Lectia II – Anatomie – 28.II.2012Care sunt tipurile constitutionale? (psihologie)

Linia lui Gerdy – linie zimtata la intersectia dintatului is marelui oblic

Regiunea mamara apartine indiferent de dimensiuni stratului superficial. Este formata din totalitatea componentelor ce insotesc glanda mamara. Pentru cancer se efectueaza incizii pentru drenarea colectiilor purulente, sectorectomie (indepartarea unei portiuni din tesut). Poate exista si inegalitatea mamara, evolutia ciclica (crestere de volum premenstruala – mastoidimie).

Limite: superior C3, inferior C7, linia parasternala mediana si linia axilara laterala. Include si fascia superficiala.

Straturi:

1) Piele – subtire, coloratie scazutaMamelonulAreolaGlande Sebacee – tuberculii lui Morgagni (Montgomery in sarcina)Fire de par Orificiile prin care se deschid canalele galactofore

2) Hipodern – lama premamara care est emai dezvoltata si este formata de dopuri de hipoderm dispuse in lojele lui Biure – lama retromamelara

3) Glanda mamara formata din 15-20 de lobuli, terminati cu sinusi galactofori. De aici pornesc canalele galactofore, deschise la nivelul mamelonului. Glanda este atasata de piele prin tractusuri conjunctive, care fixeaza fata profunda a pielii al lobulii mamari si formeaza in totalitate ligamentul lui Cloquet. Cand glanda mamara este afectata de tumori, apare o imflamatie a acestui ligament. Prezenta ligamentului nu permite bombarea pielii si de acees regiunea mamara are aspect de coaja de portocala.

4) Fascia superficiala se organizeaza sub forma unei pungi. Este bursa mamara descrisa de Chassaniag care permite miscarea glandei mamare in orice directie. Partea superioara a fasciei se prinde de marginea anterioara a claviculei si formeaza ligamentul suspensor al axilei. Dup aalaptari apare o involutie a tesutului conjunctiv, ligamentul se relaxeaza si apare ptoza mamara. (Aceasta se poate repara – mastopexie)

Limfatice:

1) Sectorul supero-lateral – in axila – mamari extern/toracici2) Sectorul infero-lateral – limfa poate ajunge pana la nivelul trigonului lui Scarpa3) Sectoarele interne – dreneaza in nodului retrosternali/mamari interni/toracici.

In plus, sectorul supero-itnern poate ajunge pana in nodulii subclaviculari4) Sectorul infero-intern – pana in epigastrici5) Limfaice profunde – trec prin marele pectoral si ajung la nodulii interpectorali.

De l aacesti noduli, limfa merge l asubclavii, supraclaviculari si cervicali profunzi.

Infectii:

Mastita (in timpul alaptarii) sau paramastita (anterioara/posterioara in afara alaptarii)

Structura si dezvoltarea functionala a pulmonilor:

Filogenetic:

1)Pesti - nu exista pulmoni, doar branhii

2) Amfibieni – apare o schita – 2 saci. Pe peretele anterior al sacilor apar vase sangvine. Schimburile se fac intre saci si vase.

3) Reptile – partea terminala a sacilor nu prezinta capilare ci rezervoare de aer (foale). Aceste foale se gasesc in abdomen. Partea de sus a sacilor este in viitorul torace (reptilele NU au diafragm)

4) Pasari – apare foalele, diafragm, cutia toracica se diferentiaza

5) Mamifere – s-a terminat cu foalele, tot aparatul respirator intra in torace, dispar foalele si muschiul diafragm separa cavitatile toracica si abdominala.

Embriologic:

La sfarsitul saptamanii a 5-a – la nivelul faringelui primitiv se desprinde un mugure de origine endo-blastica (mugure traheo-bronhic) care coboara, se dezvolta inferior si se imoarte in 2 diverticuli (viitoarele bronhii), pastrand un orificiu de comunicare cu faringele. Segmentul vertical al acestui mugure este ca si faringele de natura endoblastica. Este captusit de un singur set de celule si are are lumen.

Viitoarele bronhii incep sa inmugureasca, dand 3 ramuri in dreapta si 2 in stanga. Fiecare din muguri se ramifaica dicotomic 9ramificatie peste ramificatie)

pentru ca in final se anunge la nivel de saci alveolari, captusit totul de epiteliul unic. Aceste procese tine pana in sapatamana 17 (faza PSEUDOGLANDULARA)

Sapt 17-25 – faza CANALICULARA – toate ramificatiiel se largesc si se transforma in canale, une epiteliul e cubic iar in saci epiteliul se turteste si devine pavimentos.

Saptamana 25-nastere, aceste canalicule evolueaza putin, in timp ce sacii se dezvolta mult in volum, apar pe suprafata lor niste cute care vor fi viitoarele alveole pulmonare, care se dezvolta si dupa nastere si ating o oarecare maturitate pana la 7-8 ani.

In primele 2 faze, inca nu se dezvolta bine vasele, si vorbim de un plaman endoblastic/endodermic. Din saptamana 25 se dezvolta reteaua vasculara ce devine functionala din luna a 7-a, se dezvolta si tesutul conjunctiv care se strecoara intre sacii alveolari => plaman mezodermic.

Prin dezvoltarea plamanului, acesta intalneste pleura, care se invagineaza si patrunde in interiorul plamanului => pleura se transforma in foita viscerala si foita parietala. Foita viscerala este aderenta de plaman prin fascia viscerala iar pleura parietala formeaza un complex cu peretele toracic .

Sistemul respirator se termina la nivelul alveolelor. Sistemul de perfuzie = toate vasele care vin la plaman + toate vasele care ies de la plaman. Sistemul prin care peretele capilar cu membrana alveolara vin in contact = sistemul de difuziune, dat de membrana alveolo-capilara.

Lobul superior superior stang = lobul superior + mijlociu drept.

Bronhia principala, ca si bronhia lobara raman permanent deschise. Bronhia are un strat extern – epibronhie si unul intern – endobronhie. Epibronhia este formata dintr-o potcoava (inel cartilaginor) si care in partea posterioara este inchisa de tesut fibre musculare netede si tesut elastic. Potcoavele sunt solidarizate intre ele prin fibre elastice si reticulare (aparat tensional al bronhiei). Pe suprafata exterioara gasim vasele de sange. La bronhiile lobare, cartilajul este inchis complet sau mai frecvent fragmentat in placi cartilaginoase. Endobronhia este formata din epiteliu cubic ciliat al caror cili se misca spre exterior. Printre celulele cubice exista si epiteliu glandular care secreta mucita, care mentine umeda mucoasa. In afara de mucoasa exista si o submucoasa formata din tesut lax, ramificatii vasculare si limfocite. Intre epi si endobronhie se afla tesut elastic, unde fiv fibre vegetative de natura simpatica

si parasimpatica. Dispozitia este: brinhia principala, bronhia lobara, bronhii segmentare. Fiecare bronhie lobara se imparte in bronhii segmentare (segmentele sunt separate de tesut conjunctic, unde sunt ramificatii ale venei pulmonare)

Segmentele:

Plamanul drept: avem 3 segmente pentru lobul superior: un segment apical, unul anterior si unul superior. Lobul mijlociu are 2 segmente. Pentru lobul inferior avem un segment apical (segmentul Nelson Fowler) si 4 bazale: ventral, dorsal, medial, lateral. Segmentul este unitatea clinica de boala a plamanului si care permite posibilitatea unei chirurgii limitate/conservatoare.

Plamanul stang – aparent putin mai mic. Bronhia lobara superioara stanga da un segment superior (bronhia culmenului) si unul inferior (lingura) care se confunda cu bronhia lobala mijlocie dreapta. In rest e identic.

Bronhiile segmentare se ramifica dihotomic pana la nivelul de 10-12 generatii de diviziuni. Ultimele ramificatii ajung la lobulii pulmonari. Acestia sunt mai aparoape de suprafata plamanului numita manta si NU spre partea lui centrala numita nucleu/miez. Acesti lobuli formeaza o banda de la suprafata spre profunzime spre miez. Miezul plamanului contine ramificatii cu cartilagii, vase, nervi, tesut conjunctic, care formeaza asa-numitul nucleu. Deci mantaua contine structuri indispensabile pt schimburile de gaze. In plaman se afal milioane de lobuli. Lobulii au forma triunghiulara cu baza la periferie si varful spre centru. Fiecare lobul are un volum de ~1cm3 de aer. Prin varful lobulului patrunde o ramificatie (ultima). Daca pana a patrunde in lobul, bronhia mai avea cartilagii, in momentul in care a intrat in lobul NU mai are cartilagii si se numeste bronhiola globulara.

Lobului este formata dintr-o membrana bazala pe care se afla fibre musculare netede dispuse circular care regleaza cantitatea de aer care intra in lobul. Fibrele sunt inervate de simpatic (le dilata) si paratimpatic (le contracta). Pe dinauntru este epiteliu cubic dar nu mai exista epiteliu glandular. Mai departe, spre baza lobulului, bronhiola se ramifica si devine bronhiola intralobulara, apoi in bronhiolii terminale si in final in bronhiole acinoase/respiratorii.

Bronhiola respiratorie are acini (saci suspendati de bronhiole). Acesti saculeti incep printr-o dilatatie numite vestibuli, care prezinta niste cute (conducte alveolare-4-5) (1) Alveola este captusita cu substanta glicoproteica care ii mentin tonusul, forma, indiferent daca alveola se dilata sau nu. Spre sac alveola este captusita de un endoteliu. Acest prezinta mai multe tipuri de celule: celule mici, celule epiteliale mari care pica in alveole si sunt eliminare si celuel mijlocii cu mai multe functii: pexica (de

a capta corpuri straine), fagocitara si metabolica (capata competente in functie de necesitati) si care este: lipoido-pexie, lipoido-diereza si sinteza proteinelor (glicoproteine, lecitina). Peretele alveolar este dublat exterior de o pelicula de lichid foarte fina (1-1.5 microni) care face separarea intre peretele alveolar si capilar si formeaza la limita membrana alveolo-capilara, cu o suprafata imensa (120 m2)