LEGEA REPUBLICII MOLDOVA regnului animal

Nr.439-XIII din 27.04.95

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-63/688 din 09.11.1995

* * *

C U P R I N S

Titlul I DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii Articolul 2. Definiţia termenilor speciali Articolul 3. Proprietatea publică asupra regnului animal Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Titlul II PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL

Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal Articolul 12. Protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal

Titlul III FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor regnului animal Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori

Articolul 24. Pescuitul industrial Articolul 25. Pescuitul sportiv şi de amatori Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului animal Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

Titlul IV EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT AL REGNULUI ANIMAL

Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului animal Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal

Titlul V CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Articolul 39. Controlul departamental asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Titlul VI RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal Articolul 41. Repararea pagubelelor cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice cu efecte dăunătoare asupra regnului animal Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Titlul VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 44 Intrarea în vigoare Articolul 45 Dispoziţii tranzitorii Articolul 46 Îndatoririle Guvernului Articolul 47 Abrogări Articolul 48 Anexe la prezenta lege

Anexa nr.1 Regulamentul gospodăriei cinegetice Anexa nr.2 Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică

Anexa nr.3 Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire Anexa nr.4 Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente ale naturii) protejate de stat şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire Anexa nr.5 Taxe de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice si juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a peştilor, altor organisme acvatice în bazinele piscicole din republică Anexa nr.6 Taxa de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică

Notă: În tot cuprinsul legii, textul "colecţie zoologică" se substituie cu textul "colecţie de animale din fauna sălbatică" conform Legii nr.461-XV din 20.11.03, în vigoare 01.01.04

Notă: În cuprinsul legii şi în anexe, se substituie sintagma "Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător" prin textul "autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător"; sintagma "Asociaţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" prin cuvintele "autoritatea silvică centrală" (cu excepţia punctului 89 din anexa nr.1); sintagma "Inspecţia de Stat a Calităţii Mediului" prin sintagma "Inspectoratul Ecologic de Stat" (cu excepţia punctului 83 litera f) din anexa nr.1) conform Legii nr.454-XV din 30.07.2001

Parlamentul adoptă prezenta lege. Lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale,joacă un rol important în menţinera echilibrului ecologic. Un şir despecii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor materiiprime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valorimateriale, necesare pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi aleeconomiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri ştiinţifice,cultural-educative şi estetice. Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru asigurarea protecţieieficiente şi folosirii raţionale a resurselor regnului animal.

Titlul I DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii (1) Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şifolosirii animalelor sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii,peşti, insecte, crustacee, moluşte etc.), denumite în continuare animalecare vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în solpopulează permanent sau temporar teritoriul republicii. (2) Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelordomestice, precum şi a animalelor sălbatice întreţinute în captivitatesau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice,cultural-educative şi estetice, sînt reglementate de legislaţiarespectivă.

Articolul 2. Definiţia termenilor speciali În sensul prezentei legi se definesc: animale rare, periclitate şi vulnerabile - specii de animale caresînt în pericol de dispariţie şi se întîlnesc într-un număr de indiviziinsuficient pentru restabilirea şi automenţinerea populaţiei în condiţiinaturale; biocenoză - sistem biologic care reprezintă o totalitate depopulaţii ale diferitelor specii de animale, plante şi mocroorganismecare populează anumite biotopuri; biotop - teritoriu de viaţă limitat, cu condiţii ecologice relativsimilare, populat de o biocenoză caracteristică; colecţii de animale din fauna sălbatică - serii de animale vii sauîmpăiate şi preparate, adunate, dispuse şi păstrate în grădini zoologicesau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice etc.; echilibru ecologic - ansamblu de stări ale unui ecosistem, a căruidinamică asigură stabilitatea structurii şi funcţiilor acestuia; fondul ariilor naturale protejate de stat - terenuri reprezentativecu valoare ştiinţifică, istorică, estetică, cultural-educativă în carevieţuiesc animale şi plante rare şi valoroase şi comunităţile lor; habitat - loc sau tip de loc în care un organism sau o populaţieexistă în mod natural; produse ale activităţii vitale a animalelor - bunuri rezultate dinactivitatea vitală a animalelor fără ca acestea din urmă să fie scoasedin mediul natural; proprietate utilă a animalelor - trăsătură care caracterizeazăanimalele prin calitatea lor folositoare pentru mediul ambiant,populaţie, agricultură, sivicultură etc.; pescuit industrial - popularea, creşterea şi dobîndirea peşteluipentru alimentare; pescuit sportiv şi de amatori - dobîndire a peştelui pentru folosireparticulară; regn animal - cea mai mare categorie sistematică în biologie.Totalitatea unor specii de animale care vieţuiesc în mod natural peuscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv monocelulare,nevertebrate şi cordate; vînătoare sportivă şi de amatori - căutarea, depistarea şi urmărireade către om a animalelor în scopul de a le vîna pentru folosireparticulară. [Art.2 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002] [Art.2 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

Articolul 3. Proprietatea publică asupra regnului animal Regnul animal este proprietate publică. Sînt interzise acţiunile(inacţiunile) care, într-un mod sau altul, încalcă dreptul proprietăţiipublice asupra regnului animal.

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselorregnului animal se realizează de către Guvern prin intermediulautorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cuprotecţia mediului înconjurător, autorităţilor administraţiei publicelocale. [Art.4 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale (1) Guvernul adoptă acte normative şi standarde ecologice îndomeniul protecţiei şi folosirii raţionale a animalelor şi habitatuluilor, aprobă programele de stat în scopul menţinerii echilibruluiecologic şi diversităţii regnului animal, organizează realizarea lor. (2) Autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cuautoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cuprotecţia mediului înconjurător exercită controlul asupra protecţiei şi

folosirii resurselor regnului animal, coordonează amplasamenteleobiectelor care afectează starea regnului animal, programele de acţiuniîn domeniul protecţiei, folosirii şi reproducerii regnului animal,efectuează măsuri de protecţie şi ameliorare a habitatului animalelor,limitează drepturile beneficiarilor regnului animal.

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şicu protecţia mediului înconjurător coordonează şi exercită controlul destat asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirearegnului animal.

Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal La planificarea şi realizarea măsurilor care pot afecta habitatulanimalelor şi starea regnului animal se va asigura respectareaurmătoarelor cerinţe: a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc înmod natural; b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducereşi căilor de migraţie a animalelor; c) conservarea integrităţii biocenozelor; d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţineriiechilibrului ecologic, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi preveniriipagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale; e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şiregnului animal şi alocarea de mijloace cu destinaţie specială pentrurestabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai.

Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Organizaţiile social-politice, sindicatele, societăţile vînătorilorşi pescarilor, societăţile ştiinţifice şi alte organizaţii obşteşti potacorda sprijin autorităţilor publice şi pot participa nemijlocit lamunca de educaţie ecologică a populaţiei, la realizarea măsurilor deprotecţie şi folosire raţională a resurselor regnului animal, pot crea,conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu autoritateacentrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţiamediului înconjurător şi cu autorităţile administraţiei publice localeinspectorate ecologice obşteşti.

Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Cetăţenii sînt datori să păstreze şi să ocrotească regnul animal. Eipot participa personal sau prin intermediul organizaţiilor obşteşti larealizarea măsurilor de protecţie, folosire raţională a resurselorregnului animal, pot prezenta propuneri corespunzătoare autorităţilorpublice şi organizaţiilor obşteşti, pot comunica despre încălcărilelegislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnuluianimal.

Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Coordonarea în comun cu instituţiile ştiinţifice, serviciilesanitaro-epidemiologice, de protecţie a plantelor, veterinare, deextragere a resurselor naturale, cu organizaţiile obşteşti etc. aprogramelor de acţiuni în domeniul protecţiei folosirii şi reproduceriiresurselor regnului anumal se efectuează de către autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător şi autorităţile administraţiei publice locale.

Titlul II PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL

Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal Protecţia regnului animal se asigură prin: a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe deprotecţie, folosire şi reproducere a resurselor regnului animal; b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele deamenajare a teritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alteproiecte; c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal; d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducereşi căilor de migraţie a animalelor; e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzateanimalelor şi habitatului lor; f) crearea de arii naturale protejate de stat; g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animalerare, periclitate şi vulnerabile; h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şiaclimatizarea de specii noi; i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor devieţuire şi reproducere pentru speciile de animale folositoare; j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericolde pieire, ca urmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze; k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şifolosirii resurselor regnului animal; l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce auloc în lumea animală; m) educaţia ecologică a populaţiei.

Articolul 12. Protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor (1) Proiectarea şi executarea lucrărilor de desţelenire, irigaţie,desecare, defrişare, extracţia zăcămintelor, construcţia diferitelorobiective, întocmirea rutelor turistice, crearea zonelor de agrement,amplasarea căilor ferate, şoselelor, conductelor, canalelor, barajeloretc. pot fi efectuate concomitent cu aplicarea reală a măsurilor pentrupăstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţiea animalelor. (2) Lucrările menţionate se efectuează cu informarea prealabilăscrisă a organelor de resort, a opiniei publice, anexînd lista de măsuripreconizate. Efectuarea acestora se permite în baza autorizaţieieliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal Amplasamentele întreprinderilor, construcţiilor şi altor obiectivese coordonează cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselornaturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu autorităţileadministraţiei publice locale şi cu alte organe, în conformitate culegislaţia.

Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie (1) La efectuarea lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatarea mijloacelor de transport etc., persoanele fizice şi juridice sîntobligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor. (2) Se interzice incendierea vegetaţiei uscate, păstrareamaterialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilorstabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.

Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat

Protecţia animalelor şi folosirea lor pe teritoriul fondului de ariinaturale protejate de stat se realizează conform legislaţiei.

Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile (1) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în modobligatoriu protejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a RepubliciiMoldova. (2) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile, incluse înCartea Roşie, sînt protejate conform prezentei legi şi altor actenormative. Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducereaefectivului, precum şi la degradarea habitatului speciilor de animalemenţionate.

Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică (1) Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din faunasălbatică (colecţii de animale vii în grădinile zoologice, precum şi deanimale împăiate, preparate anatomice etc.) de către persoane juridiceprin scoaterea animalelor din mediul natural anume în aceste scopuri seadmite în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător. Persoanelor particulare li se interzice colecţionareaanimalelor rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie aRepublicii Moldova. (2) Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sîntobligaţi să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă aobiectelor colecţionate, precum şi regulile de comercializare a acestoraprevăzute de legislaţie. (3) Evidenţa de stat a colecţiilor de animale din fauna sălbatică,indiferent de forma de proprietate şi deţinătorul colecţiei, precum şiţinerea registrului acestora sînt de competenţa autorităţii centraleabilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător şi se efectuează în baza avizului Academiei de Ştiinţe aMoldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie. (4) Modul de înregistrare a colecţiilor de animale din faunasălbatică se reglementează de Guvern. [Art.17 modificat prin Legea nr.461-XV din 20.11.03, în vigoare 01.01.04]

Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională (1) Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. caretransportă, păstrează şi aplică chimcale, precum şi cetăţenii sîntobligaţi să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopulneadmiterii pieirii animalelor şi degradării habitatului lor. (2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fostelaborate normativele de concentraţii maxime admisibile în mediulînconjurător. (3) Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale,microelementelor şi altor preparate, precum şi lista acestora urmează afi coordonate cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselornaturale şi cu protecţia mediului înconjurător, Ministerul Agriculturiişi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii. (4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi formade organizare juridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitulratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conformlegislaţiei.

Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor (1) Importul şi exportul de animale se admit în bază de acord demediu, eliberat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. (2) Importul, exportul, reexportul şi tranzitul de animale

reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu speciisălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES) se admit înbază de permis/certificat CITES, eliberat de autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător (organul de gestiune CITES), cu avizul autorităţilorştiinţifice CITES ale Republicii Moldova. (3) Strămutarea animalelor în habitate noi, aclimatizarea unorspecii de animale, noi pentru fauna ţării, precum şi încrucişareaanimalelor se admit în baza deciziei autorităţii centrale abilitate cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. [Art.19 în redacţia Legii nr.461-XV din 20.11.03, în vigoare 01.01.04]

Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal În scopul protecţiei regnului animal, drepturile beneficiarilor defolosinţă a terenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitatecu dreaptă şi prealabilă despăgubire, stabilindu-se acestoraobligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şi habitatului lor.

Titlul III FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice şi juridice,indiferent de tipul de propritate şi forma de organizare juridică.

Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor regnului animal (1) Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicateurmătoarele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal: a) vînătoarea sportivă şi de amatori; b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori; c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şipescuitului; d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educativeşi estetice; e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produseloractivităţii vitale a acestora. (2) Alte modalităţi de folosire a resurselor regnului animal pot fiinstituite numai prin modificarea sau completarea prezentei legi.

Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori Terenurile de vînătoare, modul de gestiune a gospodăriei cinegetice,speciile de animale şi regulile vînatului sînt stabilite de Regulamentulgospodăriei cinegetice, expus în anexa nr. 1. Controlul asuprarespectării acestui regulament este exercitat de către autoritateacentrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţiamediului înconjurător, autoritatea silvică centrală şi autorităţileadministraţiei publice locale. Articolul 24. Pescuitul industrial (1) Pescuitul industrial în bazinele acvatice piscicole se permitepersoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şiforma de organizare juridică, conform Regulamentului cu privire laprotecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinelepiscicole, expus în anexa nr. 2. (2) Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să îndeplineascămăsurile de protecţie a bazinelor acvatice, florei şi faunei, săprezinte anual informaţii privind efectivul de peşte şi pescuitul lui. [Art.24 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

Articolul 25. Pescuitul sportiv şi de amatori (1) Pescuitul sportiv şi de amatori este permis cetăţenilor înbazinele acvatice, cu excepţia celor ale fondului ariilor naturale

protejate de stat, crescătoriilor de peşti, şi se efectuează cu platăsau gratuit, în baza contractului încheiat cu Serviciul Piscicol alInspectoratului Ecologic de Stat (pentru bazinele acvatice naturale) şicu uzufructuarii corespunzători (pentru bazinele artificiale), conformregulamentului expus în anexa nr. 2. (2) În bazinele acvatice ale fondului ariilor naturale protejate destat (rezervaţii ştiinţifice şi peisagistice, parcuri naţionale,monumente ale naturii, alte categorii de obiecte naturale) pescuitul seefectuează conform legislaţiei. [Art.25 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şipescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.) se efectuează în bazaautorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Înautorizaţie sînt indicate plata pentru reproducere, speciile şi numărulde animale, vîrsta, sexul şi termenele de dobîndire.

Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice (1) Folosirea animalelor în scopuri economice, ştiinţifice,cultural-educative şi estetice se permite fără scoaterea lor din mediulnatural şi dacă acest fapt nu dăunează populaţiei corespunzătoare deanimale. (2) Folosirea animalelor cu scoaterea lor din mediul natural seadmite conform prevederilor anexelor nr. 1 şi 2 ale prezentei legi. (3) Folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie aRepublicii Moldova se permite numai în scopuri ştiinţifice, de selecţie,inclusiv de reproducere, răspîndire, cultivare/creştere, aclimatizare afiecărui reprezentant în parte, în scopuri culturale (circ, expoziţiizoologice, acvarii etc.), precum şi în caz de epizootii, în bază deautorizaţie specială, eliberată de autoritatea centrală abilitată cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cuavizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional deEcologie. (4) Modul de eliberare a autorizaţiei pentru folosinţa specială aanimalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi modelulacesteia sînt elaborate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi aprobate deGuvern. [Art.27 completat prin Legea nr.461-XV din 20.11.03, în vigoare 01.01.04]

Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere se admite fărăscoaterea animalelor din mediul natural, fără modificarea structuriipopulaţiilor de animale şi habitatului lor, conform normelor derecoltare şi în corespundere cu regulamentul expus în anexa nr. 1.

Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale (1) În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelorşi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economieinaţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şiizbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de reglementare aefectivului unor specii de animale. (2) Speciile de animale şi modul de aplicare a măsurilor dereglementare a efectivului lor se stabilesc de către Guvern, ţinîndu-secont de propunerile instituţiilor ştiinţifice corespunzătoare.

Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului animal (1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acelemodalităţi de folosire a resurselor regnului animal, care sînt stabilite

de prezenta lege şi permise în perioada respectivă sau pe teritoriulrespectiv de către organele de stat pentru protecţia şi folosirearesurselor regnului animal şi de către autorităţile administraţieipublice locale. (2) Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot filimitate de către organele de control şi de autorităţile administraţieipublice locale în cazurile reducerii efectivului de animale sauretragerii din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţieilor.

Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal (1) Beneficiarul este obligat: a) să respecte regulile, normele, termenele stabilite şi altecerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului anumal; b) să folosească resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nuprejudiciază integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţiaanimalelor care nu au fost oferite în uzufruct; c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct, cuexcepţia celor din pescuitul industrial, să verifice starea mediului lorde trai; d) să realizeze măsurile necesare pentru reproducerea regnuluianimal; e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organecare exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselorregnului animal; f) să nu admită degradarea habitatului animalelor; g) să repare pagubele cauzate regnului animal. (2) Beneficiarii regnului animal sînt obligaţi să îndeplinească şialte cerinţe privind protecţia, folosirea şi reproducerea resurselorregnului animal, prevăzute de legislaţie.

Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal (1) Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează încazul: a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea; b) expirării termenului de folosinţă stabilit; c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii deanimale în scopul protecţiei lor; d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă; e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor; f) nerespectării de către beneficiar a regulilor, normelor,termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire aresurselor regnului animal. (2) Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnuluianimal sînt depline şi întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitatede autorităţile publice decît în condiţiile legii.

Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal serealizează prin anularea autorizaţiei de folosinţă de către organul destat care a eliberat-o.

Titlul IV EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT AL REGNULUI ANIMAL

Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului animal Ţinerea evidenţei de stat a animalelor şi a folosirii lor seefectuează de către: a) Academia de Ştiinţe a Moldovei - a animalelor rare, periclitateşi vulnerabile, a animalelor folositoare pentru agricultură şi silvicultură a animalelor care au importanţă pentru cercetări ştiinţifice;

b) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei - a dăunătorilorculturilor agricole, pădurilor şi a animalelor de vînat; c) Ministerul Sănătăţii - a animalelor parazite şi agenţilor de boliinfecţioase; d) Societatea vînătorilor şi pescarilor - a animalelor de vînat, aaltor animale care vieţuiesc în terenurile de vînătoare ale fonduluicinegetic, atribuite societăţii; e) alte organizaţii şi subunităţi - a speciilor de animale ce ţin degenul de activitate a acestor unităţi.

Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal (1) Cadastrul de stat al regnului animal, care conţine totalitateainformaţiilor despre arealul, efectivul, locurile de vieţuire şireproducere a animalelor şi folosirea lor, se întocmeşte pe o perioadăde 10 ani de către Academia de Ştiinţe a Moldovei pe baza evidenţei destat a animalelor. (2) Controlul asupra ţinerii Cadastrului de stat al regnului animalse exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. (3) Ţinerea evidenţei de stat şi a Cadastrului de stat al regnuluianimal se efectuează din contul statului, conform regulamentului şiformularelor elaborate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi caresînt obligatorii pentru toţi subiecţii prevăzuţi la art. 34. (4) Amenajarea cinegetică a fondului silvic de stat este organizatăde către autoritatea silvică centrală şi se efectuează o dată la 10 aniconcomitent cu amenajarea silvică de către expediţia de amenajaresilvică. [Art.35 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

Titlul V CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnuluianimal are drept sarcină asigurarea îndeplinirii de către toateministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice, indiferentde tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, aobligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectarea moduluistabilit de folosire a animalelor şi a altor norme prevăzute delegislaţie.

Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnuluianimal este exercitat de către autoritatea centrală abilitată cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şiautorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal Organele de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnuluianimal are dreptul: a) să oprească folosirea neautorizată a animalelor, precum şifolosirea cu încălcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi aaltor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal; b) să retragă autorizaţia sau să stabilească limitări la dreptul defolosinţă a resurselor regnului animal; c) să dea indicaţii obligatorii pentru executare privind eliminareade încălcări ale regulilor, normelor, termenelor stabilite şi ale altorcerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal; d) să stopeze lucrările care pot cauza pagube considerabileanimalelor şi habitatului lor;

e) să tragă la răspundere administrativă contravenienţii regulilor,normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosirea resurselor regnului animal iar, după caz, să înainteze organelor dedrept materiale pentru luarea măsurilor corespunzătoare.

Articolul 39. Controlul departamental asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal (1) Controlul departamental asupra protecţiei şi folosiriiresurselor regnului animal este exercitat de către organele în a cărorsubordine se află persoanele juridice care utilizează resursele acestuia. (2) Ministerele, departamentele, alte organe sînt obligate să-şicoordoneze acţiunile lor cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi cuautorităţile administraţiei publice locale privind controlul asupraprotecţiei şi folosirii resurselor regnului animal.

Titlul VI RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal Persoanele fizice şi juridice vinovate de: a) încălcarea regulilor vînatului, pescuitului şi a altor modalităţide folosire a resurselor regnului animal; b) încălcarea regulilor de protecţie a habitatului, condiţiilor dereproducere şi căilor de migraţie a animalelor; c) incendierea vegetaţiei uscate pe terenurile habitate de animale; d) utilizarea neautorizată a resurselor regnului animal; e) scoaterea ilicită a animalelor din mediul lor de trai; f) transmiterea neautorizată a dreptului de folosinţă a resurselorregnului animal; g) strămutarea, aclimatizarea şi încruzişarea neautorizată aanimalelor; h) comportarea crudă cu animalele; i) încălcarea regulilor de aplicare a mijloacelor de protecţie aplantelor, a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şialtor preparate ce pot cauza pagube regnului animal; j) păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fărărespectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor; k) încălcarea regulilor de expediere şi comerţ cu colecţii deanimale din fauna sălbatică precum şi cu obiecte separate ale regnuluianimal; l) construirea de obiective fără respectarea măsurilor de protecţiea regnului animal şi a habitatului lor şi fără efectuarea expertizeiecologice de stat a proiectelor acestor obiective sau fără respectareacerinţelor ei; m) neinformarea la timp a organelor controlului de stat desprestarea şi efectivul animalelor, despre schimbările observate; n) neîndeplinirea măsurilor de protecţie, precum şi a indicaţiilororganelor controlului de stat privind protecţia regnului animal; o) nerepararea tuturor pagubelor cauzate şi nealocarea de mijloacepentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor; p) participarea fără autorizaţie a genurilor de activitate legate deîntreţinerea, reproducerea, dobîndirea şi comercializarea animalelorpoartă răspundere penală, administrativă, materială şi disciplinară, înmodul şi cuantumurile stabilite de legislaţie. [Art.40 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

Articolul 41. Repararea pagubelelor cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal Persoanele fizice şijuridice sînt obligate să repare pagubelecauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea

resurselor regnului animal, precum şi să recupereze profitul ratat, înmodul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice cu efecte dăunătoare asupra regnului animal Pentru utilizarea în agricultură şi în alte scopuri a substanţelortoxice, ce dăunează animalelor folositoare, se prevede o plată dedespăgubire, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal Litigiile în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnuluianimal, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabileîntre părţile interesate, sînt supuse spre rezolvare instanţelorjudecătoreşti conform legislaţiei.

Titlul VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 44 Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 45 Pînă la aducerea legislaţiei în conformitate cu Legea regnuluianimal se aplică actele legislative în vigoare.

Articolul 46 Guvernul: pînă la 1 octombrie 1995 va aduce propriile hotărîri în conformitatecu legea sus-numită; pînă la 1 noiembrie 1995 va asigura revizuirea şi anularea de cătreministere şi departamente a actelor lor normative care contravin legiimenţionate; pînă la 1 decembrie 1995 va prezenta Parlamentului propuneri cuprivire la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 47 La data intrării în vigoare a prezentei legi se aprogă Legea R.S.S.Moldoveneşti cu privire la protecţia şi folosirea regnului animal din 4decembrie 1981, Regulamentul cu privire la gospodăria vînătorească dinR.S.S. Moldovenească, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor alR.S.S. Moldoveneşti nr. 166 din 12 mai 1974, şi Regulamentul cu privirela protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului înbazinele piscicole din Republica Moldova din 27 ianuarie 1993.

Articolul 48 Se aprobă drept anexe la prezenta lege: Regulamentul gospodăriei cinegetice - anexa nr. 1; Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şireglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică - anexanr. 2; Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a RepubliciiMoldova şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de cătrepersoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectarecomercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexanr. 3; Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare(monumente ale naturii) protejate de stat şi taxele de încasare pentrupagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare,pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi exportilicite sau prin nimicire - anexa nr. 4; Taxe de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizicesi juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune şi exportilicite sau prin nimicire a peştilor, altor organisme acvatice în

bazinele piscicole din republică - anexa nr. 5; Taxa de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fiziceşi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi exportilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică - anexanr. 6.

VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN

Chişinău, 27 aprilie 1995. Nr. 439-XIII. Anexa nr. 1 la Legea regnului animal

Notă: În cuprinsul anexei, cuvîntul "branişte" se exclude conform Legii nr.454-XV din 30.07.2001

REGULAMENTUL gospodăriei cinegetice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Gospodăria cinegetică este una din ramurile de folosire aresurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sînt protecţia,folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.

2. Animalele de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri devînătoare constituie Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova.

3. Orice activitate care schimbă starea fondului cinegetic de stat(denumit în continuare fondul cinegetic) în rezultatul degradăriihabitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie aanimalelor se efectuează numai cu respectarea cerinţelor ce asigurăprotecţia lor.

4. În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sîntîntreţinute în captivitate. Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice,precum şi a animalelor întreţinute în captivitate sau semicaptivitate înscopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice sîntreglementate de legislaţia respectivă.

5. Terenuri de vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar,silvic şi al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate încondiţii de libertate. Acestea sînt unităţi economice ale gospodărieicinegetice.

6. Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu sesupune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decîtcea publică.

7. Terenurile de vînătoare se divizează în: a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice; b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă alstatului. Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiileştiinţifice, peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.

8. Gospodăriile cinegetice de importanţă republicană se înfiinţeazăprin hotărîre a Guvernului, gospodăriile cinegetice de importanţă locală- prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale. [Pct.8 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

9. Gestionarea gospodăriei cinegetice în fondul silvic de stat şicontrolul departamental asupra acesteia sînt efectuate de cătreautoritatea silvică centrală. Gestionarea gospodăriei cinegetice(protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor cinegetice)în fondurile cinegetice ale teritoriului preponderent neîmpădurit seefectuează de către Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din RepublicaMoldova în baza contractelor încheiate cu autorităţile administraţieipublice locale de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.Modul, termenele şi limitele de folosire a fondului cinegetic sestabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun acordcu Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei."; [Pct.9 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

10. Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scopreproducerea şi sporirea efectivului de animale, sporireaproductivităţii terenurilor de vînătoare, efectuarea măsurilor de pazăşi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului în terenurile atribuite.

11. Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice peterenurile silvice de vînătoare atribuite se efectuează în bazacontractului de arendă a terenurilor silvice de vînătoare încheiat întreautoritatea silvică centrală şi beneficiar, pe un termen de la 10 la 20de ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite cătrefondurile cinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate întreautorităţile administraţiei publice locale şi beneficiari, pe un termende nu mai puţin de 10 ani, de comun acord cu autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător."; [Pct.11 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

12. Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelorcontractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului dearendă înainte de termen.

13. Beneficiarilor care îndeplinesc clauzele contractuale li seacordă dreptul prioritar de a se folosi de terenurile de vînătoare încontinuare.

14. Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şifolosinţă se află terenuri funciare, alte terenuri, pot păzi, în caz denecesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Construcţiile,instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu pot servi lacapturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. Persoanele menţionate sîntobligate de a echipa maşinile agricole, folosite pe aceste terenuri, cudispozitive pentru sperierea animalelor şi de a folosi la efectuarealucrărilor agricole şi silvice tehnologii care nu sînt periculoasepentru fauna sălbatică.

15. Organizaţiile care proiectează şi efectuează pe teritoriulrepublicii lucrări hidroameliorative, alte lucrări, ce afectează stareaterenurilor de vînătoare şi condiţiile de viaţă a animalelor, sîntobligate să prevadă, la proiectarea şi efectuarea acestor lucrări,instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şi măsuricare ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrareahabitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie aanimalelor. Beneficiarii de terenuri sînt obligaţi să ia în considerareinteresele gospodăriei cinegetice în procesul de efectuare a lucrăriloragricole şi silvice.

16. În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturilebeneficiarilor de terenuri, păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cuatribuirea de obligaţiuni privind protecţia animalelor şi habitatuluilor.

17. Importul, exportul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişareaanimalelor se permite în scopuri economice şi de cercetări ştiinţificeîn baza deciziei autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselornaturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun acord cuAcademia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul veterinar de stat.

II. MODUL DE ACORDARE A DREPTURILOR DE VÎNĂTOARE ŞI GESTIONARE A GOSPODĂRIEI CINEGETICE

18. Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriulrepublicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriulţării, dacă aceasta a atins vîrsta de 18 ani, este membru al uneisocietăţi de vînători, a susţinut probele minimumului vînătoresc, aîndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă, a achitat înmodul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească. Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nudomiciliază permanent în republică.

19. Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor sereglează în dependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu maipuţin de 200 ha la un vînător.

20. Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul devînător, aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din RepublicaMoldova, permisul (foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de SocietateaVînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoareasportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţiade a vîna animale sălbatice copitate, eliberată de autoritatea silvicăcentrală. În carnetul de vînător este necesar să fie indicate consemnărileprivind susţinerea probelor minimumului vînătoresc, achitareacotizaţiilor de membru şi taxei vînătoreşti pentru anul în curs,îndeplinirea minimumului de participări obligatorii prin muncă precum şiînregistrarea armei de foc de vînătoare. În caz de lipsă a cel puţinunuia din consemnări carnetul de vînător este considerat nevalabil. [Pct.20 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

21. În cazul deplasării cu arma de foc de vînătoare la locul devînătoare şi înapoi, nemijlocit la vînătoare, precum şi transportăriiproducţiei de vînat la predarea ei la organizaţiile de achiziţionare saude comerţ, vînătorul este obligat să aibă asupra sa carnetul de vînătorşi autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei, eliberatăde organul teritorial de poliţie, şi să le prezinte la cerereapersoanelor împuternicite să exercite controlul lor, precum şi altorvînători în procesul controlului reciproc.

22. Personalul însărcinat cu paza obiectivelor, aflîndu-se cu armelede foc de serviciu din dotare la paza acestora, precum şi în timpuldeplasării lor spre şi de la ele, este obligat să aibă asupra saautorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei. În autorizaţia cu fotografie este necesar să fie indicate numele,prenumele paznicului, marca şi numărul armei.

23. Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de focde vînătoare şi muniţiilor aferente se efectuează în conformitate cuLegea privind controlul asupra armelor individuale.

24. Lucrătorii Serviciului de stat pentru supravegherea cinegetică,Serviciului silvic de pază de stat, Serviciului pazei vînătoreşti,

inspectorii obşteşti au dreptul de deţinere, portarmă şi de folosire aarmei de foc de serviciu din dotare sau a armei de foc care le aparţinecu drept de proprietate privată în timpul exercitării funcţiilor deserviciu sau a datoriei cetăţeneşti.

25. Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor: a) care nu au vîrsta de 18 ani; b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţimedico-sanitare; c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare; d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentruinfracţiuni premeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prinaplicarea armelor de foc, a substanţelor explozive sau toxice, pentrubraconaj; e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cuantrenarea obligatorie la muncă, pentru comiterea infracţiunilorpremeditate; f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatoriela muncă; g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formăde folosire ilegală a armei.

III. REGULILE, TERMENELE ŞI METODELE DE VÎNĂTOARE

26. Se consideră vînătoare depistarea în scopul dobîndirii,urmărirea şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiţiinaturale. Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal.

27. Aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare, inclusiv pe căilede acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gata pentruaplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări devînătoare (şoimi) sau cu producţie de vînat, se egalează cu vînătoarea.

28. Pe teritoriul republicii este permisă vînătoarea sportivă şi deamatori, vînătoarea în scopul stabilirii, reglementării efectivului deanimale şi selecţiei lor, precum şi în scopuri ştiinţifice,cultural-educative, estetice şi pentru trofee.

29. Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc decătre autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şicu protecţia mediului înconjurător în comun cu autoritatea silvicăcentrală şi cu respectarea cerinţelor prezentului regulament, dupăstabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.

30. Dreptul de vînătoare se acordă în baza documentelor menţionatela punctul 20 al prezentului Regulament, eliberate de comun acord cubeneficiarii terenurilor de vînătoare şi cu autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător. Taxele pentru eliberarea permiselor, autorizaţiilor, trofeelor,precum şi cele pentru deservire se stabilesc de către beneficiari înconformitate cu actele legislative şi normative în vigoare. [Pct.30 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002] [Pct.30 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

31. Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează înlimita densităţii optimale a populaţiilor speciilor respective, astfelca potenţialul lor biotic să asigure autoreproducerea adecvatăneafectînd ecosistemele silvic şi agricol.

32. Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînattrebuie efectuate prin metode care exclud vătămarea altor specii deanimale şi asigură conservarea habitatului lor.

33. Pe teritoriul republicii sînt stabilite următoarele termene devînătoare:

la m a m i f e r e : cerbi, elani şi mifloni - de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie căpriori - de la 15 mai pînă la 15 octombrie căprioare - de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie mistreţi - de la 1 august pînă la 31 decembrie iepuri - de la 1 noiembrie pînă la 31 decembrie vulpi - de la 15 septembrie pînă la 1 martie la p ă s ă r i : porumbei - de la 1 august pînă la 1 octombrie gîşte, raţe, lişiţe, găinuşe de baltă - de la 15 august pînă la 31 decembrie fazani - de la 1 octombrie pînă la 31 decembrie.

34. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturaleşi cu protecţia mediului înconjurător, de comun acord cu autoritateasilvică centrală pentru silvicultură şi cu beneficiarii, are dreptul dea prelungi sau de a reduce termenele şi limitele de recoltare avînatului sau de a interzice vînatul unor specii de animale. [Pct.34 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

35. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj): a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fărăautorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare,cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţinealtei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatuluiîn locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sîntindicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu armede vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cuîncălcarea legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriulunde ea se efectuează; b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavăghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibrumic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc devînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate înscop de selecţie sau dobîndire a trofeelor; c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice,repelentelor şi imobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire aepizootiilor, în modul stabilit de actele normative corespunzătoare,precum şi pentru imobilizarea animalelor în scop de repopulare; d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelorconsiderate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale, fixareaarmelor, arbaletelor, amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor,tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor; organizarea curselor;urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile,motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de zbor);împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere petimp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cuajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate deiluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor,colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadă adîncă,pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinii;vînătorea din mijloace de transport, în cerc, la pîndă; vînătoareapăsărilor de baltă din şalupe, bărci cu motor, din alte mijloacemecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă; e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi în carnetul de vînător şi cupăsări de vînătoare; f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se deincendii inundaţii, hămesite, la trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadăadîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şicu făt;

g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor(ondatrelor) şi ale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alteacţiuni care împiedică reproducerea animalelor şi păsărilor folositoare; h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier destat fără reprezentantul Serviciului silvic de stat. [Pct.35 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

36. Se interzice: a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriulrepublicii; b) orice vînătoare, cu excepţia reglementării efectivului de animaleşi păsări în rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, zone de agrementprecum şi în raza de 2 km a periferiilor municipiilor Chişinău, Bălţi,Bender şi Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localităţi,împuşcarea păsărilor de pe stîlpi şi de pe firele de comunicaţii şielectrice; c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor specii deanimale: muflon, cerb lopătar, cerb nobil, bursuc, vidră, jder,hermelină, nevăstuică, nurcă, bizam (ondatră), veveriţă, pisicăsălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă, pescăruş, ţigănuşă,lopătar, cocor, lebede de toate speciile, barză, gîscă cu piept roşu,fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsărilerăpitoare, toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate subocrotirea statului sau incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova,prevăzute în anexa nr. 3 şi nr. 4 din prezenta lege, cu excepţiacazurilor de folosire a animalelor prevăzute la art.27 alin.(3) dinprezenta lege; d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o orămai tîrziu de asfinţitul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sauneclară (în desiş, pe timp de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.),tragerea la zgomot sau foşnet, tragerea în desişuri mai jos de staturaunui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragerea în pasărea carestă pe loc sau pluteşte sau în iepurile care stă pe loc. Notă. Reglarea armelor de vînătoare se efectuează în tiruri, pecîmpuri de tragere, standuri special amenajate, iar în cazul lipseiacestora - în cariere, în locuri virane în afara localităţilor, curespectarea măsurilor de securitate; e) prinderea, cumpărarea şi comerţul particular cu păsări şi animalede orice specie şi vîrstă, întreţinerea în captivitate, precum şiexportul lor. Notă. Cu titlu de excepţie se permite întreţinerea temporară (celmult 20 de zile) pe teritoriul clinicilor veterinare sau în condiţii declasă a animalelor traumate sau extrem de istovite, cu permisiuneaorganului de stat pentru supravegherea cinegetică. În celelalte cazuri contravenienţii repară pagubele cauzate fonduluicinegetic, indiferent de starea fizică a animalului la momentulprinderii, de faptul cît timp a fost întreţinut acesta în condiţiicasnice, de faptul dacă după întreţinere a fost lăsat la libertate sautransmis altei persoane; f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci,vată etc.), lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentruanunţuri, firmelor, semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelorde protecţie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor construcţii demenire vînătorească, de biotehnică (troace, sărării, adăpătoare, turleetc.) şi construcţii mici arhitecturale; g) aflarea în terenuri de vînătoare cu orice cîini fără zgardă,precum şi neînregistraţi în carnetul de vînător, indiferent de scopulaflării, folosirea cîinilor la păscutul animalelor domestice pestelimitele normelor stabilite (1 cîine la 150 de capete de vite). Notă. Posesorii de cîini care au cauzat pagube fondului cinegeticsînt traşi la răspundere ca pentru braconaj şi repară pagubele în modulşi cuantumurile prevăzute de prezentul regulament; h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii,precum şi păstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la

care ar avea acces copiii şi alte persoane; i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitivepentru sperierea animalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole; j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferiacîmpului spre centru; k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei,paielor, cioclejilor etc.; l) păstrarea negligentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelorce prezintă pericol pentru viaţa animalelor; m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate; n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată,precum şi cu arma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cîndarmele se folosesc la paza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilorhoinari. [Pct.36 modificat prin Legea nr.461-XV din 20.11.03, în vigoare 01.01.04] [Pct.36 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

37. Se permite: a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare specialacordate în acest scop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi,precum şi vînarea în perioada de vînătoare cu cîini de rasecorespunzătoare; b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor,precum şi a cîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de200 m şi mai departe de periferia localităţilor, conform decizieiautorităţilor administraţiei publice locale, cu acordul organului destat pentru supravegherea cinegetică.

IV. VÎNĂTOAREA CU CÎINI

38. Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare derasă dresaţi special, care sînt înregistraţi anual la societatea devînători, cu indicarea rasei, sexsului, vîrstei şi numelui.

39. În paşaportul cîinelui, eliberat de societatea de vînători, şiîn carnetul de vînător al posesorului cîinelui trebuie să fie indicatedatele enumerate la pct. 38.

40. Pentru dresajul cîinilor de vînătoare de rasă beneficiariiterenurilor de vînătoare de comun acord cu organul de stat pentrusupraveghere cinegetică repartizează sectoare de vînătoare speciale.

41. Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînareapăsărilor de apă şi penatelor, animalelor de blană şi animalelorcopitate în decursul întregii perioade de vînătoare, fixată pentruspecia dată.

42. Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile devînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nuse practică, sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supraveghereaasupra respectării regulilor de vînătoare, fapt despre care seînştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.

43. Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul, în decurs de15 zile, să-şi ia cîinele după recuperarea cheltuielilor pentruîntreţinere. Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-avenit să-l ia, cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei carel-a reţinut, iar dacă aceasta se dezice de el, cîinele trece în fondulsocietăţii de vînători.

44. Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea peterenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precumşi în rezervaţiile ştiinţifice şi în zone de agrement pe tot parcursul

anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

V. PRODUCŢIA DE VÎNAT

45. Producţie de vînat se consideră carnea, pieile, colţii, coarnele(exceptînd cele abandonate), altă producţie obţinută în urma vînătoriilegale a animalelor.

46. Colectarea, cumpărarea, prelucrarea (tăbăcirea, vopsirea,confecţionarea diverselor articole) şi vînzarea blănurilor şi pieilor devînat se efectuează numai de către întreprinderile de stat care auobţinut în modul stabilit autorizaţia de efectuare a lucrărilormenţionate.

47. Despre animalele rănite, căzute, zdrobite de mijloacele detransport se va comunica imediat reprezentanţilor organelor de protecţiea mediului, care în comun cu lucrătorii serviciului veterinar de statvor determina utilitatea de comercializare a acestor animale,întocmindu-se un act de forma stabilită. Trofeele de vînătoare (coarnele, craniile, colţii etc.) aleanimalelor căzute se transmit beneficiarului terenului de vînătoare, peal cărui teritoriu acestea au fost depistate.

48. Pieile de vînat, obţinute de vînători în urma vînătorii sportiveşi de amatori sau ca trofee, în cazul în care nu au fost folosite decătre vînători în scopuri personale, trebuie predate organizaţiilor deachiziţionare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului devînătoare stabilit pentru specia dată de vînat.

49. Persoanele care predau la organizaţiile de achiziţionare pieilede vînat limitat sînt obligate să prezinte cotorul autorizaţiei devînătoare, iar persoanele care predau pielile de vînat nelimitat săprezinte carnetul de vînător. [Pct.49 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

50. La recepţionarea pielilor şi blănurilor de vînat limitatorganizaţiile de achiziţionare sînt obligate să înregistreze înfacturile de recepţionare numărul autorizaţiei de vînătoare. [Pct.50 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

51. Trofeele de vînat dobîndite legal (coarnele, craniile, colţiietc.) sînt proprietate a persoanelor fizice şi juridice care le-audobîndit.

52. Carnea, coarnele, craniile şi colţii de vînat, dobîndite în urmavînătorii sportive şi de amatori, se folosesc de către vînătorii însişisau se predau la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, lapreţuri stabilite ori contractuale, pentru a fi comercializate.

53. Producţie a vînatului ilicit se consideră: a) blănurile, pieile, carnea şi altă producţie de vînat, obţinutăprin încălcarea prezentului regulament, a altor acte normative privindvînătoarea şi gospodăria cinegetică; b) blănurile finisate, precum şi cele nefinisate, care nu au semnulde stat (ştampila), articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionatedin ele, cumpărate sau prezentate pentru vînzare de persoane particulare.

54. Producţia de vînat ilicit urmează să fie confiscată fărărecomensă de către organele sau persoanele care exercită supraveghereacinegetică şi care se va preda, conform actelor, organizaţiilor deachiziţionare sau de comerţ. În act se indică: denumirea completă şi adresa organizaţiei care aprimit producţia, numele, prenumele alcătuitorului, persoanelor care aupredat, au primit producţia, martorului la procesul de primire-predare

şi contravenientului, specia, cantitatea, preţul şi costul producţieipredate. Primul exemplar al actului cu ştampila organizaţiei care a primitproducţia se expediază organului de stat pentru supravegherea cinegeticăîmpreună cu procesul-verbal, în care se consemnează încălcareaprezentului regulament.

55. Modul de predare a producţiei confiscate: a) carnea animalelor copitate se predă neîntîrziat în reţeauacomercială de către contravenient. În caz de refuz, contravenientulcompensează statului costul ei în conformitate cu pct. 74 din prezentulregulament; b) pieile uscate nefinisate ale animalelor sînt predateorganizaţiilor de acţiziţionare în termen de 10 zile; c) pieile finisate ale animalelor copitate şi blănurile finisate aleanimalelor sălbatice cu blană scumpă, fără semn de stat (ştampilă), sîntpredate organului de stat pentru supravegherea cinegetică în termen de10 zile, pentru a le marca cu ştampilă specială şi a le preda înconsignaţii.

56. Se interzice primirea de la persoane particulare pentrucomercializare, în consignaţii şi pentru prelucrare şi vopsire înîntreprinderi de deservire socială a blănurilor nefinisate, precum şi aacelor finisate fără semnul de stat (ştampila), precum şi a articolelormeşteşugăreşti confecţionate din ele, care, conform legislaţiei, trebuiesă fie predate statului în mod obligatoriu.

57. În cazul depistării la persoana care predă producţia devînătoare ilicită, organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ sîntobligate să o primească fără plată, conform chitanţei. Chitanţa seanexează la actul de confiscare, în care se indică cantitatea şifelurile producţiei primite fără plată, numele, prenumele şi adresapersoanei care a predat-o. Totodată se întocmeşte un proces-verbal despre încălcareaprezentului regulament de către persoana care a predat producţia. Primul exemplar al actului legalizat cu ştampila organizaţiei care aprimit producţia împreună cu procesul-verbal se expediază laInspectoratul Ecologic de Stat, iar producţia se reţine pentru luareamăsurilor corespunzătoare de către organele care exercită supraveghereaasupra respectării reglementărilor stabilite în prezentul regulament.

58. Costul producţiei de vînat ilicit, primite de cătreorganizaţiile de achiziţionare şi de comerţ, se virează la contulspecial al Inspectoratului Ecologic de Stat, care exercită protecţiaregnului animal.

59. Persoanele care nu au predat către stat în termenele stabiliteproducţia de vînat ilicit, confiscată de la contravenienţi, sînt lipsitede recompensă pentru depistarea contravenienţilor şi recuperareastatului costul de achiziţie al producţiei în cauză în mărime de 5 orimai mare.

60. Persoanele care au depistat contravenienţii regulilor şitermenelor de vînătoare primesc pe lîngă recompensa în bani şi cea înnatură - pînă la 100 % din carnea penatelor şi iepurilor confiscaţi şiau prioritate la procurarea cărnii animalelor copitate dobîndite ilicit.

VI, RESPONSABILITATEA CONTRAVENIENŢILOR

61. Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament persoanelevinovate sînt trase la răspundere administrativă şi penală înconformitate cu legislaţia.

62. Uneltele de vînătoare ilicită - armele, mijloacele de transport,

alte unelte folosite la vînătoarea ilicită se reţin pînă la stabilireaidentităţii proprietarilor şi deciderea responsabilităţiicontravenienţilor în conformitate cu legislaţia.

63. Uneltele de vînătoare ilicită, sechestrate de la persoanelenelipsite de dreptul de vînătoare, se înapoiază proprietarilor dupăachitarea amenzii şi repararea pagubei cauzate (dacă aceasta a avut loc).

64. La privarea temporară a contravenientului de dreptul devînătoare fără sechestrarea uneletelor de vînătoare, acestea sepăstrează la Inspectoratului Ecologic de Stat care exercită protecţiaregnului animal.

65. Uneltele de vînătoare ilicită nesolicitate de posesori în termende 6 luni de la aplicarea sanţiunii se transmit în consignaţie pentrucomercializare.

66. Suma încasată de la vînzarea uneltelor de vînătoare ilicităpoate fi solicitată de posesorul acestor unelte.

67. Uneltele de vînătoare ilicită care nu pot fi vîndute se distrugîn modul stabilit.

68. Persoanele fizice şi juridice care au cauzat pagube fonduluicinegetic, ca urmare a încălcării modului şi regulilor de vînătoarestabilite de prezentul regulament, repară aceste pagube în mărimilestabilite în anexa nr. 6. Notă. La examinarea cazurilor de încălcare a regulilor şi termenelorde vînătoare animalele rănite de contravenienţi se consideră dobîndite.

69. In imposibilitatea stabilirii cine dintre participanţii lavînătoarea ilicită a dobîndit animalul, contravenienţii care au cauzatîn comun pagube gospodăriei cinegetice poartă răspundere solidarăprivind repararea pagubei cauzate.

70. Persoanele vinovate de achiziţionarea şi comercializareaproducţiei de vînat ilicit, inclusiv a pieilor de animale nefinisate şifinisate, care nu au semnul de stat (ştampila), a articolelormeşteşugăreşti confecţionate din ele, recuperează statului costulproducţiei conform pct. 74 din prezentul regulament.

71. În caz de depistare a montării laţurilor, capcanelor, altorunelte de vînătoare interzise pentru anumite specii de vînat (cerb,căprioară, mistreţ, iepure etc.), persoanele a căror culpabilitate estedemonstrată integral plătesc suma pagubei cauzate conform anexei nr.6.

72. Persoanele participante la vînătoarea ilicită în calitate degonaşi poartă răspundere solidară de rînd cu contravenienţiivînători-puşcaşi.

73. Sumele încasate de la vînzarea producţiei de vînat ilicit care afost confiscată nu se iau în considerare la repararea pagubei.

74. În caz de imposibilitate a confiscării producţiei de vînatilicit din cauza că aceasta a fost folosită de contravenient în scopuripersonale sau s-a alterat din vina lui, contravenientul compenseazăcostul ei conform celor mai înalte preţuri cu amănuntul existente lamomentul descoperirii acestei producţii la contravenient, pornind de laurmătoarele calcule: a) elanul - 200 kg carne, 200 dm2 piele; b) cerbul nobil, maralul - 150 kg carne, 240 dm2 piele; c) cerbul pătat şi cel lopătar, muflonul - 60 kg carne, 70 dm2 piele; d) căprioara - 30 kg carne, 65 dm2 piele; e) mistreţul - 150 kg carne, 100 dm2 piele;

pentru blana animalelor sălbatice cu blană scumpă şi pieileanimalelor copitate, indiferent de culoare, dimensiuni şi specie.

VII. FOLOSIREA ANIMALELOR ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE, CULTURAL-EDUCATIVE ŞI ESTETICE

75. Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şiestetice în termenele şi locurile interzise pentru vînătoare sau aanimalelor dobîndirea cărora este limitată, precum şi întreţinereaacestora în captivitate pentru scopurile menţionate se permite numai încazuri excepţionale cu autorizaţia autorităţii centrale abilitată cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător înacord cu autoritatea silvică centrală. [Pct.76 exclus prin Legea nr.461-XV din 20.11.03, în vigoare 01.01.04]

77. Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altănatură se foloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau sepredă în reţeaua de comerţ, iar pieile acestor animale şi blănurileanimalelor sălbatice cu blană scumpă, dobîndite în acelaşi scop, încazul în care nu sînt folosite pentru muzee sau alte necesităţi sociale,urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare.

78. Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelorîn perioada de reproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) înapropierea cuiburilor, vizuinilor, bîrlogurilor etc., precum şi înlocurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autorităţiicentrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţiamediului înconjurător. În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice esteinterzisă demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altorascunzişuri sau adăposturi ale animalelor, precum şi urmărirea puilor deanimale sau despărţirea lor de mamă.

79. Prinderea păsărilor şi aflarea lîngă cuib în scopul inelării sepermite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

VIII. ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII FONDULUI CINEGETIC

80. Protecţia şi paza fondului cinegetic este o obligaţiune aorganelor de stat corespunzătoare, a beneficiarilor deţinători deterenuri de vînătoare, precum şi o datorie a fiecărui cetăţean. [Pct.80 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

81. Administrarea gospodăriei cinegetice şi controlul departamentalasupra activităţii persoanelor fizice şi juridice privind protecţia,folosirea şi reproducerea fondului cinegetic, dezvoltarea vînătoriisportive şi de amatori se realizează de către autoritatea silvicăcentrală.

82. Controlul de stat asupra fondului cinegetic şi supravegherearespectării prevederilor prezentului Regulament sînt exercitate de cătreautoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cuprotecţia mediului înconjurător. [Pct.82 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

83. Organizaţiile şi persoanele cu funcţii de răspundere aleorganelor de stat împuternicite să exercite controlul asupra respectăriiprezentului regulament au dreptul: a) să exercite controlul asupra respectării regulilor, normelor,termenelor stabilite de prezentul regulament, precum şi a altor cerinţede protecţie şi folosire a animalelor; b) să exercite controlul asupra ţinerii evidenţei de stat şi

cadastrului de stat al animalelor; c) să exercite controlul asupra corectitudinii şi oportunităţiielaborării şi desfăşurării măsurilor pentru păstrarea habitatului,condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor; d) să controleze carnetul de vînător, autorizaţia de deţinere,portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, permisul (foaia, fişapentru recoltare), autorizaţia, paşaportul cîinelui de vînătoare alvînătorilor, altor persoane, care se află pe terenurile de vînătoare şipe drumurile publice cu armele în toc, cu cîini de vînătoare, cu uneltede prins şi cu producţie de vînat; [Lit.d) modificată prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

e) să controleze genţile vînătoreşti, armele, muniţiile, producţiade vînat şi mijloacele de transport ale cetăţenilor care ai încălcatcerinţele prezentului regulament, documentele ce stabilesc identitatealor, iar în lipsa acestor documente sau a refuzului de a le prezenta -să fie aduşi la cel mai apropiat sector de poliţie sau la organuladministraţiei publice locale pentru stabilirea identităţii; f) să întocmească în 3 exemplare procese-verbale asupra persoanelorcare au comis încălcarea cerinţelor prezentului regulament, 2 dintrecare în termen de 3 zile se transmit la autoritatea centrală abilitatăcu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurătorpentru luarea măsurilor respective. Dacă contravenientul refuză săsemneze procesul-verbal, în el se face o notă corespunzătoare,confirmată de semnătura martorilor; [Lit.f) modificată prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

g) să confişte producţia de vînat ilicit, articolele producţieimeşteşugăreşti confecţionate din aceasta şi să le transmită, conformactelor, organizaţiilor de achiziţionare şi de comerţ spre vînzare; h) să sechestreze de la cetăţenii care au comis încălcareatermenelor şi regulilor de vînătoare armele, alte unelte de vînătoare,mijloacele de transport dacă ele au fost folosite ca unelte de vînătoareilicită, precum şi carnetele de vînător, şi să-i reţină în modulstabilit pînă la soluţionarea problemei privind răspundereacontravenienţilor.

84. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturaleşi cu protecţia mediului înconjurător exercită controlul de stat asupra: - protecţiei şi folosirii regnului animal, îndeplinirii de cătretoate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice aobligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectării moduluistabilit de folosire a resurselor cinegetice; - administrării gospodăriei cinegetice şi respectării de cătrebeneficiarii terenurilor de vînătoare a cerinţelor prezentuluiregulament; - stării şi tendinţelor de dezvoltare a fondului cinegetic; - respectării legilor şi altor acte normative privind protecţiafondului cinegetic şi Codului cu privire la contravenţiileadministrative; - elaborării şi executării programelor şi măsurilor pentru protecţiaşi reproducerea fondului cinegetic; - respectării limitelor stabilite de folosire a fondului cinegetic; - sistării lucrărilor la efectuarea cărora se încalcă regulile,normele şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a regnului animal, deprotecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor demigraţie a animalelor pînă la eliminarea încălcărilor. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şicu protecţia mediului înconjurător interzice în mod necondiţionatvînătoarea la toate sau la unele specii de vînat atît în zone şi peterenuri de vînătoare aparte, cît şi pe întreg teritoriul republicii încazurile în care fondul cinegetic a suferit în urma calamităţilornaturale, epizootiilor sau în alte cazuri.

85. Inspectoratul Ecologic de Stat are dreptul: a) să sisteze folosirea neautorizată a fondului cinegetic, precum şifolosirea cu încălcarea regulilor, normelor, termenelor stabilite şi aaltor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic; b) să elaboreze indicaţii exercutorii privind eliminarea încălcăriiregulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie şifolosire a fondului cinegetic; c) să modifice termenele şi metodele de vînătoare sau să interzicăvînătoarea în scopul restabilirii densităţii optime a diverselor speciide animale de vînat, dereglate în urma calamităţilor naturale, precum şiepizootiilor în mediul animalelor sălbatice sau domestice (febră aftoasărabie etc.); d) să elibereze beneficiarilor de terenuri de vînătoare respective,indiferent de termenul şi locul vînătorii, autorizaţii pentru împuşcatulanimalelor, dacă acestea aduc daune gospodăriilor agricole, silvice,altor domenii ale economiei naţionale, precum şi în scopul securităţii,luptei cu rabia sau din alte cauze obiective; e) să amendeze persoanele cu funcţii de răspundere sau unelepersoane care au încălcat cerinţele prezentului regulament, precum şi săfacă propuneri în organele corespunzătoare pentru a intenta procesepenale contra persoanelor culpabile de acţiuni, pasibile de răspunderepenală; f) să intenteze acţiuni civile în instanţele de judecată şi Arbitrajpentru repararea pagubelor cauzate fondului cinegetic; g) să efectueze controale, iar în caz de necesitate, să extragăproducţia de vînat în natură la punctele de recepţie, baze, la altedepozite, precum şi la întreprinderile, organizaţiile ce confecţioneazăarticole din producţia de vînat, să primească de la organizaţiile destat şi obşteşti şi să controleze actele ce se referă la gospodăriacinegetică, la colectarea, prelucrarea şi realizarea producţiei de vînat; h) să confişte fără plată uneltele de vînătoare ilicită (arme,capcane, laţuri etc.) de la persoanele vinovate de încălcareaprezentului regulament şi a regulilor securităţii de vînătoare. Materialele asupra membrilor societăţii de vînători care au comisbraconaj vor fi transmise la societatea de vînători pentru determinareamăsurilor de influenţă, în corespundere cu statutul acesteia.

IX. MODUL DE FORMARE ŞI UTILIZARE A MIJLOACELOR EXTRORDINARE

86. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentruîncălcarea cerinţelor prezentului regulament, precum şi sumele obţinutede la vînzarea uneltelor şi a producţiei de vînat ilicit confiscate, dela recuperarea costului producţiei de vînat ilicit nepredată decontravenienţi, de la împuşcarea animalelor în scopuri ştiinţifice,cultural-educative, de la vînzarea autorizaţiilor pentru vînătoareasportivă şi de amatori şi selectivă, precum şi sumele percepute pentrurepararea pagubelor cauzate statului se virează la contul Fonduluiecologic extrabugetar al Inspectoratului Ecologic de Stat. Cincizeci de procente din suma totală a amenzilor şi suma obţinutăde la realizarea producţiei de vînat ilicit, armelor şi altor unelte devînătoare sechestrate, ai căror posesori nu s-au adresat în termen de 6luni pentru a le primi, se virează în Fondul ecologic extrabugetar şi sefolosesc numai la organizarea protecţiei fondului cinegetic. Sumele obţinute de la eliberarea permiselor şi autorizaţiilor pentruvînătoarea sportivă şi de amatori se virează la contul beneficiarilordeţinători de terenuri de vînătoare. [Pct.86 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002] [Pct.86 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

87. Persoanelor care au depistat nemijlocit contravenienţiienumeraţi în prezentul regulament li se acordă premii. Pentru premii sefolosesc 50 de procente din suma amenzilor şi 30 de procente din sumaobţinută de la repararea pagubei cauzate statului, virate la contulspecial al Inspectoratului Ecologic de Stat.

Notă. Dacă contravenientul nu a fost amendat, dar i s-a aplicat altăsancţiune administrativă sau măsuri de influenţă obştească, fieprocesul-verbal privind contravenţia a fost remis comandantului unităţiimilitare (şefului instituţiei Ministerului Afacerilor Interne), fiedosarul a fost clasat din motive ce n-au depins de persoana care adepistat contravenţia, acesteia i se acordă un premiu în mărime de 3salarii minime. Persoanei care a depistat contravenţia, în care organulde urmărire penală sau instanţa de judecată au descoperit acţiuni deordin penal, i se acordă un premiu în mărime de 10 salarii minime. [Pct.87 modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

88. Mijloacele rămase la contul special după acordarea premiilor seutilizează de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru: a) efectuarea măsurilor biotehnice; b) cumpărarea sau arendarea mijloacelor de luptă cu braconajul(mijloace de transport, arme, alt echipament necesar) pentru lucrătoriigospodăriei cinegetice care exercită supravegherea cinegetică de stat,mijloacelor de fotografiat, de filmat, de înregistrare sonoră; c) premierea persoanelor care participă activ la dezvoltareagospodăriei cinegetice; d) recuperarea cheltuielilor pentru acordarea gratuită şi cuînlesniri a uniformelor pentru lucrătorii care exercită funcţii desupraveghere asupra respectării regulilor de vînătoare şi gestionăriigospodăriei cinegetice, de organizare a atelierelor de naturalizare, aexpoziţiilor de trofee de vînat; e) în alte scopuri care nu contravin legislaţiei.

89. Întru ajutorarea autorităţilor publice centrale la paza fonduluicinegetic, societatea de vînători deleghează inspectori obşteşti dinrîndul celor mai activi membri. În temeiul recomandărilor prezentate de societatea de vînători,autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cuprotecţia mediului înconjurător confirmă inspectorii obşteşti şi leeliberează legitimaţiile corespunzătoare. Inspectorilor obşteşti li se acordă drepturi identice celorprevăzute la pct. 83 literele a), e), f),g) ale prezentului regulament. Conducerea activităţii inspectorilor obşteşti se exercită de cătreautoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cuprotecţia mediului înconjurător. [Pct.89 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001] Anexa nr.2 la Legea regnului animal

REGULAMENTUL cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică

DISPOZIŢII GENERALE

1. Toate bazinele şi cursurile de apă (rîurile, afluenţii, lacurile,iazurile (heleşteele), lacurile de acumulare) de pe teritoriulrepublicii, care servesc sau pot servi pentru reproducerea, creşterea şipescuitul peştelui, altor organisme şi plante acvatice, se considerăbazine piscicole.

2. Protecţia resurselor piscicole, a altor organisme şi planteacvatice (crustacee, insecte, amfibii, plante imerse şi submerse),autorizarea şi reglementarea pescuitului şi dobîndirii organismelor şiplantelor acvatice, precum şi controlul de stat asupra respectăriiprezentului Regulament ţin de competenţa Serviciului piscicol alInspectoratului Ecologic de Stat al autorităţii centrale abilitate cugestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător(denumit în continuare Serviciul piscicol).

[Pct.2 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

3. Coordonarea lucrărilor şi investiţiilor ştiinţifice în domeniulprotecţiei, reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicolese efectuează de Consiliul ihtiologic, înfiinţat pe lîngă autoritateacentrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţiamediului înconjurător, ca organ coordonator şi consultativ. 3.1. Consiliul ihtiologic se formează din specialişti calificaţi înprobleme de protecţie şi reproducere a resurselor piscicole de laorganizaţii de cercetări ştiinţifice, instituţii de învăţămînt,întreprinderi piscicole, ministere şi departamente. 3.2. Sarcinile de bază ale Consiliului ihtiologic sînt elaborarea şipromovarea unei politici unitare privind activitatea ştiinţifică şi ceaeconomică în domeniul ocrotirii naturii, care ar asigura dezvoltarea,protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor piscicoledin bazinele piscicole. 3.3. Consiliul ihtiologic, în limitele competenţei sale, are dreptul: - să facă recomandări şi propuneri privind întocmirea planurilor decercetări ştiinţifice în domeniul pisciculturii, pescuitului industrialşi populării cu peşti a bazinelor de apă; - să prezinte propuneri privind cele mai actuale şi complicateprobleme din domeniul pisciculturii spre dezbatere la Colegiulautorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cuprotecţia mediului înconjurător, precum şi spre examinare de către alteorganizaţii interesate; - să organizeze consfătuiri cu privire la problemele actuale; - să antreneze specialişti din organizaţiile interesate lapregătirea materialelor referitoare la problemele propuse spre examinarela Colegiul ihtiologic; - să editeze culegeri de lucrări ştiinţifice, de materialeştiinţifico-metodice şi didactice în domeniul pisciculturii; - să pregătească materiale pentru întruniri internaţionale,simpozioane şi conferinţe, să participe la lucrările acestor forumuri; - să examineze dările de seamă ale ministerelor, departamentelor,altor organizaţii privind respectarea cerinţelor în domeniul protecţiei,reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicole.

4. Pescuitul industrial, sportiv şi de amatori în bazinele piscicolenaturale se efectuează contra plată sau contra îndeplinirii măsurilorameliorativ-piscicole şi numai în baza autorizaţiei pentru pescuiteliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunearesurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Normele de pescuit se stabilesc de către Serviciul piscicol în bazarecomandărilor Consiliului ihtiologic. Valorificarea piscicolă a bazinelor artificiale se efectuează cuacordul Serviciului piscicol. Pescuitul industrial în bazinele piscicole artificiale se efectueazăîn baza recomandărilor instituţiilor ştiinţifice ihtiologice. [Pct.4 completat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002] [Pct.4 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

5. Persoanele fizice şi juridice efectuează pescuitul industrial înbazinele de apă şi sectoarele piscicole stabilite de Serviciul piscicol,în conformitate cu contractul încheiat între serviciul menţionat şipersoanele juridice. [Pct.5 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002] [Pct.5 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

6. Perscuitul peştelui şi al altor organisme acvatice în scopuriştiinţifice, de dezvoltare a pisciculturii sau în scopul populăriibazinelor de apă cu peşti, precum şi pescuitul de control se efectueazăîn timpul, în locurile, cu uneltele şi prin metodele de pescuitautorizate de Serviciul piscicol.

7. Pescuitul în sectoarele care se află în zonele construcţiilorhidrotehnice, magistralelor de transport, podurilor căilor ferate,porturilor fluviale, debarcaderelor, construcţiilor, unităţilor militareşi rezervaţiilor ştiinţifice se efectuează cu autorizaţia Serviciuluipiscicol cu acordul organizaţiilor în folosinţa cărora se aflăobiectivele menţionate.

8. Persoanele fizice şi juridice străine nu au dreptul să practicepescuitul industrial al peştelui şi altor organisme acvatice, cuexcepţia cazurilor prevăzute de convenţiile la care Republica Moldovaeste parte.

9. Pescuitul în bazinele şi cursurile de apă din zonele de frontierăale republicii se efectuează cu respectarea regimului de frontieră.

10. Folosirea apei din bazinele piscicole în scopuri industriale,agricole şi menajere se efectuează cu acordul Serviciului piscicol,respectînd condiţiile: - dotării prizelor de apă cu dispozitive pentru protecţia peştelui; - reparării de către beneficiari a pagubelor cauzate resurselorpiscicole la captarea apei.

11. La proiectarea, amplasarea, construirea şi darea în exploatare aobiectivelor, precum şi la efectuarea altor lucrări în bazinelepiscicole şi în zonele riverane, agenţii economici sînt obligaţi săprevadă în documentaţia de proiect şi deviz mijloace băneşti pentrucompensarea pagubelor cauzate resurselor piscicole şi să realizeze,conform Codului apelor, măsuri de protecţie a resurselor piscicole, deasigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migraţie apeştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuiesă fie prevăzute măsuri pentru valorificarea piscicolă a lacurilor deacumulare. Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altorinstalaţii hidrotehnice, efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole(lucrări de adîncire, îndreptare a albiei rîurilor, amplasare aducherilor, conductelor de gaz şi petrol etc.) nu poate fi evitatăafectarea resurselor piscicole, persoanele fizice şi juridice careexploatează aceste obiective sînt obligate în acord cu autoritateacentrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţiamediului înconjurător să prevadă efectuarea măsurilor de compensare apagubelor determinate, calculate şi argumentate sub aspectecologico-piscicol. Mijloacele băneşti de la repararea pagubelor cauzatese virează de către persoanele fizice şi juridice la un cont special alFondului ecologic extrabugetar, cu destinaţie specială pentru a fiutilizate la construcţia şi la efectuarea lucrărilor de ameliorarepiscicole curente: cumpărarea puietului pentru popularea cu peşti abazinelor de apă naturale, restabilirea locurilor de depunere a icrelor,efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice în scopul spoririirezervelor piscicole şi conservarea biodiversităţii organismeloracvatice. Mijloacele băneşti de la repararea pagubelor cauzate se virează prindispoziţie de plată a beneficiarului-constructor pentru finanţareaconstrucţiei obiectivului care afectează resursele pisciole încorespundere cu sumele prevăzute în devizul de cheltuieli financiar alacestui obiectiv, indiferent de sursa de finanţare şi apartenenţadepartamentală. În caz de necesitate a construcţiei obiectivuluipiscicol de compensare, se va prevedea darea lui în exploatare înaintede finisarea construcţiei obiectivului care prejudiciază resurselepiscicole. Mijloacele băneşti de la repararea pagubelor cauzate, nefolosite înanul curent, se transferă pentru anul viitor, nu se supun trecerii labuget şi se utilizează în scopurile indicate în prezentul regulament. [Pct.11 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

12. Calculele şi argumentările ecologice ale pagubelor cauzateresurselor piscicole prin captarea apei sau prin o altă activitateeconomică se efectuează de către instituţiile de cercetări ştiinţificeîn domeniul pisciculturii, desemnate de către autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător. Serviciul piscicol exercită controlul asupra eficacităţiidispozitivelor pentru protecţia peştelui şi a folosirii mijloacelor decompensare. Nerespectarea regulilor de folosinţă a apei atragerăspunderea persoanelor vinovate în l conformitate cu legislaţia.

13. Pescuitul peştelui şi altor organisme acvatice în toate bazinelepiscicole şi sectoarele pescuitului industrial se efectuează înconformitate cu prezentul regulament. Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi pe apă cucare s-a săvîrşit încălcarea cerinţelor prezentului regulament, precumşi peştele şi alte organisme acvatice dobîndite în mod ilicit sesechestrează. Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi pe apăsechestrate se păstrează la depozitul Serviciului piscicol şi, înfuncţie de decizia acestuia, se confiscă sau se înapoiază deţinătorului.Uneltele de pescuit interzise se vîndnităţilor piscicole sau sedistrug. Peştele, alte organisme acvatice dobîndiite în mod ilicit pot ficonfiscate atît în locurile pentru pescuit, cît şi în cherhanale, înlocurile de prelucrare şi comercializare. Peştele confiscat se predă launităţile piscicole sau de comerţ. În funcţie de timpul, locul şicondiţiile săvîrşirii contravenţiei, peştele poate fi lăsatcontravenientului cu condiţia achitării costului lui conform preţurilorde piaţă în vigoare. Dacă persoanele care au încălcat prezentul regulament nu au fostgăsite, peştele, uneltele de pescuit şi mijloacele de transport terestruşi pe apă abandonate sînt reţinute de Serviciul piscicol.

14. În cazul în care mijloacele de transport pe apă, care aparţinunităţilor piscicole, altor organizaţii, precum şi cetăţenilor, nu sîntînregistrate în Registrul naval, ele se înmatriculează în modul stabilit.

15. Se interzice pescuitul, păstrarea, prelucrarea şicomercializarea peştelui sub dimensiunile stabilite de prezentulregulament. Măsurarea peştelui pentru toate speciile se face de lavîrful cavităţii bucale închise pînă la baza înotătoarei codale. La măsurarea peştelui prelucrat (sărat, uscat, afumat) dimensiunilestabilite se micşorează cu 4 procente. Se interzice a ţine evidenţa în documentaţia de dare de seamă aspeciilor de peşti pescuiţi, aflaţi sub protecţie cu denumire comună -"mărunţiş", "plevuşcă", "alte specii", "neindentificat".

16. Pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile legal admise seface în corespundere cu normele stabilite de prezentul regulament.Puietul de peşte sub dimensiunile stabilite urmează să fie întors în modobligatoriu în bazinul de apă în stare vie. În caz dacă cantitatea de puiet de peşte sub dimensiunile stabilitedepăşeşte normele admise, unităţile piscicole sînt obligate să sistezepescuitul în aceste locuri sau să înlocuiască uneltele de pescuit cualtele cu ochiuri mai mari.

17. În caz dacă pescuitul puietului de peşte sub dimensiunilestabilite depăşeşte normele admise acesta se confiscă de către Serviciulpiscicol şi se transmite întreprinderilor de prelucrare sau unităţilorde comercializare.

18. Dimensiunile ochiurilor la uneltele de pescuit se determină prinmăsurarea pe şnur: la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mici de 30

mm se măsoară distanţa dintre 11 noduri cu împărţirea numărului obţinutla 10; la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mari de 30 mm semăsoară distanţa dintre 6 noduri cu împărţirea numărului obţinut la 5.La măsurarea ochirilor la uneltele de pescuit confecţionate din fibrevegetale se admite micşorarea dimensiunilor stabilite cu 5 procente.

19. Scoaterea din apă a uneltelor care au fost folosite cuîncălcarea prezentului regulament, aducerea mijloacelor de transport peapă, precum şi a peştelui pescuit pînă la centrele de colectare seefectuează de către contravenient la cererea lucrătorilor Serviciuluipiscicol.

20. În caz de încălcare sistematică a prezentului regulament şi acontractului cu privire la folosirea bazinelor şi sectoarelor piscicole,autorizaţia poate fi retrasă în modul stabilit. Pînă la retragereaautorizaţiei acţiunea ei este sistată de către Serviciul piscicol. [Pct.20 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]

21. Serviciul piscicol are dreptul:

21.1. să controleze respectarea prevederilor prezentului regulamentde către persoanele fizice şi juridice;

21.2. să ceară de la persoanele oficiale şi particulare explicaţiicu privire la încălcarea prezentului regulament;

21.3. să întocmească procese-verbale cu privire la încălcareaprezentului regulament; 21.4. să intenteze acţiuni ministerelor, departamentelor şi altorpersoane fizice şi juridice care au încălcat prezentul regulament, înscopul reparării pagubei cauzate resurselor pisciole; 21.5. să controleze mijloacele de transport terestru şi pe apă,uneltele de pescuit, peştele şi alte organisme acvatice în locurilepentru pescuit, la depozite, la cherhanale, la întreprinderile deprelucrare a peştelui şi de comerţ; 21.6. să confişte mijloacele şi uneltele de pescuit, mijloacele detransport terestru şi pe apă cu care s-au săvîrşit contravenţiile,peştele pescuit în mod ilegal, precum şi să ridice documentelerespective; 21.7. să modifice în acord cu Consiliul ihtiologic termeneleperioadei de prohibiţie a pescuitului, stabilite de prezentul regulament,cu 20 de zile mai devreme sau mai tîrziu, în funcţie de condiţiilehidrometeorologice; 21.8. să determine limitele locurilor de depunere a icrelor şigropilor pentru iernatul peştelui; 21.9. să permită, în caz de necesitate, unităţilor piscicole care seocupă cu pescuitul industrial pescuitul neestimat în bazinele piscicoleşi în sectoarele de pescuit industrial cu efect de asfixie a peştelui; 21.10. să permită în acord cu Consiliul ihtiologic pescuitulindustrial al speciilor de peşti nevaloroşi (cu excepţia perioadei deprohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit), cu unelteneprevăzute de prezentul regulament pentru pescuitul industruial; 21.11. să permită pescuitul oricăror specii de peşti şi altororganisme acvatice în scopuri ştiinţifice, de aclimatizare a speciilornoi de peşti, de populare cu puiet de peşti a bazinelor de apă şi încazul pescuitului de control; 21.12. să inspecteze întreprinderile, instalaţiile hidrotehnice,rezervaţiile ştiinţifice, situate în bazinele piscicole, pentru a luacunoştinţă de respectarea cerinţelor prezentului regulament; 21.13. să permită pescuitul cu mreje, folosind metoda gonirii înbazinele de apă înnămolite şi părăginite; 21.14. să permită pescuitul sportiv şi de amatori în locurileintersize pentru pescuitul industrial şi în perioada de prohibiţie cu unnumăr limitat de unelte pentru pescuitul sportiv şi de amatori, cu

execepţia locurilor de depunere a icrelor, gropilor pentru iernatulpeştelui şi căilor de migraţie a peştelui (bazinele şi sectoarelepiscicole se determină de către Serviciul piscicol); 21.15. să permită sau să interzică, cu acordul Consiliuluiihtiologic, pe un termen de pînă la 5 ani, pescuitul speciilor rare depeşti sau al speciilor periclitate, precum şi aclimatizarea speciilornoi de peşti. [Pct.21 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

22. Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul industrialsînt obligate; 22.1. să nu admită încălcarea prevederilor prezentului regulament; 22.2. să efectueze, cu acordul Serviciului piscicol, acţiuni pentruprotecţia şi reproducerea resurselor piscicole; 22.3. să nu efectueze în bazinele piscicole lucrări care ar afectacondiţiile naturale ale acestora fără autorizarea Serviciului piscicol; 22.4. să marcheze cu semne convenţionale hotarele sectoarelorpiscicole; 22.5. să ţină evidenţa pe specii a peştelui pescuit; 22.6. să prezinte Serviciului piscicol documentaţia de evidenţă apeştelui pescuit; 22.7. să permită lucrătorilor Serviciului piscicol să se foloseascăîn mod gratuit de transportul terestru şi pe apă al unităţilor piscicoleîn timpul exercitării funcţiilor de serviciu; 22.8. să asigure accesul liber al lucrătorilor Serviciului piscicolîn locurile pentru pescuit, pe mijloacele de transport, la depozite, încherhanale şi la întreprinderile de prelucrare a peştelui pentrucontroalele uneltelor şi metodelor de pescuit, precum şi ale peşteluipescuit; 22.9. să nu depăşească cotele stabilite de pescuit şi să respecteregulile stabilite de folosire a uneltelor de pescuit; 22.10. să efectueze lucrări curente de întreţinere a canalelor şigîrlelor de alimentare, a izvoarelor de apă şi a zonelor de pescuit; 22.11. să realizeze măsuri pentru combaterea epizootiilor şi adăunătorilor peştelui; 22.12. să efectueze lucrări de amenajare a lacurilor, bălţilor,rîurilor, avînd scop protecţia fondului piscicol al acestora.

23. Se interzice: 23.1. deversarea în bazinele piscicole a apelor rezidualeindustriale şi menajere neepurate, apelor de la complexele zootehnice,de la spălarea mijloacelor de transport, aruncarea deşeurilorindustriale şi menajere, a molozului; 23.2. construirea de zăgazuri şi diguri continue pe rîuri, afluenţişi canale, scurgerea apei din bălţi, limanuri şi lacuri, cu excepţiacazurilor cînd cu autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat serealizează măsuri hidrotehnice de ameliorări sanitare; 23.3. îndiguirea şi refacerea digurilor distruse în luncileinundabile care constituie locuri de depunere a icrelor; 23.4. extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiilesau din malurile bazinelor piscicole ce au însemnătate pentru depunereaicrelor sau pentru pescuit; 23.5. staţionarea mijloacelor de transport pe apă în limitelezonelor interzise pentru pescuit, cu excepţia locurilor destinate pentruinstalarea geamandurilor, precum şi pentru staţionare în cazuri extreme(ceaţă, furtună, avarii); 23.6. aruncarea nămolului extras în timpul efectuării lucrărilor deadîncire în locurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatulpeştelui şi în locurile pentru pescuitul acestuia; 23.7. înmuierea inului, cînepei, pieilor, coajei de tei, spălareamijloacelor de transport auto, butoaielor şi ambalajelor în care s-aupăstrat chimicale, pesticide şi alte substanţe care afectează regimulhidrochimic; 23.8. folosirea chimicalelor, îngrăşămintelor, pesticidelor pe

teritoriul din jurul lacurilor, iazurilor (heleşteelor) şi de-a lungulcursului de apă al rîurilor conform articolelor 6, 13, 15, din Legea cuprivire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelorde apă; 23.9. efectuarea fără autorizaţia Serviciului piscicol a exploziilor,cu excepţia executării lucrărilor de adîncire pentru menţinereanivelului navigabil şi de preîntîmpinare a calamităţilor naturale; 23.10. aclimatizarea şi creşterea unor specii noi de peşte, a altororganisme acvatice fără acordul Consiliului ihtiologic; 23.11. cositul stufului, papurii, altor plante acvatice fărăautorizaţia Serviciului piscicol; 23. 12. transportarea în alte bazine piscicole fără dezinfectarea şidezinvazia prealabilă a uneltelor de pescuit, folosite în bazinele deapă în care au fost depistate focare de boli infecţioase şi parazitareale peştilor; 23.13. instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe maimult de 2/3 din lăţimea rîurilor, gîrlelor şi canalelor; 23.14. instalarea uneltelor de pescuit în poziţie de şah; 23.15. pescuitul în locurile de depunere a icrelor, în gropilepentru iernatul peştelui şi la o distanţă de 100 m de la hotarele lor; 23.16. tragerea năvoadelor de pe maluri opuse concomitent sausuccesiv; 23.17. pescuitul peştelui folosind substanţe toxice şi explozive,curent electric, unelte înţepătoare, arme de foc sau pneumatice; 23.18. pescuitul prin gonire, lovire cu prăjina, cu ostia, cujupuitorul, cu ajutorul aparatelor de iluminat, prin producereazgomotului; 23.19. pescuitul industrial folosind momeli naturale sau artificiale; 23.20. pescuitul în bazinele şi lacurile de acumulare nou formate,pînă la dispoziţia specială a Serviciului pescicol; 23.21. aflarea în bazinele piscicole sau în preajma lor cu unelte depescuit care, conform prezentului regulament, sînt interzise pentrufolosire în bazinul respectiv şi la vremea respectivă, cu substanţetoxice şi explozive, cu excepţia cazurilor cînd cu autorizaţiaInspectoratului Ecologic de Stat în bazinele piscicole sau în preajmalor sînt efectuate explozii pentru adîncirea albiei; 23.22. folosirea fără autorizaţia Serviciului piscicol a uneltelorşi metodelor noi de pescuit; 23.23. închiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor şigîrlelor de legătură, cu bazinele de apă remonente în terenurileinundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul peştilor în timpulviiturilor de apă, precum şi scurgerea apelor din ele; 23.24. distugerea sau deteriorarea digurilor, bagajelor şi canalelorpescăreşti, taluzurilor şi malurilor înierbate; 23.25. reducerea debitului de apă din bazinele piscicole, dacăaceasta periclitează existenţa faunei piscicole; 23.26. forarea hidrogeolocică fară expertiză ecologică de stat şifără acordul Serviciului piscicol; 23.27. păstrarea neautorizată cu orice scop a năvoadelor, voloacelor,plaselor, avelor, prostovoalelor, vîrselor, ieterelor, crîşnicelor decătre persoanele fizice şi juridice; 23.28. pescuitul de pe mijloacele de transport pe apăneînmatriculate sau fără semne de identificare; 23.29. folosirea mijloacelor de transport pe apă de către persoaneleparticulare în bazinele piscicole în perioada de prohibiţie şi înlocurile interzise pentru pescuit; 23.30. vinderea pretutindeni a peştelui, altor organisme acvatice decătre persoanele juridice şi fizice fără documente care confirmăprovenienţa legală a mărfii; 23.31. pescuitul sportiv şi de amatori în timpul nopţii; 23.32. confecţionarea şi comercializarea sculelor interzise pentrupescuitul industrial şi sportiv. [Pct.23 modificat şi completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

24. Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage, după caz,răspunderea administrativă sau penală în conformitate cu Codul cuprivire la contravenţiile administrative şi Codul penal.

25. Paguba cauzată prin pescuitul ilicit este recuperată de cătrecontravenient conform taxelor stabilite în anexele 3, 4 şi 5.

26. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentruîncălcarea prevederilor prezentului regulament, altor acte legislativeşi normative, sumele obţinute de la vînzarea uneltelor, mijloacelor detransport terestru şi pe apă, a peştelui, altor organisme acvaticeconfiscate, precum şi sumele percepute pentru repararea pagubelorcauzate statului se vizează la contul Serviciului piscicol. Cincizeci de procente din suma virată la contul Serviciului piscicolse transferă în Fondul ecologic extrabugetar la contul de compensare,restul 50 de procente sînt folosite cu destinaţie specială laorganizarea protecţiei resurselor piscicole. Din sumele rămase la contul Serviciului piscicol pînă la 50 deprocente pot fi folosite pentru stimularea lucrătorilor Serviciuluipiscicol şi inspectorilor obşteşti, restul sumelor se folosesc pentruînzestrarea Serviciului piscicol cu transport terestru şi pe apă,întreţinerea transportului, achiziţionarea carburanţilor şilubrifianţilor, utilajelor, editarea literaturii cu privire la educaţiaecologică a populaţiei, stimularea cercetărilor ştiinţifice.

ACŢIUNEA REGULAMENTULUI

27. Acţiunea prezentului regulament se extinde asupra următoarelorbazine şi cursuri de apă în limitele teritoriale ale Republicii Moldova: - rîul Nistru şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele,lacul de acumulare Dubăsari, golful Goeni, lacul de acumulare Cuciurganşi braţul Turunciuc; - rîul Prut şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele,lacul de acumulare Costeşti-Stînca; - lacul Beleu, bălţile Manta, lacul Cahul; - rîurile Cogîlnic, Ialpug, lacul de acumulare Taraclia; - sectorul moldovenesc al fluviului Dunărea.

LACURILE, PERIOADELE, UNELTELE ŞI METODELE DE PESCUIT

28. Este interzis orice pescuit în tot cursul anului: - la 500 m în amonte şi aval de podurile de peste rîurile Nistru şiPrut; - la gura de vărsare în rîul Prut a afluenţilor Larga, Vilia,Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla-Mare, Draghişte, Nîrnova,Lăpuşna, Sărata; la gura de vărsare în rîul Nistru a afluenţilor Ciorna,Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanţă de 1 km de ambele părţi alegurilor şi pe cursul acestor afluenţi pe o distanţă de 5 km de laconfluenţă şi în braţul Turunciuc pe cursul apei pe o distanţă de 5 km; - în golful Goieni; - în lacul Beleu; - în rîul Nistru în sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanţăde 10 km în aval de la barajul lacului de acumulare Dubăsari pînă lapodul Chişinău-Poltava; - în lunca Ohrincea a afluentului Răut; - în canalul de evacuare al Termocentralei Electrice din Moldova, înlacul de acumulare Cuciurgan la o distanţă de 500 m spre nord şi sud dela confluenţă şi 300 m în largul lacului; - în albia veche a rîului Prut de la barajul lacului de acumulareCosteşti-Stînca pînă la confluenţă cu albia principală; - în rîul Prut pe o distanţă de 3 km în aval de la barajul noduluihidraulic Costeşti-Stînca;

- în rîurile Nistru şi Prut pe sectoarele de 500 m în amonte de labarajul C.H.E. Dubăsari şi, respectiv, de la barajul nodului hidraulicCosteşti-Stînca; - în rîurile Prut şi Nistru pe sectoarele de 100 m în amonte şi avalde la vărsarea în ele a canalelor de alimentare a bălţilor şi lacurilor.

29. Este interzis orice pescuit: - în rîul Prut pe sectorul de la frontiera de stat a RepubliciiMoldova pînă la satul Teţcani în perioada de la 15 aprilie pînă la 15iunie; - în lacul de acumulare Costeşti-Stînca în perioada de la 15 apriliepînă la 15 iunie; - în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidraulicCosteşti-Stînca pînă la satul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta înperioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie; - în rîul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşulCamenca în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie; - în lacul de acumulare Dubăsari în perioda de la 15 aprilie pînă la15 iunie; - în rîul Nistru pe sectorul de la barajul C.H.E. Dubăsari pînă lasatul Palanca şi în braţul Turunciuc în perioada de la 15 aprilie pînăla 15 iunie; - în lacul de acumulare Cuciurgan în perioada de la 25 martie pînăla 31 mai; - în celelalte bazine pisciole şi cursuri de apă (rîuleţe, iazuri,heleştee lacuri de acumulare, canale) în perioada de la 1 aprilie pînăla 30 iunie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole.

30. Este interzis în cursul anului pe întreg teritoriul republiciipescuitul următoarelor specii şi familii de peşti şi raci: - speciile introduse în Cartea Roşie a Republici Moldova; - sturionii şi hibrizii lor; - păstrăvul, anghila; - racii.

31. Este interzisă folosirea următoarelor unelte şi metode depescuit: - mrejelor fără coarda de jos; - năvodului şi plaselor de pescuit cu lungimea dispozitivului deacţionare mai mare cu 1/3 din lungimea aripii respective; - tralului fără permis special; - ieterei cu diametrul de peste 1,5 m; - coteţului, gardului, vîrşei, crîşnicului, prostovolului, ostiei,jupuitorului, undiţei electrice, ecranului, substanţelor narcotice şiotrăvitoare, materialelor explozive şi a curentului electric. [Pct.31 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

DIMENSIUNILE PEŞTELUI ADMIS PENTRU PESCUIT

32. Dimensiunile minime (în centimetri) ale peştilor, altororganisme acvatice, permise a fi pescuite: - bufalo - 32 - cosaş, scoiar - 40 - carp - 32 - scobar - 25 - plătică - 30 - lin - 20 - avat - 40 - şalău - 38 - ictalurus - 30 - clean - 28 - sînger - 30 - morunaşul - 26 (în lacul - caras, de acumulare caracudă - 17 Cuciurgan - 50) - novac - 30 (în lacul - obleţ mare - 15 de acumulare Cuciurgan - 50)

- ştiucă - 32 - cosac cu bot turtit - 18 - somn - 60 - sabiţă - 24 - scumbrie - 20 - tarancă - 18 - broaşte - 30 g bucata - raci - 10

Se permite pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile admise înproporţie de pînă la 10 procente din cantitatea totală (în bucăţi) apeştelui pescuit la o tragere a năvodului. Pescuitul puietului de sturioni este interzis. Puietul prins alacestor specii trebuie întors în mod obligatoriu în apă, în stare vie. [Pct.32 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

DIMENSIUNILE OCHIURILOR LA UNELTELE DE PESCUIT

33. Dimensiunile minime (în milimetri) ale ochiurilor la uneltele depescuit permise pentru pescuitul industrial: - la năvoade în matiţă - 36, în aripi - 50; - la ave, plase - 55; - la ietere - 36. Pentru pescuitul scumbriei, sabiţei şi tarancii în rîul Nistru seadmite folosirea plaselor cu dimensiunea ochiului nu mai mică de 32 mm.Cu acordul Serviciului piscicol pentru pescuitul speciilor nevaloroasede peşte se permite folosirea uneltelor cu dimensiunea ochiului mai micădecît cea stabilită. [Pct.33 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001]

PESCUITUL SPORTIV ŞI DE AMATORI

34. Pescuitul sportiv şi de amatori, dobîndirea altor organismeacvatice pentru consum personal se permit tuturor cetăţenilor contraplată în bazinele piscicole, cu excepţia celor din perimetrulrezervaţiilor naturale, zonelor prohibite pentru orice pescuit,crescătoriilor de peşti, gospodăriilor piscicole, şi se efectuează numaiîn cursul zilei de la răsăritul şi pînă la asfinţitul soarelui, în bazapermiselor eliberate de către Serviciul piscicol. Într-un şir de bazineacvatice şi sectoare determinate de către Serviciul piscicol, pescuitulsportiv şi de amatori se poate organiza de către asociaţii alepescarilor şi vînătorilor în baza contractului încheiat între Serviciulpiscicol şi asociaţiile corespunzătoare. [Pct.34 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001]

35. Pescuitul sportiv şi de amatori se permite în rîuri numai de pemal, în lacuri şi iazuri, lacuri de acumulare de pe mal şi din barcă,iar în timpul iernii se permite pescuitul de pe gheaţă (cu excepţiagropilor pentru iernatul peştilor). Pescuitul din barcă în rîuri este interzis.

36. Pescuitul sportiv şi de amatori este permis cu următoareleunelte: - undiţe de toate denumirile şi sistemele; - lansete; - unelte pentru pescuitul racilor; - mincioguri. Celelalte unelte (plase, ave, ietere, năvoade, crîşnice, prostovoalevîrşe, jupuitoare, ostii, undiţe electrice etc.) sînt interzise pentrupescuitul sportiv şi de amatori.

37. Numărul de cîrlige pentru un pescar amator nu trebuie sădepăşească 10 bucăţi la toate uneltele folosite în acelaşi timp, iarcantitatea de peşte prins - cel mult 5 kg pe zi (cu excepţia cazurilorcînd greutatea unui peşte pescuit depăşeşte norma stabilită).

38. Mărimea cîrligilor folosite nu trebuie să depăşească 10 mm, iargreutatea vîrcolacului - 20 g.

39. În timpul pescuitului de pe mal o persoană poate să ocupe osecţiune de ţărm nu mai lungă de 10 m.

40. La pescuitul sportiv şi de amatori se pot folosi momeli naturaleşi artificiale. Pentru momeală naturală sînt folosite următoarele speciide peşti: porcuşorul, boarţa, plevuşcă, obleţul, ghiborţul, bibanul,guvidul, parva (murgoiul vărgat). Unei persoane i se permite să prindătimp de o zi pînă la 50 exemplare pentru folosire în calitate de momeală.

Anexa nr. 3 la Legea regnului anumal

LISTA speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire

--------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea ştiinţifică |Catego-|Taxa încrt. |----------------------------------------------------|ria de |salarii | | | |rari- |minime | latină | moldovenească | rusă | tate |pentru | | | | ( ) |un exe- | | | | |mplar------|------------------|---------------|-----------------|-------|------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6--------------------------------------------------------------------------- MAMMALIA MAMIFERE МЛЕКОПИТАЮЩИЕ

Chiroptera Ciroptere, Insectivore Рукокрылые

Crocidura Goricide Землеройковые 1. Crocidura leucodon Chiţcan cu abdomen Белозубка бело- II 50 Hermann alb брюхая

Rhinolophus Rinolofidieni Подковоносы 2. Rhinolophus ferrume- Rinolofid mare Подковонос III 45 quinum Schreb. большой

Nyctalus Nictali Вечерницы 3. Nyctalus lasiopterus Nictal gigantic Вечерница гигант- II 50 Schreb. ская

Vespertilio Vespertili Кожаны 4. Vespertilio murinus Liliac mare Кожан двухцветный II 50 L.

Rodentia Rozătoare Грызуны

Citellus Popîndăi Суслики 5. Citellus citellus Ţîstar comun Суслик европейский III 45 L.

Carnivora Carnivore Хищные

Mustelidae Mustelide Куньи 6. Martes martes L. Jder de pădure Куница лесная IV 40 7. Mustela erminea L. Hermelină Горностай IV 40 8. Mustela lutreola L. Nurcă europeană Hорка европейская II 50

9. Mustela eversmanni Dihor de stepă Хорек степной III 45 Lesson

Lutridae Vidre Выдры 10. Lutra lutra L. Vidră Выдра речная II 50

Felidae Felide Кошачьи 11. Felis sylvestris Pisică sălbatică Кот лесной средне- III 50 Schreb. европейский

AVES PĂSĂRI ПТИЦЫ

Pelicaniformes Pelicaniforme Веслоногие 12. Phalacrocorax Cormoran mic Баклан малый IV 40 pygmeus Pall. 13. Pelecanus Pelican comun Пеликан розовый IV 40 onocrotalus L. 14. Pelecanus crispus Pelican creţ Пеликан кудрявый IV 40 Bruch.

Ciconiformes Ciconiforme Листообразные 15. Ardeola ralloides Stîrc galben Цапля желтая IV 40 (Scopoli) 16. Egretta alba (L.) Egretă mare Цапля большая белая II 50 17. Ciconia nigra (L.) Cocostîrc negru Аист черный II 50 18. Plegadis falci- Ţigănuş Каравайка II 50 nellus (L.) 19. Platalea leucordia Lopătar Колпица II 50 L.

Anseriformes Anseriforme Гусеобразные 20. Cygnus olor (Gm.) Lebăda cucuiată Лебедь-шипун IV 40 21. Cygnus cygnus (L.) Lebădă cîntătoare Лебедь-кликун IV 40

Falconiformes Falconiforme Соколообразные 22. Pernis apivorus (L.) Viespar Осоед III 45 23. Milvus milvus L. Gaie roşie Коршун красный II 50 24. Haliaeetus Codalb Орлан-белохвост II 50 albicilla (L.) 25. Neophron percno- Hoitar Стервятник II 50 pterus (L.) 26. Circaetus gallicus Şerpar Змееяд II 50 (Gm.) 27. Circus cyaneus (L.) Erete vînat Лунь полевой III 45 28. Circus macrourus Erete alb Лунь степной II 50 (Gm.) 29. Circus pygargus (L.) Erete sur Лунь луговой II 50 30. Aquila pomarina Acvilă ţipătoare Подорлик малый II 50 Brehm mică 31. Aquila clanga Pall. Acvilă ţipătoare Подорлик большой II 50 mare 32. Aquila heliaca Sav. Acvilă imperială Могильник II 50 33. Aquila rapax Temm. Acvilă de stepă Орел степной II 50 34. Aquila chrysaetus L. Acvilă de munte Беркут II 50 35. Hieraaetus pennatus Acvilă pitică Орел-карлик II 50 Gm. 36. Pandion haliaetus Vultur pescar Скопа II 50 (L.) 37. Falco naumanni Vînturel mic Степная пустельга III 45 (Fleisch.) 38. Falco cherrug Şoim de dumbravă Балобан II 50 (Gray)

Gruiformes Gruiforme Журавлеобразные

39. Tetrax tetrax (L.) Dropie mică Стрепет II 50 40. Otis tarda L. Dropie Дрофа II 50

Columbiformes Columbiforme Голубеобразные 41. Columba cenas L. Porumbel de scor- Клинтух IV 40 bură

Strigiformes Strigiforme Совообразные 42. Tuto alba (Scop.) Strigă Сипуха III 45 43. Bubo bubo L. Bună Филин II 50 44. Asio flammeus (Pont.)Ciuf de cîmp Сова болотная III 45

Piciformes Piciforme Дятлообразные 45. Picus viridis L. Ciocănitoare verde Дятел зеленый III 45 46. Dryocopus martius Ciocănitoare neagră Дятел черный III 45 L. (желна)

Paseriformes Paseriforme Воробьинообразные 47. Monticola saxatilis Mierlă de piatră Дрозд пестрый III 45 (L.) каменный 48. Serinus serinus Cănăraş (inăriţă Вьюрок канареечный IV 40 (L.) verde)

REPTILIA REPTILE РЕПТИЛИИ

Syuamata Scvamate Чешуйчатые 49. Eremias arguta Şopîrlă mul- Ящурка разноцвет- IV 40 (Pall.) ticoloră ная 50. Elaphe longissima Şarpe Esculap Змея эскулапова III 45 Laur. 51. Coluber jugularis Şarpe cu abdomen Полоз желтобрюхий III 45 (L.) galben 52. Coronella austri- Şarpe de alun Медянка обыкно- III 45 aca Laur. венная 53. Vipera ursini Bonap. Vipera de stepă Гадюка степная IV 40 54. Vipera berus (L.) Vipera comună Гадюка обыкновенная IV 40

Testudines Testudine Черепахи 55. Emys orbicularis L. Broasca ţestoasă Черепаха европей- IV 40 de baltă ская болотная

AMPHIBIA AMFIBII ЗЕМHОВОДHЫЕ

Anura Anure Бесхвостные 56. Pelobates fuscus Broasca de cîmp Чесночница IV 40 Laur. обыкновенная

CYCLOSTOMATA CICLOSTOMATE КРУГЛОРОТЫЕ Petromyzoniformes Petromizoniforme Миноговые 57. Lampetra mariae Berg Chişcar de rîu Минога украинская IV 40

PISCES PEŞTI Р Ы Б Ы

Salmoniformes Salmoniforme Лососеобразные 58. Hucho hucho L. Lostriţă Лосось дунайский IV 40 59. Umbra krameri Ţigănuş Умбра (овдошка) II 50 Walbaum

Cypriniformes Cipriniforme Карпообразные 60. Rutilus frisii Ochiană mare Вырезуб III 45 (Nordmann) 61. Leuciscus leuciscus Clean mic Елец III 45 (L.) 62. Leuciscus idus (L.) Văduviţă Язь IV 40

63. Barbus barbus bo- Mreană de Nipru Усач днепровский III 45 rysthenicus Dyb. 64. Barbus meridionalis Mreană vînătă Усач балканский IV 40 petenyi (Heckel)

Gadiformes Gadiforme Трескообразные 65. Lota lota L. Mihalţ Hалим IV 40

Perciformes Perciforme Окунеобразные 66. Aspro zingel L. Pietrar Чоп большой IV 40 67. Aspro streber L. Fusar Чоп малый IV 40

Acipenseriformes Acipenseriforme Осетрообразные 68. Huso huso L. Morun Белуга III 45 69. Acipenser gulden- Nisetru Осетр черноморско- III 45 stadti colchicus азовский V. Marti 70. Acipenser stella- Păstrugă Севрюга III 45 tus Pallas

CRUSTACEA CRUSTACEE РАКООБРАЗHЫЕ

Mysidacea Mizide Мизиды 71. Paramysis baeri Paramisis băr Парамизис Бэра III 45 bispinosa Martynov bispinos двухшиповый

MOLLUSCA MOLUŞTE МОЛЛЮСКИ

Venerida Veneride Венериды 72. Hypanis laeviuscula Hipanis neted Гипанис гладкий II 50 fragilis (Milasche- fragil хрупкий wich) 73. Hypanis colorata Hipanis colorat Гипанис цветной III 45 (Eichwald) 74. Hypanis pontica Hipanis de Marea Гипанис черно- III 45 (Eichwald) Neagră морский

Polychaeta 75. Hypaniola kowalew- Hipaniola Kova- Гипаниола Кова- III 45 skyi (Grimm) levski левского

INSECTA INSECTE НАСЕКОМЫЕ

Or. Mantodea Mantodee Богомоловые 76. Mantis religiosa L. Călugăriţă Богомол мантис III 45

Or. Orthoptera Ortoptere Прямокрылые 77. Saga pedo Pall. Cal de stepă Дыбка степная II 50

Or. Coleoptera Coleoptere Жесткокрылые 78. Calosoma sycophanta Calosomă mirosi- Красотел пахучий II 50 L. toare 79. Cerophytum elate- Cerofită Церофитум II 50 roides Latreille 80. Carabus clathratus Carabidă clatra- Жужелица клатра- III 45 L. tus тус 81. Ehater ferrugineus Pocnitor roşcat Щелкун красно- III 45 L. крылый 82. Işnoides sanguini- Pocnitor işnoides Щелкун ишнодес III 45 collis Panzer 83. Porthmidius austri- Pocnitor portimidi- Щелкун порт- II 50 acus Sohrauk us мидиус 84. Oryctes nasicornis Caraban Жук-носорог III 45 L.

85. Lucanus cervus L. Radaşcă (vaca Жук-Олень III 45 popii) 86. Carambyx cerdo L. Croitorul steja- Усач большой III 45 rului дубовый 87. Morimus finereus Croitor cenuşiu Моримус темный III 45 Muslant 88. Rosalina alpina L. Croitor alpin Усач альпийский II 50

Hymenoptera Himenoptere Перепончато- крылые 89. Bombus paradoxus Bondar paradox Шмель необычный II 50 Dalla Torre 90. Rhophitoides canus Rofitoidă cenuşie Рофитоидес серый III 45 Eversmann 91. Megachile rotundata Albină megahilă Мегахила III 45 Fabricius округлая 92. Xylocopa valga Cera- Albină valga Пчела плотник III 45 taeiker 93. Scolia masculata Viespe gigant Сколия-гигант III 45 Drury 94. Liometopum microce- Furnică liometo- Лиометопум II 50 phalum Pauzer pum

Diptera Diptere Двукрылые 95. Satanas gigas Eve- Muscă gigantică Ктырь II 50 rsmann гигантский

Neuroptera Neuroptere Сетчатокрылые96. Ascalaphus macaroni- Ascalaf pestriţ Аскалаф пестрый II 50 us Scopoli

Lepidoptera Lepidoptere Чешуекрылые или бабочки 97. Aglia tau L. Fluture aglia Аглия III 45 98. Eudia pavonia (L.) Ochi de păun mic Павлиний глаз малый III 45 ночной 99. Saturnia pyri Denis Ochi de păun mare Павлиний глаз III 45 et. Schiff. большой ночной 100. Dolbina elegans Porumbacul Бражник долбина IV 40 Bang-Naas dolbina 101. Manduca antropos L. Porumbacul "Cap- Бражник "Мертвая IV 40 mort" голова" 102. Callimorpha quadri- Arhtiida hera Медведица гера III 45 punetaria Poda 103. Iphiclides podali- Podaliriu Подалирий III 45 rius L. 104. Papilio machaon L. Mahaon Махаон II 50105. Parnassius mnemosyne Fluturele Apolon Мнемозина (апол- II 50 L. negru лон черный) 106. Zerynthia polyxena Polixena Поликсена II 50 Denis et Schiff 107. Marumba quercus Porumbacul steja- Бражник дубовый III 45 Denis et Schiff. rului 108. Polyommatus daphnis Fluture meleagr Голубянка II 50 Denis et. Schiff. мелеагр 109. Tomares nogeli Fluture tomares Томарес южный II 50 herrich-Schaffer ------------------------------ Categoriile de raritate a speciilor: I - specie dispărută (Extinct-Ex); II - specie periclitată (End angered - E); III - specie vulnerabilă (Vulnerabil - V); VI - specie rară (Rare - R); V - specie nedeterminată (Indetermined - I);

VI - specie devenită nepericlitată (Out of danger - O); VII - specie insuficient cunoscută (Insuffucuentic known - k) VIII - specie nepericlitată (Restockable tribes - Rt).

Anexa nr. 4 la Legea regnului animal

LISTAspeciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente alenaturii) protejate de stat şi taxele de încasare pentru pagubele cauzatede către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire,colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire

--------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea ştiinţifică |Cate- |Taxacrt. |------------------------------------------------------|goria |în sa- | | | |de ra-|larii | | | |ritate|minime | latină | moldovenească | rusă |(l) |pentru | | | | |un exe- | | | | |mplar-----|-------------------|------------------|---------------|------|-------1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6--------------------------------------------------------------------------- MAMMALIA MAMIFERE МЛЕКОПИТАЮЩИЕ 1. Barbastella barbas- Barbastel european Широкоушка IV 30 tella Schreb. европейская 2. Crocidura suaveolens Chiţcan mic cu dinţi Белозубка IV 30 Pall. albi малая 3. Eptesicus serotinus Liliac tîrziu Кожан поздний IV 30 Schreb. 4. Myotis bechsteini Noptar cu urechi Hочница длин- IV 30 Kuhl lungi ноухая 5. Myotis dasycneme Noptar de iaz Hочница IV 30 Boie прудовая 6. Myotis daubentoni Noptar de apă Hочница водная IV 30 Kuhl 7. Myotis myotis Borkh. Noptar mare Hочница боль- IV(III) 30 шая 8. Myotis nattereri Noptar naterer Hочница Натте- IV 30 Kuhl рера 9. Myotis oxygnathus Noptar cu urechi Hочница IV 30 Mont. ascuţite остроухая 10. Neomys fodiens Penn. Chiţcan de apă Кутора водяная IV 30 11. Nyctalus leisleri Nictal mic Вечерница ма- IV 30 Kuhl лая 12. Nyctalus noctula Nictal roşcat Вечерница ры- VIII 10 Schreb. жая 13. Pipistrellus na- Pipistrel Natuzi Hетопырь IV 30 thusii Keys et Blas Hатузиуса IV 30 14. Plecotus auritus L. Liliac urecheat Ушан 15. Rhinolophus hippos- Rinolofid mic Подковонос IV 30 ideros Bechst. малый 16. Sorex minutus L. Chiţcan mic Бурозубка IV 30 малая 17. Erinaceus europaeus Arici comun Еж обыкновен- VIII 10 L. ный 18. Martea foina Erxl. Jder de piatră Куница камен- VIII 10 ная 19. Mustela nivalis L. Nevăstuică (helge) Ласка VIII 10 20. Putorius putorius L. Dihor de pădure Хорек лесной VIII 10 21. Sorex araneus L. Chiţcan comun Бурозубка VIII 10 обыкнов.

22. Talpa europaea L. Cîrtiţa Крот VIII 10

AVES PĂSĂRI ПТИЦЫ 23. Ardea purpurea L. Stîrc purpuriu Цапля рыжая IV 30 24. Botaurus stellaris Buhai de baltă Выпь IV 30 L. 25. Circus aeruginosus Erete de stuf Лунь болотный IV 30 Gm. 26. Falco Vespertinus L Şoimuleţ de seară Кобчик IV 30 27. Gavia stellata(Pont.)Cufundar guşă roşie Гагара красно- IV 30 зобая 28. Otus scops (L.) Ciuf pitic Сплюшка IV 30 29. Recurvirostra avo- Cioc întors Шилоклювка IV 30 setta L. 30. Sterna albifrons Chiră mică Крачка малая IV 30 Pall. 31. Tadorna ferruginea Călifar roşu Огарь IV 30 Pall. 32. Accipiter gentilis Uliu porumbar Тетеревятник IV 30 (L.) 33. Accipiter nisus (L.) Uliu păsărar Перепелятник V 25 34. Alcedo atthis L. Pescăruş albastru Зимородок V 25 35. Charadrius aprica- Ploier auriu Ржанка золотис- V 25 rius L. тая 36. Falco columbarius Şoimuleţ de iarnă Дребник IV 30 (L.) 37. Falco peregrinus Şoim călător Сапсан V 25 Tunst. 38. Glareola nordmanni Ciovlică de stepă Тиркушка степ- IV 35 Fisch. ная 39. Glareola pratincola Ciovlică de mare Тиркушка луго- IV 30 (L.) вая 40. Grus grus L. Cocor Журавль серый IV 30 41. Haematopus ostra- Scoicar Кулик-сорока IV 30 legus L. 42. Larus minutus Pall. Pescăruş mic Чайка малая IV 30 43. Mergus merganser L. Ferestraş mare Крохаль большой V 25 44. Milvus nigrans Bodd. Gaie brună Коршун черный V 25 45. Oxyura leucocephala Raţă cu cap alb Савка IV 30 (Scop.) 46. Netta rufina (Pall.) Raţă cu perucă Hырок красноно- IV 30 сый 47. Podiceps griseigena Corcodel cu gît Пеганка V 25 (Bodd.) roşu серощекая 48. Branda ruficollis Gîscă cu piept roşu Казарка красно- IV 30 Pall. зобая 49. Pluvialis squataro- Ploier argintiu Тулес IV 30 la L. 50. Strix uralensis Huhurez mare Hеясыть длинно- V 25 Pall. хвостая 51. Tadorna tadorna (L.) Călifar alb Пеганка IV 30 52. Accipiter badius Uliu cu picioare Тювик (Gm.) scurte VIII 15 53. Aegithalos caudatus Piţigoi codat Синица длинно- VII 15 (L.) хвостая 54. Asio otus (L.) Ciuf de pădure Сова ушастая VII 15 55. Caprimulgus euro- Caprimulg Козодой VII 15 paeus L. 56. Corvus corax L. Corb Ворон VII 15 57. Crex crex L. Cristel de cîmp Коростель V 25 58. Falco subbuteo L. Şoimul rîndunelelor Чеглок IV 30 59. Panurus biarmicus Piţigoi de stuf Синица усатая VII 15 (L.) 60. Podiceps nigricollis Corcodel cu gît Пеганка черно- VII 15

Brehm. negru шейная 61. Tachybaptus rufi- Corcodel pitic Пеганка малая VII 15 collis (Pall.) 62. Buteo buteo L. Şorecar comun Канюк VII 10 63. Buteo lagopus Pont. Şorecar încălţat Зимняк VII 10 64. Cioconia cioconia L. Coscotîrc alb Аист белый VIII 10 65. Columba palumbus L. Porumbel gulerat Вяхирь VIII 10 66. Coracias garrulus L. Dumbrăveancă Сизоворонка V 25 67. Falco tinnunculus Vînturel roşu Пустельга обык- VIII 10 (L.) новенная 68. Remiz pendulinus Boicuş Ремез VIII 10 (L.) 69. Riparia riparia Lăstun de mal Ласточка бере- VIII 10 (L.) говая 70. Strix aluco L. Huhurez de pădure Hеясыть серая VIII 10 71. Upupa epops L. Pupăză Удод VIII 10

REPTILIA REPRILE ПРЕСМЫКАЮЩИЕСЯ 72. Elaphe quatuorlin- Şarpe cu patru Полоз четырех- III 35 eata (Lacep.) dungi полосный 73. Lacerta taurica Şopîrlă de Crimeea Ящерица крымс- VIII 15 Pall. кая

AMPHIBIA AMFIBII ЗЕМОВОДЫЕ 74. Bombina bombina L. Buhai de baltă cu Жерлянка красно- V 25 abdomen roşu брюхая 75. Salamandra sala- Salamandră Саламандра пят- V 25 mandra L. нистая 76. Triturus crista- Triton cu creastă Тритон гребенча- VIII 10 tus Laur. тый

PISCES PEŞTI РЫБЫ 77. Acipenser ruthenus Cegă Стерлядь III 35 L. 78. Vimba vimba vimba Morunaş Рыбец IV 30 (L.)

MOLLUSCA MOLUŞTE МОЛЛЮСКИ 79. Helix pomatia Melc de viţă de Улитка VIII 0,I vie виноградная

INSECTA INSECTE HАСЕКОМЫЕ 80. or. Odonata or.Odonate отряд Стрекозы V 25** 81. or.Mantoptera or.Mantoptere от.Богомоловые VII 15** or.Coleoptera or.Coleoptere от.Жесткокрылые или жуки 82. fam.Cantharidae fam. Cantaride сем.Мягкотелки VIII 10** 83. fam.Carabidae*** fam. Carabide сем.Жужелицы VIII 10** 84. fam.Cerambicidae*** fam. Cerambicide сем.Усачи VII 15** 85. fam.Cleridae fam. Cleride сем.Пестряки VII 15** 86. fam.Coccinellidae*** fam. Coccinellide сем.Божьи коров- VIII 10** (Bubureze) ки,Кокцинеллиды 87. fam.Histeridae fam. Histeride сем.Карапузики VIII 10** 88. fam.Hydrophylidae fam. Hidrofile сем.Водолюбы VII 15** 89. fam.Scarabaeidae*** fam. Scarabeide сем.Пластинча- VII 15** тоусие 90. fam.Silphidae fam. Silfide сем.Мертвоеды VII 15** (Hoitari) 91. fam.Lucanidae fam. Lucanide сем. Жуки-олени VII 15** 92. or. Neuroptera or. Neuroptere отряд Сетчато- VII 15** крылые 93. or.Raphidioptera or. Rafidioptere отряд Верблю- VII 15** дики 94. or. Mecoptera or.Mecoptere от.Скорпионницы VII 15*

or. Lepidoptera or.Lepidoptere от.Чешуекрылые 95. fam.Arctiidae*** fam. Arhtiide сем.Медведицы VII 15** 96. fam.Attacidae fam.Atacide сем.Глазчатки IV 30** 97. fam.Lycaenidae fam. Licaenide сем.Голубянки IV 30** fam. Noctuidae*** fam. Fluturi-buf- сем.Совки niţe (Noctuide) 98. g. Catocala genul Catocala род Ленточница IV 30** 99. fam.Nymphalidae fam. Nimfalide сем.Нимфалиды VII 15** fam.Pieridae fam. Pieride сем.Белянки100. g.Euchloe genul Zorile род Зорька VII 15**101. g.Colias genul Colias род Желтушка VII 15**102. fam.Papilionidae fam. Papilionide сем.Парусники IV 30**103. fam.Satiridae fam. Satiride сем.Бархатницы VII 15** or.Hymenoptera or.Hymenoptere отряд Перепонча- токрылые104. fam. Scoliidae fam. Scoliide сем.Сколин над- III 45** superfam. Apoidea superfam. Apoide сем.Пчелиные105. fam.Anthophoridae fam. Antoforide сем.Антофориды V 25** fam.Apidae fam. Apide сем.Пчелы106. g. Bombus genul Bondar род Шмель III 45****107. fam.Melittidae fam. Melitide сем.Мелиттиды V 25**108. superfam. superfam. надсем. Formicoidea Furnici Муравьи VIII 10****

------------------------------ *CATEGORIILE DE RARITATE A SPECIILOR:

I - specie dispărută (Extinct-Ex);II- specie periclitată (Endangered-E);III - specie vulnerabilă (Vulnerabil-V); IV - specie rară (Rare-R);V - specie nedeterminată (Indetermined-I); VI - specie devenită nepericlitată (Out of danger-O); VII - specie insuficient cunoscută (Insufficently known-K);VIII - specie nepericlitată (Rastockable tribes-Rt). --"--** Amenzile aplicabile pentru colectarea şi nimicirea insectelor înscopuri comerciale; amenzile aplicabile pentru colectarea şi nimicirea insectelor de către persoane particulare în ariile naturale protejate de stat.*** Cu excepţia dăunătorilor din agricultură şi silvicultură.**** Amenzile aplicabile pentru nimicirea cuiburilor în ariile naturale protejate de stat, pe terenurile silvice şi în parcuri.

Anexa nr. 5 la Legea regnului animal

T A X E

de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a peştilor, altor organisme acva- tice în bazinele piscicole din republică.

------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea ştiinţifică |Taxa în sala-crt. |------------------------------------------------------|rii minime | | | |pentru un ex- | | | |emplar de pe- | latină | moldovenească | rusă |şte, alt orga- | | | |nism acvatic, | | | |indiferent de | | | |greutate şi | | | |dimensiune-----|-------------------|------------------|---------------|--------------1 | 2 | 3 | 4 | 5

-----|-------------------|------------------|---------------|--------------1 | 2 | 3 | 4 | 5---------------------------------------------------------------------------1. Acipenseridae Hibrizii sturioni- Гибриды осетро- 20 lor, nisetru de вых, осетр Lena ленский2. Salmo trutta Păstrăv Форель 10 morpha fario3. Anguilla anguilla Anghilă Угорь 104. Ictalurus punctatus Somn american Сомик канальный 55. Silurus glanis Somn Сом 56. Caspiolosa mochon Scrumbie Сельдь 5 paitica7. Lucioperca Şalău Судак 3 lucioperca8. Ctenopharyngodon Cosaş Амур белый 2 idella9. Ictiobus cyprinellus Bufalo (cu gura Буфало большеро- 2 I.bubalis, I.niger mare, cu gura тый, малоротый, mică, negru) черный10. Mylopharyngodon Scoicar Амур черный 2 piceus11. Hipophthalmichtya Singer Толстолобик белый 1 molitrix12. Aristichthys Novac Толстолобик пестрый 1 nobilis13. Tinca tinca Lin Линь 114. Cyprinus carpio Crap Сазан (карп) 115. Abramis ballerus Cosac Синец 1 16. Carassius caras- Caracudă Карась золотой 1 sius17. Leuciscus cephalus Clean Голавль 0,5 18. Chondrostoma nasus Scobar Подуст 0,5 19. Pelecus cultratus Sabiţă Чехонь 0,5 20. Abramis brama Plătică Лещ 0,5 21. Rutilus rutilus Tarancă Тарань 0,5 heckeli22. Aspius aspius Avat Жерех 0,523. Esox lucius Ştiucă Щука 0,524. Carassius auratis Caras Карась серебряный 0,3 gibelio25. Abramis sapa Cosac cu bot Белоглазка 0,3 turtit26. Chalcalburnus Obleţ mare Шемая 0,5 chalcoides27. Astacus fluviatilis Rac Рак 128. Rana ridibunda Broască de lac Лягушка 0,2

Anexa nr. 6 la Legea regnului animal

T A X E de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din rebublică------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea ştiinţifică |Taxa în sala-crt. |------------------------------------------------------|rii minime | | | |pentru un ex- | | | |emplar de ani- | latină | moldovenească | rusă |mal vînat | | | |(pielea sau

| | | |trofeele lui)-----|-------------------|------------------|---------------|--------------1 | 2 | 3 | 4 | 5---------------------------------------------------------------------------1. Cervus elaphus L. Cerb nobil Олень благородный 100,0*2. Alces alces L. Elan Лось 100,0*3. Cervus nippon Cerb pătat Олень пятнистый 70,0* Temminck4. Cervus dama L. Cerb lopătar Лань 70,0*5. Ovis musimon Pall. Muflon Муфлон 50,0*6. Sus scrofa L. Mistreţ Кабан дикий 50,0*7. Capreolus Căprioară Косуля 50,0* capreolus L.8. Meles meles L. Bursuc (viezure) Барсук 25,0*9. Lepus europaeus Iepure de cîmp Заяц-русак 10,0* Pall.10. Ondatra zibethica L.Bizam (ondatră) Ондатра 10,0*11. Sciurus vulgaris L. Veveriţă obişnuită Белка обыкновенная 10,0*12. Vulpes vulpes L. Vulpe obişnuită Лисица обыкновенная 10,0*13. Canis lupus L. Lup Волк 50,0* Celelalte specii de 10,0* mamifere, cu excepţia speciilor rare şi celor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova14. Grus grus L. Cocor mare Журавль серый 10,0*15. Phasianus colchicus L. Fazan de vînătoare Фазан охотничий 10,0*16. Anser anser L. Gîscă sălbatică Гусь серый 10,0*17. Perdix perdix L. Potîrniche Куропатка серая 7,5*18. Coturnix coturnix Prepeliţă Перепел 5,0*19. Athene noctua Cucuvea comună Сыч домовой 5,0* (Scopoli)20. Anas Raţă sălbatică Кряква 5,0* platyrhynchos L. sau Raţă mare21. Streptopelia Turturică sau Горлица 3,0* turtur L. hulub sălbatic Celelalte păsări, cu ex- 3,0* cepţia speciilor rare şi celor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova Penru devastarea: a) vizuinilor şi 5,0* bîrlogurilor b) cuiburilor de păsări, 3,0* cu excepţia cuiburilor de coţofene şi de ciori cenuşii Pentru fiecare ou de pasăre 0,5* scos din cuib (cu excepţia ouălor de coţofană şi de cioară cenuşie) Pentru distrugerea şi deteriorarea În mărime de trei diferitelor instalaţii biotehnice ori mai mare şi a celor ce se referă la gospodăria mare decît cos- cinegetică tul instalaţiei la momentul de- teliorării __________________________________________________ * Speciile de animale relativ rare (monumemte ale naturii) a cărorreglare a efectivului se efectuează prin autorizaţii eliberate de cătreautoritatea centrală pentru protecţia mediului. [Anexa 6 modificată prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002]