prim-plan. 23.25., 2.20. Maşini, teste şi verdic-te. 0.00. F.a. “Într-o seară de octombrie”.JOI, 11 FEBRUARIE

7.00., 8.00. Telejurnal matinal. 7.50.,8.50. Sport. 9.00., 22.30. Starea naţiei.10.00., 3.55. “După Cortina fier”. 11.00.T/s “Călători în lumi paralele”. 12.00.,15.00. Teleshopping. 12.30. Tribuna parti-delor parlamentare. 13.00. De joi până joi.14.00., 18.00., 20.00., 3.00. Telejurnal.

15.30. Akzente. 16.55., 3.50. Vorbeştecorect! 17.00. Interes general. 18.00.Lozul cel mare. 18.30. Magazin World.19.00., 1.40. Exclusiv în România. 19.45.,2.50. Sport. 19.55., 22.25. Starea zilei.21.00. Prim-plan. 23.25., 2.20. Anchetelecomisarului Antonescu.

VINERI, 12 FEBRUARIE 7.00., 8.00. Telejurnal matinal. 7.50.,

8.50. Sport. 9.00. Starea naţiei. 10.00.,3.55. “După cortina de fier”. 11.00. T/s“Călători în lumi paralele”. 12.00., 15.00.Teleshopping. 12.30., 2.35. “ComorileToscanei”. 13.05. O ţară mai bună. 13.30.M.A.I. aproape de tine. 14.00., 20.00.,3.30. Telejurnal. 15.30. Oameni ca noi.16.00. Parlamentul României. 16.55.,3.50. Vorbeşte corect! 17.00., 4.45. Nevedem la TVR. 19.00., 0.30. Exclusiv înRomânia. 19.45., 2.45. Sport. 21.10.,1.10. F.a. “Cu un picior în paradis”. 22.50.F.a. “Ucigaşul din umbră”.

SÂMBĂTĂ, 13 FEBRUARIE 7.00. Gala umorului. 8.00. T/s “Micul

Dracula”. 8.30. DR. FIX. 9.00. Politică şidelicateţuri. 10.00., 2.20. Zona. 10.30.Maşini, teste şi verdicte. 11.10., 12.35. O

dată-n viaţă. 12.25. Eşti român! 14.00.,20.00., 3.05. Telejurnal. 14.30. “Blitz încapitală”. 15.00. Ora regelui. 16.00., 2.00.Bon aniversare, Monsieur Chopin. 17.00.Vorbeşte corect! 17.15. F.a. “Maigret şigangsterii”. 18.50. Teleen ciclopedia.19.45., 2.55. Sport. 19.55., 22.25. Stareazilei. 21.00. Fotbal. Meci din Liga 1.22.30. Starea naţiei. 23.25. Profesioniştii.0.25. F.a. “Artgatul”.

DUMINICĂ, 14 FEBRUARIE 7.00. Teleenciclopedia. 7.55.

Discover România. 8.10., 4.15. Univer sulcredinţei. 9.30. Pro patria. 10.00. În grădi-na Danei. 10.35., 12.00. Viaţa satului.11.50. Minutul de agricultură. 13.00.,14.30., 5.35. Tezaur folcloric. 14.00.,20.00., 3.00. Telejurnal. 15.30., 3.50.Descălecaţi în Carpaţi. 16.00. Politică şidelicateţuri. 17.00., 0.00. Gala umorului.18.00. Lozul cel mare. 18.35. Observatorla Parlamentul European. 19.30.Zâmbeşte, mâine va fi mai bine (sau lafel). 19.45., 2.45. Sport. 21.10. F.a.“Arbitraj”. 23.00. Garantat 100%. 0.50.F.a. “Arbitraj”. 2.35. Blitz în capitală. 6.25.Teleshopping.

Tvr-1

Printre ultimele se numără și Fondul debinefacere „Trăiește, Bucovină”. La orecentă „masă rotundă”, organizată peaceastă temă la Gimnaziul nr. 6 dinCernăuți cu limba română de predare, afost prezent Vasyl Berbeka, directorul exe-cutiv al Fondului de binefacere „Tră ieşte,Bucovină”. La ea au mai participat PetroStarovoit, şeful Centrului ştiinţifico-metodicpentru munca educativă al Institutului învă-ţământului pedagogic postuniversitar, șidirectorul Gimnaziului nr.6, Ion Ignat. VasylBerbeka a men ționat că Fondul debinefacere conluc rează cu instituțiile de

învățământ în decursul a 15 ani. El organi-zează seminare de etică creştină. În timpde trei ani la seminare au participat circa300 de profesori, care au primit certificatespeciale pentru a avea dreptul de a citietica creştină în şcoală. Împreună cucolectivele pedagogice au fost organizatepentru elevi 96 tabere de odihnă în timp de7 ani. Au fost citite lecţii despre dauna tutu-nului, alcoolului şi drogurilor. AcțiunileFondului de binefacere au avut loc în 415şcoli din regiune.

Domnul Petro Starovoit de la Institutulînvăţământului pedagogic postuniversitar

este responsabil pentru acest concursregional al celor mai buni cunoscători aiBibliei. Dacă în primul an la concurs auparticipat 715 elevi, anul trecut – de douăori mai mult – 1.450. Învingătorii au avutposibilitate pe mijloacele băneşti aleFondului să întreprindă o excursie în Israel.În total, 12 elevi şi 12 profesori s-au aflat înŢara Sfântă.

Printre aceștia se numără și directorulGimnaziului nr. 6, dl Ion Ignat, in stituțiecare colaborează cu Fondul „Trăiește,Bucovină”. El a lansat propu nerea careprezentanții Fondului să aibă întâlniri șicu părinții elevilor, doar educația creștinăeste o cauză comună.

Vasile CARLAŞCIUC

ProPagând valorile saCre

Morala creștină prezintă valorile de care are o necesitate strictăsocietatea tânărului stat ucrainean. Această idee a fost preluată dediferite organizații publice, dar puține dintre ele conlucrează cuinstituțiile de învățământ întru afirmarea idealurilor moralei creștineîn societatea ucraineană.

In memoriam

Odihneşte-te în pace,Mamă

Ziua de 3 februarie 2013 a fost ozi neagră pentru întreaga noastrăfamilie. În al 86-lea an al vieţii a trecutîn nefiinţă scumpa noastră mamă,Maria PALAMARI, din satul Berestea,raionul Noua Suliţă, lăsând în inimilenoastre mare jale şi durere, un adevă-

rat pustiu. Acum o înţelegem bine – unasemenea pustiu ea a purtat în sufle-tul ei timp de 82 de ani, rămânândorfană de mamă la vârsta de 4 anişori.

Simţindu-i lipsa, ne dăm seamacă ea şi-a consacrat viaţa copiilor,nepoţilor, strănepoţilor. Întotdeauna aavut pentru fiecare un cuvânt bun, unsfat înţelept, ne întâmpina şi ne petre-cea cu zâmbetul pe faţă. Ne-a educatprin fapte bune şi frumoase. A ştiut să

ierte şi să binecuvânteze. De trei ani nu-ţi mai auzim vocea,

pasul, nu-ţi simţim privirea senină şi îţiducem dorul… Pentru noi, Mamă, aiiubit tăcerea…

Odihneşte-te liniştită. Noi îţiveghem somnul şi-ţi respectămcuvântul.

Cu durere în suflet, copiii,nepoţii, strănepoţii

Page 13: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

14 SportJoi, 4 februarie 2016

În orașul Sumy din nordul țăriia avut loc Campionatul na țional alUcrainei la tirul cu arcul. La acestcampionat au participat și sportividin Bucovina. Forul sportiv aîntrunit peste 200 de participanțidin întreaga țară.

Merită menționat succesulsportivei noastre, VictoriaOleksiuk, care a obținut medaliade aur în cadrul competiției dejuniori. Lidia Sicenikova a obținutmedalia de bronz, iar echipele defemei și fete au obținut medaliicolective de bronz. Așadar,regiunea Cernăuți a fost demnreprezentată în cadrul Cam -pionatului național la tirul cu arcul,

sportivii noștri întorcându-seacasă cu medalii bine meritate.

De remarcat că tirul cu arcul afost folosit pentru vânătoare șiluptă, iar în timpurile moderne, uti-lizarea sa principală este înactivitățile de agrement și în sport.În Japonia tirul cu arcul a devenit oartă marțială, kyudo. Varianta occi-dentală a devenit un sport olimpic.Este sportul național în Bhutan.Există mai multe forme sportiveale tirului cu arcul și două federațiiinter naționale: International FieldArchery Association și WorldArchery Federation, care organi-zează proba de tir cu arcul laJocurile Olimpice.

Victorii importante ale arcașilor bucovineni

Atleții din regiunea Cernăuți au par-ticipat recent la Campionatul Ucraineidin orașul Zaporijjia. Natalia Lupu,originară din raionul Noua Suliță, a ajunsprima la finiș în cadrul competiției ladistanța de 800 metri. Ea a demonstratcă este mai bună decât concurentele dinLviv și Zaporijjia. Imediat după aceastăfrumoasă victorie a Nataliei Lupu, ea aparticipat la proba de 400 metri, însă aajuns la finiș a patra. Ce-i drept,intervalul dintre cele două probe a fostdoar de 15 minute!

Încă o reprezentantă a regiuniiCernăuți, Ruslana Țihoțka, a fostînvingătoarea competiției la sărituritriple. Un alt sportiv bucovinean, carereprezintă prezentul și viitorulatletismului național, Emil Ibraghimov,nu a reușit să înregistreze succese laacest Campionat național.

La Kiev s-au desfășurat competițiiletradiționale ale campionatului național delupte pentru tineret. Cernăuțeanul IvanSnigur, antrenat de Serghii Odinak, a avuto evoluție spectaculoasă în cadrul acestuiCampionat național. În pătrimile de finalăSnigur l-a învins pe Oleksandr Dudcenkodin Kiev. În semifinală Snigur nu a reușitsă treacă de Andrii Vlasov din Hmelnițki. A

urmat o întâlnire de zile mari cu DmytroBliadze din Donețk, cei doi luptând pentrumedalia de bronz. Din fericire, victoria afost de partea cernăuțeanului. Așadar,Ivan Snigur se numără printre tineriiluptători de elită ai Ucrainei. De remarcatcă medalia de aur a fost obținută deDanilo Kartavyi din Harkiv.

Șahtar nuacceptă să

se despartăprea ușor decel mai valorosjucător pe careîl are în acestmoment, AlexTeixeira.Liverpool îlvrea neapăratpe starulbrazilian, însăȘahtar solicităo sumă enor-mă, de faptclauza de rezi-liere a jucăto-rului. În plus,Alex Teixeira arurma să plecedin Ucraina doar lafinalul sezonului.

Șahtar este lider încampionat, la egalitate depuncte cu rivala DinamoKiev (43), dar este calificatăși în 16-imile UEFA EuropaLeague, acolo unde oașteaptă o dublă com pli -cată cu nemții de laSchalke.

Liverpool a făcut câtevaoferte pentru Alex Teixeira,una de 24 milioane de liresterline și alta de 27, ambe-le respinse însă de clubulunde antrenează Mircea

Lucescu. „Evident că amrefuzat! Noi nu vrem să-lvindem acum pe Teixeira.Putem să facem acestlucru doar la finalul sezonu-lui, pentru că vrem să avemrezultate cât mai bune încampionat și în UEFAEuropa League. La finalulsezonului, ne vom așezaiar la masa negocierilor.Teixeira are o clauză dereziliere de 53 milioane delire sterline (70 milioane deeuro)”, a spus oficialul luiȘahtar, Serghei Palkin.

Mircea Lucescu, antre-norul lui Şahtar Doneţk, a

declarat că Alex Teixeira,jucător dorit în campionatulAngliei, valorează 50milioane de euro. „Teixeiravalorează 50 milioane deeuro. Este incredibil, foarterapid şi are o tehnică exce-lentă. Teixeira poate fi laacelaşi nivel cu Angel DiMaria, de la Paris Saint-Germain, sau chiar maibun decât el. Teixeira nu seaccidentează şi devine dince în ce mai bun în fiecarean”, a declarat MirceaLucescu, antrenorul lideru-lui din Ucraina.De altfel, belgianul a

confirmat pe rețelele desocializare că va lipsi în jur

de 10 săptămâni, deșiimpresarul jucătorului avorbit inițial de doar 6 săp-

tămâni. Jucătorul transfe-rat de englezi de laWolfsburg va rata o seriede meciuri extrem deimportante ale lui Man -chester City. De Bruyne arputea rata în jur de 13meciuri, în toate com pe -tițiile. Cu siguranță, el nuva fi apt pentru finala Cu -pei Ligii Angliei, cuLiverpool, partidă din datade 28 februarie.

Mijlocașul nu va jucanici în dubla manșă cuDinamo Kiev, din optimileUEFA Champions League,dar va lipsi și în marelederby cu Manchester Un -ited, de pe 20 martie. Așa -dar, Dinamo Kiev poaterespira mai ușor în preaj-ma duelului cu Man chesterCity – o ușurare mai multsim bolică, or în com po -nența lui Man chester sunto sumedenie de jucători devaloare.

Natalia Lupu – din nou la înălțime în Campionatul țării

Cernăuțeanul Ivan Snigur – printre tinerii luptători de elită ai Ucrainei

Pagină realizată de Marin GHERMAN

Alex Teixeira rămâne cu Șahtar până la finalul sezonului

Dinamo Kiev respiră mai ușorîn preajma duelului cuManchester City

Belgianul de la Manchester City De Bruyne valipsi două luni! Ratează finala Cupei Ligii, dar

și „dubla” cu Dinamo Kiev din Liga Campionilor.Manchester City s-a calificat în finala Cupei LigiiAngliei, dar a primit o lovitură serioasă prin acci-dentarea lui Kevin De Bruyne, care va sta departede gazon aproximativ două luni de zile.

Page 14: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 15Cronica penală

Și așa cum glăsuiește cuno -s cuta zicală, pofta vine mâ -ncând, contra ban diștii și-ausporit și ei apetitul. Aceștia numai duc câte un pachet-două dețigări – unii duc câteva lăzi înmașină, alţii – mai multe blocuripe lângă sine. Iar unii ingenioșiau decis să nu mai facă o sutăde drumuri pentru a câștiga unban mai mare și marfa căutatăde românii de cealaltă parte estedusă deja… cu caravanele.Zilele trecute, o întreagă carava-nă cu ”medicamente calmante”,după cum le numesc unii

bărbați, se îndrepta spreRomânia și a fost reținută încadrul unei operațiuni comune,efectuată de grănicerii dinDetașamentul din Cernăuți șipoliția de frontieră a României.În urma unui schimb deinformații, aceștia au reușit săstopeze o încercare ordinară detransmitere a țigărilor pesteFrontiera de stat, precum și să-irețină, de o parte și de cealaltă afrontierei, pe potențialii proprie-tari ai mărfii de contrabandă. Nudeparte de pichetul ”Crasnoilsc”,grănicerii au descoperit patru cai

înhămați la căruțe încărcate cuproduse din tutun. Așteptândmomentul potrivit, infractorii auîncercat să le transmită vecinilor40 de lăzi cu țigări de diferitemărci. Ulterior, în timpul uneioperațiuni de căutare, grupul dereacționare a descoperit, ladistanța de 800 metri de la locul

cu pricina, încă zece lăzi cu”bunătăţi” și l-a reținut pe uncetățean ucrainean, care este,posibil, complice la activitateanelegală. Grănicerii români, întimpul efectuării unei operațiunianalogice de cealaltă parte afrontierei, au reținut încă 40 lăzicu țigări, precum și pe doi

conaționali de-ai lor. În total, întimpul operațiunii comune,grănicerii ucraineni și români audepistat o sută sacoșe cu țigăripentru suma prealabilă de peste700 mii grivne. În prezent are locidentificarea tuturor persoanelorsuspectate de activitate nelega-lă.

Tentativă de a transmite droguri

Niște persoane au încercat să-i transmită substanțenarcotice unui deținut, care-și ispășește pedeapsa laCernăuți. Drogurile au fost depistate de polițiștii de gardăîn timp ce verificau conținutul coletelor cu produsealimentare și alte lucruri. Anume între ele a fost găsită osubstanță asemănătoare cu narcoticele ”Canabis”.Ingenioasa femeie, care a adus produsele alimentare șilucrurile ce urmau a fi transmise deținutului, a încercat săcamufleze drogurile într-o scurtă. În caz dacă vina femeiiva fi dovedită în regim de judecată, ea riscă să fie privatăde libertate pentru o perioadă de la șase până la zece anicu confiscarea averii.

Grăniceri, fiți vigilenți!Țigările sunt duse cu caravanele!I

ngeniozitatea contra ban diș tilor nu are limite. Nueste o taină că majoritatea oamenilor nu au un locde muncă stabil, de aceea fiecare își caută un mijloc

pentru existență, care să-i aducă un venit oarecare. Nupuțini dintre ei practică comerțul cu țigări, care, chipurile,sunt în căutare la câțiva kilometri, de cealaltă parte afrontierei.

De ce și-a prădatconcubina?

Poliția raională din Chelmenți a fost alertatăde o femeie, care a comunicat că, în timp celipsea de acasă, o persoană necunoscută apătruns în casă de unde a sustras 600 degrivne. În urma măsurilor operative, demaratede oamenii legii sosiți la fața locului, infractorula fost identificat și reținut. Acesta s-a dovedit afi concubinul păgubașei. Bărbatul și-arecunoscut vina, însă banii nu i-a restituit – aspus că i-a cheltuit pentru necesitățile proprii.Polițiștii au intentat un dosar penal. În prezentau loc cercetări.

Colaboratorii Di -rec ției pentru pro tec țieecono mică din cadrulPoliției naționale a Uc -rainei, Procuraturii șiDirecției ServiciuluiSecurității al Ucraineiîn regiunea Cernăuți l-au reținut pe un medicchiar în biroul de servi-ciu. Pentru a prelungiperioada de invalidita-te a unui copil, ”bravuldiscipol” al lui Socratea cerut ”recompensă”în sumă de cinci miigrivne. Oamenii legiiau fost alertați de unbărbat de 41 de ani, carea comunicat că șefulsecției de arsuri de la spi-

tal a cerut de la el mită.Pentru a confirma diag-noza fiicei sale în vârstă

de 14 ani și a-i prelungiperioada de invaliditate,

medicul, care era șipreședinte al comisi -ei medicale consul -tative, a cerut o ”mul -țu mire” frumu șicăde… cinci mii grivne.Însă, pofta i-a fosttăiată, nu la momen-tul dorit de el, decătre colaboratorii or -ga nelor de drept.San cțiunea articoluluiales de anchetatoriprevede închisoarede la cinci până lazece ani cu privareade dreptul de apractica medicina

timp de trei ani și cu con-fiscarea averii. .

Un locuitor al raionuluiPutila a furat din casafratelui său instrumenteelectrice și un sistem acus-tic. Pentru a nu fi suspectatde pradă, a declarat singurla poliție. Însă lui așa și nui-a fost dat să-i ducă îneroare pe colaboratoriidirecției de urmărirepenală. În timpul discuțieicu reclamantul, polițiștii audescoperit unelenecoincidente în mărturiilelui. În afară de aceasta, șilucrurile sustrase la fațalocului indicau asupracomplicității tânărului lacomiterea infracțiunii. Când

acesta a înțeles că a fostdemascat, și-a recunoscutvina și a comunicat că afăcut reclamația pentru aîndepărta de elsuspiciunile. În casa frateluia pătruns prin geamulspart, iar lucrurile furate areușit să le vândă. Înlegătură cu cele întâmplatea fost demarată o anchetăîn baza articolului 185punct 3 (furt) al CoduluiPenal al Ucrainei. San -cțiunea articolului respectivprevede închisoare pe operioadă de până la șaseani. Ancheta prejudiciarăcontinuă.

Minor suspectat de omorÎn luna august a anului 2015, într-o casă părăsită de

pe strada Nedujko din centrul raional Storojineț a fostdescoperit cadavrul unui bărbat de vârstă mijlocie cuurme de moarte violentă. Atunci a fost demarată oanchetă și până în prezent au loc acțiuni de cercetare.Nu demult colaboratorii organelor de drept au reținut unminor – elev al clasei a noua al unei școli din centrulraional, care se află în prezent în izolatorul de anchetădin Cernăuți. Potrivit mamei tânărului, sub unghiile luiau fost găsite fragmente ale țesuturilor celui decedat,precum și urme de sânge pe haine. Suspectatul nu-șirecunoaște vina în mod categoric. Tânărul a mai avutantecedente penale pentru furt. Cercetările în acest cazcontinuă.

Și-a prădat fratele și a declarat la poliție

Pagină realizată de Dumitru VERBIȚCHI

Medicul corupt riscă pușcărie pentru zece ani

Page 15: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 Sfaturi practice16

De cele mai multe ori,voi, bărbaţii, considerați căfemeile îşi doresc de la orelaţie lucruri materiale cumar fi bani, maşini sauvacanţe luxoase. Dacă ar fisă ne întrebați pe noi,femeile, cel mai comunrăspuns ar fi că ne dorim

afecţiune, dragoste şi să văsimțim prezenți lângă noi.Cu toate acestea foartemulte relaţii de cuplu suntdisfuncţionale şi lucrurileajung să fie foartetensionate, încheindu-se cuo despărţire sau certurifurtunoase.

Ori bărbații nu sunt capabili săînțeleagă o femeie, ori noi nu le spu-nem totul? Adevărul este undeva lamijloc.

Din mai multe experiențe reiesecă femeile îşi doresc două lucruri.Primul lucru ar fi dacă bărbatul i-arînțelege temerile. Indiferent, oricâtde frumoasă şi deşteaptă n-ar fi,femeia are temerile ei, ca oricare alt

om. Iar al doilea lucru este siguran-ţa. Toate femeiele vor să le înțelegi,să le oferi același sentiment desiguranță. De ce temeri și de cesiguranță? Pentru că oricât de multarăți unei femei că faci mult pentruea, te comporţi frumos cu ea, și vreisă fii alături de ea, dacă nu-i înțeleginemulțumirile sau incertitudinile carele are în general, când vine vorbade relații, și nu acționezi în sensulacela, atunci este foarte mareșansa să o pierzi.

Una dintre temerile femeiieste că nu arată suficient debine. La fel ca și femeile șibărbații au temeri de siguranțăîn ceea ce privește modul cumarată. Chiar dacă este iubitata, nu uita să-i aminteşti în fie-care zi cât este de frumoasă,pentru că asta o va face să sesimtă în siguranță.

Un loc aparte într-o relațieîl ocupă gelozia. De multe oribărbații au tendința săconfunde gelozia cu protecția.Au sentimentul că ne protejea-ză, însă ne verifică telefoanele,unde mergem de fiecare dată…Dacă vrei s-o faci pe iubita ta săse simtă în siguranță, e necesarsă-i oferi spațiu personal și liber-tatea. Nu-i mai verifica telefonulși las-o să iasă cu prietenele lafilm sau la plimbare.

Într-o relație este prezentăşi teama că nu suntem suficientde bune. Astfel, dacă vrei caiubita ta să se simtă în sigurațăși foarte bine lângă tine esteimportant s-o implici în ceea cefaci, să-i povestești desprepasiunile tale, chiar dacă la

m o m e n tcrezi că n-o

intereseazăsau ți se pare

că e un subiectpe care ea nul-ar accepta.

În relaţia decuplu mai persistă

şi teama de a-şipierde bărbatul de

lângă ea. De multeori, în dinamica cup -lului vostru, uiți ce în -seamnă să fii bărbat,să ieși cu băieții la obere, să ai viața ta șiactivitățile tale, uițisă fii bărbatul în cares-a îndrăgostit. Așacă dacă vrei s-o facisă se simtă însiguranță, găsește-țitimp și pentru tine.

Bineînțeles, fie -care relație este diferită

și fiecare femeie îşidoreşte alte lucruri, însăaceste caracteristici fun -

cțio nează indiferent decuplu. Și nu uitați,atun ci când o femeiese simte înţeleasă şi îioferi siguranţa de care

are nevoie, relaţia voastrăde cuplu va fi fericită,fără gelozie şi lacrimi.

CristinaGOSTIUC

Ce-şi doresc femeile într-o relaţie?

Prietenii Glumeţite scaPă de KiloGrameleîn Plus

O ieşire în oraş cu un prietenpozitiv care spune multe glumevă ajută să ardeţi 120 dekilocalorii într-o oră.

Cercetătorii britanici din cadrulInstitutului de psihologie experimentalăau demonstrat analizând evoluţia îngreutate a 200 de voluntari, de ambelesexe, cu vârste cuprinse între 25 şi 45de ani, că râsul slăbeşte. Fiecareîncordare a muşchilor abdominali dedoar câteva secunde poate arde în jur de 10 calorii într-o oră.

În cazul în care, mergeţi la un spectacol de comedie care durează o orăşi actorul este amuzant, pot fi arse 120 de kilocalorii. Adică tot atât cât aţiarde dacă alergaţi pe bandă 45 de minute. Doctorul Helen Pilcher adescoperit că râsul necontrolat, în hohote, nu numai că ajută la subţiereataliei, dar întăreşte şi sistemul imunitar, combate stresul şi reglează funcţiilemetabolice ale organismului.

Avantajul dietei de slăbire prin râs este că o puteţi pune în practicăacasă, stând pe canapea. Râsul declanşează o explozie de endorfine (mole-culele fericirii) în organism, fapt ce duce la remedierea eventualelor afecţiunicardiovasculare sau neurocerebrale.

Aripi de pui cu sos de usturoi şi morcovi

Ingrediente: 2 linguri ulei de măsline, 300 gmorcovi curăţaţi şi tăiaţi beţişoare, o căciulie deusturoi, 6 fire de ceapă verde tocate, 1 frunză dedafin, salvie, cimbru, lămâie, 3 cuişoare, 200 mlvin alb, 300 ml supă de pui, 1 kg aripi de pui, sare,45 g amidon alimentar dizolvat în 100 ml lapte.

Mod de preparare. Se încinge uleiul demăsline într-o tigaie, se adaugă aripile şi se

prăjesc câte 3-4 minute pe ambele părţi, apoi sescot şi se pun deoparte. Se adaugă în tigaiemorcovii, usturoiul zdrobit şi ceapa verde şi secălesc 5-6 minute, până când încep să seînmoaie. Se adaugă cuişoarele şi se călesccâteva secunde pentru a-şi elibera aroma, apoifoaia de dafin, salvia, cimbrul şi lămâia tăiată feliimari. Se toarnă peste legume vinul alb şi supa depui, apoi se lasă să fiarbă 5 minute. După aceease adaugă aripile, sare după gust, se acoperătigaia şi se lasă totul la fiert 30-35 minute, pânăcând carnea şi legumele sunt gata.

După 30-35 minute se ia capacul de pe tigaie,se înlătură verdeţurile şi lămâia, se adaugă ami-donul dizolvat în lapte, amestecând pentru casosul să se omogenizeze.

Se lasă să mai fiarbă 2-3 minute până cândsosul s-a îngroşat, apoi se serveşte.

Pulpe de pui cu sos de usturoi şi vin

Ingrediente: 1 kg de pulpe de pui dezosate,frunze de busuioc, două căciulii de usturoi, 200 mlvin roşu de casă, o lingură de unt, ulei de măsline,sare, condimente pentru pui, boia, piper, curry.

Mod de preparare. Se spală pulpele, se ung cuulei de măsline şi se condimentează cu sare, piper,boia şi condimente pentru pui. Se dau la frigiderpentru 2 ore, să se marineze.

Între timp se zdrobeşte usturoiul, se pune într-un vas şi se amestecă cu sare şi puţin ulei de măsli-ne, până se face ca o maioneză. Se pune pesteusturoi vinul, untul, curry, piperul şi frunzele debusuioc tocate, se amestecă bine şi se lasă la cald.

Într-o tavă de teflon ondulată, ca cea folosităpentru grătar, se pune ulei, se aşează pulpele dejacondimentate şi se pun la prăjit pe aragaz. După 2-3 minute, când prind o culoare albă, pulpele seîntorc pe cealaltă parte pentru încă 3 minute. Sepune cu o lingură peste pulpe cam jumătate dinsosul de vin cu usturoi, se pune un capac cu găurişi se lasă la prăjit, la foc mic. Atunci când sunt pră-

jite pe o parte, se întorc pulpele, şi se pune sosulrămas, cu grijă, peste fiecare pulpă. Dacă estenecesar, se mai adaugă câte puţină apă. La final, setoarnă sosul rezultat într-un vas, şi continuă prăjireapulpelor încă circa 5 minute, pentru a fi mai crocan-te.

Se pot servi cu orice garnitură, cu sosul de vinşi usturoi. Poftă bună!

Pagi nă realizată de Tatiana CARLAȘCIUC

Gătiți gustos împreună cu noi!

Page 16: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 17Ghidul sănătății dumneavoastră

Chiar dacă răceala şi gripanu ţin seama de frontiere şi semanifestă la fel, când e vorbade tratamentele populare, fieca-re ţară din lume are reţetele ei.

RăcealaChina. Iată o băutură chine-

zească pentru răceală, extrem deeficientă.

Ingrediente: o cană de feliisubţiri de ghimbir proaspăt, 8 ceştide apă, o cană de miere (sauzahăr brun), o jumătate de canăde suc de lămâie.

Mod de preparare: Într-o cra-tiţă fierbeţi (parţial acoperit) ghim-birul şi 4 ceşti de apă, timp de 20de minute. Strecuraţi, iar la lichi-dul rezultat adăugaţi, după ce s-arăcit, mierea, amestecând bine.Adăugaţi apoi sucul de lămâie şicelelalte ceşti de apă. Se iau câtedouă linguri pe oră, la temperatu-ra camerei.

Ucraina. Cataplasma caldă cumuştar este utilizată desute de ani pentru uşura-rea şi lecuirea răcelilor,bronşitelor şi pneumoniilor.

Mod de preparare.

Amestecaţi făină de muş-tar şi apă caldă (nu fierbin-te) până se face o pastăgroasă. Întindeţi-o pe ocârpă şi puneţi-o pe piept.Se ţine 15 minute.(Pentru cine nusuportă făinade muştars i m p l ă ,aceasta sep o a t eameste-ca cufăină de in).

Norvegia. Mamele norvegie-ne îşi “imunizează” copiii împotri-va răcelilor cu un ceai aromat.

Ingrediente: peste o linguriţăde cimbru, măghiran şi flori desoc, se toarnă o cană de apă clo-cotită. Se lasă să stea 10 minute,se strecoară şi se adaugă puţinămiere. Se bea fierbinte.

Danemarca. În mai toatefamiliile daneze se găseşte unborcănel cu grăsime de gâscă,păstrat la rece. Când o răcealăsau o bronşită “îşi făcea de cap”,înainte de culcare se făceau frec-ţii pe piept, cu grăsime încălzităde gâscă. Bolnavul îmbracă apoio cămaşă caldă în care se culcă.

Ucraina. Când răceala estela început, beţi ceai negru cald cusuc de lămâie şi mâncaţi gem dezmeură. De asemenea, faceţi gar-gară – de mai multe ori pe zi – cuinfuzie de salvie, la care adăugaţipuţină sare.

India. Ghimbirul e nelipsit din“trusa medicală”. Un “medica-ment” care previne şi tratează înacelaşi timp răceala este pastapreparată din miere, pudră deghimbir uscat, piper, curcuma(toate în cantităţi egale). Luaţicâte o lingură, de două ori pe zi.

Africa de Sud. Pentru nasînfundat şi sinuzite, de mare aju-tor sunt inhalaţiile de apă fierbintecu turmeric şi nucşoară, precum şiusturoiul adăugat la supă caldă.Un “sirop” este preparat din pipernegru (pulbere) amestecat cumiere, în cantităţi egale.

BronşitaGermania. Cataplasme cu

ceară de albine. Are efect antibio-tic, expectorant şi calmează irita-rea şi durerile produse de tuse. Seînmoaie un prosop de bumbac înceară de albine topită şi se lasă săse răcească. Se încălzeşte uşorcu ajutorul unui foehn, se pune pepiept şi se acoperă cu o pernăumplută cu sâmburi de cireşe saucu grăunţe de grâu.

Cataplasme cu levănţică.Cataplasmele (compresele) cuulei de levănţică stimulează iriga-rea sanguină a bronhiilor, uşurea-ză tusea şi au efect expectorant.Aplicarea lor li se recomandăinclusiv copiilor (de peste 6 luni),dar în acest caz, se înveleşte pro-sopul îmbibat în ulei cu o folie dealuminiu.

Mod de preparare. Uleiul delevănţică se diluează cu ulei defloarea-soarelui în proporţie de1:10. Din acest amestec se picură5-7 ml (circa 1-2 linguriţe) pe un

p r o s o p .Se puneprosopul

î n t r - opungă de

plastic, seî n c ă l -

zeşte

între 2 sticle cu apă fierbinte, sescoate din pungă şi se aplică pepiept, peste noapte.

Reumatismul Turcia. Piureul de castane cu

puţin zahăr este remediul turcescîmpotriva reumatismului. Semănâncă o porţie pe zi, înainte demasă, timp de mai multe săptă-mâni. De asemenea, se fac băi cufăină de castane (comestibile).

Siberia. În fiecare seară par-tea afectată de reumatism se ţinetimp de 15 minute într-o fierturăde apă cu tărâţe – foarte caldă.

Imediat după procedură, pezonele cu reumatism se aplicăfelii de ceapă, care se fixeazăcu pansament. Se ţin şi pestenoapte. Se repetă până cedurerile dispar în totalitate.

Tulburări digestiveTurcia. Împotriva digestiei

dificile, turcii prepară un ceai dementă, lămâie şi salvie. Se radecoaja unei lămâi, se amestecăcu frunze de mentă şi salvie şise opăresc cu o cană de apăclocotită, lăsându-se la infuzat15 minute. Separat, se stoarcejumătate din lămâie şi zeama sepune deoparte. Se strecoarăceaiul, se adaugă zeama delămâie şi puţin zahăr sau miere.

Împotriva balonării, se faceun amestec din tărâţe şi oţet, seîncălzeşte şi se aplică pe abdo-men, sub formă de cataplasme.

Spania. Pentru stomacul“supărat”, spaniolii au următoa-rea reţetă: se toarnă o cană deapă clocotită peste câteva frun-ze de ţelină bine spălate şimărunţi te. Se lasă la infuzat 10minute, se strecoară şi se bea.

Ucraina. Beţi trei căni dechefir pe zi, între mese. Chefiruleste un tip de lapte fermentat,care dezvoltă o mulţime de sub- stanţe excelente pentru starea de sănătate. De sute de ani, în

Ucraina se bea mult chefir care, încomparaţie cu iaurtul, conţine de6 ori mai multe probiotice necesa-re pentru buna funcţionare aintestinelor.

Piele uscatăOlanda. Pe timp de iarnă

apare sau se accentuează uscă-ciunea pielii, mai ales în zonelecorpului care sunt expuse friguluişi vântului. Un leac folosit desecole de către ţăranii olandezi:se fierb câţiva cartofi, apoi se faceun piure, care se aplică pe zonacu piele uscată sau crăpată. Sepoate amesteca cu un gălbenuşsau cu puţin lapte, ori se pot folosicartofi cruzi, daţi pe răzătoare.

Cehia. Vestită în toată lumea,berea cehă e bună şi pentru acatifela cea mai uscată piele: omulţime de hoteluri din Cehiaoferă “baie cu bere”, pentru repa-rarea şi regenerarea pielii. În cadacu apă călduţă, turnaţi 1-2 litri debere.

Rubrică susţinută deValeria ŞTEFUREAC

Bolile iernii Leacuri din toată lumea

Page 17: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 2016 Automania18

Ziarul ”Libertatea Cuvântului” publică gratuit anunțuri vânzare-cumpărare, schimb. Folosiți-vă de această ocazie. Telefonul de contact: 066-00-93-999

Vw PassatPret 6.450 EUR, Categoria combiStare inmatriculataAnul fabricatiei 2007Motorizare DieselObservatiiVând Volkswagen Passatrecent adus din Germaniaschimbat ulei filtru de polenfiltru de aer filtru ulei și filtrucombustibil cutie automatăDsg pilot automat dublu cli-matronic scaune reglabilecomenzi pe volan mașinafuncționează perfect fuloption euro 4+40757488915

Porsche CayennePret 9.999 EUR, Judetul Bucuresti, Categoria suvStare inmatriculataAnul fabricatiei 12/2004Kilometraj 172.500 kmPutere 250 kWCutie de viteze tiptronicCapacitate 4500 cm3Climatizare automataCuloarea bej metalizatUsi 4/5Motorizare BenzinaNorma euro euro 4Consum 15,00lProprietari-anterioriPrimul proprietarValabilitatea ITP11/2017+40722940708

Renault TraficPret 6.800 EUR, negociabilTip mixtCategoria utilitaraStare inmatriculataAnul fabricatiei 2008Kilometraj 284.000 kmPutere 146 CPCutie de viteze automataCapacitate 2500 cm3Climatizare manualaCuloarea bej metalizatUsi 4/5Motorizare DieselNorma euro euro 4Proprietari-anteriori 1Valabilitatea ITP2016+40749612771

Atv Renegade 125cmc 15CP roti 8”Pret 599 EUR, negociabilVasluiCategoria Atv/QuadStare inmatriculataAnul fabricatiei2015Capacitate 125 cm3ObservatiiATV Renegade 125cmc 15CP roti 8” pentru adulti si copii se conduce si farapermis motor Yamaha in 4 timpi consum1% cutie automata (D-N-R) transmisie pelant alarma pornire la cheie si telcoman-da sensor pt impact redresor bateriefrane pe disc amortizor pe gaz reglabilportbagaj spate suporta 150kgDimensiuni L=1.60m; h=1.05m; l=0.95mGarantie 1 an Buzau, livram oriunde inROMANIA! OFERTA! : 1 Casca Bonus ! 1L uleiBonus ! 1 Set oglinzi Bonus ! 1Incarcator Baterie Bonus ! 1 Trusa sculeBonus !Pret 600€ TVA Inclus+40742837761

Mercedes-benz C 230Pret 7.400 EUR, negociabilSuceava, RadautiStare inmatriculataAnul fabricatiei 2005Kilometraj 149.000 kmPutere 192 1Cutie de viteze automataCapacitate 1800 cm3Climatizare automataCuloarea griMotorizare BenzinaNorma euro euro 4Proprietari-anteriori 1Valabilitatea ITP2017+40757914894

Atv Renegade 125cmc 15CP roti 8”Pret 599 EUR, negociabilVasluiCategoria Atv/QuadStare inmatriculataAnul fabricatiei2015Capacitate 125 cm3ObservatiiATV Renegade 125cmc 15CP roti 8” pentru adulti si copii se conduce si farapermis motor Yamaha in 4 timpi consum1% cutie automata (D-N-R) transmisie pelant alarma pornire la cheie si telcoman-da sensor pt impact redresor bateriefrane pe disc amortizor pe gaz reglabilportbagaj spate suporta 150kgDimensiuni L=1.60m; h=1.05m; l=0.95mGarantie 1 an Buzau, livram oriunde inROMANIA! OFERTA! : 1 Casca Bonus ! 1L uleiBonus ! 1 Set oglinzi Bonus ! 1Incarcator Baterie Bonus ! 1 Trusa sculeBonus !Pret 600€ TVA Inclus+40742837761

Audi A4Pret 5.650 EURJudetul Botosani, TudoraCategoria combiStare inmatriculataAnul fabricatiei 2007Motorizare DieselObservatiiVând Audi a 4 2.0 tdi 140 cai 6+1 viteze,motorul cu un singur ax cu came, cli-matronic dual zone, încalzire înscaune, pilot automat, comenzi volan,senzori de parcare fa?a si spate, gea-muri si oglinzi electrice, servo, abs,esp, asr, 10x airbag, închiderea central-izata la telecomanda, 2 chei briceag.masina arata si merge perfect+4072282386

Unde au fost îngropate 255

milioane de grivne pentru

reparaţia drumurilor

Guvernul a aprobat alocarea pentru luna ianuariecurent a 254 milioane 758 mii grivne pentru

reparaţia şi întreţinerea drumurilor publice. Despreaceasta se spune în ordonanţa de Guvern nr. 45 din 27ianuarie. Astfel, reiese că în 5 zile în Ucraina au fostreparate o sumedenie de drumuri, iar în aceste scopuri aufost folosite circa un sfert de miliard de grivne. Înordonanţa amintită se specifică foarte clar că acestefonduri urmează să fie utilizate în luna ianuarie. Cu altecuvinte, drumarii au fost obligaţi în doar 5 zile sămuncească intens. Curios rămâne faptul că în miezuliernii rodul muncii lor nu a fost văzut nicăieri.

O analiză asupra lucrărilor de drumuri făcute în ultima perioadăarată că şoselele din regiunea noastră sunt jalnice dintr-o mulţime demotive. Începând de la legislaţia imperfectă, neştiinţa, neglijenţa şicorupţia autorităţilor, continuând cu lipsa fondurilor necesare şisfârşind cu lăcomia patronilor firmelor specializate, care promit preţurimici şi fură ca să nu iasă în pagubă.

Luni, pe strada Golovna dincentrul regional, în apropiere deSpitalul regional, traficul sedesfăşura cu dificultăţi din cauzaunui accident rutier în care aufost implicate două autovehicule.Un autoturism Toyota Kamerycare ieşea de pe strada Buko -vynska s-a ciocnit cu un Daewocare circula regulamentar pe stra-da Golovna. Din fericire, acciden-tul nu s-a soldat cu victim. Potrivitmartorilor aflaţi la faţa locului,maşina Daewo nu ar fi acordatprioritate la intersecţie, având înfaţă o altă maşină care transportapâine. În urma impactului, auto-turismul Daewo a fost grav avari-at, iar Toyota s-a ales cu farurile

sparte. Poliţiştii îndeamnă con -ducătorii auto să circule prudent

şi să respecte regulile de cir -culaţie.

Şoferul unui camion caretransporta nouă mașini sport rares-a răsturnat zilele trecute pe oautostradă de lângă Paris. Dinfericire, nu e vorba de un accident

cu victime umane, ci cu victime-mașini. Asta pentru că trailerulcondus de un șofer din Franțatransporta nouă supercaruri șimașini sport care au fost distruse

în urma accidentului. Deși nuexistă foarte multe imaginisurprinse de șoferii care au trecutprin zonă, cele câteva fotografiicare au fost realizate acolo nedovedesc faptul că dauna esteuna foarte dureroasă mai alespentru compania de asigurări,care a contractat acest transport.Astfel, între cele 9 mașini cuprețuri care depășesc 100.000 deeuro se observă un LamborghiniGallardo alb care a sfârșit pe pla-fon, un Ford Mustang ShelbyGT500 albastru distrus completpe partea stângă și un FerrariF430 care probabil că va fi și eldeclarat daună totală în urmaaccidentului.

Toyota este una dintre cele mai cunoscute mărcijaponeze de mașini. Cu o istorie de peste 75 de ani,Toyota rămâne un constructor de referință pentrupiața asiatică. Iată 10 momente de referință dinistoria Toyota:

1. Prima mașină a fost creată de Kiichiro Toyodaîn 1935 și s-a numit Toyota Model AA.

2. Toyota deține fabrici în toată lumea.Compania deține fabrici de producţie sau asamblareîn Japonia, Statele Unite, Australia, Canada,Indonezia, Polonia, Africa de Sud, Turcia, MareaBritanie, Franța, Brazilia, Pakistan, India, Argentina,Republica Cehă, Mexic, Malaezia, Thailanda, Chinași Venezuela.

3. Inițial,compania s-anumit Toyoda,după numelefondatorului.R i s a b u r oToyoda i-a schim-bat numele în Toyota, pentru amarca separarea muncii fondatorilor de viațacasnică, pentru simpli ficarea pronunției şi pentru aaduce noroc noii firme.

4. În perioada 1947-1960, Toyota a vândutautomobile din clasa mică sub denumirea de“Toyopet”. Japonezii au renunțat la acest nume cândau intrat pe piața din SUA, deoarece în engleză,„pet” înseamnă animal de casă.

5. Recordul pentru cel mai vândut model dinlume îl deține Toyota. Corolla a fost vândut în 32,5milioane de exemplare, prima generație fiindintrodusă în anul 1966.

Şoferii suntnedumeriţi…

Trafic anevoios în centrul Cernăuţiuluidin cauza unui accident rutier

Accident de milioane de euro: un camion cu 9supercaruri s-a răsturnat pe o autostradă lângă Paris

Pagină realizată de Romeo CRĂCIUN

Cinci momente de referință

din istoria Toyota

Page 18: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

Joi, 4 februarie 201619Felicitări!

La 3 februarie şi-a sărbătorit

ziua de naştere domnişoara

AlexandraPENTELEICIUC,

elevă la Şcoala medie dinVoloca, raionul Hliboca. Cuacest prilej ea este felicitată

de surioara Carolina, depărinţii Marian şi Lidia, pre-

cum şi de buneii Gheorghe şi Aurora. Ei îi doresc să crească mare şi deşteaptă, să

fie sârguincioasă şi ascultătoare, sănătoasă şiveselă, să aibă numai bucurii în viaţă şi să sesimtă cu adevărat fericită, să fie o mândrie pen-tru părinţi şi bunei.

Să calci mereu pe trandafiri şiflori nemuritoare,/ Să ai în viaţăta priviri ca razele de soare,/Să ai o viaţă ca-n poveşti,cu vise împlinite,/ Să dăruicelor ce-i iubeşti doar clipefericite! La mulţi ani şi toţifericiţi, scumpa noastră!

La începutul lui Făurar şi-a sărbătorit

jubileul de 75 de ani domnul

Vladimir CEBOTARI, jurnalist cunoscut în regiune. Născut în

Forosna, raionul Noua Suliţă, el se numărăprintre primii colaboratori ai ziarului „Zorile Bucovinei”, unde mai bine dezece ani a mânuit peniţa satirică.

Simţul umorului şi vorba cu tâlc apoporului au fost reperele lui ziaristice, doar nu în zadar i s-a încredinţatsă susţină rubrica de satiră şi umor „Viespea”. Dl Vladimir Cebotari a fostprintre puţinii ziarişti care s-a împrietenit cu aparatul de fotografiat şifotoreportajele lui de pe şpalturile ziarului aveau ceva deosebit.Persoanele care nimereau în obiectiv nu pozau, ci erau preocupate deîndeletnicirile lor fireşti sau copleşite de sentimente.

Transferat la audiovizualul regional, jurnalistul Vladimir Cebotariprimul a avut îndrăzneala să iniţieze şi să susţină o emisiune în direct –„Expresul de joi”. Iar în prezent, fiind la pensie, domnul Vladimir este la felde activ ca în tinereţe: îngrijeşte de livadă şi grădină, este pasionat deprogramele de calculator. Glumeţ din fire, el afirmă că „expresul vieţii” eprea grăbit, iar ca fotograf repetă mereu: „Opreşte-te, clipă, eştiminunată!”.

Foştii colegi de breaslă, rudele şi prietenii îl felicită pe domnul VladimirCebotari cu prilejul datei jubiliare, îi doresc ca şi următorul sfert de veacsă-i aducă numai bucurii, să se simtă sănătos şi fericit.

La mulţi ani!

La început de Făurar un anjubiliar al tinereții netrecătoare a bătut

la ușa sufletului domnișoarei

Lăcrimioara ROMANIUC

din satul Privorochia, raionul Hli -boca, învăţătoare la ciclul primar laȘcoala nr. 17 din orașul Cernăuți. Cuocazia minunatei aniversări, săr bă -torita primește cele mai alese felicităriși urări de multe succese și împliniri dinpartea părinților Maria și Ilie, a frateluiPăunel, celor două bunicuțe cu nu -

mele Domnica, a bunelului Grigore, prietenilor și colegilor debreaslă.

Draga noastră!Primește această petală aprinsă a tinereții ca pe o

binecuvântare, care să-ți fie rod al bucuriei și speranței. Credințași iubirea pentru tot ce e sfânt și frumos în lumea aceasta să teînsoțească pretutindeni, iar împlinirea s-o întâlnești la orice pas.Steaua ocrotitoare să lumineze mereu deasupra ta și acelor dragi inimii tale. Fie ca magiaoricărei clipe trăite și cumpăna dintre aniităi să te găsească mai fericită decât aifost până acum și să rămâi așa nu pentruun an, nu pentru doi, ci pentru tot restulvieții.

La mulți și fericiți ani!

Cele mai frumoase şi gingaşeflori sunt oferite în dar la zi aniver-

sară doamnei

Margareta PLEVAN din satul Cupca, raionul Hliboca,

felicitată cu ocazia zilei de naşteredin partea soţului Ion, a copiilor Cristianşi Mirabela, a părinţilor Viorel, Ecaterinaşi Natalia, a finilor, rudelor şi prietenilor

apropiaţi!Scumpa noastră! De ziua ta venim cu

cele mai frumoase gânduri şi îţi dorim sănătate, împliniri şimulte vise realizate. Steaua ta ocrotitoare să lumineze mereuasupra ta şi a celor dragi sufletului. Dragostea şi grija ce odăruieşti în jur să-ţi fie răsplătită din plin cu multă căldură şiîmplinire sufletească.

Când încă o petală din anii tăi frumoşi/ S-a scuturat alene,vibrând armonios,/ Priveşte cu mândrie, gândind neîncetat/

La restul de petale ce nu s-au scuturat./ Primeştepetala vârstei ca pe o binecuvântare,/ Ea să-ţi

fie rod al bucuriei şi speranţei!/ Credinţa şiiubirea să te-nsoţească pretutindeni,/ Iar

împlinirea s-o întâlneşti la fiecare pas!La mulţi ani!

În data de 5 februarie îşi vasărbători prima sa aniversare

micuţa

MihaelaTOPOREŢ

din satul Nesvoia, raionul Noua Suliţă.

Cele mai alese cuvinte şiurări de sănătate sunt adresatesărbătoritei din partea părinţilorMarta şi Vitalie, surioarei Vitalina, a buneilor Galina,Mihail, Angela şi Eduard, a străbunicilor, dar şi din parteatuturor rudelor, dorindu-i să fie sănătoasă, să crească

mare, deşteaptă şi frumoasă, să aibă partede o copilărie fericită sub un cer paşnic,

iar norocul s-o însoţească pretutindeni. Scumpa noastră! Să fii veşnic ferici-

tă/ Şi de toţi să fii iubită./ Îngeraşii să teocrotească./ La mulţi ani să ne tră-ieşti,/ Ca o floare să-nfloreşti,/

Frumuşică şi isteaţă,/ Numai cunoroc în viaţă.La mulţi ani!

Gânduri senine, însoţite de totbinele din lume sunt

exprimate pentru domnişoara

Ludmila CARP din satul Ostrița, raionul Herța.

Mereu veselă, energică şi plinăde viaţă, domnișoara Ludmila îiîncurajează pe cei din preajmă cuoptimismul său nemărginit,comportarea frumoasă şi inimablândă, dragostea faţă de valorile

umane şi naţionale. Toţi o cunosc şi o apreciază pesărbătorită, ca pe o prietenă adevărată, veselă şicomunicabilă, cu o inimă binevoitoare, plină de entuziasmşi curaj.

La buchetul călduroaselor felicitări însoţite de urări defericire şi sănătate ce-i adresează părinții, fratele şi surioara,prietenii și colectivul pedagogic al Şcolii nr. 13 din suburbiaHorecea-Urbană, cu urări de bine, prosperitate şi dragostefidelă, se alătură şi toate rudele apropiate, care-i aduc cuduioşie un cald sărut însoţit de următoarele rânduri:

Dorim să-ţi fie viaţa – viaţă,/Tot cu dor şi cu dulceaţă,/ Cuzile mereu senine,/ De flori şi desoare pline./ Tărie şi cutezanţă,/Dârzenie şi speranţă,/ Ani o sutăsă trăieşti/ Şi mereu să-ntinereşti.

La mulţi ani!

Încă o frumoasăaniversare a bătut la poarta

inimii colegei noastre,doamna

DoiniţaBOJESCU,

redactor-şef alsăptămânalului republican„Concordia”, felicitată cu

prilejul zilei de naştere dinpartea familiei,

a fecioraşului Artur, a soţului Igor, a mameiViorica, a părinţilor-socri Ana şi Bogdan, a colegilor

de breaslă şi a foştilor colegi de facultate, care-i doresc sănătate, dragoste, succese

şi elan tineresc. Dragă Doiniţa! Ai mai urcat o treaptă dintr-a vieţii

scară, noi îţi dorim din suflet s-ajungi şi a sutaprimăvară, iar când te vei uita-napoi pe trepteleurcate, să nu vezi urme de noroi, ci faptele curate.Visele de azi să devină realitate,speranţele de mâine – împliniri,orice cădere – un pas înainte,gândul bun şi fericirea să teînsoţească mereu.

La mulţi ani!

În primelezile de Făurar

şi-asărbătorit ziua denaştere domnul

VitalieBALTA

din oraşulCernăuţi, felicitatcu drag de soţia

Cristina, fiicaAnastasia,

părinţii, mama-soacră Larisa,

fratele împreună cu întreaga familie dinChişinău, cumnatul Artur şi familia sa, de rude,dorindu-i sănătate, succese şi o viaţă plină de

realizări frumoase! Scumpul nostru! Viaţa să-ţi dăruiască numai

bucurii, împliniri şi cer senin, să ai parte de toatăcăldura omenirii şi de toate florile lumii adunate încel mai frumos buchet al vieţii tale! Lumina luiDumnezeu să-ţi aprindă următoarea stea pecerul anilor, care să strălucească toată viaţa şi cafloarea noului an împlinit să se adauge cu bucuriela buchetul de până acum. Noi cu toţii îţi urăm unsincer “La mulţi ani!”, dorindu-ţi tot ce-i maifrumos şi mai de preţ pe acest pământ!

Cele mai sincere felicităricu prilejul zilei de naştere suntadresate bunului nostru coleg

şi prieten

Sergiu DAN din Bucureşti, jurnalist la

RADOR, preşedinte alAsociației Convergențe

Europene, originar din satulApşa de Mijloc, regiunea

Transcarpatia. Întreaga familie – părinţii

Anuţa şi Ion, fraţii Ion, Gicu, Marcel, Adela, împreună cufamiliile lor, colegii şi prietenii din Bucureşti, Cernăuţi şiTranscarpatia îi spun „La mulţi ani!” sărbătoritului,adresându-i acest mesaj: ”Bucură-te de fiecare clipă trăităpe acest pământ, zâmbeşte, fii fericit şi aminteşte-ţi unlucru: azi e cea mai specială zi din an, aşa că trăieşte-o lamaxim! Noi cu toţii îţi dorim din suflet viaţa să-ţi fieasemenea unui drum pe care să te însoţească adevăraţiiprieteni: Dragostea, Fericirea, Optimismul şi Încrederea!Chiar dacă eşti departe, mereu eşti cu gândul alături de ceidragi, iar noi – alături de tine.

La mulţi ani!

În aceste minunate zile de februarie îşisărbătoreşte

o frumoasă aniversare domnul

Ion POPESCU din regiunea Cernăuţi, un neîntrecut lăutar

şi iubitor de muzică populară, felicitat cu acestprilej din partea familiei, colegilor din formaţia„CRISTAL” şi a prietenilor, care-i spun „La mulţiani!” şi-i adresează acest mesaj: „Dacă existăpe pământ ceva mai frumos decât viaţa, dacăexistă ceva mai minunat decât un răsărit desoare, dacă există ceva mai pur decât un vis şi

dacă există ceva mai puternic decât iubirea, fie ca acel ceva să-ţi aparţină, dragă Ioane!”. La mulţi şi fericiţi ani!

Cele mai sincere felicitări şi urări de viaţă lungă la zi aniversară sunt adresate astăzitânărului

Alexandru CAŞCIUC din satul Carapciu, raionul Hliboca, felicitat cu ocazia

zilei de naştere din partea părinţilor, surorii, rudelor şiprietenilor.

Noi îţi dorim să fii precum iarba: când eşti călcat să teridici, să fii precum un ghiocel: să înfloreşti şi în mijloculzăpezilor, să fii precum o stea: aproape şi totuşi departe,dătător de dragoste, bunătate, lumină, sinceritate, omenie şicăldură… Fie ca zilele care vor urma să fie pline de bucurie,nopţile pline de căldură şi anii plini de elan tineresc. Te iubimşi te îmbrăţişăm cu drag!

La mulţi ani, scumpul nostru!

Page 19: Libertatea Cuvântului 2016. Nr.05.

20vedete de la noiJoi, 4 februarie 2016

tir. total: 8.177 Ö³íà äîãîâ³ðíàСвідоцтво № ЧЦ 489-178 ПР від 16.07.2014

р/р 26006011348150Код ЕДРПОУ 39301520

в ПАТ “Укрсоцбанк” (м.Київ) МФО 300023

Contul de decontări

COFOndatOr al ziarului -

COleCtivul redaCţiei

RedactorRomeo

CRĂCIUn

Віддруковано у ПП Ключук С.М.

м. Чернівці, вул, Заводська, 37 в

Autorii materialelor publicatepoartă responsabilitatea totalăpentru veridicitatea faptelorexpuse.Redacţia poate să publicemateriale fără să împărtăşeascăpunctul de vedere al autorului.

Retipărirea materialului esteposibilă doar cu consimţământulautorului.Preluarea materialelor publicateîn paginile ziarului este posibilădoar în cazul când se facereferire la săptămânalul„Libertatea Cuvântului”.

Adresa redacției: or. Cernăuți, str. Mickiewicz, 5 tel.mobil: 066-00-93-999,[email protected];

COLEGIUL DE REDACŢIEValeria ŞtEfUREAC: secretar responsabil de redacţietatiana CARLAŞCIUC: redactor literarDumitru VERBIŢCHI: investigaţiiVasile CARLAŞCIUC: economie, literatură, artăMarin GHERMAn: politică, sportVitalie ZâGREA: cultură, tineret

Designe şi adaptare computerizată Valentina ROBU

Şef redactormihai GRosu

http://www.lyberti.c

om

La data de 3 fe -bruarie 1982, în ora-şul Dnipro dze rjinsk avenit pe lume celebra

artistă, Vera Brejneva. Devenităcunoscută odată ce a început săcânte în trupa ViaGRA, Verareuşește ani la rând săimpresioneze publicul prinprezența ei. Numele adevărat alartistei este Găluşcă, un numede familie pur românesc.Pseudonimul Brejneva i-a fostdat de producătorul DmitriiKostiuk când acesta a aflat căVera este originară din acelaşioraş cu liderul Uniunii Sovietice,Leonid Brejnev. Părinții ei, Victorși Tamara, lucrau împreună laUzina Chimică din localitate.Vera are trei surori. Actualmenteea educă două fiice frumoase şieste căsătorită cu celebrul pro-ducător şi compozitor Kon sta -ntin Meladze. După ce a plecatdin trupa ViaGRA, Vera Brej ne -va s-a apucat de cariera solo.De atunci, vedeta are în palma-res zeci de hituri, printre careunul lansat în duet cu cântăreţulromân, Dan Balan. Piesa senumeşte “Petale de lacrimi” şi adevenit un adevărat hit, careeste ascultat cu placere până înprezent de milioane de melo-mani.

Vera Brejneva nu este doarun nume notoriu în industriamuzicii, ci și o adeptă veritabilă amodului sănătos de viață și aslăbirii sănătoase. A realizat unblog personal, pe Instagram,denumit VBdiary, unde le comu-nică fanelor sale secretele uneisiluete de invidiat.

a fost miercuriomagiată!Vera Brejneva

La cei 34 de

ani superbavedetă conti-nuă să cuce-rească inimilemilioanelor debărbaţi