Legătura Cu Duhovnicul În Concepția Sfinților Părinți

8/18/2019 Legătura Cu Duhovnicul În Concepția Sfinților Părinți

1/18

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de teologie ortodoxa ,,DumitruStăniloae”

Legătura cu duhovnicul înconcepția Sfnților Părinți

Lucrare seminar SpiritualitateOrtodoxă

Îndrumător: Pr. Pro. r. !arnea "lexandru

Student: #ristescu $lavian

1


2/18


#uprins

Cuprins…………………………………………………………………

………………………p!

%. "ărintele du#ovnicesc $i importan%a acestuia &n via%acre$tinuluip'

%%. Calită%ile du#ovnicului după S(n%ii "ărin%i……………

……………………p)%%%. *ela%ia părintelui du#ovnicesc cu (i săidu#ovnice$ti…………………p+

Concluzie………………………………………………………………

………………………p1

-i.liogra(e……………………………………………………………

………………………p1)

!


3/18


'


4/18


Părintele duhovnicesc i importan a acestuia în via aș ț ț

cre tinuluiș

Ortodoxia este "calea cea strâmtă care duce la mântuire", însă este foarteimportant de ştiut că pe această cale creştinul nu poate să meargă singur. Celcare îl însoţeşte şi îl îndrumă este preotul duhovnic. Mântuitorul ristos a

instituit această !aină, a duhovniciei, înainte de atima #a când a suflat pesteucenici $icându%le& "'uaţi (uh #fânt, cărora veţi ierta păcatele le vor fi iertate şicărora le veţi ţine, vor fi ţinute" )*n. +, ++%+-. *ată, deci, importanţa pe care oare duhovnicul în viaţa creştinilor& el este cel ce mi/loceşte pentru iertarea

păcatelor celor încredinţaţi lui0 tot el este cel care face cunoscută fiuluiduhovnicesc voia 'ui (umne$eu.

(acă în viaţa trupească părinţii sunt cei care îi nasc pe fii, în viaţaduhovnicească fiii îşi aleg părinţii. #fântul *oan #cărarul ne învaţă că este foarte

important să cercetăm mai mulţi duhovnici înainte de a ne încredinţa unuia"pentru ca nu cumva să încurcăm călătorul cu coră1ierul sau 1olnavul cumedicul".2

(upă ce însă ne încredinţăm unui îndrumător tre1uie să ne supunemacestuia, ascultându%l fără cârteală şi trecând cu vederea eventualele lui lipsurifireşti. ărintele 3afail 4oica, "nepot duhovnicesc" al #fântului #iluan şi fiuspiritual al părintelui #ofronie #aharov, sfătuieşte pe credincioşi să meargă laduhovnic ca la scaunul de /udecată şi să primească cuvântul părintelui ca de la

ristos. (e asemenea, părintele 4oica evidenţia$ă şi importanţa rugăciuniiînainte de !aina #povedaniei. 3ugăciunea tre1uie făcută atât de duhovnic, cât şide "fiu", am1ii cerând să primească voia lui (umne$eu.

1 S/0ntul Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuş, p'


5/18


5ste important de su1liniat faptul că, pentru preot, această lucrare presupune o mare responsa1ilitate harică. 6or1ind despre acest lucru, 7vva *osif

isihastul, duhovnic cu viaţă aleasă, $icea& "entru fiecare suflet pe care îl ia în primire, duhovnicul se înfăşoară cu un lanţ greu împre/urul gâtului său şi arenevoie de multă rugăciune pentru a%şi uşura greutatea". (in partea ucenicului,adică a fiului duhovnicesc, se cere supunere faţă de "părintele" său. 7ceastăsupunere este ceea ce numeşte Ortodoxia ascultare. Credinciosul se roagă pentruca (umne$eu să%l lumine$e pe duhovnic aşa încât acesta să exprime voia #a.

*ată, deci, că rugăciunea tre1uie să fie reciprocă în relaţia duhovnic%ucenic. 'egătura dintre cei doi este veşnică şi întărită de virtutea dragostei.#finţii ărinţi ne învaţă că înaintea scaunului de /udecată al Mântuitorului nevom înfăţişa împreună cu duhovnicul. Cuviosul aisie 7ghioritul $ice& "'aspovedanie este /udecat de (umne$eu şi cel ce se spovedeşte şi duhovnicul,unul pentru cele pe care le spovedeşte, iar celălalt pentru cele pe care lehotărăşte".+

8n toate religiile lumii, în orice activitate umană chiar, există aceastălegătură între iniţiat şi cel ce doreşte să se iniţie$e. "ropriu%$is este vor1a de

relaţia de la începutul umanităţii& educaţia )nu dresa/ul, care se referă laanimal,aceasta aşa s%a efectuat& transmiterea, comunicarea, de la părinţi la fii,fireşti sau duhovniceşti, ca şi de la maestru la ucenic".- (e aici re$ultă un faptcapital& persoana umană se reali$ea$ă numai în relaţie cu alte persoane.

(uhovnicii autentici sunt înrădăcinaţi în !radiţie nu prin regulă ci prinmodel, fiecare 1ătrân urmând modelul 1ătrânului căruia i%a fost ucenic, a căruiucenic urmându%l pe el etc. (ar tre1uie spus că unicul model, sau modelul idealeste ristos, iar sfântul fiind o iposta$ă a 7cestuia în timp, în istorie. 9

! #ttps233444monitorulsvro3*eligie3!51165!6!)3Importanta6du#ovnicului6in6viata6

crestinului

' "r 7aleriu, Andrei "le8u, 7a.riel 9iiceanu, Sorin Dumitrescu, Dialoguri de

seară,editura :arisma, p 1'

)


6/18


7/18


Calită ile duhovnicului după Sfin ii Părin iț ț ț

5xistă două feluri de duhovnici. Cei dintâi sunt toţi preoţii, cărora li s%acitit de către episcop o hirotesie specială, care le dă dreptul să asculte mărturisirisă lege şi să de$lege. Cei din a doua categorie sunt părinţii duhovniceşti, fărăhirotesie, meniţi să sfătuiască duhovniceşte poporul lui (umne$eu.

(uhovnicul tre1uie să fie pe măsura fiecărui penitent. 7ici, în scaunul de

duhovnicie, preotul are putere mare. :4u s%a spus îngerilor, ci oamenilor&,,oricâte veţi lega pe pământ vor fi legate şi în cer şi oricâte veţi de$lega pe

pământ vor fi de$legate şi în cer;)Matei 2


8/18


(uhovnicul de asemenea tre1uie cinstit cu evlavie& @Credinţă neîndoielnicădovedeşte cel ce cinsteşte cu evlavie ca sfânt până şi locul în care vieţuieşte

călău$itorul şi părintele său;0 :Cel ce a do1ândit credinţă neîndoielnică faţă de părintele său după (umne$eu, privindu%l pe el, socoteşte că priveşte pe ristos8nsuşi;. (easemenea, tot potrivit #fântului #imeon, duhovnicul nu tre1uiecontra$is& ,,Cel ce priveşte la învăţătorul său şi la povăţuitorul său, ca la(umne$eu, nu poate să%l contra$ică;0 ,,cel ce contra$ice pe părintele său face

1ucuria dracilor;.A

(uhovnicului, potrivit aceluiaşi #fânt ărinte, tre1uie să%i spui totul înfiecare $i& :8n fiecare $i tre1uie să vădeşti părintelui tău duhovnicesc tot gândultău, şi ceea ce îţi va spune el, să primeşti ca din gură dumne$eiască, cu toatăîncredinţarea.

Bi 7va (orotei vor1eşte despre importanţa povăţuitorului pe caleamântuirii& :cei ce n%au cârmuiri cad ca frun$ele, iar mânuirea este întru multsfat; )ilde 22, 29. 'uaţi seama, fraţilor, la înţelesul cuvântului& luaţi seama cene învaţă #fânta #criptură. 4e îndemnă să nu ne încredem în noi înşine, să nu nesocotim pe noi înşine înţelepţi, să nu credem că putem să ne cârmuim pe noi

înşine.7vem nevoie de a/utor0 avem nevoie de cel ce cârmuieşte după(umne$eu. 4imic nu este mai /alnic, nimic nu este mai ar$ător decât să nu avem pe cineva care să ne povăţuiască pe calea lui (umne$eu;. <

8n alt loc, ava (orotei vor1ind despre importanţa supunerii şi ascultării deduhovnic $ice& :să nu hotărăşti nimic prin tine, nimic fără sfat şi fără între1are,şi să nu gândeşti şi să socoteşti părerile tale sunt mai 1une, sunt mai drepte decâtale îndrumătorului tău. 4ici nu te face cercetător al faptelor lui. Căci te veidovedi de multe ori amăgit supune%te părinţilor )duhovniceşti. D

S/0ntul Simeon oul eolog, Capetele orale, ', &n EFilocalia”, vol BI, trad, introd

8i note, de "r "ro/ Dr Dumitru Stăniloae,


9/18


Bi tot 7vva (orotei spune despre duhovnic&:@de eşti povăţuitor al fraţilorîngri/eşte%te de ei cu asprimea inimii şi dragoste îndurătoare. 8nvaţă%i cu fapta şi

cu cuvântul cele ce tre1uie făcute, dar cel mai mult cu fapta. entru că pildelesunt mai lucrătoare. (e eşti în putere, fii%le pildă şi în cele trupeşti0 iar de eştisla1, fii%le pildă prin aşe$area cea 1ună a sufletului şi prin roadele (uhuluiînşirate de 7postol& prin iu1ire, îndelungă ră1dare, 1ucurie, pace, 1lândeţe,

1unătate, credinţă şi prin înfrânarea de la toate patimile )Ealateni =, ++ (acătre1uie să cerţi, fă%o potrivit cu persoana şi cu timpul )adică potrivit cu starea încare se află în acel moment persoana respectivă. 4u /udeca greşelile nici cuasprimea cu care le /udeci pe ale tale, nici nu le mustra necontenit. Căci acesta e

greu de purtat şi o1işnuirea cu mustrarea duce pe cel mustrat la nesimţire. 4u porunci cu trufie, ci sfătuieşte%te smerit cu fratele. Căci acest cuvânt are puterede îndemn şi înduplecă mai mult şi odihneşte fratele;. 2

#fântul 4icodim 7ghioritul, adresându%se duhovnicilor $ice& :pe cât estede mare vrednicia duhovnicilor, pe atât de mult au nevoie şi de mare trudă ca săfie împlinită de ei cu folos şi cu roadă;. 22

= Idem, !pistole, -, , op" cit , p >'=

15 #bidem, p >1

11 S/antul icodim Ag#ioritul, Cartea foarte folositoare de suet$ sfatuire catre

duho%nic, trad de "r "ro/ Alexandru , p 1''

=


10/18


Rela ia părintelui duhovnicesc cu fii săi duhovnice tiț ș

7ceastă punere în lucrare a calităţilor, are o singură finalitate& sporireaduhovnicească a ucenicilor. ărintelui duhovnic i se cere mult discernământ,

pentru că numai aşa va putea lua atitudini, după situaţia sufletească a ucenicului,alternând 1lândeţea cu asprimea, indulgenţa cu exigenţa şi flexi1ilitatea cuinflexi1ilitatea.

rima manifestare a iu1irii şi a dreptăţii omului duhovnicesc este de nu sesustrage acestei responsa1ilităţi. ărinţii din vechime, nu se gră1eau să deasfaturi nici atunci când cunoşteau multe lucruri, ci aşteptau să li se punăîntre1ări la care răspundeau sau nu, după cum le spunea cunoştinţa.

(in adâncă smerenie, părinţii deşertului, de multe ori $iceau sau tăceauadesea $icând & :*artă%mă ;. #au în ateric citim& :7u venit alţii la 7vva #isoe săaudă vreun cuvânt de la dânsul. Bi nimic nu le%a grăit lor, ci tot timpul $icea&*ertaţi%măF;.2+ Gn alt #fânt ărinte $icea& :îmi place mai mult să primesc sfaturi

decât să dau;.

1! Avva SisoeG1!H, Pateric despre %ise şi %edenii,


11/18


Gmilinţa i$vorâtă din adânca smerenie îi determină să nu se gră1ească să primescă preoţia şi implicit sarcina de duhovnic. entru că un duhovnic că$ut

face cât alţi mii de credincioşi că$uţi.

:!u cel care înveţi pe altul, pe tine însuşi nu te înveţiH !u cel care propovăduieşti& să nu furi şi furiF !u cel care $ici& să nu săvârşeşti adulter,săvârşeşti adulterH ... Căci numele lui (umne$eu, din pricina voastră este hulitîntre neamuri, precum este scris ;)3omani +, +2%+9

(uhovnicul tre1uie să fie un om virtuos. 6irtuţile nu sunt re$ultatulexclusiv al efortului propriu, ci ele sunt şi o lucrare a #fântului (uh. entru

desăvârşirea vieţii creştine nu sunt suficiente numai virtuţile )practicileascetice, ci sunt necesare harismele care vin de la (umne$eu.

6iaţa duhovnicească, pretinde multă rugăciune pentru cel ce vrea să progrese$e în ea. ărintele duhovnicesc tre1uie el să fie cel care se roagă pentrufii săi duhovniceşti& ,,7 au$it avva 7ntonie despre un călugăr mai tânăr care afăcut pe cale un semn ca acesta, adică vă$ând el pe oarecare călugări 1ătrânicălătorind şi slă1ind pe cale, a poruncit unor asini săl1atici de au venit şi au

purtat pe 1ătrâni până au a/uns la 7ntonie.

(eci 1ătrânii au vestit acestea lui 7vva 7ntonie. Bi a $is lor& mi se pare căacest călugăr este o cora1ie plină de 1unătăţi, dar nu ştiu de va a/unge laliman;2-. 8nainte de a fi martiri$at, #fântul olicarp al #mirnei, s%a rugat timp dedouă ore :pomenind pe toţi cei care s%au întâlnit vreodată cu el mici, mari,străluciţi şi smeriţi şi întreaga Iiserică Gniversală din lume;. 29

ărinţii deşertului îi purtau în rugăciune pe fii lor duhovniceşti. (inmoment ce şi%au asumat gri/a acestora, erau conştienţi că tre1uie să se frământe

pentru mântuirea lor ca pentru propria lor mântuire.

1' Avva Antonie, Pateric, p !15

1S0r.u, "r "ro/ icolae, Duho%nicul cunoscător de suete, &n E?itropolia @lteniei”,

1=), nr '6, p 11)

11


12/18


3ugăciunea paternă urmea$ă ucenicul peste tot. Cu a/utorul ei, uceniculva scăpa de multe neca$uri, căci altfel acestea l%ar fi dus la pieire& ,,Gn pustnic

avea un negustor care locuia într%un sat. Bi s%a întâmplat ca acesta să nu vinămai multe $ile la pustnic. ustnicului îi lipseau atât cele necesare pentru muncă,cât şi cele necesare pentru hrană. 7tunci i%a $is ucenicului& du%te în sat. Gceniculi%a $is & voi face ceea ce porunceşti părinte. >ratele avea însă frică de a merge însat, pentru a nu cădea în ispită, dar pentru a%l asculta pe părintele s%a dus.Iătrânul i%a $is& eu am încredere în (umne$eul ărinţilor noştri că te va ocrotide toate ispitele. (upă ce s%a rugat, i%a dat drumul. 7/uns în sat fratele a între1atunde stă negustorul 1ătrânului. Când a găsit casa şi a 1ătut la uşă, din întâmplare

era acasă numai fata negustorului. 5a a deschis uşa, iar fratele a între1at& de ce aîntâr$iat negustorulH 5a l%a poftit să intre în casă, încercând chiar să îl tragăînăuntru. 5l nu voia, iar ea îl trăgea cu putere. 8nţelegând că%l trage cu gând

păcătos, şi că i se tul1ură simţirile, a suspinat şi a strigat către (umne$eu&(oamne, pentru rugăciunile părintelui meu, scapă%mă în ceasul acestaF 71ia$icând acestea era pe malul fluviului, aproape de sihăstria lui. Bi aşa s%a întorsnepângărit la părintele său;.2=

8ntr%o apoftegmă care stă pro1a1il la originea acestei istorisiri, 7vva

7mmun 4itriotul spune& ,,Ori în ce ceas îţi vine ispita, $i aşa& (umne$eul puterilor, pentru rugăciunile părintelui meu scapă%măF;0 :(eci în una din $ile ofată a încuiat uşa după dânsul. *ar el strigând cu glas mare, a $is& (umne$eul

puterilor, pentru rugăciunile părintelui meu, scapă%măF Bi îndată s%a aflat pecalea către schit;.2?

Bi #fântul *oan #cărarul dă mare importanţă rugăciunii pe care o faceduhovnicul pentru ucenicul său, relatându%ne următoarea întâmplare& :8m1olditde râvna acestui purtător de (umne$eu părinte, un oarecare dintre cei ce trăiauviaţă singuratică, cu numele Moise, îl ruga mult, folosindu%se de multele

1) Pateric, p 1=

1> Avva Ammun itriotul, Pateric, p 1!'

1!


13/18


mi/lociri ale părinţilor să%i fie ucenic şi să fie povăţuit de el în adevăratafilo$ofie. #ilit fiind de rugăciunile lui, fericitul îl luă la el.

Bi odată poruncindu%i #fântul ărinte să aducă dintr%un loc roditor nişte pământ pentru cultivarea legumelor, a/ungând Moise la locul ce i s%a spus aîmplinit fără pregetare ceea ce i s%a poruncit. (ar fiind timpul amie$ii depline şivăpaia cea mai ar$ătoare înfier1ântând locul ca un cuptor, Moise fiind cuprinsde moleşeală şi o1osit de greutate, gândi să se odihnească puţin. (eci aşe$ându%se su1 o piatră foarte mare, adormi. (ar iu1itorul de oameni (umne$eu, nevrândsă lase pe ro1ii #ăi să se piardă prin ceva, iar Moise fiind pe cale să se

prime/duiască, veni în a/utorul lui.

Bi voi spune îndată cum acest mare părinte al nostru *oan, petrecând închilie ca de o1icei, şi ocupându%se cu (umne$eu, fu prins el însuşi de o aţipirefoarte uşoară. Bi în această stare, vede pe cineva cu chip cuvios tre$indu%l pe elşi $icându%i& *oane, cum dormi fără gri/ă, iar Moise se află în prime/dieH (ecitre$indu%se acesta repede se înarmă îndată cu rugăciunea pentru ucenic. 7poivenind acela către seară, l%a între1at de nu cumva s%a întâmplat un lucru rău. *aracela $ise& o piatră foarte mare era să se rostogolească peste mine şi să mă

$dro1ească, pe când dormeam adânc su1 ea, de nu m%aş fi sculat din acel loc cuo săritură gră1ită părându%mi%se că aud glasul tău. Bi îndată am vă$ut piatraaceea desprin$ându%se şi că$ând la pământ;.2A

uterea rugăciunilor făcute de către ărinţii îm1unătăţiţi, pentru uceniciilor este uimitoare& ,, a fost odată ispitit 7vram, ucenicul lui 7vva #isoe de undiavol. Bi a vă$ut 1ătrânul că a că$ut. (ar sculându%se, şi%a întins mâinile la cer,$icând& (umne$eule, voieşti, nu voieşti nu te voi lăsa de nu%l vei tămădui. Biîndată ucenicul s%a tămăduit;.2<

1 S/0ntul Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuş, p ')

1+ Avva Sisoe, Pateric, p !5+

1'


14/18


7vva (aniil ne spune & ,,l%a chemat într%o $i 7vva 7rsenie şi i%a spus&odihneşte pe părintele tău, că după ce va merge la (umne$eu să se roage pentru

tine şi îţi va fi 1ine;.2D

'a fel, #fântul #erafim de #arov :în prea/ma sfârşitului său le%aurmătoarea făgăduinţă ucenicilor săi& Când eu nu voi mai fi printre cei vii, săveniţi la mormântul meu ori de câte ori vă apasă durerile şi neca$urile vieţii. 8ntoate câte se vor întâmpla în calea vieţii voastre, să veniţi la mine şi toatăamărăciunea şi durerea sufletului vostru s%o aduceţi cu voi la locul meu deodihnă.

Bi acolo, îngenunchind la crucea care va stră/ui la mormântul meu, să văapropiaţi cu această încredere cu care vă apropiaţi şi acum când sunt încă printrevoi şi să îmi spuneţi totul şi eu vă voi asculta şi toată întristarea voastră o voimângâia şi o voi alina. 7şa cum a%ţi vor1it cu mine, cât am fost cu voi, aşa săvor1iţi cu mine şi la mormântul meu. entru voi, eu sunt şi voi rămâne viu

pentru totdeauna;.+

8n cartea #finţilor 6arsanufie şi *oan, ce cuprinde aproape


15/18


(umne$eu, dacă tu însuţi nu te vei sili şi nu te vei ruga lui (umne$eu. 3olul părintelui de mi/locitor şi rugător pentru fii săi sufleteşti nu se încheie cu

moartea acestuia.

O altă harismă a preotului este capacitatea de a%i iu1ii pe ceilalţi şi de a%şiface ale sale, suferinţele lor. *u1irea duhovnicului are o semnificaţie specificădimensiunii paterne, ca şi cum aceştia ar fi legaţi între ei cu o iu1ire reciprocă.

8n patericul 5giptean este o poveste, în acest sens& *oan !e1eul ucenic alui 7vva 7mmoi, a petrecut 2+ ani slu/ind părintelui său 1olnav. 8n tot acest timp

1ătrânul nu i%a mulţumit şi nici nu l%a mângâiat cu un cuvânt 1un măcar odată.

(ar când a fost pe moarte a spus despre el celorlalţi 1ătrâni care%l încon/urau&acesta înger este, nu om.

Gn mi/loc foarte eficient de a purta sarcinile ucenicilor este rugăciuneafăcută pentru ei. O sarcină pe lângă această, este aceea de a%i asculta pe cei careîşi descarcă sufletul cu multă ră1dare, de a răspunde cu 1lândeţe la între1ări carese repetă mereu& ,,iar tu părinte duhovnicesc, călău$a acestei turme #finte, fiidrept faţă de fraţi, plin cu 1ăgare de seamă, având gri/ă să te porţi faţă de ei caun părinte. !e sfătuiesc cu stăruinţă să ai gri/ă de toţi, ocupă%te de toţi, spri/ină

şi susţine, sfătuieşte, încura/ea$ă, învaţă, mângâie0 dă celor 1olnavi sănătate,celor sla1i spri/in, celor lipsiţi de cura/ le dă putere0 îndreptea$ă pe cei caregreşesc, iartă de şapte$eci de ori câte şapte după cuvântul (omnului0 căci estemai 1ine ca imitându%l pe (omnul, să dăm răspuns pentru 1unătatea noastră, căam lăsat să treacă unele amănunte din cele datorate, decât să fim osândiţi cu ceinemiloşi şi lipsiţi de dragoste părintească, fiindcă am cerut o dreptate extremă;.

(uhovnicul tre1uie să%l a/ute pe ucenic şi din punct de vedere material, nunumai spiritual. ărintele duhovnicesc nu este o1ligat să%şi asume întreg trecutul

păcătos al ucenicului său, încât acesta să fie scutit de orice canon. 7 pretinde că

!1 S(n;ii Barsanu(e 8i Ioan, Scrisori duho%niceşti$ în ()( de întrebări şi răspunsuri, &nEFilocalia”, vol I, introd 8i note, de "r "ro/ Dr Dumitru Stăniloae,


16/18


porţi povara celuilalt, când tu însuţi eşti păcătos poate părea îngâmfare,mândrie. (ar poate fi şi o simplă şi foarte curată iu1ire paternă. ++

!! #bidem, p !'>

1>


17/18


18/18


Bibliografie

Scrieri patristice:

• Ag#ioritul, S/0ntul icodim, Cartea foarte folositoare de suet$ sfătuire

către duho%nic, trad de "r "ro/ Alexandru • Ava Dorotei, &n E*ilocalia”, vol I, trad, introd 8i note, de "r "ro/ Dr

Dumitru Stăniloae,

Legătura Cu Duhovnicul În Concepția Sfinților Părinți

Documents

Transcript of Legătura Cu Duhovnicul În Concepția Sfinților Părinți