Lectie Final
4
Societăţile transnaţionale (STN) Societăţile transnaţionale sunt societăţi reprezentative pentru economia mondială, în speţă pentru economia mondială contemporană. O societate transnaţională este o societate care consideră piaţa mondială ca o piaţă proprie, depăşind prin modul de organizare limita unei societăţi naţionale, chiar şi o societate naţională importantă, implicată în activitatea internaţională prin export. Societăţile transnaţionale reprezintă în viziunea unora o victorie (dacă nu singura) a economicului asupra politicului. Unii critici ai globalizării chiar consideră STN o nouă formă de imperialism. În ciuda criticilor aduse STN trebuie să recunoaştem cel puţin două merite ale acestora: • Sunt răspunzătoare într-o măsură ridicată de accelerarea integrării economice mondiale; • Ţările în care se deschid filiale ale acestor societăţi beneficiază de pe urma investiţiilor realizate, de pe urma transferurilor de tehnologie şi know-how. Actualmente, fenomenul creării STN nu mai este prezent doar în S.U.A. După anii 80 STN s-au dezvoltat şi în Asia (inclusiv Coreea, Taiwan) şi în America Latină, astfel încât fenomenul acesta a devenit global. Motivul esenţial pentru care un agent economic alege varianta constituirii unei societăţi transnaţionale este delocalizarea internaţională a producţiei. Aceasta reprezintă transferul unei producţii interne în străinătate. Scopul realizării acestei delocalizări este dat de următoarele: a) Prelungirea ciclului de viaţă al produsului; b) Minimizarea costurilor de fabrica ţie; c) Ocolirea barierelor vamale;
description
Societati transnationale
Transcript of Lectie Final
Societile transnaionale (STN)
Societile transnaionale sunt societi reprezentative pentru economia mondial, n spe pentru economia mondial contemporan. O societate transnaional este o societate care consider piaa mondial ca o pia proprie, depind prin modul de organizare limita unei societi naionale, chiar i o societate naional important, implicat n activitatea internaional prin export.Societile transnaionale reprezint n viziunea unora o victorie (dac nu singura) a economicului asupra politicului. Unii critici ai globalizrii chiar consider STN o nou form de imperialism.n ciuda criticilor aduse STN trebuie s recunoatem cel puin dou merite ale acestora: Sunt rspunztoare ntr-o msur ridicat de accelerarea integrrii economice mondiale; rile n care se deschid filiale ale acestor societi beneficiaz de pe urma investiiilor realizate, de pe urma transferurilor de tehnologie i know-how.Actualmente, fenomenul crerii STN nu mai este prezent doar n S.U.A. Dup anii 80 STN s-au dezvoltat i n Asia (inclusiv Coreea, Taiwan) i n America Latin, astfel nct fenomenul acesta a devenit global. Motivul esenial pentru care un agent economic alege varianta constituirii unei societi transnaionale este delocalizarea internaional a produciei. Aceasta reprezint transferul unei producii interne n strintate. Scopul realizrii acestei delocalizri este dat de urmtoarele:a) Prelungirea ciclului de via al produsului;b) Minimizarea costurilor de fabrica ie;c) Ocolirea barierelor vamale;d) Evitarea fiscalitii din ara mam.
Piaa unei STN presupune aciunea acesteia pe trei spaii economice:1) Spaiul autohton (al societii-mam)2) Spaiul strin (n care acioneaz filialele)3) Spaiul internaional (n care au loc schimburi ntre filiale i ntre societate i pia).
Societile transnaionale i desfoar activitatea att n ara mam ct i n spaiul strin. Proporia dintre cele dou este diferit de la caz la caz. Unele STN i orienteaz activitatea preponderent ctre ara mam, iar altele ctre spaiul strin. Pentru a vedea n care din cele dou situaii se afl STN se calculeaz un indicator, numit indice de transnaionalitate. Atunci cnd valoarea indicelui de transnaionalitate este de peste 50% avem de-a face cu o STN extravertit (Nestle-95,3%, Electrolux-88,7%, Philips-84,9% n 1998). Dac valoarea indicelui de transnaionalitate este mai mic de 50% avem de-a face cu o structur intravertit (General Electric -30,7%, Hitachi-20%).Strategii specifice societilor transnaionalen dorina lor de a-i dezvolta activitatea firmele transnaionale implementeaz strategii de cretere. Acestea se mpart n dou categorii: 11) Strategii de cretere intern, adic prin for e proprii;2) Strategii de cretere extern, adic din surse externe.Creterea intern se realizeaz din profit sau din alte surse pe care le suport firma. Aa cum se tie, n urma activitii economice rezult profitul firmei, care cunoate dou destinaii: reinvestire i repartizare. O alt modalitate de cretere intern o reprezint majorarea capitalului. Aceasta presupune ca firma s apeleze la surse externe de finanare (emisiunea de capital sau mprumuturi).n ceea ce privete creterea extern, aceasta se poate realiza cel mai frecvent prin:- Fuziune dou firme se regrupeaz ntr-o firm nou, vechile firme disprnd i fiind nlocuite cu una nou;- Absorbie o firm cumpr integral o alt firm, aceasta din urm pierzndu - i numele i independena;- Participarea o firm achiziioneaz o participaie din capitalul altei firme.
