Leonida Lari-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS - d. 11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova [1] ) a fost o poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.

Tinerețea și începuturile carierei[modificare]

S-a născut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, în apropiere de Bălți (RSS Moldovenească, URSS), într-o familie de învățători, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, din Chișinău, facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista "Literatura și Arta" (1985-1988) din RSSM, redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova - "Glasul națiunii" (1988-2003).

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost Deputat în Sovietul Suprem alURSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începînd cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista Partidului România Mare).

Activitatea politică

Leonida Lari a fost membru PRM timp de aproape 10 ani, ea obținând în total trei mandate de deputat (primul dintre ele obținându-l pe listePNȚCD, după care a trecut la PRM) [2]

La începutul lunii februarie 2005, pe când era singurul parlamentar al PRM Suceava, Leonida Lari a anunțat că demisionează din acest partid deoarece preferă „libertatea de a gândi și de a acționa” și „un limbaj civilizat chiar față de adversarii politici”.[3]

În ziarul Jurnal de Chișinău s-a opinat că: A fost membru al Partidului România Mare, pe care l-a părăsit, trebuie să recunoaștem, dintr-un motiv egoist, deloc principial, fiindcă nu a mai fost „realeasă” într-un post oarecare din structurile PRM[4].

Pe 6 ianuarie 2007, ziarul Adevărul anunța că "Deputatul PRM Leonida Lari-Iorga și-a depus cerere de înscriere în Partidul Popular Creștin-Democrat (PNȚCD). Ea revine, astfel, în partidul care a propulsat-o în parlament, în 1992, pe listele din Galați"[5]

Activitatea literară

Este autor a 24 de volume de poezie și proză, precum și traducător din marea poezie universală.

Piața Diolei (1974), Marele vânt (1980),Mitul trandafirului (1985),Scoica solară (1987),Insula de repaos (1988),Lumina graitoare (1989),Dulcele foc (1989),Anul 1989 (1990),Lira și păianjenul (1991),Govorâŝij svet (1992),Al nouălea val (1993),Epifanii (1994),Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995),Lunaria (1995),Aldebaran (1996),Între îngeri și demoni (1998),Învingătoarele spații (1999),Insula de repaus (2000),Răstignirea porumbeilor (2003),Epifanii și teofanii (2005),Infinitul de aur (2006),Sibila (2006),Traduceri din lirica universala (2009),101 poeme (2009)

Premii1

Premiul România Mare, Premiul "Flacăra, Totuși iubirea",Premiul revistei "Cronica" (Iași)

Premiul "Tibiscus" – Serbia,Premiul "Academiei Române" pentru poezie, "Mihai Eminescu".

Distincții, decorații

Cetățean de onoare al muncipiului Bacău (1993)

Cavaler al Ordinului Republicii (1996, Republica Moldova)

Studii şi specializări

Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de filologie, filolog, scriitoare;

Premiul România Mare, premiul "Flacăra, Totuşi iubirea", premiul revistei "Cronica - Iaşi", premiul "Tibiscus" - Serbia, premiul "Academiei Române" pentru poezie, "Mihai Eminescu".

Activitate profesională

Colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir - 1971-1973;

Redactor la sectorul cultură, arte, plastice - revista "Literatură şi Artă" - 1985-1988;

Redactor şef al primei publicaţii - "Corul naţiunii" - grafie latină din R.Moldova - 1988-2003;

Autor a 24 de volume de poezie şi proză, precum şi traducător din marea poezie universală.

Funcţii, activităţi într-un partid politic

Deputat în Parlamentul URSS din partea R. Moldova, 1988-1990;

Membru în conducerea PPCD din R. Moldova 1990-1992;

Preşedinta ICDTM - Liga creştin democrată a femeilor din R. Moldova - 1990-1997;

Deputat în Parlamentul României PNTCD - 1992-1996;

Deputat în Parlamentul României din partea PRM în trei legislaturi 1996, 2000, 2004.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare

Preşedinta Ligii creştin democrate a femeilor din R. Moldova;

Deputat din partea R. Moldova - circumscripţia Ialoveni în Parlamentul URSS 1988-1990;

Deputat PNTCD - 1992-1993;

Deputat PRM în trei legislaturi consecutive.

Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale

Forumul naţional al românilor de pretutindeni.

Funcţii, activităţi în organizaţii internaţionale

2

Asociaţia Transilvania şi Bucovina.

Activitate civică

Colaborare cu Fundaţia "Omenia" pentru ajutorarea românilor basarabeni şi bucovineni.

Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice

Publicistică la ziarele şi revistele din România, R. Moldova, Nordul Bucovinei, reg. Cernăuţi, Serbia, (Banatul Sârbesc) România Mare, Totuşi Iubirea, Literatura şi Arta, Glasul Naţiunii, Arcaşul, Tibiscus).

Distincţii, decoraţii

Cetăţean de onoare al oraşului muncipiului Bacău - 1993;

Cavaler al ordinului R. Moldova - 1996.

Alte activităţi

Preşedinte al Departamentului pentru relaţii cu românii de pretutindeni în cadrul PRM, secretar executiv al PRM.

Scrie versuri inca de la varsta de doisprezece ani, iar la cincisprezece ani debuteaza in „ Tineretul Moldovei". Pseudonimul Leonida Lari (numele de familie este Tuchilatu) si-l insuseste la optsprezece ani, dupa denumirea zeului indian al cuvantului. Volumul de debut al poetei, mult timp amanat (nu depoeta),Piata Diolei, apareabiain 1974 la Editura Cartea Moldoveneasca. Este deopotriva autoare de (putina) proza fantastica, eseista si publicista, cu o opera poetica raspandita, prin traduceri sau prezente in antologii, pe multe meridiane ale globului.

Leonida Lari este o poeta multicorda. Evoluand de la o viziune romantica (niciodata abandonata) strabatuta de viziuni fantastice si imagini-simbol tutelare catre o poezie radicalizata in care verbul capata chiar forme polemice si vaticinare, imbratisand deopotriva o poezie a iubirii (de om, de oameni, de limba) ca si una a viziunilor de tip metafizic, dovedind largi deschideri catre temele si motivele poetice romanesti sau universale, mai vechi sau mai noi, poeta vede si pune in Logos puterea tamaduitoare. intr-o valoroasa prefatare a creatiei poetice a Leonidei Lari, criticul literar Doina Uricariu conchidea ca „Cele cinci vorbe calauzitoare alese din Holderlin si puse de Heidegger la inceputul studiului sau despre Holderlin si esenta poeziei sunt si vorbele calauzitoare ale poetei": „activitatea poetica", cea care la Leonida Lari „demonstreaza puterea poeziei de a rasturna falsele legi si adevaruri"; „cel mai periculos dintre bunuri, limba" (subl. criticului literar); poezia ca „aflare", „cunoastere", „dialog", capabila „sa-i restituie cuvantului sensul primar de comuniune si intruchipare intr-o adunare de oameni"; poezia ca ctitorie; poezia ca expresie a existentei Omului pe pamant.

Leonida Lari - Acolo

Ţi-e fericita astazi fața, 

3

Timpu-i nisip, Înca un pic te salta viațaÎnca-ntr-un chip.

Şi-apoi va fi o alta viațaO, nu uita, În care n-ai sa ieşi pe piața Cu marfa ta.

În care ai sa stai cuminte Şi potolit, Şi-ai sa-nțelegi fara cuvinteTot ce-ai trait.

Ca-atuncea înspre tine, stândul, Veni-vor rândFapta comisa, starea, gândul, Umbra de gând.

Şi vocea-ți cu strigari şi plângeriAi s-o auziLa vama cea cu paşnici îngeriŞi demoni cruzi.

Acolo unde suflul suie, Daca e clar, Acolo unde timpul nu e Nisip macar. 

Leonida Lari - Artistul si lumea

Nu-astepta rasplata marePentru facerea de bine-Lumea este schimbatoare, Trece iute peste tine.

Si-ti gaseste-ntr-o clipita O multime de gresaleSpre a fi indreptatitaIn opiniile sale.

Ba ca sufletu-ti cuteazaCatre zone fara nume, 

4

Ba ca unul iti cedeazaLocul lui in asta lume.

Iar cand ti se face silaDe aceste mofturi clapeSi de tine-un pic de milaSi ii lasi sa sara-n talpe.

Si sa-nsire pan-amijaCate dracul le inspira, Amintindu-ti cu ce grijaSi pe Crist il rastignira.

Si te duci unde iti scriseDarul tau de poezie, Spun ca Dumnezeu gresiseCa la dat anume tie.

Nu-astepta deci multumirePentru-a tale fapte toate, Nu primi nici o marire, Ca iti pierzi din libertate.

Tu asteapta-te, terestra, Sa iti puna-n deal o cruce, Unde-n sunet de orchestraCu-alai mare te vor duce.

Si cand vei avea sub lunaDoar in tintirim o casaEi vor spune ca-i fost bunaSi de nimeni inteleasa.

Cat mai poti cu ochii, plansii, Sa-ntrvezi ce ai a faceDa-te-n laturi de la dansiiSa te lase-odata-npace. 

5