8/17/2019 Lectii Despre Arta - Desenul

1/4

Lec ia a nouăsprezecea: desenulț(1 aprilie 1930)Linia. – Descartes. – Geometrul. – Mi carea. – Umbrele. – O gravur !e "embran!t. – #ortretul !esenat.ș

 – Despre imagina ie. – Despre inspira ie.ț ț

Desenul e $n toate artele% $ncep$n! cu ar&itectura% ca i cum ar anticipa i ar pregti% !ar mereu pentru a 'i !ep it.ș ș șat acum c el se eliberea i se preint ca o art complet. *imeni nu !ore te ca un 'rumos !esen s 'ie realiatș șsub o alt 'orm+ nimeni nu ve!e acolo o simpl sc&i . Desenul e aproape 'r corp+ !ar e voit ast'el. ,nc amestecatțcu un 'el !e pictur $n caul gravurii i al !esenelor cu umbre% sim im c este $n s'$r it el $nsu i atunci c$n! e re!us la oș ț ș șlinie aproape 'r materie i la albul &$rtiei. Dm atunci peste un mo! !e e-presie care e su'icient i care $ i areș ș șputerea sa proprie. "elie'ul% umbra% culoarea nu $i a!aug i c&iar nu $i sca! nimic. ,n starea sa !e puritate% el eșprompt% e sumar% e complet. G$n!i iv la conturul unui c&ip $ntrun !esen /apone. *icio art nu !eclam mai pu in+ț țmisterul i se a cu totul $n ceea ce are el /ust% e-plicit i terminat+ 'r pregtiri% nici !e!esubturi+ 'r nicio mas.ț șDesenul se opune ast'el !eopotriv ar&itecturii% sculpturii i picturii.ș

Desenul pare s 'ie clar a a cum o i!ee e clar% !e pil! la pinoa+ !ar% aici% ca i acolo% aceast transparen areș ș țpro'unimi. t$t !e pu ine mi/loace i o asemenea per'ec iune% p$n i $n cele mai mici $ncercri% $ntrun 'ragment% $ntrț ș ț șo m$n2 cceptm tatonrile% retu rile% mo!elarea% !ar sim im c o linie cu totul pur i 'r greutate ar 'i su'icientș ț șpentru a repreenta carnea% 'or a% via a% mi carea i% prin asta% sentimentul. e $nseamn !esenul4 De un!e $i vineț ț ș șaceast putere4 De la inven ia care $i este proprie% !e la linie.ț

Dac am vrea s !iscutm cum se cuvine !espre linie% ar trebui s !iscutm !espre spirit i s urcm la sursașacestuia% la spiritul viu% care este un gen !e $n!rneal 'r nicio violen . Linia nu e !eloc $n natur+ linia nu vreaț!eloc s e-iste+ trasarea ei pe &$rtie% care nu $i este !ec$t umbr% nu $i ! !eloc corp. u toate astea% printre opereleimagina iei reale% aceea care se gse te la urma urmei $n lucrri% linia trasat e cea care seamn cel mai mult cuț și!eea+ i c$mpul 'r !i'eren e% c$mpul uni'orm% albul pur% pe care linia $l $mparte sau $l circumscrie% repreint $ntregș țcon inutul posibil i% $ntrun 'el% ceea ce va voi natura% ceea ce nu alterea !eloc linia% ceea ce nu o atinge !eloc%ț șceea ce $i este cu totul supus. ,n orice ca% e-ist $n linie o anticipare cura/oas i o meto! suveran% care $ncepeșprin a termina. Linia curge. 5oate proiectele noastre !e g$n!ire i !e ac iune s$nt linii. Linia 'igurea $n!rnealaș țg$n!itoare. 6! $n asta securitate% in!i'eren i un 'el !e legisla ie. ompara i !esenul cu pictura. #ictorul% $n asta el eț ș ț țom% tremur $n 'a a sentimentului. 7-ist un 'el !e rugciune $n pictur+ o speran % o a teptare+ !e un!e o manierț ț șpru!ent i 'r nicio anticipare% cel pu in nu asupra lucrurilor care contea. Desenul ia $n posesie+ el e-prim oș țvoin % o alegere% un !ecret. u c$t e mai prompt i mai u or% precum o arip% cu at$t mai mult e el $nsu i. Miracolulț ș ș șpropriu !esenului e acela c linia cea mai sub ire e !e a/uns. O gur 'r culoare i !in linii care nu e-ist !eloc% 'rț ș

nicio cutare a vie ii% at$t !e vie% at$t !e vorbitoare% asta poate !escura/a pictorul. paren $n $ntregime inventat%ț țpentru care negrul pe alb e su'icient% sau albul pe negru+ sau negrul pe albastru+ nu contea. G$n!i iv la liniațobraului% la cea a brbiei% a g$tului c$n! ea este per'ect+ pare c toat natura 'usese prins $n capcan. ceast&$rtie% care rm$ne at$t !e bine &$rtie% care 'ace s se va! granula ia sa i materia sa strin i intact% aceast &$rtieț ș ș

 $ncepe s triasc. Un !esen 'rumos e !e/a imaginea a ceea ce g$n!irea poate 'ace !oar cu cuvinte% 'r nicio gri/s imite% prin gomot sau ritm% estura bogat a lumii. Desenul e o pro sublim. pare aici un tip !e a!evr care nuț!epin!e !ec$t !e om. Descartes reconstruie te lucrul !up spirit prin linii sub iri i nu i bate capul !eloc sș ț ș ș!ove!easc 'aptul c lucrurile stau cum spune el% c Dumneeu le 'cuse a a. 7le s$nt prinse $n aceast plas% careșnare !eloc 'orma lor+ curcubeul i magnetul s$nt prinse+ iar estura le va 'i cum va voi ea. ci spiritele me!ii renun ș ț țla a ti cum e ea+ pe c$n! cei mari nu vor s tie nicio!at. at ce ice albul &$rtiei i aceast marc a 'ormei% strin%ș ș șcare nu contea !eloc. m 'ost !eviat !e aceast $nru!ire% care $mi este evi!ent% $ntre !esen i g$n!ire. Liniaș!esenului nu e !eloc $n lucruri+ o uvi !esenat e mai uvi prin contur% care nu e !eloc $n mo!el% !ec$t prin liniileș ț ș ț'irelor !e pr% pe care marele !esen le !ispre uie te. at !e ce e imposibil s !iscu i !espre linie% inventat toat% 'rț ș ța te g$n!i la linia geometrului% care nu e-ist i care% $n ceea ce e trasat% e-ist mereu prea mult. G$n!irea nu vreaș!eloc s recunoasc linia $n imaginea g$n!irii+ linia $i neag g$n!irii acest gen !e a 'i care este acela al lucrurilor. at

trei stele+ g$n!ite $mpreun% ele s$nt !en!at un triung&i+ triung&i 'r linii% cruia nu $i lipse te nimic. cest raportșime!iat al unei stele cu o alta% aceast !istan 'r pr i i 'r !i'eren e% iat su etul liniei% aceasta $i este i!eea.ț ț ș ț țDistan a !e la mine la 'un!ul acestei sli nu e !ec$t un pur raport% o cale trasat !inainte i 'r !i'eren e+ este un purț ș țproiect. a este% sar putea ice% starea prim a oricrui !esen. at !e ce trasarea ca atare se grbe te i seș ș șcalmea. *iciun pic !e materie% sau aproape. *iciun e'ort+ nicio pasiune !e a cuceri. *icio bra! a!$ncit% nicigaur pe &$rtie. M$na e le/er% impar ial% in!i'erent% ca g$n!irea.ț

7-ist o mare semni'ica ie $n linia trasat !e ucenicul geometru% $nc slbatic% $nc speriat !e lume. Linie greoaie%țcontorsionat% apsat% tras$n! pasiuni% nerb!are% 'urie sau o team !e aceste lucruri. De 'apt% ur$t. 7a nu anun țpolite&nicianul% slab legislator% ci mai !egrab !u manul legilor% care las o amprent i un 'el !e pist peste tot peș ș

8/17/2019 Lectii Despre Arta - Desenul

2/4

8/17/2019 Lectii Despre Arta - Desenul

3/4

se vor sc&imba% acelea pe care $mi place s le numesc croco!iliene. cestea s$nt naturi care au reistat e-perien eițsau ceea ce este repreentat aici e partea lor reistent i soloas. #unct !e ve!ere !in care portretele !esenate seșopun% printro 'or a'irmativ i oarecum tiranic% gra iei portretului pictat% care ne poveste te o via !e societate% oț ș ț ș țvia !e sentiment% o via !e polite e $n sensul cel mai pro'un!. #e scurt% ceea ce se poate sculpta se poate% !eț ț țasemenea% i !esena+ !ar ceea ce e-prim pictura prin munca pe care o 'ace cu culoarea% !esenul nu poate atinge.șO spun $nc o !at capo!oporele separ genurile – i c&iar le opun.ș

 ,mi rm$ne !e e-pus sau mai !egrab !e reluat% e-plic$n! un pic mai mult% o i!ee care contea $n ce prive teșimagina ia i puterea sa real. Desenul e o ocaie e-celent% mi se pare% pentru a $n elege cum se poate copia !inț ș țamintire. ici !octrina clasic% sar putea ice c&iar colar% e 'oarte simpl+ !in pcate $ns ea e strin naturiișomene ti. Un om cu imagina ie% cum e artistul% este un om capabil s 'i-ee imaginile care $i trec prin spirit% s leș ț!escrie% s le copiee. ,n 'elul acesta !escrisese !ramaturgul urel% !e/a !emult% munca !e crea ie+ persona/ele mele%țicea el% se plimb $n /urul meu+ nu trebuie !ec$t s le ascult. Un pictor va spune $n acela i 'el c 'ace s se a ee $nș ș'a a lui mo!elul imaginat i c $l copia cum ar 'ace cu un mo!el aievea. e poveste te c *e:ton avea puterea !eț ș șa evoca $n 'a a oc&ilor lui imaginea soarelui. ceste mari autorit i au terminat c&estiunea. Dar e ocaia !e a observaț țc imagina ia% care ne $n al $n privin a tuturor lucrurilor% ne $n al i $n privin a ei $nse i. um e-plicasem !e/a laț ș ț ș ș ț ș

 $nceputul acestor lec ii% s$nt !e prerea c nu trebuie creu i prea tare cei care $ i !escriu propriile 'antome. ,n ce mț ț șprive te% mam surprins nu o !at !escriin! ceea ce nu ve!eam !eloc+ i remarcasem c !escrierea $ns i 'useseș ș șcea care !!ea consisten '$ iilor insesiabile. La 'el% c$n! se !esenea !in amintire% evocarea 'oarte vag aț șmo!elului e $nso it !e un sentiment !e preen care se a % $n $ntregime% $n corpul nostru i care c&eam gestul%ț ț ț șprin insu'icien a $ns i a 'antomei viuale. a sc&i ea creionul o 'orm ce rm$ne i care e atunci pentru noiț ș ș ț șprecum crevasele% 'isurile% 'umurile i 'runi urile care sus in at$t !e bine imagina ia i $n care ve!em cu u urin ș ș ț ț ș ș ț

sc&i ele pe care vrem s le $mplinim. recunoa te $n prima sc&i portretul pe care $l cutm% a pstra i a marca iț ș ț ș șmai bine aceast asemnare% iat ce mi se pare c este !esenatul !in memorie. Desenul nu e atunci o copie aimaginarului+ ci mai !egrab 'ace s apar imaginarul. i aceast i!ee% regsit aici% are o btaie lung $n ce prive teȘ șartele. ci imagina ia nu e !ec$t un c&in+ imagina ia nu ne satis'ace nicio!at+ oricare ar 'i incanta ia% a!ic 'or aț ț ț țpersuasiv a !iscursului% nu a/ungem nicio!at la &alucina ie. #oate c 'aptul &alucina iei se re!uce mereu la un genț ț!e elocven + iar me!icii par s men in aceast bnuial. e $nt$mpl mereu c omul normal caut un obiect pentruț țreveriile sale+ el $l 'ace pe acesta. 7 pentru c imagina ia e incapabil s creee !oar $n spirit% !e aceea e-ist artele.țmagina ia nu poate crea !ec$t sc&imb$n! e'ectiv lumea% prin mi care% prin munca m$inilor% prin voce. Muica e ceaț șcare ne clari'ic lucrurile acestea cel mai bine% la 'el i !ansul% i elocven a% i poate c&iar mai bine poeia+ cci nuș ș ț șe-ist aici incertitu!ine+ nimeni nu caut s i imaginee o arie 'r so c$nte+ nici un pas !e !ans 'r s !ansee%șnici un !iscurs 'r sl pronun e+ cu at$t mai pu in am vrea s imaginm un vers 'r al spune urec&ii noastre.ț ț

 ceste remarci at$t !e simple mau $nv at mult i mau 'cut s v! c era bine s !iscut toate artele $ntrun sistem%ț șa!ic potrivit unei serii bine or!onate. ci mam $ntrebat prin ce mi cri ale corpului omenesc sa cutat imaginareașunei 'orme% a unui contur% a unei culori% i miam !at seama c !esenatul i sculptatul nu erau mai pu in naturale !ec$tș ș țc$ntatul sau !ansatul. a arat realul reveriei+ 'r el ar trebui s mrturisim e-trema srcie a imaginilor care nu s$ntș!ec$t imagini. i% $n mo! real% nu pot spune ce este o imagine contemplat !oar $n spirit+ !escopr $n ea percep ii vagiȘ ți c$teva amintiri 'ulgurante% care s$nt !e retin. pectrele noastre nu s$nt !eloc mo!elele noastre. Dimpotriv% arteleș

se e-plic prin 'aptul c e-ecu ia nu $ncetea s !evansee concep ia% mai ales c$n! o lung munc !e artian aț țstabilit comunicarea liber !intre sentimente i mi cri. e nume te inspira ie aceast mi care a naturii careș ș ș ț ș!ep e te speran ele noastre+ iar artistul este omul $n care realiarea% prin c$ntec% prin construc ie% prin pictur% prinș ș ț ț!esen% !ep e te cu mult imagina ia !oar mental% care promite at$t !e mult i care ine at$t !e pu in. 8iecare om vreaș ș ț ș ț țs i 'i-ee g$n!urile i imaginile i le ve!e topin!use sub privirea !irect% precum 7uri!ice $n 'a a lui Or'eu. i e aiciș ș ș ț Șo lege a!mirabil% mereu negat i mereu veri'icat% con'orm creia aten ia pune apari ia pe 'ug. De alt'el% e clar cș ț țamintirea operei nu $nlocuie te !eloc opera+ asta ne uime te p$n i $n caul unui poem recitit $n mo! solem+ iarș ș șaceast uimire nu se uea !eloc.

*ote

1. t;p&ane Mallarm;% ucure ti% 7!. Univers% 19??% p. 1@9.ț ș  (N. tr.)

A. #aul 6al;rB% ucure ti% 7!. Univers% 19?9% p. 91.ș  (N. tr.)

3. #aul 6al;rB%

8/17/2019 Lectii Despre Arta - Desenul

4/4

@. Coratius% Ode, artea $nt$i% ucure ti% 7!. Univers% 19?0% vol. % p. 9. 5ra!ucere !e *. . Cerescu.ș  (N. tr.)

E. Coratius% Ode, artea a patra%