Cum a fost creata educatoarea

Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Deodata aparu un inger si-l intreba:

-Iti ia mult timp sa-l duci la bun sfarsit?-Da ,raspunse D-zeu,doar ai citit ce specificatii tehnice are aceasta comanda,’’EDUCATOARE”: Trebuie sa se ridice deasupra tuturor copiilor,desi trebuie sa se puna la mintea lor;-Trebuie sa fie capabila sa faca 180 de lucruri in acelasi timp care nu au nici o legatura cu obiectul pe

care-l preda..;-Trebuie sa comunice cunostinte fundamentale pentru ei si in cele mai multe cazuri sa aiba si dreptate;-SA-SI GASEASCA MAI MULT TIMP PENTRU ALTII DECAT PENTRU SINE;-Sa aiba vesnic pe fata un zambet care poate rezista reduceriilor de salariu,copiilor problema si parintiilor

ingrijorati;-Sa continuie sa-si faca meseria atunci cand parintii ii pun fiecare miscare la indoiala,iar altii nu o sustin;-Sa aiba sase perechi de maini...-Sase perechi de maini ? se mira ingerul. Asta e imposibil !-Ei bine, zise D-zeu, nu mainile sunt problema.Cel mai greu e cu cele trei perechi de ochi.Ingerul il privi neincrezator.Trei perechi de ochi ...la un model standard?D-zeu aproba din cap:- O pereche ca sa-l vada pe copil asa cum este in realitate si nu cum l-au etichetat altii.Alta pereche este la

ceafa cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie . Şi bineînţeles, cei 2 ochi din faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: “te înţeleg şi te iubesc tare mult”, fără să spună un singur cuvânt.

-Doamne , zise ingerul ,acesta este un proiect foarte mare si cred ca ar trebui si maine sa lucrezi la el.-Nu pot ,zise D-zeu,caci sunt foarte aproape de a crea ceva asemanator Mie. Ea vine la munca si cand este

bolnava,are un loc special in inima pentru copiii care nu sunt ai ei, intelege toate framantarile prin care trec cei aflati in dificultate, poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers şi nu pentru lovit.

Ingerul se uita cu atentie la modelul pe care-l crea D-zeu .si-i trecu degetele peste obrazul acestuia.-EI ,bine Doamne,zise ingerul,se pare ca ai facut o treaba buna,dar pe undeva pica.Ti-am spus eu ca ai pus

prea multe in acest model.Nu poti sa-ti imaginezi ce stres ai pus pe umerii acestei educatoare.D-zeu se apropie si culese picatura de apa de pe obrazul educatoarei.Picatura sclipea in soare.-Nu curge nimic ,spuse ,El. Este o lacrima.-O lacrima? Ce este aceea ,intreba ingerul?La ce foloseste o lacrima?D-zeu raspunse dupa indelunga chibzuiala:-Este pentru bucuria si mandria de a vedea un copil cum reuseste sa rezolve si cea mai mica sarcina; este

pentru singuratatea copiilor carora le e greu sa se adapteze si pentru compasiunea fata de sentimentele parintiilor lor; vine din durerea de a nu putea sa ajungi la unii copii si dezamagirea pe care o simt acei copii; vine adesea, atunci cand educatoarea a stat un an cu o grupa si trebuie sa-si ia ramas bun de la acei copii .

-Doamne ! zise ingerul , chestia cu lacrima este grozava ...Esti un geniu!D-zeu ii arunca o privire grava: -Nu eu am pus lacrima acolo!!!