FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR

= elemente figurate sanguine nucleate = 4000-9000/mm3

VARIAII ALE NUMRULUI DE LEUCOCITE Leucocitoz (>10000/mm3) - fiziologic: la sugari, gravide patologic: boli infecioase i inflamatoriileucemie, tumori

Leucopenie ( O2- + NADP + H+ ---NADPH oxidaza2. O2- + O2- + 2H+ ====> O2 + H2O2 --superoxid dismutaza3. H2O2 + Cl/Br/I- ====> HOCl/Br/I + OH- -- myeloperoxidaza4. HOCl + O2- ===> Cl- + O2 + OH-5. H2O2 + Fe+2 ===> Fe+3 + OH- + OH Reactia FentonH2O2 + Hb-Fe+2 ===> Hb-Fe+3 + OH- + OH mediata de HemoglobinaH2O2 + O2- ===> O2 + OH- + OH- Reactia Haber Weiss 6. HOCl + H2O2 ===> HCl + H2O + 1 O2 oxigen singlet 7. NO + O2- ===> ONOO- nitric oxide, peroxinitrit, Functiile neutrofilelor1. fagocitoza

Influentata de :Suprafata particulei (rugoasa- in favoarea procesului)Sarcina electrica ( pozitiva- in favoarea procesului, suprafata leucocitelor fiind negativa)Actiunea opsoninelor, sistemului complement, componentelor sistemului kininic si fibrinolitic toate cu rol chemotactic pozitivin favoarea procesului: [H+] (aciditatea -) Temperatura (TC- Ca++ (Ca++ Hormoni (T3, T4, estrogeni Produsi de Inflamatie

Funciile granulocitelor neutrofile2. Funcia de secreie

transcobalamin-I (1-globulin care transport vitamina B12)interleukine (ex. IL-1, cu rol n inducerea febrei)mediatori lipidiciFunciile granulocitelor neutrofile

Mediatorii lipidici: PAF, acid arachidonic , thromboxan leukotriene(LTB4), acid hidroxieicosatetranoic (HETE)Reprezinta: - agenti chemotactici, - activatori celulari - modulatori ai raspunsuluiInfluenteaza:- reglarea proceselor trombotice - vasoconstrictia si vasodilatia, - febra, - durerea Variaii ale numrului de granulocite neutrofileNeutrofilie fiziologic: nou-nascut, gravidepatologic: infecii i inflamaii acute, leucemie granulocitar cronic, intoxicaii cu substane toxice sau medicamente, unele tumori

Neutropenie - infecii bacteriene i virale (inclusiv septicemii) - afectarea mduvei hematogene prin radiaii, substane chimice toxice sau medicamente

GRANULOCITELE EOZINOFILE Eosinofilele

Continutul proteic al granulelor din citoplasma eozinofilelor include urmatoarele elemente:

-Proteina bazica majora (MBP)-Proteina cationica eozinofilica (ECP)-peroxidaza eozinofilica(EPO)-Eosinophil-derived neurotoxinaEosinofilele

Actiunile proteinelor granulare :1.MBP induce degranularea mastocitelor si bazofilelor - este implicata in remodelarea nervilor periferici2.ECP - realizeaza pori toxici In membrana celulelor tinta prin care vor patrunde alte molecule citotoxice in interiorul celulei -poate inhiba proliferarea celulelor T - are rol supresor asupra productiei de anticorpi de catre limfocitele B s -induce degranularea mastocitelor -stimuleaza secretia de mucus si glicozaminoglicani a fibroblastilor3.EPO - formeaza specii reactive ale oxigenului si azotului promovand stresul oxidativ si implicit moartea celulara prin apoptoza si necroza1) Etapa medular = 11- 12 zile

2) Etapa sanguin = cteva ore

3) Etapa tisular = cteva sptmni- ncepe dup ce eozinofilele prsesc circulaia printr-un proces de diapedezsediile preferate = organele care au o suprafa de contact cu mediul extern:piele, plmni, tract gastro-intestinal.

Cinetica granulocitelor eozinofile

Se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din precursori mieloizi ca raspuns la actiunea unor citochine (IL3, IL5, GM-CSF)Inainte de a parasi maduva osoasa produc si inmagazineaza in granulele secundare numeroase prtoteine PTrec in circulatie unde raman 4-12 ore si apoi migreaza in tesuturi la locul unor procese inflamatorii sau in arii parazitate ca raspuns la actiunea unor citochine (eotaxin-1, eotaxin-2) and leucotrienes (LTB4)Activarea eozinofilelor o realizeaza citochine eliberate din seturi specifice de limfocite T helper: IL3, IL5, GM-CSFFuctiile eozinofilelor1. Producere de:- specii reactive ale oxigenului- mediatori lipidici (eicosanoizi din leucotriene si prostaglandine, - enzime(elastaza), - factori de crestere (TGF beta, VEGF, PDGF),- citokine (IL1, IL2, IL4, IL5, IL6, IL8, IL13, TNF alpha)2. Activitate antivirala prin ARN-azele din granulele lor3. Indepartarea fibrinei din zona inflamata prin producerea de profibrinolizina Fagocitoza; Actiune antiparazitara5. Mediatori ai raspunsurilor alergice cu implicare in patogenia asmului bronsic alaturi de bazofile si mastocite6. Implicate in rejectia alografelor, neoplazie, prezentarea antigenului catre limfocitele T.Fagocitoza - particulariti:factorii care determin chimiotaxia eozinofilului sunt: - complexele imune antigen-anticorp ( rol mai mare n reaciile imune)- fibrina, enzime proteolitice, histamina

activitate bactericid mai redus dect N

eozinofilele pot fagocita i bacterii sau fungi, dar sunt mai puin atrase de acestea dect N

particip la distrugerea paraziilor (chiar dac nu i poate fagocita, eozinofilul se ataeaz de acetia i elibereaz la exterior granulaiile care conin o substan cu puternic aciune citotoxic (proteina bazic major).Eozinofilie

- n boli alergice (urticarie, astm bronic alergic, rinite alergice) - n boli parazitare - n afeciuni dermatologice (eczeme, psoriazis) n leucemia cu eozinofile

GRANULOCITELE BAZOFILE

Basofilele

Cinetica granulocitelor bazofile- Ciclul de via al B - asemntor celui al N, EoSe dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din precursori mielocitari ca raspuns la actiunea unor citochine D (IL3, IL5, GM-CSF( IL-3 participa la diferentierea celor mai multe dintre leucocite dar are un rol particular in formarea bazofilelor )Reprezinta aproximativ 0.01% 0.1% din leucocitele circulante- Etapa tisular implica patrunderea lor in piele, ci aeriene, tract gastro-intestinal, membrane bazale epiteliale i endoteliale.

BasofileleIn urma activarii elibereaza continutul granulelor:histamina, proteoglicani (e.g. heparina si condroitina), Histamina si proteoglicanii sunt depozitate in granule in timp ce alti compusi vor fi generati in urma activarii. enzime proteolitice (e.g. elastaza si lisofosfoflipaza. secreta mediatori lipidici , leukotriene si citokine, fiecare contribuind in procesul inflamator. sunt o importanta sursa de citochine , ( IL4 care este considerata a avea un rol critic in evolutia alergiilor si in producerea de Ig E)BasofileleFunctii:-prin continutul in heparina se opun coagularii-prin continutul in histamina promoveaza aprovizionarea cu sange a tesuturilor-contribuie la severitatea reactiilor alergice; datorita prezentei unui receptor pe suprafata celulara ce leaga strans IgE se confera un raspuns selectiv al acestor celule fata de substante straine-participa in reactiile inflamatorii-par sa participe la controlul activitatii limfocitelor T mediind magnitudinea raspunsului imun secundar -au putere redusa de fagocitare

Variaii ale numrului de granulocite bazofile

Bazofilie - n reacii inflamatorii, - reacii alergice (ex. Urticarie) - leucemii acute i cronice

= celule specializate n aprarea organismului

- include:precursorii din MHmonocitele din snge = 4-9%macrofagele din esuturi

MonociteleMorphologie:Sunt mononucleare mari, cu citoplasma abundenta, albastra-gri in coloratia Gimsa, continand granule mici roz si uneori discrete vacuole

Nucleul are forme variate de la cea ameboidala la cea de bob de fasole sau chiar de potcoava uneori segmentata. Cromatina este reticulara sau usor condensata

Cele mai multe sunt mai mari decat leucocitele invecinate putand avea dimensiuni intre 10 si30 m in diametru)

MonociteleCinetica:Se formeaza in maduva osoasa hematogena din precursori numiti monoblastiTrec apoi in sange ramanand in torentul circulator 1-3 zile dupa care migreaza in tesuturi. In sange reprezinta intre 3 si 9% din totalul leucocitelor circulanteAproximativ jumatate sunt depozitate in splinaIn tesuturi se matureaza devenind diverse tipuri de macrofage

Celul stem pluripotent

Celul stem mieloid

CFU-GM, CFU-M

Monoblati = celul cap de serie

Promonocite

Monocite = celule cu 10-15m, nucleu mare, citoplasm fumurie granulaii fine, azurofile

1) Etapa medular = 5-6 zile2) Etapa sanguin = 3 zile - 2 compartimente central, circulant marginal: celule care vor migra n esuturi (prin diapedez)3) Etapa tisular sub influena micromediului local - proces de postmaturaie al Mo => macrofage: dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori crete capacitatea de fagocitoz

Macrofagele fixe, tisulare = o populaie heterogen de celuleExemple:celulele Kupffer din ficatmacrofagele alveolare din plmnicelulele Langerhans din pielecelulele microgliale din creiercelulele mezangiale din rinichi, etc.

1. Aprare fagocitoz= sistemul de aprare antimicrobian (imunitate nespecific)Macrofagele fagociteaz:microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)unele virusuri parazii cu dimensiuni accesibile macrofagelor.. Fagocitoza elementelor figuratemacrofagele de la nivelul splinei - rol n eritrofagocitoz, ndeprtarea L i T alterate macrofagele din mduv i ficat - rol n eritrofagocitoz

MonociteFUNCIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGIC

2. Iniierea rspunsului imun- macrofagele funcioneaz ca celule prezentatoare de antigen: inglobare Ag prelucrare Ag expunere Ag pe suprafaa recunoaterea antigenului de ctre limfocitele T (care recunosc numai antigene prelucrate)3. Modularea rspunsului imun- macrofagele produc substane care stimuleaz producia de limfokine (ex. IL-1, TNF) de la nivelul limfocitelor T; limfokinele la rndul lor moduleaz activitile macrofagelormacrofagele produc IL-1, care stimuleaz transformarea limfocitelor B n plasmocite secretoare de anticorpi

4. Funcie secretorie i de modulare a reaciei inflamatorii- secret mediatori pro-inflamatori: PG PAF enzime proteolitice- secret IL-1 i factorul de necroz tumoral (TNF) care provoac febra (aciune asupra centrului reglator al to din hipotalamus)- secret factori care stimuleaz formarea granulocitelor i monocitelor (GM-CSF, G-CSF, M-CSF), precum i a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF) Variaii ale numrului de monocite

Monocitoza nboli infecioase (ex. endocardita bacterian, tbc, febr tifoid),convalescen dup boli inf. AcuteNeoplazii

Monocitopenie dup corticoterapie, n aplazia medular

= componenta celular major din esuturile limfatice= celule mici/mijlocii/ mari, n funcie de gradul lor de maturare;nucleul mare, rotund sau ovalcitoplasm redus, culoare albastru deschis.

!recircul ntre snge i organele limfatice

SERIA LIMFOCITAR

Leucocite cu rol fundamental in raspunsul imunologic, Clasa neunitara morfologic si functional de celule mononucleareFormate in maduva hematogena, se matureaza in organele limfoide Circula intre sange si tesuturi in cateva randuri independent de prezenta antigenelor; reprezinta 25-35 % din leucocitele circulante; Intr-un moment 2% dintre limfocite se afla in sange si 50% in splina; Timpul lor de circulatie = 30 min. astfel cele mai multe dintre limfocite trec prin sange intr-o singura zi. sange organe limfatice periferice (splina,ganglioni limfatici,tesutul limfatic al mucoaselor), mai putin tesuturi nelimfatice ganglioni limfatici regionali vase limfatice eferente ductul toracicinapoi in circulatia sanguinaSERIA LIMFOCITAR

Caracteristici morfologicePe frotiul de sange colorat Giemsa limfocitele au un nucleu mare violet inconjurat de o banda fina de citoplasma albastra ca cerul senin. Nucleul-central, rotund sau usor incizat, cu cromatina in benzi groase,neregulate, ce mascheaza nucleoliiCitoplasma- redusa cantitativ, mai abundenta la formele mari; pot prezenta halou perinuclearDimensiunile lor variaza intre 7 si 20 microni; 80-90% sunt limfocite mici, 10-20%limfocite mariSERIA LIMFOCITAR

Caracteristici citochimice

Citoplasma limfocitelorContine - cantitati mari de ARNFosfataza acidaEsteraza acidaBeta-glucuronidaza

SERIA LIMFOCITAR

Functional exista trei tipuri majore: limfocitele T, limfocitele B si limfocitele NK

Fenotipul imunMarkeri de identificare permit diferentierea intre limfocitele T si B precum si diferitele lor subclase functionale- Markeri panantigenici pe suprafata membranelor tuturor subpopulatiilor limfocitare indiferent de stadiul de dezvoltareMarkeri de maturare, sintetizati si represati succesivMarkeri de activare exprimati in timpul raspunsului imun

Flow citometria identifica subclasele limfocitare in functie de prezenta pe suprafata celulara a unor combinatii de proteine-imunoglobuline sau a unor markeri de diferentiere (CD- cluster of differentiation )

SERIA LIMFOCITAR

Limfopoeza=proces de diferentiere si maturare de la celule stem la limfocite B, T si NK, dependent de interactiunile intre elementele celulare si umorale ce formeaza micromediul limfopoeticOrganele limfatice primitive sau centrale sunt reprezentate de maduva si timus; aici se produce diferentierea de la celule precursoare la limfocite virgine sau de repaus, independent de prezenta antigenelorLimfocitele de repaus sunt eliberate in circulatie si vor migra in organe limfatice secundare sau periferice, arii burso sau timo-dependente (ganglioni limfatici, splina, amigdale, T. limfatic asociat mucoaselorIn organele limfatice secundare sau periferice se produc in urma stimularii antigenice :-completarea maturarii limfocitelor, -activarea lor cu expansiune clonala si manifestari functionaleSERIA LIMFOCITAR

Stadiile de diferentiere si maturare limfocitara:

ProgenitoriPrecursori limfocitariLimfocite mature virgine sau de repausLimfocite mature activate de antigeneLimfocite diferentiate terminal cu exprimare functionala

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor B

Celula stem limfoida - capacitate mare de proliferare - prezinta la suprafata membranei anumite antigene , sintetizate si represate succesiv pe parcursul procesului de proliferareEtapa de precursor BEtapa de limfocit B de repaus -se matureaza independent de prezenta Atg. -isi secreta Ig M de suprafata -nu poate sintetiza Ig M anticorpica -are panantigene,exprima molecule de adeziune, receptori pentru factori de crestere, pentru complement, etc -nu se mai divid

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor B

4. Etapa de limfocit matur -se produce in organele limfatice periferice -maturizarea se face dependent de antigen -implica: recunoasterea Atg., activarea limfocitara, diferentierea terminala

Recunoasterea antigenului implica sinteza si exprimarea receptorului de recunoastere (Ig D). Exista Atg. ce pot fi recunoscute direct de limfocitul B si altele ce pot fi recunoscute doar prin cooperare cu limfocitul T helper si macrofage

Activarea limfocitara e declansata de legarea Atg. de receptorul B de recunoastere, prin intermediul celulelor prezentatoare de Atg. care vor secreta IL-1 stimuleaza Lf Thproduce IL-2 si IL-4stimuleaza proliferarea Lf B producand 5-15 generatii de limfocite B- fiice.Limfocitele activate exprima alti receptori pentru factori de crestere, citochine, noi interactiuni celulare

Diferentierea terminala implica:-generare de efectori B, plasmocite cu viata scurta, specializate in sinteza unor mari cantitati de Ig anticorpice-generare de celule B cu memorie imuna, viata lunga. Acestea recircula prin sange si tesuturi si la un nou contact cu acelasi antigen asigura raspuns anticorpic rapid, eficient, secundar

Imunoblast B plasmoblast preplasmocit plasmocit

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor T

-celula progenitoare din maduva osoasa hematogena populeaza timusul-In timus, in lf T se codifica receptorul de recunoastere antigenica (TCR-Tcell receptor) care dobandeste specificitate, se diversifica interactionand cu antigenele proprii, invata sa tolereze antigenele proprii si sa le recunoasca pe cele straineIn functie de antigenele pe care le exprima exista doua subpopulatii cu profil functional diferit - limf T helper/inducer CD4+ - limf T supresoare/citotoxice CD8+

In organele limfatice periferice se realizeaza:-legarea antigenului-activare-exprimarea functiilor efectoriiFixarea antigenelor se face pe receptorii specifici de recunoastere ceea ce declanseaza modificari biochimice, fenotipice si morfologiceActivarea conduce la: proliferari celulare producere de limfochine amplificarea raspunsului imunCelulele efectorii sunt imunoblastii T care dupa 5-10 cicluri mitotice formeaza 2 compartimente: -Limfocite T efectoare -Limfocite T de memorieLimphocytesSERIA LIMFOCITARRoluriLimfocite B producere de anticorpi

Limfocite T 1.Limfocite T helper - sunt limfocite reglatoare, care moduleaz activitatea Lf B i T- recunosc Ag prelucrat de macrofage i alte celule prezentatoare de antigencoopereaz cu Lf B => favorizeaz activarea, proliferarea, diferenierea Lf B2.limfocite T supresoare 3.Limfocite T citotoxice = Lf T efectoare, mediaz rspunsul imun celularintervin n: - citoliza celulelor infectate cu ag. patogeni intracelulari (virusuri) - citoliza celulelor neoplazice4.Limfocite NKLimfociteSe numesc limfocite B pentru ca la pasari se matureaza in bursa lui Fabricius '. In urma activarii, limfocitele B cells se multiplica si se diferentiaza I n plasmocite si celule cu memorie. Celulele cu memorie pastreaza informatia unei agresiuni astfel incat o noua intalnire cu aceasta bsa le gaseasca pregatite. Sunt mai multe celule cu memorie decat celula originala B din care au provenit fiin astfel o rezerva folositoare si eficienta.Plasmocitele produc anticorpi, proteine care se leaga de antigene inactivandu-le si impiedicand efectul lor nociv.

LimfociteSecretia de anticorpiLa prima intalnire cu antigenul-raspuns primar- limfocitele B secreta cantitati mici de Ig M monomera iar plasmocitele secreta cantitati mici de Ig M polimeraDupa indepartarea antigenului limfocitele B de memorie raman inactive pana la un nou contact cu acelasi antigenLa un nou contact plasmocitul diferentiat sintetizeaza si secreta cantitati mari de Ig de diferite clase in cadrul raspunsului imun secundar.Un limfocit B respectiv un plasmocit produc numai anticorpi cu o singura specificitate. Se pot produce anticorpi specifici impotriva tuturor determinantilor antigenici existentiTipurile principale de anticorpi sunt Ig M, Ig D, Ig G, Ig A, Ig E, cu proprietati biologice diferite LimphociteTipuri :

1.limfocite.T-Helper ,cu efect stimulator. Prezinta la suprafata membranei o proteina de suprafata CD4, si de aici denumirea acestora de limfocite T CD4+ . Activarea lor necesita prezentarea antigenului de catre moleculele de histocompatibilitate MHC Class II de pe membrana celulei prezentatoare de antigen

In urma activarii produc interleukin-2 (IL-2) ce activeaza limfocitele B inducand un raspuns specific.

Role of the helper T cell - RecognitionSERIA LIMFOCITAR

Efectul helper induce:

-proliferarea limfocitelor B, diferentierea in plasmocite si secretia de anticorpi-expansiunea clonala a limfocitelor T, exprimarea functionala a limfocitelot T citotoxice, de hipersensibilitate tardiva si supresoare-activarea macrofagelor

Limphocite 2. lymphocite T Supresoare Au rol in blocarea imunitatii mediata de limfocite T spre sfarsitul reactiei imune inhiband limfocite T autoreactive ce au scapat procesului de selectie negativa in timus .Secreta limfochine care inhiba activitatea limfocitelor B si T impiedicad sistemul imun a se autodistruge. SERIA LIMFOCITAR

Efectul supresor implica:

-prevenirea reactiilor imune excesive-protectie fata de reactii autoimune-pastrarea tolerantei imunologice

se manifesta atat legat de imunitatea umorala scazand productia de anticorpi cat si in imunitatea celulara reducand proliferarea celulara dar si exprimarea citotoxicitatiiLimphocite

3.Limfocite T de memorie pot lua nastere prin activarea celulelor T primare sau prin transformarea limfocitelor T helper sau supresoare dupa ce acestea si-au indeplinit functia Limfocitele T de memorie asteapta o noua aparitie a unui antigen specific moment in care vor putea asigura un raspuns rapid si specific.

Limphocite 4.Limfocite T citotoxice, omoara celule. Prezinta pe suprafata membranei proteina de suprafata CD8 si de aici denumirea de limfocite T CD8+Aaaceste celule recunosc antigenele prezentate de moleculele de histocompatibilitate MHC Class I ,fiind activate de antigenele prezentate de orice celula infectata de bacterii sau virusuri. Cand sunt activate distrug celula care le-a prezentat antigenul.Limphocite T

Celule T citotoxice specifice-intervin tardiv in imunitatea tumorala sau alogena-actioneaza specific pe celula tinta ce poarta antigene fata de care a fost sensibilizata-dupa recunoasterea antigenului se diferentiaza in celula efectoare-coopereaza cu un subgrup de limf Th-sunt inhibate de limf Ts-produc citoliza prin contact direct cu celula tinta prin procese enzimatice ce determina fragmentarea AND, citoscheletului, mitocondriilor, suprimarea pompei ionice-dupa liza se desprind de celula tinta, raman activate si produc alte lizeLimphocite TEfectul citotoxic

Este raspunsul celular declansat de:-celule straine alogene-celule tumorale-celule proprii modificate prin infectii virale sau bacterieneEfectorii sunt celule NK si limf T citotoxiceSERIA LIMFOCITAR

Celule NK-Au activitate citotoxica spontana antivirala, antitumorala (previn dezvoltarea tumorilor incipiente, limiteaza metastazarea, elimina tumorile iradiate).-Au actiune nespecifica, independenta de recunoasterea antigenelor-Nu poseda compartiment de memorie imuna-Activitatea lor este amplificata de actiunea unor citochine: IFN-gama, IL2, factor stimulator NK

Limphocytes

Sunt parte a sistemului imun inascut , Actiunea lor nu este legata de prezenta unui antigen specific.distrug oricare celula care prezinta caracteristicile unei celule periculoase . simt ca este ceva in neregula si hotarasc transformarea ei in tinta IO concentratienscazuta a moleculelor de histocompatibilitate MHC Class I poate reprezenta un astfel de semnal.Fiecare celula nucleata prezinta in mod normal aceste molecule si absenta lor este considerata un semnal ca ceva nu este in ordine -daca celula a fost infectata de un virus va produce mai putine MHC Class I. -o celula canceroasa care are un ritm de divizare accentuat va produce mai putine astfel de proteine .

SERIA LIMFOCITAR

Celule NK- mecanism de actiune:Se leaga de celula tinta prin molecule de adeziuneProduce liza celulei tinta sub actiunea unor enzime litice din granulele continute (perforine)In prezenta ionilor de calciu perforina perforeaza membrana celulei tinta cu formare de pori prin care vor patrunde in celula factori citotoxici (TNF) care activeaza endonucleazele ce fragmenteaza acizii nucleici si factori litici ce produc liza osmotica.Alte functii ale NK:-secreta limfochine implicate in reglarea raspunsului imun si a hematopoezei

FIZIOLOGIA TROMBOCITELOR= cele mai mici elemente figurate ale sngelui

= fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite cu origine n mduva osoas hematogen.

- au capacitatea de a adera la pereii vaselor sanguine lezate i de a forma agregate celulare => rol n hemostaz.

CSPCelula stem mieloid CFU-Meg (uniti formatoare de col. megacariocitare)

Megacarioblastul

Megacariocitul bazofil (promegacariocitul) Megacariocitul granular Megacariocitul trombocitogenprin fragmentareTrombocitele adulte.

Un megacariocit trombocitogen elibereaz ntre 2000-10000 de trombocite.- este dependent de masa i numrul de trombocite circulante. Scderea numrului de trombocite circulante

reglare rapid - mobilizarea depozitului splenic de trombocite (= 1/3 din nr. total trombocite circulante)reglare ntrziat - cu durata de 3-5 zile; = stimularea formrii de trombocite sub actiunea unor factori stimulatori ai trombocitopoiezei 1. Trombopoietina (Tpo) - este produs n principal de ficat- n circulaie se fixeaz pe receptorii specifici de la nivelul trombocitelor circulante, dup care este rapid inactivat. - nr. trombocite circulante => Tpo libera => activarea trombopoiezei. nr. trombocite circulante => fixarea excesiv a Tpo efectelor Tpo asupra trombocitopoiezei. Rol: orienteaz celulele stem spre linia megacariocitar.

2. CitokineCitokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei: - IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;IL 3, IL-6, IL-7 i IL-11- poteneaz efectul Tpo de orientare a celulelor stem spre linia megacariocitar.

Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei: - factorul de cretere i transformare (TGF) - factorul de necroz tumoral (TNF) - interferon (IFN) - Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3- Durata de via = 8-10 zile

- La subiectul normal:2/3 n circulaia general 1/3 n splin = rezervor de trombocite

La nivelul splinei:- trombocitele cu volum i funcii trombocitare , sunt degradate de ctre macrofagele splenice - fiziologic, sunt distruse doar trombocitele mbtrnite - patologic: n caz de splenomegalie: intensificarea distruciei plachetare splenice => splenectomia = manevr terapeutic Trombocitele = fragmente citoplasmatice anucleate

= 2 - 5 m, grosimea = 0.5 - 1 m, volumul mediu = 5.8 m3 .

La MO- zon central granulomerul (cromomerul), cu granulaii azurofile Trombocite dispuse izolat sau grupateLa ME - 3 zone1. Zona periferic este alctuit din:glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombin, serotonin, adrenalin, PG, factori plasmatici ai coagulrii)atmosfera periplachetar - deasupra glicocalixului = factori plasmatici ai coagulrii adsorbii pe suprafaa membranei plachetare membrana celularZona submembranoassistemul de membrane

2. Zona citoplasmatic = zona contractil- conine proteine cu rol n meninerea formei de disc a trombocitelor neactivate modificarea formei trombocitelor activate (disc form sferic cu prelungiri), n secreia plachetar i retracia cheagului (actina, miozina, trombostenina)

STRUCTURA MORFOFUNCIONAL3. Zona organitelor = zona cu funcia predominant secretorie Granulele denseRolul unor componente: Adenosine diphosphate (ADP) este important in recrutarea si activarea trombocitelorin locul destinat adeziunii trombocitare . Serotonina reduce sangerarea la nivelul leziunii vasculare prin inducerea vasoconstrictiei. Ionii de Calciu induc schimbarea formei trombocitelor stimuland contractia scheletului acto-miozinic si reprezinta un cofactor esential in cascada coagularii. Ionii de Calciu reprezinta si un cofactor pentru phospholipasa C, implicata in producerea de catre trombocite a thromboxaneuluiA2, un inductor potent al agregarii trombucitare si al vasoconstrictiei.

Fosfolipidele membranelor trombocitare se pot transforma sub actiunea phospholipazei C. in acid arachidonic care poate fi convertit sub actiunea ciclooxigenazei trombocitare in endoperoxizi iar acestia, sub actiunea tromboxan sintetazei dau nastere tromboxanului A2.

Aspirina (acidul acetilsalicilic ) inhiba activarea trombocitara acetiland ireversibil cyclooxygenaza si impiedicand formarea de catre trombocite a thromboxanului A2 . Celulele endoteliale inhiba activarea trombocitelor si vasoconstrictia convertind endoperoxizii la prostaciclina, un potent inhibitort rombocitar si vasodilatator prin actiunea enzimei prostacyclin sintetazei. Prostacyclina celulelor endoteliale activeaza adenylate cyclaza crescand concentratia intracelulara de cyclic adenosine monophosphate (cAMP), care va scadea cantitatea de calciu intracelular inhiband astfel activarea trombocitara . Un alt medicament, dipiridamol, un inhibitor al fosfodiesterazei ,inhiba activarea trombocitara prin cresterea concentratiei trombocitare a cAMP inhiband degradarea cAMP sub actiunea fosfodiesterazei .

Granulele alfaRolurile unor componente:Factorul 4 plchetar (PF4) contribuie la formarea cheagului prin inactivarea heparan sulfatului endogen la nivelul celulei endoteliale PDGFeliberat de trombocite la locul leziunii vasculare intensifica procsele reparatorii prin stimularea fibroblastilor si a cresterii celulelor musculare netede. factorul de crestere si transformare TGF si factorul de crestere endotelial vascular (VEGF) induc reparatia peretelui vascular stimuland proliferarea celulelor endoteliale si a miofibroblastelor.

FUNCIILE TROMBOCITULUI

Roluri: n hemostaza primar - oprirea iniial a sngerrii i formarea dopului hemostatic plachetar.in hemostaza secundar (coagulare) - activitatea procoagulant3. n reglarea fibrinolizei4. n meninerea integritii peretelui vascular1. Rol n hemostaza primar - oprirea iniial a sngerrii i formarea dopului hemostatic plachetar. aderare, agregare i metamorfoz vscoas

ADERARE TROMBOCITARAAGREGARE TROMBOCITARAFunctiile trombocitareFUNCIILE TROMBOCITULUI

2. Rol n hemostaza secundar (coagulare) - activitatea procoagulant prin:adsorbia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor plasmatici activai implicai n mecanismul intrinsec al coagulrii (XII, XI, X, VIII, V) rol de protecie (mpiedic inactivarea lor de ctre proteazele plasmatice) eliberarea factorilor trombocitari coninui n compartimentul granular n cadrul procesului de secreie plachetar.Prin factorii trombocitari,trombocitele intervin n : - susinerea mecanismul intrinsec al coagulrii (ex.fosfolipide, fibrinogen trombocitar) - retracia cheagului (trombostenina)- repararea leziunii vasculare (ex. Factori de cretere PDGF)

3. Rol n reglarea fibrinolizei - pe suprafaa lor are loc interaciunea dintre plasminogen i activatorii acestuia - n cursul secreiei plachetare se elibereaz PAI-1

4. Rol n meninerea integritii peretelui vascular Trombocitul aprovizioneaz endoteliul cu:metabolii ai acidului arahidonic factori de cretere (ex. PDGF) care cresc viabilitatea celulelor endoteliale

1. MODIFICRI CANTITATIVE Trombocitopenii- sub 100.000/mm3. => tendin crescut de sngerri spontane, mai ales hemoragii cutanate (peteii, echimoze) i mucoase (epistaxis, gingivoragii)hipoplazie/aplazie medular: Rx, medicamente, toxice deficit de trombopoietindistrucie accelerat Splenomegalie

Trombocitoze - peste 400.000/mm3 => risc crescut de fenomene trombotice- fiziologic: n efortul fizic, - patologic: dup intervenii chirurgicale majore, n procese inflamatorii i neoplazice, n splenectomie

Tromboza2. MODIFICRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE) pot fi ereditare sau ctigate (boli mieloproliferative cronice, renale, hepatice, dup administrarea unor medicamente - aspirin, antiinflamatoare, antibiotice).Ex.defecte de activare defecte de aderare - boala von Willebrand defecte de agregare - trombastenia Glanzmann defecte de secreie - a corpusculilor deni sau a granulailor .