Lecţia 4 : Sesiune de discuţii pe baza lecţiilor 1 – 3 - Romania... · Este un fenomen pe care...

Lecţia 4 Sesiune de discuţii pe baza lecţiilor 1 – 3 1

Lecţia 4 : Sesiune de discuţii pe baza lecţiilor 1 – 3

Bine, deci să începem!

La ultima lecţie, am vorbit despre integrarea homeopatiei tradiţionale şi ametodei senzaţiei. Aş dori acum să continui cele discutate şi să vă prezint ideile meledespre toate acestea.

Să începem cu un caz:

43) Caz: Pot să fac sau nu pot să fac? – Tantalum

Un bărbat de 26 de ani a venit la mine pentru tratamentul unei eczeme. Elfusese diagnosticat cu eczemă severă numulară a picioarelor, pe care o avea de foartemultă vreme. Avusese parte de toate medicamentele moderne şi mai fusese şi lahomeopat timp de 8 sau 9 ani, dar nu se întâmplase nimic. Primul lucru pe care l-amîntrebat a fost: Spuneţi-mi care este experienţa de a avea această problemă (eczema)?

El mi-a spus: Mă simt handicapat. Eu am întrebat: Ce înţelegeţi prin handicap?El a spus: E de parcă nu aş avea picioare. Este foarte interesant că experienţa lui dehandicap este aceea de a nu avea picioare, iar noi ştim acest simptom din MateriaMedica la remediul Baryta carbonica unde există iluzia de a nu avea picioare. Remediullui nu a fost Baryta carbonica, dar se află pe acelaşi rând al Tabelului Periodic.

Am spus: Descrieţi-mi aceasta, iar el mi-a răspuns: Mă simt handicapat pentru căsimt că-mi lipseşte abilitatea de a sta pe propriile mele picioare şi de a-mi asumaresponsabilităţi. Eu am spus: Spuneţi-mi mai mult şi el a răspuns: Totdeauna am înminte întrebarea: „Pot să fac sau nu pot să fac? Să fac sau să nu fac? Am sau nu am?”

La Baryta carbonica, chestiunea principală este sentimentul: „Nu am”. La Barytanu se pune nici o întrebare. El îşi pune întrebarea: „Pot sau nu pot?” Am nevoie mereusă fac lucrurile vechi, conservatoare cum scrie la carte, să fac exact ce-mi spun alții, orisă plec, s-o scot la capăt de unul singur și să devin propriul meu stăpân?

Pentru aceasta, mi-a dat exemplul unor sportivi de cricket. El a vorbit desprerenumitul Gavaskar şi despre un alt jucător binecunoscut, Kapil Dev. Mi-a spus: Pentrumine, Gavaskar este jucătorul care respectă litera cărţii şi nu face nici un lucru în viaţăîn afara normelor. Îşi joacă toate loviturile ca la carte. Dar Kapil Dev, întotdeauna iese înafara cadrului obişnuit, are propriile lui iniţiative şi face ceea ce simte. Deci, pentrumine, întreaga viaţă înseamnă aceste întrebări: „Să fiu aşa sau să fiu altfel?” Acum,când cineva vorbeşte așa, avem o problemă cu Materia Medica tradiţională pentru că înMateria Medica, dacă simptomul nu este bine definit, nu ştim ce să facem. Pacientul nevorbeşte despre dilema centrală a vieţii sale, dar nu suntem capabili să exprimămaceastă dilemă sub forma unui simptom.


Dar, cu metoda senzaţiei, acum putem să spunem că este vorba de temarândului şase pentru că are de-a face cu a sta pe propriile picioare, cu a fi propriul tăustăpân sau lider, cu a-ţi asuma responsabilităţi. Dar, nu este Baryta pentru că Barytaare senzaţia: „Nu am”, deci trebuie să fie ceva dincolo de Baryta, ceva care are oalternanţă între: „Să fac sau să nu fac?” Face un pas înainte şi unul înapoi. Remediulpentru el a fost Tantalum.

Cu Tantalum, pacientul este mult mai bine; au trecut mulţi ani de atunci, și el estecomplet refăcut în privinţa problemelor lui şi a stării mentale.

Este un caz unde trebuia să vedeţi că simptomul de a nu avea picioare vă duceaîn mod tradiţional la Baryta carbonica dar, nu era Baryta, ci ceva foarte apropiat. Așa seîntâmplă adesea în practică. Este un fenomen pe care aş dori să-l descriu ceva maimult ulterior.

44) Caz: Ceva din afară vine, o trage şi o termină – Venus mercenaria

Vreau să vă împărtăşesc un alt caz. Este vorba despre o tânără de 20 de ani cuovar polichistic. De fapt ea avea un chist gigantic de aproape 9 cm diametru şi extremde dureros. Ginecologul a recomandat imediat intervenţia chirurgicală, de teamă căacest chist s-ar putea rupe. Dar, ea avea încredere imensă în homeopatie, mai multăchiar decât aveam eu în acel caz. A venit la cabinet cu dismenoree severă.

Venise la mine cu mai mult timp în urmă şi îi dădusem remedii precum Calcareacarbonica şi Tillia europea, dar acestea nu au acţionat.

Ea avea dureri atât de puternice, încât în timpul durerii stătea culcată şi striga dedurere. A trebuit să o duc la camera de gardă a unui spital să văd dacă era cevapericulos. Deci, îi dădusem multe remedii, inclusiv Calcarea carb, şi nu se întâmplasenimic. Şi atunci, la un moment dat, a trebuit să merg cu ea în experienţa interioară. Suntmulte lucruri la acest caz pe care aş dori să vi le descriu dar ne-ar lua prea mult timp şi,de aceea, este suficient să vă descriu un vis. În vis, ea se afla în interiorul unei case şicineva intra în casă prin spargere, o scotea de acolo şi o extermina. În acest moment,am avut un indiciu de remediu animal pentru caz. I-am spus: Descrieţi-mi aceasta. Ea arăspuns: Este ca şi cum aş fi închisă într-o cuşcă, fiind protejată de un scut şi, deodată,apare o creatură fără formă. Produce o spărtură, mă apucă, mă trage şi mă scoateafară. Şi a spus apoi: Lucrurile vin şi mă umplu. Există o intrare fără nici un filtru,lucrurile intră și ies, ceva se deschide şi apoi se închide; se deschide şi se închide ...

Nu puteam înţelege nici un cuvânt din ce-mi spunea ea. Îmi spunea: Mă simt deparcă nu aș avea formă, de parcă e ceva albicios, de parcă ar fi pânze de păianjen înjurul meu. Adesea, când pacientul intră în experienţa interioară, în profunzime, spuneastfel de lucruri pe care nu le înţelegem, care sunt dincolo de logică. Şi atunci, ştim căaceste descrieri sunt din sursa de unde provine remediul, și nu avem nici un fel decheie despre ce ni se vorbește. Aici (în astfel de cazuri), suntem ajutaţi de teoriaregnurilor, ne gândim care este regnul, subregnul şi sursa. În acest caz, eu am înţeles,înainte de toate, că era nevoie de un remediu animal şi că subregnul remediului era cel


al moluştelor. Moluște, deoarece vorbea despre un înveliş tare de protecţie şi despre afi spart, de a fi foarte moale şi lipsit de formă. Acestea sunt trăsături tipice pe care lecunosc la moluşte. Am făcut un întreg studiu despre moluşte, studiu pe care sebazează cartea Moluştele şi exact acestea sunt calităţile moluştelor. Vedeţideschiderea şi închiderea, bariera de protecţie ... toate aceste cuvinte sunt cuvintelemoluştelor.

Acum, trebuia să aflu exact despre ce moluscă era vorba. Remediul de carepacienta avea nevoie era scoica – în homeopatie, Venus mercenaria.

Noi am făcut o cercetare despre moluşte şi am văzut că îmi dădea exactdescrierea scoicii; la scoică, apa intră şi iese, ea se deschide şi se închide pentru a-şiregla influxul şi eliminarea apei şi a nutrienţilor. Corpul moluştei este moale şi lipsit deformă, învelit într-o manta subţire şi translucidă care aderă intim, dând adesea aspectulde pânză de păianjen. Era atât de dramatic felul în care îmi descria totul, de parcă eaînsăşi era o scoică. Când a primit remediul, rezultatul a fost la fel de dramatic.

Dimensiunea chistului a scăzut treptat şi chistul aproape că a dispărut. Durerileau cedat.

Dar, ce s-a întâmplat cu viaţa ei a fost şi mai dramatic; întreaga viaţă i s-aschimbat complet.

În acest fel, devenim capabili să adăugăm noi informaţii la Materia Medica.

45) Caz: Luptă până la capăt – Lac leoninum

Aş vrea să vă mai împărtăşesc un caz. Este vorba despre un bărbat de 41 deani cu o retinopatie centrală seroasă. L-am rugat să-mi descrie retinopatia. El mi-aspus: Nu pot să văd, nu pot să-mi focalizez vederea. Nu pot focaliza vederea asupraobiectelor din cauza acestei probleme de vedere. L-am întrebat: Spuneţi-mi ce ar fiputut să provoace această problemă şi el mi-a spus: Este stresul, ştiu asta. L-amîntrebat: Ce este acest stres? El mi-a spus: Ceea ce fac la serviciu. Sunt ameninţat demafia şi mi-a mai spus: Eu nu sunt unul care se va lăsa doborât de stres, nu mă voi lăsaîn faţa stresului. Rămân în picioare, le țin piept şi mă lupt până la capăt. Şi mai spune:Sunt ca un om care se luptă cu marea imensă şi furtunoasă, dar nu mă dau bătut pânăla capăt, fie oponentul meu este terminat, fie eu sunt cel terminat. Şi mai spune: Cândsunt atacat, mă concentrez pe un singur lucru. Nu mai văd nimic în jur. De exemplu,mergeam odată cu maşina şi am fost oprit de cineva, ca să mă jefuiască. Atunci, nu l-am mai văzut decât pe acel om în faţa ochilor. Doar asupra lui m-am concentrat ... l-amprins de cap şi l-am lovit uite aşa (gest cu mâna).

Mai târziu, când am spus: Ce vă place să faceţi?, El a zâmbit şi mi-a spus: Îmiplace să privesc canalul National Geographic şi mai ales emisiunile despre feline,despre lei. Şi îmi place foarte tare când văd că leul îşi urmărește biata victimă. Într-oultimă izbucnire de energie, el îşi ridică laba uriaşă şi o izbeşte pe victimă de pământ.

A primit remediul Lac leoninum şi s-a simţit foarte bine. Retinopatia a dispărut.Întreaga sa agresivitate a dispărut.


Provingul cu Lac leoninum

Este interesant că remediul Lac leoninum nu exista înainte în Materia Medica.Iniţial, eu l-am obţinut de la un medic veterinar care trata leii dintr-un parc national. L-amrugat să obţină pentru mine un pic de lapte de leoaică şi, din fericire, a putut să facăasta. A obţinut laptele şi l-am potenţat la clinică. Am făcut un proving cu aceastăpotenţă şi au fost multe experienţe interesante. O experienţă a aparţinut unei femeiprover care, în înţelegerea mea, era foarte blândă şi amabilă, o persoană supusă şimoale. De fapt, te puteai gândi în cazul ei la remediul Pulsatilla. Dar când a luat o dozăde Lac leoninum, a devenit foarte agresivă şi i-a zis soţului că femeia de serviciu carelucra la ei în casă trebuia să plece: Ori ea rămâne, ori eu. Şi dacă cineva îmi stă în cale,vreau să-l zdrobesc. Nu ştia ce remediu luase în timpul provingului. La sfârşitulprovingului, am întrebat-o: Ştii ce remediu ai luat? Mi-a răspuns: Nu ştiu, dar cred că evorba de o felină, cred că e vorba de un tigru. Era destul de aproape pentru că leii şitigrii sunt, biologic, foarte apropiaţi.

Proving – pacient – simptome; scot toate în evidenţă acelaşi spirit.

Un proving scoate în evidenţă acelaşi spirit, pacientul scoate în evidenţă acelaşispirit, la acel nivel. Când această comparaţie se face, împreună cu simptomele, atunciabilitatea voastră de a găsi remediul creşte de foarte multe ori.

46) Caz: Ea avea o mască, o faţadă – Dendroaspis polylepis

Voi vorbi acum despre o femeie în vârstă de 40 de ani cu hepatită autoimună şilupus sistemic eritematos. Avusese parte de foarte mult stres. Avea un prieten politiciancare i-a spus: Ajută-mă cu alegerile şi te voi răsplăti cu un contract guvernamentalfoarte important. Dar, după ce a câştigat alegerile, pacienta noastră nu a mai primit nicio răsplată. Politicianul era un prieten apropiat de-al ei, de mai bine de 30 de ani. Ea aspus: Mă simt de parcă acea persoană a devenit brusc un monstru.

Simţise că a avut loc brusc o schimbare. A spus că era ca şi cum politicianulavea o mască, o faţadă şi, deodată, şi-a arătat acea latură brutală şi periculoasă. A fostca o explozie.

Când am investigat acest lucru mai departe, ea mi-a spus că era de parcă cinevaa pus-o la zid şi simţea că va fi omorâtă în acea poziţie. Mă simt de parcă corpul meueste împărțit în două. O parte se duce în sus şi o parte rămâne pe pământ.

Remediul de care a avut nevoie era un remediu nou numit Dendroaspispolylepis, şarpele Black Mamba. Am făcut un proving cu el. Este un şarpe din Africa şi eunul din cei mai veninoşi şerpi din lume. Ceea ce ne descrie ea sunt calităţi ale reptilelorşi ale şarpelui Black Mamba. Când atacă, Black Mamba îşi ridică jumătatea anterioară acorpului de la pământ, în vreme ce restul corpului rămâne pe sol. Foarte puţini şerpi maifac acest lucru, de exemplu cobra.


Vedeţi, aşadar, cum abordarea regnurilor ne îmbogăţeşte Materia Medica.

Ei i-a mers foarte bine şi funcţia hepatică s-a ameliorat. Acum, lucrurile s-aunormalizat, iar starea mentală i s-a schimbat complet. Mi-a spus la control: Simt căîntregul meu corp s-a schimbat şi că toate moleculele s-au rearanjat. Mă simt acumcomplet normală.

O înţelegere mai profundă a remediilor binecunoscute

Nu numai că putem cunoaşte noi remedii, dar putem înţelege şi remediilebinecunoscute cu ajutorul metodei senzaţiei. În această lecţie, am învăţat noi remediiprecum Black Mamba, Tantalum, Venus mercenaria etc. Putem ajunga la aceste noiremedii cu ajutorul provingurilor şi al abordării pe regnuri pentru a vedea cum acesteane transmit spiritul sursei de unde provin. Dar, cu aceeaşi abordare, putem înţelege şiremedii foarte bine cunoscute într-un mod mai profund. Să luăm de exemplu, un alt caz.

47) Caz: Mă faci să mă simt inferior, dar eu sunt loial – Lac caninum

Să luăm cazul unei femei de 32 de ani care a venit la mine cu poliartrităreumatoidă, cu factor reumatoid – FR – pozitiv. Prezenta dureri articulare invalidante şitumefacţii la multe articulaţii. Am întrebat-o care era problema în viaţa ei şi mi-arăspuns: Simt că din cauza acestor dureri articulare sunt dependentă şi handicapată.

Îmi spune: În lume, există oameni buni şi oameni răi. Şi apoi, există oameni caremint, înşeală şi sunt ipocriţi. De asemenea, sunt oameni care te fac să te simţi inferior,dar, a mai adăugat, eu sunt o persoană foarte loială.

Acestea erau cuvintele pe care le-a folosit pentru a-şi descrie percepţia asupravieţii şi a stării ei. Senzaţia era că are nevoie de un grup, dar în acel grup sunt oamenicare te fac să te simţi inferior. Ea a evidenţiat frumos mecanismul de supravieţuire alcâinelui şi a primit ca remediu Lac caninum.

Înţelegem mult mai bine pe Lac caninum cu ajutorul acestei cunoaşteri şi nu doarcu ajutorul rubricilor şi al simptomelor.

Ea s-a simţit foarte bine cu acest remediu, iar artrita aproape că i-a dispărutcomplet. Factorul reumatoid – FR – de la pozitiv, a devenit negativ. Există la ea unfollow-up îndelungat de mai mult de cinci ani.

Când citim simptomele de Lac caninum din Materia Medica, vedem simptomul:„impresia că este privită de sus” şi un alt simptom: „impresia că tot ceea ce spune eaeste o minciună”. Aceste simptome care ne apar doar ca simptome, capătă un înţeles,într-un context pe care îl înţelegem cu ajutorul abordării sistemului. Înţelegem că cinevase uită de sus la altcineva, aceasta este ierarhia din regnul animal şi sentimentul că nupoţi face nimic în legătură cu asta. Aşa trebuie să fiu şi-mi accept această poziţie deinferioritate; este miasma sicotică a lui Lac caninum. Atât de multe simptome de Laccaninum şi întreaga stare a remediului pot fi înţelese mult mai bine cu ajutorul abordăriipe regnuri.


48) Caz: Nu voi lovi dacă nu sunt provocat – Naja

Încă un caz ... Un bărbat de 30 de ani cu cardiomiopatie se afla în aşteptarepentru transplant cardiac. Cardiomiopatia este o boală a miocardului care nu prea aretratament în medicina modernă.

Povestea sa era aceea de a avea un simţ foarte puternic al binelui şi răului, şiceea ce i se părea lui a fi rău era ca un individ să fie atacat de un grup de persoane şi elsă fie neajutorat.

Mi-a spus: Este ceva foarte rău, este ceva teribil de nedrept. Şi simţea acestlucru atât de puternic, încât dacă se afla într-un autobuz sau mergea cu maşina şivedea o scenă de acest gen pe stradă, el cobora din vehicul şi se ducea să aperepersoana atacată.

Mi-a spus: Nu lovesc dacă nu sunt provocat. Şi dacă sunt provocat, atunci începsă-l avertizez pe celălalt: „Nu face asta, chiar să nu faci asta!” Şi dacă tot insistă, atuncivoi lovi. Iar când lovesc, nu-mi pasă, pot chiar să ucid.

Aceasta este o calitate puternică de reptilă, calitate de regn animal. Experienţaeste: „Sunt slab şi sunt atacat de atât de mulţi oameni. Sunt singur şi atunci trebuie sălovesc şi eu.” Iar la reptile, la şerpi există un anumit grup numit Elapidae unde şarpelereprezentativ este cobra. Cobra îşi ridică capul şi avertizează: „Nu înainta, că te voiextermina.” Aceste este remediul pe care l-a primit – Naja.

S-a simţit minunat cu acest remediu. Fracţia de ejecţie cardiacă care era de 27%a început să crească. În decurs de câteva luni a ajuns la 63%, ceea ce este aproapenormal. Este încă bine. Au trecut 12 ani de atunci şi el se simte complet refăcut. Facejogging în fiecare dimineaţă pe plajă, chiar lângă casa mea.

Aşadar, când vedem simptomele de Naja în Repertoar: „iluzia că a suferit onedreptate”, „iluzia că şi-a neglijat datoria”, etc., suntem capabili să înţelegemsentimentele, simptomele, regnul, întregul spirit de Naja într-un mod mult mai adecvat şinu doar cu ajutorul rubricilor, ci şi cu ajutorul înţelegerii regnului reptilelor, şi mai alesînţelegerea animalului Naja.

Combinarea a ceea ce este vechi şi nou.

Să mai vorbim despre un caz unde veţi vedea că vom combina vechiul şi noul.

49) Caz: Senzaţia de a fi forţat să iasă, cu idei eronate despre corp – Sabadilla

O tânără în vârstă de 22 de ani cu purpură idiopatică trombocitopenică, ITP,avea numărul de plachete scăzut, cu sângerări şi aşa mai departe. Făcuse dejasplenectomie – splina fusese îndepărtată – ceea ce se face uneori într-un caz dificil deboală, în care nu se poate controla numărul plachetelor. Numărul trombocitelor scăzusela 15.000 (în mod normal, trebuie să fie cam 120.000) când a venit prima dată.


Fiind tânără, la douăzeci şi ceva de ani, principala ei problemă era aceea de a seputea mărita. Trăirea ei era: „Ce se întâmplă dacă cineva va afla despre splenectomiamea?” În India, există un sistem de căsătorii aranjate, ceea ce înseamnă căinformaţiile despre fată – bio-datele – se furnizează mirelui şi aşa mai departe, şi omulţime de lucruri trebuie să se potrivească. Deci, fata se temea foarte tare legat deceea ce se va întâmpla dacă se află de boala ei şi despre splenectomie. „ Atunci, nu voimai putea să mă căsătoresc. Nimeni nu se va mai căsători cu mine. Societatea va facedin mine o proscrisă.” Aceasta era îngrijorarea constantă cu care trăia, o anticipareconstantă. Un fel de vină, un fel de a se ascunde.

Avea ideea fixă că va fi proscrisă, respinsă, forţată să iasă în afara societăţii.Trăia cu o anticipare constantă şi, de aceea, ascundea aceste lucruri de alte persoane.Totodată, avea un puternic sentiment de inferioritate legat de culoarea pielii care eraprea închisă. Încerca să-şi ascundă culoarea pielii cu foarte multe cosmetice. În India,este de asemenea important pentru o fată, pentru a-şi găsi un mire, să aibă pielea maideschisă . Deci, ea încerca să-şi ascundă culoarea pielii cu cosmetice.

O idee fixă este o rigiditate în gândire. Ea avea ideea fixă de a nu fi în regulă, căceva era în neregulă cu corpul ei şi că asta ar putea să ducă la excluderea ei dinsocietate. Aceasta era neliniştea şi anticipaţia ei. Aceasta era starea ei.

Avea nişte dureri de cap, cu senzaţia „ că ceva explodează şi iese din cap”. Ştimcă aceste senzaţii de „ forţat să iasă”, „ a ieşi în afară” aparţin familiei Liliaceae, laplante. Puteţi citi Lilium tigrinum din Materia Medica a lui Phatak şi principala senzaţieacolo este „de a fi forţat să iasă, împins afară”.

Aceasta este senzaţia de la partea generală.

Întreaga idee se bazează pe generalizările lui Boeninghausen. El a avansatideea că orice senzaţie este generală şi nu locală. Fenomenul se numeşte generalizareşi eu datorez mult acestor idei. Aceasta este baza întregii mele munci.

Lilium tigrinum are senzaţia de „forţat să iasă în afară, la nivelul pelvisului”. Maiare aceeași senzaţie şi la nivelul capului; aşadar, pacientul trebuie să experimentezeacest lucru şi la nivel mental, pentru că mintea şi corpul nu sunt două entităţi separateîn homeopatie.

Deci, eu am înţeles că senzaţia de la Liliaceae este aceea de a fi forţat să iasăpentru că, dacă aceasta este senzaţia la una dintre plantele unei familii, este senzaţiatuturor plantelor din acea familie, la fel cum senzaţia de lezare de la Arnica sau deteroare de la Stramonium sunt comune pentru familiile din care acestea fac parte.

Aici, anticiparea era că va fi aruncată undeva, afară. Deci, familia Liliaceaecombinată cu această evitare, ascundere, anticipare, fixitate, idee fixă - care este ideeamiasmei sicotice, ne conduce la un remediu al familiei Liliaceae, de la miasma sicotică.Găsim acolo Sabadilla, Crocus, Helonias sau Lilium tigrinum.


Aceste patru remedii sunt menţionate pe harta mea la miasma sicotică, la familiaLiliaceae. Acum pe care să-l dăm? Este ceva puțin derutant. Atunci, m-am dus laRepertoar şi am găsit la Sabadilla rubrica mentală: „Impresie, idei eronate desprestarea corpului său” şi „senzaţia că părţi ale corpului sunt deformate, mai mici, sau că oparte este modificată”.

Deci, asta avea ea: idei fixe, am pielea închisă la culoare, ceva este în neregulăcu corpul meu, splina mea este în neregulă şi trebuie să ascund aceste lucruri. Deaceea, am ales pentru ea remediul Sabadilla.

Ea avea şi o dorinţă de ceapă crudă, foarte interesantă. Ce-mi puteţi spunedespre ceapă? Aparţine familiei Liliaceae. Vedeţi, aşadar, că dorinţele şi aversiunilesunt şi ele o parte a tiparului.

De exemplu, dorinţa de sare la Natrum muriaticum, care este o sare, sau faptulcă lui Sulphur nu-i plac mirosurile urâte, deşi el însuşi miroase urât. Aceasta estepovestea.

Aşadar aici, folosind Repertoarul în asociere cu ideea despre regnuri, s-a ajunsla Sabadilla.

Pacienta s-a simţit foarte bine, atât din punctul de vedere al patologiei cât şi dinpunctul general de vedere. Numărul plachetelor a crescut. Și-a pierdut percepţiaexagerată despre culoarea pielii sale. A ieşit în lume şi şi-a găsit un băiat pe care să-l iade soţ. I-a spus imediat care era problema ei – că splina nu mai e acolo şi că arepurpură trombocitopenică, iar el nu a avut nici un fel de probleme cu aceste lucruri.Acum, ea este fericită, stabilită la casa ei, îşi vede de meserie şi totul e bine.

Metoda senzaţiei ca adăugire şi nu ca înlocuire

Vreau să vă vorbesc despre metoda senzaţiei care nu este o înlocuire ci oadăugire, un complement la Homeopatia Clasică. Este foarte mult o parte ahomeopatiei clasice, este un mod de aprofundare şi prin care ne mărim înţelegerea,atât despre pacienţi cât şi despre remedii.

Folosind sistemul miasmelor, al regnurilor şi al nivelelor, suntem capabili săalcătuim o hartă cu ajutorul căreia putem aborda atât pacienţii cât şi remediile, lestudiem conjugate cu Repertoarul, cu Materia Medica şi cu toate sursele tradiţionale alehomeopatiei. Metoda devine un instrument foarte util în practică şi, de fapt, vă schimbăpercepţia despre boală, sănătate şi vindecare. Voi ajunge acum la o parte foarteimportantă a acestei lecţii, şi anume, voi vorbi despre un conflict.

Un conflict

Adesea este un conflict între aşa-numita metodă tradiţională, ce se bazează peutilizarea simptomelor şi a rubricilor, şi metoda de a merge în profunzime, în experienţapacientului, prin înţelegerea regnurilor, a miasmelor şi a sursei. Adesea aceste douălucruri sunt văzute ca nişte curente complet diferite care nu se întâlnesc nicăieri şi


atunci persoana rămâne confuză, vede un conflict, nu mai ştie pe care cale să meargă.Vreau să abordez această chestiune chiar acum, în această lecţie.

În practică, avem nevoie de întreaga paletă de instrumente

Totul este util, de la patologie, simptome, alcătuire emoţională (imaginearemediului) şi percepţia pacientului despre realitate (iluzia, impresia) până la experienţacentrală, regn, subregn şi energia paternului. Fiecare aspect, fiecare nivel al pacientuluieste util în practică. Metoda senzaţiei doar a adăugat mai multe instrumente şi ne-acrescut paleta şi profunzimea viziunii, a percepţiei noastre despre pacient. Nu înseamnăînsă că metodele iniţiale nu mai sunt valabile şi că, prin urmare, trebuie eliminate. Spreexemplu, când a fost inventat avionul, noi nu am renunţat la maşini sau la biciclete.Avem încă un instrument şi nu un substitut. Trebuie doar să ştim când să folosim şi ceanume pentru a fi mai eficienţi.

În mod ideal, ar trebui să se întâmple aşa: remediul pacientului este unul şistarea lui este una. Aşadar, aceste diferite instrumente trebuie să ne conducă laaceeaşi concluzie. Ceea ce înseamnă că patologia, simptomele, partea mentală,percepţia (iluzia), experienţa centrală şi tiparul energetic, trebuie ca toate să indiceacelaşi sau aproape acelaşi remediu.

Dar, acest ideal nu se transpune totdeauna în practică din cauza următoarelormotive:

1) Provingurile sunt incomplete. Unele remedii nu au proving, unele remedii au unproving parţial, unele remedii au provinguri ceva mai complete, dar, în mod sigur, niciun remediu nu are un proving complet. Aşadar, dacă ne ghidăm numai cu ajutorulsimptomelor, putem scăpa remediul, pur şi simplu pentru că acel simptom nu a fost pusîn evidenţă în cadrul vreunui proving.

2) Nu este cunoscută întreaga gamă de boli curabile. Nu cunoaştem toate bolile care arputea fi tratate cu un anumit remediu. În cazul patologiei, am văzut de multe ori căremediile pot să vindece boli pentru care acele remedii nu erau cunoscute.

3) Alcătuirea mentală şi emoţională a pacientului, ceea ce numim în homeopatie „tipulremediului” este de fapt o imagine foarte trunchiată şi reprezintă adesea doar oexpresie sau experienţa clinică a unei persoane despre remediu. În cărţi precumLecturile lui Kent despre Materia Medica Homeopată, în Tablourile remediilor deMargaret Tyler sau în Portretele Remediilor de Catherine Coulter, comentariile suntunilaterale, iar imaginile sunt parţiale.

4) Înţelegerea iluziei poate şi ea să ne inducă în eroare. Iluzia este percepţia pacientuluiasupra realităţii ce include visele, fricile, hobbyurile, situaţiile stresante din viaţapacientului, din trecut şi din prezent. Uneori, iluzia se desparte de senzaţie şi, cândmergem mai profund în experienţa acelei iluzii, găsim acolo ceva complet neaşteptat.Astfel, iluzia unui remediu dat şi a unui pacient nu sunt totdeauna de foarte mareîncredere.


5) Experienţa centrală a unei persoane, şi anume senzaţia, este noul nostru instrumentde a percepe starea unui pacient. Şi aici există şase limitări majore:

i. În luarea cazului, uneori putem găsi o senzaţie în afara contextului şi să ignorămalte informaţii, devenind mult prea entuziaşti şi căpătând o viziune unilaterală asupracazului, aşadar ajungem la o concluzie eronată.

ii. Putem rapid să ajungem la o senzaţie cunoscută şi astfel clasăm pacientul, aşacum înainte clasam simptomele.

iii. Nu avem o cunoaştere suficientă a regnurilor, subregnurilor şi a sursei; acesteasunt foarte limitate.

iv. Avem tendinţa de a ignora fapte solide precum simptomele particulare,modalităţile etc.

v. Tindem să vânăm remedii exotice şi uneori să îndrumăm pacientul spre un anumitremediu.

vi. Adesea, experienţa centrală a pacientului nu se potriveşte cu ceea ce ştim noi.Atunci, devenim confuzi. Fie că încercăm să potrivim lucrurile cu ceea ce ştim deja,sau încercăm să ne gândim la ceva complet nou, fără o fundaţie solidă. Şi dintretoate păcatele pe care le putem comite, cel mai rău este acela de a specula, aspecula cu privire la esenţe, rubrici, Materia Medica, Repertoar. Se speculează şiapoi se încearcă să se potrivească pacientul cu remediul. Acelaşi lucru este valabil șicu metoda senzaţiei, fapt care trebuie evitat cu meticulozitate. De exemplu, dacăpacientul menţionează cuvântul libertate, îl rugăm să ne descrie, şi el spune: pentrumine, libertatea înseamnă să te simţi ca o pasăre. Imediat, mintea noastră ajunge laconcluzia că e vorba de un remediu pasăre fără ca, de fapt, să înţelegem experienţapacientului. Odată ce mintea are o prejudecată, tot ce ne spune pacientul pare să neconfirme ideile, de exemplu pacientul ar putea spune că îi place muzica şi atunci, fărăsă pătrundem în experiența muzicii, vom spune că anumite păsări dansează ritmic şidau din aripi şi astfel, putem înţelege simptomul -îi place muzica-, sau dacă pacientulspune că are o tendinţă spirituală, vom spune că spiritualitatea înseamnă să te ridicideasupra şi că este, într-adevăr, un remediu pasăre. Acestea sunt doar nişteexemple ipotetice, dar am văzut că odată ce o idee ni se strecoară în minte,încercăm să folosim orice mijloace, orice surse, orice referinţe pentru a potriviexprimarea pacientului cu un remediu. Este una din slăbiciunile metodei şi ea estevalabilă mai ales pentru acei practicieni care folosesc numai concepte şi teme, în locsă folosească atât conceptele cât şi faptele.

6) În afară de cele de mai sus, constatarea este valabilă şi pentru „tiparele energetice” –gesturile mâinii, mişcările corpului, ritmul persoanei şi vorbirea – toate acestea suntadesea subiecte de interpretare. De exemplu, dacă pacientul face o mişcare decoborâre rapidă a mâinii sau dacă îşi încleştează pumnul, spunem: O, este o pasăre!


Este un vultur! Nu vedeţi? Şi facem interpretări în loc să-l întrebăm pe pacient şi să-lrugăm să intre în experienţa acelui gest, chiar el.

7) Miasmele se pretează şi ele la confuzii. Putem considera un cuvânt al pacientuluicare indică o miasmă anume şi să ajungem la acea miasmă fără a verifica și a vedeadacă prin acel cuvânt pacientul chiar ne transmite ritmul şi profunzimea disperării sale.De exemplu, dacă pacientul spune „control” undeva în decursul cazului, imediatajungem la concluzia că este vorba de miasma cancerinică fără a vedea exact ceînseamnă acel cuvânt pentru pacient. Pentru acel pacient, „control” ar putea săînsemne evitare, deci miasma sicotică, niciodată nu putem şti ... până când nuîncercăm să aflăm.

Fiecare abordare îşi are limitele ei

Aşadar, vedem că fiecare abordare îşi are propriile limite. Cele mai bunerezultate se vor obţine când combinăm mai multe abordări pentru a înţelege un pacient.Trebuie să fim flexibili în abordările noastre. Nu trebuie să ne repezim să urmăm ometodă anume sau dogmă.

Este important să ne orientăm după elementele clare ale unui caz dat. Dacă laun anumit caz ne facem o idee clară despre rubrici sau despre simptome foarte claredin Materia Medica sau despre simptome cheie foarte clare şi caracteristice, atunci vărog să vă ghidaţi după acestea. Sigur, trebuie să vedeţi dacă şi regnul şi subregnul sepotrivesc la nivelul senzaţiei. Spre exemplu, dacă un pacient are un simptom foarte clarşi pronunţat precum transpiraţia capului în timpul somnului, cu dorinţă marcată de ouăşi o frică mare de câini, atunci gândiţi-vă foarte bine la Calcarea carbonica. Pe de altăparte, dacă pacientul ne dă indicaţii foarte clare despre regn şi sursă, atunci trebuie săvă ghidaţi după acestea. Desigur, trebuie să încercaţi să confirmaţi remediul pe toateaceste nivele. De exemplu, astăzi am văzut un caz unde pacientul avea o sensibilitatepronunţată faţă de exploatarea oamenilor de către politicieni. Era foarte sensibil înlegătură cu îngustimea minţii acestor persoane şi cu motivele lor egoiste, în opoziţie cualtruismul şi dorința lui de a se gândi la binele celorlalţi. Acesta era lucrul cel maiproeminent la caz.

Simptomele locale, caracteristicile sale nu erau de găsit, dar această sensibilitateera puternică şi pronunţată. Această temă îi conducea viaţa şi era cauza stresului său,era trăsătura cea mai proeminentă disponibilă. Era în mod clar tema remediului Lachumanum şi eu am confirmat că pacientul avea toate atributele miasmeidermatomicotice, căreia Lac humanum îi aparţine. Astfel, am putut să fac o prescriereîn care aveam toată încrederea. Este important, deci, să ne orientăm în funcţie de ceeace este clar la un anumit caz şi apoi să încercăm să confirmăm remediul în altedomenii. Dacă ajungeţi la un remediu cu ajutorul unei abordări, este foarte util să vedeţidacă şi altă abordare ar duce la o concluzie similară.

În acest punct, este important să reţinem că, în realitate, sursa este cea care sereflectă în provinguri, în alcătuirea mentală şi în simptome. De asemenea, esteimportant să reţinem: cunoaşterea regnurilor, miasmelor, subregnurilor, etc. nu este


decât o sistematizare a informaţiei care se găseşte în provinguri şi în Materia Medica.Aşadar, acestea formează fundamentul sistemului nostru. În acest context, de exemplu,dacă găsiţi că pacientul, prin gesturi şi senzaţie, vă dă senzaţia de pasăre sau deAnacardiaceae sau de remedii precum Scandium, este important să vedeţi dacă câtevasimptome ale pacientului sunt ale unui remediu cunoscut şi ale subregnului respectiv.De exemplu, dacă ne gândim la un pacient Scandium, atunci acesta trebuie să aibăcalităţile rândului 4 şi măcar câteva din simptomele cunoscute de Calcarea carbonica.Deci, trebuie să confirmăm concluzia cu ajutorul informaţiilor despre remediilecunoscute situate lângă cel care este luat în consideraţie sau trebuie să existesimptome comune grupului sau rubrici ale subregnului căruia remediul îi aparţine.

Şi invers, dacă pacientul ne furnizează simptome caracteristice, particulare,simptome cheie şi o imagine mentală cunoscută ce duce la un anumit remediu, atuncieste important să confirmăm că pacientul se potriveşte cu caracteristicile subregnuluicăruia remediul îi aparţine. Adesea, fac aceste lucruri în practică. De exemplu, dacă unpacient are caracteristici clare de Pulsatilla, merg apoi la experienţa pacientului într-osituaţie stresantă şi mă asigur că experienţa sa de bază este aceea a familieiRanunculaceae şi a miasmei sicotice. Este valabil şi pentru remedii mai puţincunoscute, care sunt indicate de câteva simptome particulare sau rubrici. Atunci, efoarte important să confirmăm că pacientul are într-adevăr calităţile subregnuluirespectiv sau ale miasmei.

Remediul este pe aproape

Uneori, se întâmplă să găsim o rubrică sau un remediu cu ajutorul simptomelor,dar remediul nu este chiar acela. Remediul este unul apropiat în termeni de subregn.De exemplu, avem cazul de Tantalum menţionat anterior. Pacientul ne oferă rubrica deBaryta carbonica - „iluzia de a avea picioarele tăiate”. Dar, remediul său este apropiatde Baryta carbonica, şi anume este Tantalum. Similar, rubricile ne pot duce laTarentula, dar pacientul are nevoie de un remediu din familia păienjenilor şi nu exact deTarentula. Aici, cunoaşterea rubricilor este complementară cunoaşterii sistemului.

Ce abordare să urmăm?

Întrebarea care apare este: Ce metodă să urmăm în practică: metoda tradiţionalăa Repertoarului și a rubricilor sau metoda conceptelor, pe regnuri, teme, miasme? Credcă răspunsul este foarte simplu – trebuie să urmăm metoda cea mai potrivită cazului.Dacă pacientul se simte mai confortabil vorbind în termeni de simptome şi rubrici, atunciacolo trebuie să mergem mai întâi. Ulterior, am putea încerca să ajungem la experienţapacientului care, nu în toate cazurile, este posibil de atins. Pe de altă parte, dacăpacientul poate ajunge la experienţa sa foarte repede, prin gesturi sau prin acuzaprincipală sau prin situaţiile stresante, atunci trebuie să mergem acolo. Şi ajungând înprofunzime, trebuie apoi să verificăm toate simptomele şi particularităţile.

De multe ori, puteţi începe cu o abordare care apoi vă conduce şi la cealaltălatură; cele două abordări se împletesc. De fapt, aceste două abordări sunt ca celedouă laturi ale noastre şi anume partea dreaptă şi partea stângă a creierului. Creierul


drept gândeşte în termeni de concepte, iar cel stâng în termenii faptelor. Noi percepemaceste aspecte împreună. Dacă folosim o singură latură, atunci percepţia noastră esteincompletă şi adesea eronată.

În cazuri rare, pacientul se află într-una din extremele gamei şi refuză să treacăde cealaltă parte. Spre exemplu, el poate să menţioneze numai patologia şi unelesimptome şi, în ciuda eforturilor noastre, nu merge mai departe. Uneori, el se poate aflaîn extrema cealaltă, și să exprime foarte clar sursa, dar să nu fie capabil să ne furnizezefaptele. În astfel de cazuri rare, trebuie să prescriem bazându-ne pe ceea ce este laîndemână, fără a avea confirmarea cu cealaltă abordare. Dar trebuie să ştim că, deobicei, aceste cazuri sunt doar excepţii şi că sunt riscante. Deoarece ştim că ambelelaturi pot fi găsite la aproape toate cazurile, trebuie să facem toate încercărilepentru a găsi imaginea remediului.

Să ajungem la ceea ce este fundamental

În orice abordare, este important să ajungem la partea esenţială, fundamentală,fie că este vorba de o rubrică sau de o senzaţie. Nimic nu trebuie făcut superficial. Esteimportant ca atunci când luăm o rubrică sau un simptom, să identificăm exactsimptomul şi particularităţile lui, să mergem la Materia Medica şi să verificăm exactsimptomul acolo. Similar, când mergem la senzaţie, nu trebuie să avem o abordaresuperficială. Trebuie să mergem în profunzime până când ajungem la nucleulfundamental al persoanei.

Adesea, ne oprim la nivelul expresiei, atât în termenii rubricilor cât şi în termeniisenzaţiei. Ceea ce trebuie să ne întrebăm este, ce anume este fundamental la aceapersoană, care este adevărul la nivel fundamental. Întrebarea nu se pune doar cesimte, ce percepe, ce experimentează, ci ne întrebăm cine este persoana în modfundamental, acea persoană care simte, percepe sau experimentează nişte lucruri, înanumite situaţii. Noi căutăm nucleul: CINE sau CE este acea persoană.

50) Caz: (D – Doctor, Mo – Mama pacientului)

Aici aş dori să discutăm cazul care a fost postat la cuprinsul lecţiei a treia

Un băieţel în vârstă de 12 ani a fost adus la clinică pe data de 26.12.1994 (Aveţiacest caz la cuprinsul lecţiei a treia). Este un caz care ilustrează tot ceea ce s-a discutatpână aici.

Băieţelul acuza dureri articulare, cu tumefacția gleznelor, a articulațiilorinterfalangiene, a degetelor, a mușchilor gambei. Nu putea să meargă din cauzadurerilor care se agravau dimineața.

Tumefacția tuturor articulațiilor indica posibilitatea unei artrite autoimune.

Acesta este istoricul relatat de mamă:

Mo: "A suferit de o amigdalită severă în urmă cu un an, cu febră, a fost nevoit să stea lapat. A existat un istoric de afectare a cotului, a primit ampicilină timp de o zi. A avut


dureri intense de stomac, a fost brusc imobilizat la pat, strigând de durere dacă eraatins pe vreo articulație. Striga din cauza durerilor și era suspectat de febră reumatică.

S-a indicat internarea. Starea lui era alterată și ASLO avea valoarea 400, astfelîncât a fost pus pe penicilină cu administrare iv. El a refuzat internarea datorită fricii despital.

I-a apărut o tumefacție uriașă pe partea dreaptă a mandibulei care creștea rapid.A fost diagnosticat cu abces piemic, dar era doar o tumefacție. I s-au administrateritromicină pe cale orală și aspirină. Nu s-a mai putut mișca apoi în pat. Durerile eraugroaznice, a fost internat.

S-au făcut injecții cu Penicilină intramuscular, fără vreo ameliorare. S-a cerut adoua opinie și s-a oprit medicamentul. S-a planificat o incizie, dar nu exista puroi. Febraera foarte mare, 103ºF-104ºF (39,4- 40ºC) , două vârfuri pe zi. Existau erupții nodoaseși ulcerații în diferite părți ale corpului. S-a presupus că este o reacție sistemică poststreptococică. A fost iar tratat cu doze mari de Penicilină, iar starea lui s-a deteriorat.

I-au apărut pe tot corpul niște pete urâte, de culoare roșie-aprinsă ce au fostdiagnosticate ca reacție la Penicilină. Apoi, i s-a dat eritromicină pe gură, cu doze maride antihistamince asociate. Tumefacția a crescut mult, era moale și pătată. S-a spusacum că este o tulburare autoimună și s-a decis să se mai aștepte înainte de a începecortizonul.

Febra se menținea constantă, 104ºF (40ºC). Durerile apăreau în crize și seameliorau la aplicațiile cu gheață, durau cam o oră, îl făceau să strige din cauza lor.Hemoglobina îi scăzuse la 5 mg, i s-a făcut o transfuzie și s-au administrat 30 mg desteroizi. După steroizi, a început să mănânce prea mult. Îi plăcea mult laptele rece. Adevenit rău și prea conștient de corpul lui, sare și uneori se cațără în copaci.

Acum, are o recădere și nu se poate ridica sau mișca. I s-au făcut 60mg desteroizi, nu există un răspuns terapeutic și am venit la dvs."

D: Spuneți-mi mai multe despre el.

Mo: Dacă îi urmăm indicațiile, se poartă bine, altfel este foarte rău. Nu respectă pe ceimai în vârstă, mai ales pe bunicii lui. Trebuie să îl ascultăm, altfel e în stare de orice.Poate să plângă ore în șir. Dacă îl încuiem într-o cameră, distruge tot. În decurs de unminut, se înfurie și începe să spargă obiectele. Apoi, se poartă de parcă nu i-ar păsa.Dacă închidem televizorul, îl deschide iar și pretinde să i se spună ce a pierdut, altfelface scandal, nu are nici o disciplină.

Dacă vrea ceva, este cuminte, dar când treaba s-a făcut, revine la felul lui inițialde a fi. Era primul la școală, în ciuda bolii și a trei luni de absențe. Le spune “tăceți dingură, nu vedeți ce note am luat?”. Se poartă urât, are anxietate de anticipație și se temede profesorul lui. Este un dezastru înainte de examene, îi este teamă că îl va bateprofesorul. Are crize de furie. Este furios și abuziv. Odată, era așa de furios încât a săritîntr-un canal, nu i-a păsat că s-ar putea răni, se poartă ca un Tarzan. Obișnuiește săsară pe mobile.


Abuzează pe medici și asistente. Este foarte gelos, se poartă nepoliticos și dur,mai ales cu servitorii. Este un dezastru. Am puțină liniște doar când îl trimit la meditațiipentru 2-3 ore. Este perfect în munca lui. Face în mod deliberat ceea ce altora nu leplace. Ii place să mănânce pav bhaji (o gustare cu piure vegetal condimentat).

D: Spuneți-mi despre sarcina dvs.

Mo: Au existat multe conflicte și eram deprimată. Eu și soțul eram ca Nordul și Sudul.

D: Ce simțeați față de soț și față de socri?

Mo: Mă loveam și plângeam mult. Simțeam multă ură. Simțeam că sunt într-oînchisoare. Înainte, eram foarte vorbăreață și acum vorbesc doar pe jumătate față decum obișnuiam cândva. De ce, de ce, de ce…mă tot loveam. Iau deciziile foarte ușor.Nu mă gândesc mult. Făceam totul în casă, mă descurcam cu toate. Totdeauna îidomin pe ceilalți, chiar și pe profesorii mei. Cred că munca trebuie să fie făcută atât debărbat cât și de femeie, și nu doar de către femeie. Vise de zbor, vise cu un câine marecare vine să mă muște de mână. Vise anxioase despre examene.

Băiatul a avut vise cu o stafie care venea să îl omoare. Vise de zbor.

Analiza cazuluiPutem rezolva acest caz folosind diferite abordări:

1) O abordare este simpla abordare repertorială.

Acestea sunt rubricile pe care le-am putea lua:

• Furie, iritabilitate, generală, violentă;

• Mental, sparge lucruri, dorinţa de a;

• Dictatorial, dominant, dogmatic;

• Mental, gelozie, în general;

• Ţipă, urlă, strigă de durere;

• Mental, vise de zbor.

Când luăm aceste rubrici de mai sus, găsim că remediul indicat este Apismelifica. Aşadar, putem ajunge la remediu folosind doar rubricile de la capitolul Mental.

Dar, putem ajunge la acelaşi remediu fără a folosi nici un fel de simptomementale.

2) Putem folosi Materia Medica, cu descrierea din Materia Medica, a lui Phatak.

Simptomele generale de Apis melifica sunt:

Dureri cu caracter de arsură, înţepătură, usturime, împunsătură, lancinante(junghiuri şi zvâcnituri), cu tumefacţie exagerată. Diferite părţi sunt tumefiate şi umflate,devin edematoase şi au o culoare roz-roşie strălucitoare.


Dacă aveţi la îndemână Materia Medica, a lui Phatak, vă rog să vă uitaţi lasecţiunea generală a remediului Apis melifica. Niciodată nu veţi mai uita acestesimptome dacă le veţi vedea.

Ţineţi minte tumefacţia roşie strălucitoare, bruscă de la acest caz?

Phatak scrie:

Simptomele se dezvoltă rapid. Durerile sunt bruşte şi smulg strigăte de durere.Ţipă de durere.

Deci, vedeţi că aceasta este exact descrierea simptomelor lui. Acuze care aparbrusc, apariţia bruscă, rapidă a simptomelor, strigăte de durere. Tumefacţia se dezvoltărapid, erupţiile sunt roşii ca focul şi arată rău. Ca modalitate, avem ameliorarea laaplicaţii reci şi la aerul răcoros.

„Erupţii roz, roşii, sensibile, dureroase, cu pielea aspră sau zone punctiformeînţepătoare pe piele.”

Care este factorul cauzal principal la Apis melifica? Care este patologiaprincipală?

Ştim că Apis are „Urticarie de dimensiuni mari, cu pielea uscată şi tumefacţiiedematoase”.

Erupţiile mari urticariene sunt reacţii alergice. Pacientul a primit doze mari deantihistaminice pentru aceasta. Şi ce este Apis melifica? Este un stimulator alhistaminei şi aceasta este medicaţia pe care a primit-o.

Aşadar, puteţi ajunge la Apis, pornind de la secţiunea Generalităţi.

Vedeţi că puteţi ajunge la remediu fie folosind doar rubricile mentale, fie doarpartea generală.

3) Să vedem acum partea cealaltă; ce observăm în legătură cu regnul.

Există teme puternice de gelozie şi eu versus celălalt. Vedem ambele laturi:violenţa comisă de el şi violenţa pe care alţii o exercită asupra lui, cum ar fi o fantomăcare vine să-l lovească, să-l omoare. Există şi tema puternică a fricii de profesor carei-ar putea face rău. În vis, o fantomă vine şi există sentimentul de pericol. Deci, existăteme animale puternice.

Apoi, mergând la subregn ... acesta este cel al insectelor ... care sunt temeleinsectelor?

Temele insectelor sunt: rapiditatea, graba, nechibzuinţa, lipsa de ruşine şiviolenţa. Ele se observă în starea pacientului. La final, putem de asemenea săînţelegem visele de zbor pentru că Apis este o insectă care zboară. Aşadar, este uşorde înţeles visul de zbor.

Acum, aveţi rubricile repertoriale de la Mind care vă indică remediul. Albina esteşi dictatorială ca natură, regina albină este un dictator.


Apoi, aveţi şi întreaga dezvoltarea a patologiei, vedeţi că rapiditatea şi ritmulprecum şi roşeaţa de un roşu strălucitor sunt exact simptome generale şi modalităţi deApis.

Vedeţi şi tema animală de Apis, şi temele de insectă. Calitatea specială a albinei– Apis melifica – este dorinţa de a fi şef. Zborul ne indică albina şi insecta.

Întreaga poveste a albinei este despre cine va fi regina. Este vorba despre unşef, o regină, iar restul sunt lucrătoarele sau sclavele.

Aceasta este povestea pe care o putem vedea atât la mamă cât şi la copil. Esteimportant să vedem toate simptomele mentale, gelozia, strigătele, violenţa precum şiefectele fizice histaminice, tumefacţia bruscă, arsura, strigătele, visele precum şi iluziileşi întreaga situaţie, toate exprimate în calităţile bazale de supravieţuire ale sursei. Esteceea ce se întâmplă când ne înţeapă o albină: apare o durere înţepătoare, arzătoare şiapare rapid o tumefacţie roşie ca focul. Aşadar, patologia descrie sursa, iar stareamentală, de asemenea descrie sursa.

La sfârşit, toate abordările, în mod ideal, duc în acelaşi loc, pornind din diferitepuncte.

Odată ce înţelegem aceste lucruri, şi anume că trebuie să ajungem în acelaşiloc, suntem capabili să stăpânim ambele metode, cea a rubricilor şi cea a regnurilor.Dacă le stăpânim pe ambele, suntem capabili să ne descurcăm când una dintre laturieste mai slabă sau deficitară.

Când găsim rubrici frumoase, caracteristici frumoase, ajungem la un remediu lacare s-ar putea să nu ajungem prin metoda senzaţiei.

Pe de altă parte, putem avea un remediu cum ar fi, spre exemplu, Rhodium sauTechnetium, la care nu aţi putea ajunge niciodată cu abordarea repertorială. Ţin minteun caz minunat de insuficienţă renală care s-a simţit bine cu Technetium. Nu aş fi pututajunge niciodată la acest remediu cu ajutorul rubricilor.

Dacă înţelegem faptul că ambele laturi exprimă acelaşi lucru şi ajung în acelaşiloc, atunci putem ajunge acolo pe o cale sau pe cealaltă şi dacă una dintre căi esteblocată, ne putem folosi de cealaltă.

Aceasta este ideea despre apariţia sistemului meu, aceea de a avea încă uninstrument, încă o cale, încă o abordare către centru.

Ce este interesant este faptul că ne centrăm mai bine pe ceea ce numim „boală”.Care este starea din interiorul pacientului, ce anume are nevoie să fie vindecat?

Şi când înţelegem că la această persoană este starea de Apis, la altă persoanăeste starea de Hyosciamus, la a treia persoană este starea de Arsenicum şi că acestestări sunt reprezentante directe ale sursei din interior, vedem că sursa este cea carevorbeşte în fiecare stare, în limbajul mineral la Arsenicum, în limbajul plantei laHyosciamus şi în limbajul animal la Apis.


Întrebările de bază despre ceea ce trebuie vindecat la o boală şi despre ceea ceeste curativ la un medicament, reprezintă lecţia fundamentală care ne direcţioneazăcăutările. Dacă ştim aceasta, dacă putem vedea aceasta, suntem cu adevărat calificaţisă practicăm şi putem găsi care este centrul, indiferent cu ce instrument şi pe care cale.Nu contează calea, suntem liberi pentru că ştim unde trebuie să ajungem, ştim undetrebuie să ne ducem.

Follow-up-ul cazului

O doză de Apis melifica 1M s-a administrat pe 26.12.1994.

Follow-up pe 25.01.1995 – durerea este 50% ameliorată şi toate medicamentelemoderne au fost oprite, inclusiv steroizii. Simptomele locale şi patologia sunt multameliorate. Dar, băiatul este mult mai abuziv, starea sa mentală s-a agravat puţin, aşacă i-am crescut potenţa de la 1M la 10M şi a început să se simtă mai bine, agresivitateaşi furia au diminuat, întreaga boală şi problema autoimună au dispărut. L-am urmărittimp de 9 ani după aceea şi am găsit că starea lui s-a schimbat complet. A venit după 9ani având cu totul altă problemă, nu mai era nimic din starea de Apis acolo şi a trebuitsă-i dau alt remediu, bazându-mă pe starea din momentul respectiv. Pentru curiozitateavoastră, vă spun că remediul pe care i l-am dat a fost Medorrhinum. În acest punct,vreau să citez vorbele înţelepte ale colegului David Little care a spus:

„De ce unii folosesc doar metodele vechi, iar unii doar metodele noi, cândcombinarea acestora este modalitatea cea mai bună de a progresa? De ce fiinţeleumane doresc să ia adevărul şi să-l rupă în două, apoi întorcând cele două jumătăţi unaîmpotriva celeilalte?

Bazaţi-vă casa homeopatică mai mult pe fundaţia tradiţiei clasice şi nu penisipurile mişcătoare ale modei, astfel încât atunci când vântul şi ploile realităţilor clinicevor începe să bată, practica voastră să nu decadă! Dacă cineva armonizează metodeleclasice cu cele contemporane, va avea o bază solidă de la care să atingă cerul fărăsă-şi piardă echilibrul.”

Aici, aş vrea să mă opresc şi să nu mai vorbesc despre integrarea vechiului cunoul pentru că asta am vrut să vă spun. Şi acum, vreau să răspund la câteva întrebăripe care le-am primit de la voi. Foarte multe le voi posta pe forum, dar, câteva dintre ele,este bine să fie abordate acum live, deci la câteva voi răspunde acum.

O întrebare este:

1) În cazul Staphysagria, cazul începe cu: „Am mers să-mi vizitez cumnatulşi el o duce mult mai bine decât mine ...”. Această parte de început oare nu sunăca la regnul animal, eu versus cumnatul meu? Ştiu că trebuie să luăm înconsiderare întregul caz, dar, când cineva se compară cu altul, nu este vorba înmod normal de regnul animal? La sensibilitatea unei plante, oamenii din jur arputea să pară deranjanţi. În ce fel ar fi această reprezentare diferită faţă deanimale?


Cred că este o întrebare fundamentală şi foarte importantă şi aş dori să răspundchiar acum la ea. Întrebarea începe cu: „Am mers să-mi vizitez cumnatul şi el o ducemult mai bine decât mine ...”. Este o comparaţie; nu este aceasta o calitate legată deregnul animal? Pacientul de tip plantă este sensibil, aşadar ceilalţi oameni ar putea să-lderanjeze. Şi dacă el spune: „Sunt deranjat de o altă persoană”, nu este eu versuscelălalt, deci regnul animal? Cum putem diferenţia între cele două?

Este o întrebare foarte, foarte interesantă şi importantă.

Răspunsul este întotdeauna unul singur la aceste întrebări, şi anume: nu estevorba de ceea ce se vede că se întâmplă, sau se întâmplă (cumnatul, într-adevăr, poatesă fie mult mai bine situat decât pacientul şi pacientul percepe acest lucru), darîntrebarea este totdeauna: Cum experimentează el această situaţie? Care esteexperienţa lui în această situaţie? Acest fapt va indica regnul. Senzaţia, experienţa. Măurmăriţi? Vă voi da un exemplu foarte simplu (l-am dat probabil şi mai înainte, dar ebine să fie repetat). Am avut un pacient, un caz de depresie timp de mai mulţi ani. Elluase tratament homeopat de 10 ani. Era unul dintre cele mai triste cazuri pe care levăzusem în viaţa mea. Un bărbat de 30-35 de ani. Nu mai ieşea din casă, nu aveaprieteni, nu avea viaţă socială, nu se putea gândi nici să aibă o prietenă. Era o izolarecompletă. Vocea îi era joasă şi faţa trasă, iar când l-am rugat să-şi descrie experienţa,mi-a povestit că a avut o copilărie îngrozitoare. L-am rugat să-mi povestească desprecopilărie. A spus că tatăl lui era un astfel de tiran încât îl urmărea prin casă şi îl bătea şimi-a mai spus că cea mai fericită zi a vieţii sale a fost aceea când tatăl a murit într-unaccident. De fapt, el se gândea să îl omoare chiar el. Vedeţi acum, este un caz atât declar de comparaţie, un caz de eu versus celălalt, dacă el îmi face rău, eu o să-l omor.Eu sunt victima şi el agresorul. Era atât de clar că era vorba de regnul animal. Dar, stațio clipă... Nu era aşa. L-am rugat să-mi spună care a fost cea mai rea situaţie, când tatăllui lua un băţ să-l bată, care era experienţa pe care o simţea el? Cum experimenta elacest lucru? Mi-a spus: Eram terorizat. Era atât de multă teroare. Inima îmi palpita.Transpiram şi fugeam ca să scap de el. M-am dus şi m-am ascuns într-o cameră, iar ela venit şi a lovit uşa de perete. Este interesant că această frică, această panică,această teroare pe care o experimenta pacientul, această senzaţie de teamă şi de fugă,această senzaţie de a fi urmărit, palpitaţiile şi tremurăturile, această dorinţă de a fugi şide a se ascunde, dorinţa de a scăpa – aceasta era experienţa. În acel momentexperienţa lui nu era el versus tatăl său, experienţa era: el vine să mă prindă, trebuie săfug. Chiar dacă sentimentul era: „el îmi face asta”, experienţa era: „ceva mi se întâmplăşi eu trebuie să reacţionez”. În acel punct nu era vorba de o comparaţie a puterii: el estemai puternic, iar eu sunt mai slab. Nu era nimic de genul acesta. Era vorba de faptul căel îmi face asta şi eu reacţionez. Acest pacient s-a simţit foarte bine cu un remediu dinfamilia Solanaceae. Este familia cu remediile Stramonium, Hyosciamus, Belladonna, cuteroare, teamă, evadare, ascundere. Pacientul nu a primit Belladonna sau Stramoniumpentru că se afla într-o situaţie completă de izolare şi a primit remediul miasmeileprozice din familia Solanaceae, Mandragora. A fost unul dintre rezultatele cele mai


satisfăcătoare pe care le-am avut în viaţa mea cu un caz. După remediu, el nu numai căși-a ameliorat depresia atât de veche, dar a putut şi socializa. A ieşit din casă şi aînceput să vorbească cu oamenii. De asemenea, a avut vise în care s-a împăcat cutatăl său. A înţeles sau a încercat să înţeleagă de unde au provenit faptele tatălui său,astfel încât l-a iertat şi l-a lăsat să plece. Deci, spunând: „el mi-a făcut asta”, nutotdeauna înseamnă că este vorba de un animal. Spre exemplu, sentimentul de a fiinsultat de la familia Ranunculaceae. Evident, insulta trebuie să se întâmple de lacineva către altcineva, dar asta nu înseamnă că este vorba de un animal. Darexperienţa acelei situaţii, a fost ea cu adevărat o comparaţie? El mi-a făcut asta pentrucă el este mai puternic decât mine, el este puternic şi eu sunt slab, el dă şi eu primesc,eu dau şi el primeşte. Care este sentimentul? Nu, la Ranunculaceae nu acesta estesentimentul. Sentimentul este de insultă, eu sunt insultat. Mi se întâmplă ceva şi eureacţionez. Senzaţia la Ranunculaceae este că pielea mea este ca o carne vie, expusăşi, când cineva atinge acel punct sensibil, eu reacţionez. Ei bine, cineva trebuie săatingă acea zonă, desigur, dar, faptul că cineva este acolo, nu înseamnă că este vorbade un animal. Experienţa este cea care ne face să înţelegem dacă este vorba deanimale sau de plante. Dacă experienţa este aceea că mi se întâmplă ceva şi eureacţionez, este vorba de o plantă. Dacă experienţa este aceea că el este mai puternic,mai mare decât mine iar eu sunt mai slab, mă aflu mai jos decât el şi într-o bună zi voideveni mai puternic şi mai mare decât el, el va deveni mai slab şi îmi va fi inferior; fie elsupravieţuieşte, fie eu supravieţuiesc, atunci este o temă animală. Aşadar, este oîntrebare foarte frumoasă şi sunt foarte fericit că am avut ocazia să răspund acum. Spercă acum chestiunea este clară, dar, dacă nu, va deveni mai clară pe măsură ce vom datot mai multe exemple de cazuri pe parcurs.

Voi mai răspunde la una din întrebările pe care le-am primit.

2) Această întrebare se referă la regnul mineral. Întrebarea este: „Deoarecene-aţi explicat că perioadele reprezintă stadii ale dezvoltării, dacă o persoanăsuferă de chestiunea separării şi i se dă un remediu din rândul 2, atunci esteposibil ca ea să treacă dincolo de acest stadiu? Persoana ar putea fi blocată aicişi remediul să o ajute să se separe. Ar putea apoi ca remediul să se schimbe? Maiales dacă este un adolescent, pe măsură ce trece de adolescenţă şi devine untânăr adult.

Este, la fel, o întrebare foarte interesantă. Întrebarea este, dacă eu înţeleg bine,dacă o persoană este, să spunem, în perioada a doua – poate că remediul ei este Bor,Borax sau Carbon sau altceva de genul acesta – şi i se dă remediul, se poate ca aceapersoană să treacă mai departe la remedii precum Natrum sau Calcarea sau Aurumsau ceva de genul acesta de-a lungul anilor?

Răspunsul este NU. Nu va trece de la un remediu la un alt remediu pentru căfiecare remediu în sine reprezintă o stare şi este vorba de o boală, dacă eşti blocat înoricare stadiu al dezvoltării. În sine este ceva nesănătos. De aceea, a te muta de la unblocaj din rândul 2 către un remediu al rândului 3 sau 4 nu este un semn de sănătate.


Ceea ce este sănătos şi trebuie să se întâmple, şi ceea ce se întâmplă, este că atuncicând îi dai unei persoane să spunem Carbon sau Bor, atunci starea de Bor sau Carbonse diluează, devine din ce în ce mai redusă, până la punctul în care nu mai interferă cuviaţa persoanei respective deloc. Atunci, pacientul este liber să se dezvolte emoţional şispiritual în concordanţă cu vârsta sa cronologică. Deci, când pacienţii se eliberează destarea de Bor, Carbon, Nitrogen sau Oxigen, atunci viaţa lor decurge normal. Ei devinliberi să aibă relaţii, să fie creativi, să perceapă problemele lor de securitate, să-şiperceapă responsabilităţile. Nu e vorba că trebuie să se mişte de la un element cătrestarea unui alt element. Vă spun doar ca pe o glumă că dacă tratezi o persoană ca peun caz de Lac caninum, ea nu trebuie să evolueze apoi către Lac leoninum în decurs decâteva luni. Este ca şi cum m-aţi fi întrebat asta. Problema este ca el să devină liber destarea lui de Lac caninum, să fie liber la nivelul momentului şi nu să se blocheze într-oaltă stare, chiar dacă este o stare mai evoluată decât starea iniţială. Pentru că a tebloca oriunde în altă parte, în sine, nu este ceva sănătos.

Urmează o altă întrebare

3) Aţi explicat că Alumina aparţine miasmei sifilitice, ceea ce este oexcepţie de la regula generală că pe măsură ce mergi tot mai jos la nivelulTabelului Periodic şi către dreapta, se merge către remedii tot mai sifilitice.

Este adevărat că Alunima reprezintă o excepţie de la regulă şi că, deşi se aflămai sus în Tabelul Periodic şi mai către stânga, totuşi este un remediu sifilitic. Este oexcepţie.

4) Cum folosiţi gesturile mâinii pentru a localiza rubricile?

Ei bine, gesturile mâinii reprezintă tiparul energetic. Adesea, ele nu ne ajută sălocalizăm rubrici. Nu putem căuta rubrici pentru anumite gesturi specifice ale mâinii. Darcând întrebăm şi rugăm un pacient să se concentreze pe gestul său şi să îngăduieexperienţei să vină la suprafaţă pentru a o vedea, acest fapt ne dă adesea indicaţiilepentru senzaţie şi regn. Înţelegem ce are el nevoie să primească. Uneori pacientul văoferă şi simptome particulare care ar putea fi convertite în rubrici. Astfel, gesturilemâinii, în sine, sunt o cheie sau o uşă deschisă către experienţa interioară a pacientului.În acea experienţă putem găsi rubrici, regnul sau caracteristicile subregnurilor.

Restul întrebărilor, nu sunt atât de multe, dar voi răspunde la ele pe forum şi nuchiar acum.

(Aici Dr. Sankaran i-a invitat pe participanţi să pună întrebări şi să dea unfeedback pe chat la care el să poată răspunde)

Bine, acum voi derula chatul să văd câteva întrebări şi dacă văd ceva importantpentru majoritatea dintre voi, voi răspunde în următoarele 10 minute. Voi răspunde lacâteva. Vă sugerez să trimiteţi toate aceste întrebări pe mail. Voi răspunde însă lacâteva întrebări comune aici.


Una dintre ele este:

5) Unde găsiţi timpul necesar pentru această metodă intensivă?

Trebuie să vă spun că, odată ce practicaţi metoda şi înţelegeţi încotro mergeţi,toate cazurile nu vă mai iau atât de mult timp. Uneori, mă duc la departamentulambulator al unui spital, o dată pe săptămână, de dimineaţă, şi văd acolo cam 50-60 depacienţi, inclusiv 8-10 cazuri noi în decurs de două ore. Dacă cu adevărat practicaţi şivă perfecţionaţi, vedeţi că este vorba de o abordare şi nu de o simplă metodă şi atunci oveţi aplica adesea foarte rapid. În unele cazuri este nevoie de timp, dar în multe cazurinu este nevoie de mult timp. Aşa că vă rog, nu vă faceţi griji, ok?

6) Putem folosi metoda senzaţiei fără gesturile mâinii?

Da, puteţi face aceasta. Nu este nimic obligatoriu aici cu excepţia faptului de a ştice căutaţi şi anume experienţa centrală interioară a pacientului, de unde vine ea.Oriunde poate fi ea văzută, oriunde poate fi găsită, să vă concentraţi asupra ei. În unuldintre seminariile mele, cineva m-a întrebat ce facem cu pacienţii care nu au mâini. Cuadevărat este o întrebare amuzantă. Vă veţi găsi drumul atâta timp cât ştiţi unde trebuiesă mergeţi. Acesta este lucrul cel mai important. Să vă daţi seama că mergeţi cătreexperienţa centrală, către nucleul central al experienţei pacientului, fie că aceasta esteexprimată în rubrici, în regnuri, subregnuri, gesturi, cuvinte specifice non-umane,energie sau orice altceva.

7) În cazul de Apis, 9 ani mai târziu, i-aţi prescris Medorrhinum. De ce?

Pentru că la acea dată, starea completă de Apis dispăruse fără urmă şi ceea cese vedea acum era o problemă complet diferită pentru care venise. Când am studiatcazul la acea vreme era un tablou complet de Medorrhinum, din cap până în picioare.Aşa că am schimbat prescripţia. Este un lucru care se întâmplă în unele cazuri şianume că, după câţiva ani, pacienţii se întorc cu un tablou complet diferit şi este nevoiede un remediu complet diferit.

8) S-a făcut vreo repetare a dozei în cazul de Apis?

Da, la început el a avut nevoie de puţină repetiţie, cam o dată pe lună a primitApis 10M. Apoi, nu a mai avut nevoie de repetarea dozelor. Timp de mulţi ani, nu i s-amai dat nici un remediu.

9) Când ştim că un pacient are nevoie de un nosod?

Ştiţi că pacientul are nevoie de un nosod când el se află în punctul central alunei miasme. Ritmul şi profunzimea se exprimă în fiecare zonă a vieţii, fie că e vorba desensibilitate, structură sau supravieţuire. În fiecare zonă este comun faptul că seexprimă ritmul şi profunzimea ce indică o miasmă. Atunci, eu dau nosodul. Voi încercasă explic aceasta în detaliu ceva mai târziu.

10) Explicaţi schimbarea remediului în timpul vieţii. Cât de des se întâmplăasta?


Nu se întâmplă prea des. Practic de circa 30 de ani şi am urmărit o seamă depacienţi timp de 10-15-20 de ani. Mulţi dintre ei au avut nevoie de acelaşi remediu timpde mulţi ani.

Este important ceea ce v-am spus aici, să nu marginalizaţi chestiunea şi să nu văpuneţi pe o anumită pistă. Vedeţi că rubricile, Repertoarul , Materia Medica, totul văeste la îndemână şi util, toate ajung în acelaşi punct şi vorbesc aceeaşi limbă. E foarteimportant. În practica mea, folosesc toate aceste instrumente tot timpul. La lecţiaurmătoare vom vorbi mai mult despre Repertoar. De fapt, următoarele trei lecţii suntdespre Repertoar şi Materia Medica, înainte să începem cu regnurile şi miasmelepentru că eu cred că trebuie să avem o fundaţie bună şi să vedem cum toate acestecunoştinţe merg împreună, acesta fiind secretul adevărat al succesului.

11) Am crezut că în cazul de Apis era vorba de un păianjen, până cândne-aţi dat explicaţiile.

Vedeţi, gândim în concepte. Astfel, când pacientul a spus rău, afurisit, v-aţigândit la un păianjen. Dar, dacă vă ancoraţi în fapte, vedeţi clar că este un caz de Apisşi nu poate fi nimic altceva. Materia Medica, tumefacţia, înţepăturile, senzaţia de arsură,roşeaţa, toate acestea indică Apis. Comportamenul dictatorial, spargerea obiectelor neindică Apis. Toate acestea, când priviţi din ambele laturi, vă fac să nu puteţi greşi. Iatăde ce a gândi doar în concepte poate fi uneori derutant. Acesta este motivul pentru caream ţinut această lecţie şi v-am dat acest caz.

Acum, aş vrea să trag concluziile acestei lecţii. Ultimele 4 lecţii pe care le-amfăcut au stabilit ... poate că unii dintre voi au găsit cele spuse a fi undeva mai la bază ...nici o problemă, aşa s-a intenţionat, să fie lucrurile de bază. Dacă nu ne stabilim bazele,cum putem construi ceva mai departe? Baza, aşa cum am spus, este cea maiimportantă, este concepţia noastră despre ceea ce trebuie vindecat la o boală şi ce estecurativ la un medicament, ce este boala cu claritate şi cum să înţelegem aceasta ... săvedem că boala este o stare a fiinţei şi sursa din interior vorbindu-ne de oriunde dinunivers, să recunoaştem limbajul sursei fie prin simptome şi provinguri, rubrici, fie prinregnuri, subregnuri şi apoi să vedem cum se poate face integrarea acestora două şi săgăsim remediul pentru persoană. Asta ne străduim să facem şi asta vom discuta încontinuare la lecţiile care vor urma.

Eu vă spun Bună dimineaţa! Bună seara! Noapte bună! La revedere! şi pesăptămâna viitoare! (Notă: săptămâna viitoare înseamnă aici următoarea lecţie deEssential Homoeopathy).

Talk 4 Discussion of Talk - I to III 1

TALK - 4 DISCUSSION SESSION OF TALK 1 to 3

English - Transcript


TALK - 4 DISCUSSION SESSION OF TALK 1 to 3

Ok let’s begin

In the last talk, we were talking about the integration of the traditionalhomoeopathy and the sensation approach. I would like to continue this a little bitmore & just give you my ideas about it,

So let’s begin with the case.

43] Case: Can I do it, can I not do it - Tantalum.

A 26-year-old male patient came to me for treatment of eczema. He had beendiagnosed as a case of severe nummular eczema on his legs & it had gone on forvery long he had all the modern Medication & also had gone to Homoeopathy for8 or 9 years but nothing had happened. The first thing I asked him is, “Tell mewhat is your experience of having this problem (eczema)?”

And he said, “I feel handicapped.” I said, “What do you mean by ‘handicap’?” Hesaid, “It’s as if I don’t have legs.” It is very interesting that his experience ofhandicap is as if he doesn’t have legs, now we know this symptom in our MateriaMedica you know in Remedy Baryta carbonica, the delusion as if he has no legsHis remedy was not Baryta carb but from the same row of the periodic table.

I said, “Describe that,” and he said, “I feel handicapped because I feel I lack theability to stand on my own feet and take responsibility.”

And I said, “Tell me more,” and he said, “Always in my mind is the question - canI do it or can I not do it? Should I do it or should I not do it, do I have it or do I nothave it?”

Now the main thing with Baryta is : The feeling , “I don’t have it.” In Baryta thereis no question. But here he had a question, “Can I or can I not?” Should I need tojust keep doing the old conservative thing according to the rule book and doexactly as others tell me, or should I go out ; strike out on my own and take myown leadership?


And for this he gave an example of two well-known sportsmen in the field ofcricket. He spoke about somebody very well-known called Gavaskar & alsosomebody very well known, called Kapil Dev & He said, for me “Gavaskar issomebody who just stays by the book, doesn’t do one thing in his life out of thenorm. He will play all the shots from the book. But Kapil Dev alwaysstays out of the box and takes his own initiative does what he feels. So for me, mywhole life has these questions, should I be like this or should I be like that, NowHere when somebody speaks like this we have a problem with our traditionalMateria Medica because with the traditional material medica; unless thesymptom is clearly defined we wouldn’t know what to do. Here the patient istalking about the central dilemma in his life but we are not able to put it in theform of a symptom.

But with the kingdom approach now you are able to say that this is the theme ofthe Sixth Row, because it has to do with standing on your own feet, taking upleadership, taking up responsibility. But it is not exactly Baryta, because Barytahas the feeling “I don’t have it”, so it must be a bit more later than Baryta, whohas an alternating between should I, should I not, Taking one step forward andone step backward. The Remedy for him was Tantalum.

And with Tantalum has much better and now many years have passed and heremains completely alright in his problem and also in his state of mind.

So Here is a case where you needed to see that his symptom of having no legsgave you traditionally Baryta carb but he was not exactly that but very close tothat. This happens very often in practice. It is a phenomenon I would like todescribe a little bit more later on.

44] Case: Something from outside comes, pulls her out and finishes her - Venusmercenaria.

I want to share one more case. This is of a 20-year-old girl with polycystic ovariandisease. In fact, she had a huge cyst which was about 9 cm in diameter andextremely painful. The gynecologist advised immediate surgery for fear that the


cyst may burst. But she had tremendous faith in homoeopathy; more faith thanI myself had in that case. She came to my office once with severe dysmenorrhoea.

She had come to me a long time ago and I had given her remedies like Calcareacarb and Tilia europa but they didn’t work.

She had extreme pain and she was lying and screaming in pain. I had to take herto the casualty ward of a hospital to see if there was something so terribly wrong.So I had given her many Remedies including Calcarea carb but then nothinghappened. And then at some point I had to go with her into her inner mostexperience. There are many things of the case that I would like to describe but itwould take a lot of time and is, therefore, enough if I describe a dream There wasa dream where she was inside a house and somebody from outside was comingand smashing into the house and pulling her out and finishing her. At this point,I got a good clue towards an animal Remedy, I said, describe this, She said, “It islike being locked in a cage under protection, under a shield, and then there is acreature which has no form. It will come and just smash, grab[HG], pull, and take out.” and then she said, “Things come and fill me. There is aninlet, there is no filter there and then they come in and then they are flushed outand then they open and they shut. They open and shut….”

I couldn’t understand a word that she was saying. She says, I feel as if I have nofigure, as if there is something whitish, as if there are some cobwebs around me.”

So many times when the patient goes into the depth of their experience, theymention all these things, things that we do not understand, these are beyondlogic. And then we know that these things are from the source and we haveabsolutely no clue what they are talking about.

And this is where the kingdom theory helps us because you know what thekingdom, the subkingdom is and what is the source. In this case, I understood firstof all that she needed a remedy, which is an animal remedy and that thesubkingdom she needed was a mollusk. A mollusk as she was talking about a hardshell, of protection, and of being smashed, of Being very soft and formless. Theseare very typical I know features of a mollusk. In fact, we have done the wholestudy on Mollusk on which the book “Mollusk” is based & these are the exact


qualities of Mollusk & then you see the opening & shutting, protective barrier… allthese words are Mollusk words

Now I needed to find which is the exact mollusk she needed. And the remedy sheneeded was the Clam; in homoeopathy, Venus mercenaria.

And then we did research on Mollusk, we found out that she is giving the exactdescription of the Clam, because in the Clam there is water comes in and water isflushed out. it opens and shuts to regulate the inflow and outflow of water andnutrients. The actual body of the mollusk is soft and formless, enveloped in aclosely adhering thin translucent mantle, which often giving the appearance of acobweb. It was so dramatic the way she described her whole form as if she washerself the Clam & when she got this Remedy, the result was equally dramatic

The size of the cyst decreased gradually and is hardly there now. The whole paindisappeared.

But what happened to her life, that was even more dramatic, her entire lifecompletely changed

In this way, we are able to expand our Materia medica.

45] Case: Fight till the finish - Lac leoninum

I would like to share with you one more case. We are talking about a 41 yr-oldmale patient with central serous retinopathy. I asked him to describe thisretinopathy. He says, “I can’t see, I can’t focus my vision. I can’t focus on thingsbecause of the problem with my vision.” I asked him “Tell me what could haveprovoked this problem in you?” and he says, “It is stress, I know it.” I asked him“what is this stress?” He says that I am doing business & I am threatened by themafia, and he says, “but I am somebody who will not bow down to this stress.I will stand out against them and I will fight to the finish.” And he says, “I feel I amlike a man who is fighting a big stormy sea but I will not give up till the very end.Either the opponent is finished or I am finished.” He says, “When I am attackedI am single focused. I don’t see anything around.” For example “when I was goingin my car, it was stopped by somebody who wanted to rob me I could just see


that one man. That all my focus was…and then I took his head and just smashed itlike this, [HG].

Later, when I said, “What do you like to do?” And he gave a smile and he said,“I like to watch the National Geographic channel and especially all about big catsand especially about lions. And I love it when I see the lion chasing the poorvictim.” And in the last burst of energy he takes his giant paw and smashes thevictim to the ground. And he got the remedy Lac Leoninum and he did very well.His retinopathy disappeared.. His whole aggressiveness was gone.

Proving of Lac Leoninum

So what is interesting is that Lac Leoninum wasn’t a remedy in our Materiamedica before this. Originally I got it from the veterinary doctor who was treatinglions in a National park. I requested him to obtain for me a little bit of the milk ofthe lion, and luckily he was able to do it. He obtained the milk and I potentized itin my clinic. We did a proving of this potency & there were many interestingexperiences. one was of a woman prover, who was in my understanding was avery mild and gentle person, yielding and soft person. In fact, one might think ofPulsatilla for her. But when she took a dose of Lac leoninum, she became veryaggressive and she said that she told her husband that the maid servant in herhouse, she has to leave; either she stays or I stay and if anyone comes in my wayI want to smash them. She didn’t know of what remedy she was taking in theproving. At the end of the proving I asked her “Do you know what remedy you aretaking?” and she said “I don’t know but I think it is a big cat, I think it is a tiger.She was pretty close because lions and tigers are biologically close.

Proving- patient- symptoms; bring out the same spirit.

So a proving brings out the same spirit, the patient brings out the same spirit, atthat level. When this comparison happens along with the symptoms, then yourability to predict increases many fold.

46] Case: She had a mask, a façade - Dendroaspis polylepis.

We will talk about a 40-year-old female with autoimmune hepatitis and systemiclupus erythematosus. She had a lot of stress. She had a politician friend who toldher, she said “ just help me win the election & I will reward you with a very


important govermental contract.” But after the election was won, our patientdidn’t get the reward. This politician had been a close friend for 30 yrs. And shesaid, I felt that she had suddenly become a monster.

She felt there was a sudden change. She said it was as if the politician had a mask,a façade and suddenly she showed her brutal and dangerous side. It was like anexplosion.

When we investigated this further, she said it was as if someone had put meagainst the corner and I am going to get killed here & in this position, I feel as ifmy body is divided into two. One part of my body goes up and one part remainson the ground..”

The remedy she needed was a new remedy which is called Dendroaspis polylepiswhich is the Black Mamba snake. I also did a proving of this. It’s from Africa, and itis one of the most poisonous snakes in the world. What she described are allqualities of the reptile and of the Black Mamba. When attacking, the blackmamba lifts the front half of the body off the ground, while the rest of the bodyremains on the ground. Very few other snakes for example the cobra do this.

So you see the kingdom approach also expands our Materia Medica.

She did very well and her liver function improved and she is now really normaland her mind state is completely changed. She said in the follow up, “I feel as ifmy whole body has shifted and all the molecules have rearranged themselveswithin me and I feel completely normal.”

Deeper understanding of well-known remedies

Not only we can know new remedies but we can understand well-knownremedies through Sensation approach. We have learnt new remedies in thissession like black mamba, tantalum, venus merceneria etc. We are able to get tothese new remedies through provings and through the kingdom approach. & tosee how they convey the spirit of the source from which they come. But in thesame approach we can understand very very well-known remedies in a muchdeeper way. Let’s take a case.


47] Case: Make me feel inferior but I am loyal – Lac caninum.

Let’s take a case. A 32-year-old female who came to me with rheumatoid arthritis,with positive RA factor. She had crippling joint pains and swellings in many jointsof her body. I asked her

“what the issue in her life was” and she said, “I feel that because of these jointpains I feel dependent and disabled.”

She says, “In the world, there are good people and there are bad people. Andthen there are people who are lying and cheating and hypocritical. And then thereare people who make you feel inferior but she said, I am a very loyal person.”

So these are the words that she used to describe her perception of life and of hersituation. Her feeling was she needs a group but in that group there are peoplewho make her feel inferior. So what she was bringing out beautifully is thesurvival mechanism of a dog and what she got was Lac caninum as the remedy.

We understand Lac caninum much better through that understanding and notonly through the rubrics and recorded symptoms.

She did very well on this Remedy, her arthritis almost completely disappeared.And her RA factor became from positive to negative. We have a long follow up ofmore than five years with her.

When you read the symptoms of lac canium in the Materia medica, you will findone symptom, “delusion that she is looked down upon” and another symptom,“delusion that all she says is a lie”. These symptoms which only appear assymptoms take on a meaning, a context when we understand them through thesystem approach. We understand that somebody looks down on somebody, hereis the hierarchy of the animal kingdom, and the feeling I can’t do anything aboutit. This is what I have to be and I accept this inferior position; this is the Sycoticmiasm of Lac can. So many symptoms of Lac can and its whole state can beunderstood much better through the kingdom approach.


48] Case: I will not strike unless provoked -Naja.

One more case …A 30-yr-old male with cardiomyopathy was in line for hearttransplant. Cardiomyopathy is a disease of the heart muscle, which really doesn’thave any treatment in modern medicine.

And his story was that he had a very strong sense of right and wrong, and what iswrong for him is that when one individual is attacked by a group of people and heis helpless.

He said “This is very wrong. This is terribly unjust.” And he feels it so stronglyabout it that if he is in a bus or car travelling and sees such scenes on the street,he will get off the vehicle & go and defend the person who is being attacked.

He says, “I will not strike until I am provoked, and when I am provoked then I willwarn, ‘Don’t do it, just don’t do it.’ And if they still persist then I will strike. Andwhen I strike, I don’t care, I can even kill.”

This is a very strong reptilian quality, the quality of an animal kingdom. Theexperience of, “I am weak and I am attacked by so many people, I am alone, andthen I will have to strike back. And in the reptiles, in the snakes there is aparticular group called Elapidae, in which is our favorite snake the Cobra. Thecobra it raises its head and it warns, “Don’t come forward, or I will finish you.”That’s the remedy he got – Naja.

And he did beautifully well. The ejection fraction of his heart which was 27% kepton increasing. Within a few months It came to 63% which is nearly normal. He isstill fine. Now 12 years later, he is completely fine & he goes jogging everymorning on the beach next to my house

So when we See the symptoms of Naja from the repertory, “delusion wrong hehas suffered”,” delusion duty he has neglected”, etc we are able to understandthe feeling, the symptoms, the kingdom, the whole spirit of Naja in a much betterway not only through rubrics but also through the understanding of the reptilekingdom, esp of Naja in particular.

Combining the old and the new.


Let’s talk about one case. Where you will see that we will combine the old and thenew.

49] Case: Forced out sensation with erroneous ideas of body - Sabadilla.

A 22-year-old girl with idiopathic thrombocytopenic purpura, ITP, which has a lowplatelet count & then you bleed & so forth, She already had a splenectomy done,the spleen was removed, sometimes they do that when the case is too bad notcoming under control in ITP. The platelet counts dropped down to 15,000 (whichshould be normally 120,000 ) when she first came.

Being in her mid-twenties, her main story was a problem about getting married.Her feeling was, “What if someone finds out about my splenectomy? In India, wehave a system of arranged marriages, which means the girl’s information herbio-data is given to the groom and so forth, and then lot of things are matched.Hence, this girl was very much afraid what if they find out about my disease or mysplenectomy. Then I will not be able to get married. Nobody will marry me.Society will make an outcaste out of me.” This was the constant anxiety that shelived with, the constant anticipation. A kind of guilt, a kind of hiding.

She had a fixed idea that she would be cast out, rejected, thrown out or forcedout of society. She was living in constant anticipation of it & therefore, she wouldhide this fact from other people. Also, she had a great sense of inferiority abouther skin color being dark. She tried to hide this dark skin with a lot of cosmetics.In India, it’s also important for the girl to be fair skinned in order to find thegroom. So she was trying to hide her dark skin with cosmetics.

A fixed idea is rigidity in thinking. She has this fixed idea that she was not okay,that something was wrong with her body, and this would cause her to be forcedout from society. This was her anxiety, her anticipation. This was her state.

She had pain in the head with a sensation “as if something will burst out andcome out of the head.” We know that all these sensation “of forced out” and “ofcoming out” belongs to the family Liliaceae in plants. You can look up Liliumtigrinum in Phatak’s Materia medica; the main sensation is ‘forced out, pushedout.’


That’s the sensation in the generalities.

The main idea is based on that of Boenninghausen’s generalization. Hepropounded the idea that any sensation is general and not local. This is calledgeneralization. I owe a lot to this idea. That’s the basis of all the work.

Lilium tigrinum has a forced out feeling in the pelvis. It also has a forced outsensation in the head and, therefore, the patient must also mentally experienceof being forced out because the mind and body are not two separate entities inhomoeopathy.

So, I understood that the Liliaceae sensation is forced out, because if that is thesensation of one plant in the family it is the sensation of all the plants in thefamily just like the “injury” sensation of Arnica or the “terror” sensation ofStramonium is common for the whole family of Arnica & Stramonium.

So, here was the anticipation was that I will be thrown out. Therefore, theLiliaceae family and this hiding, avoidance, anticipation, fixity, i.e., the fixed ideawas Sycotic miasm, and therefore, the remedy from liliaceae and sycotic misasmwas Sabadilla, or Crocus, or Helonias or Lilium tigrinum.

These four remedies are mentioned in my chart in sycotic miasm in liliaceaefamily. Now which one to give? This is quiet confusing. Here, we went to therepertory and under sabadilla we found the rubric of mind – ‘Delusion, erroneousideas about the state of his body’ and the feeling that some part is deformed,smaller, or some part is altered.

So this is what she had, fixed ideas, I am dark skinned,that something is wrong inmy body, my spleen is wrong & this I have to hide & therefore I chose for herSabadilla

She also had a craving for raw onions, very interesting. What can you tell me ofthe onion? It belongs to the Liliaceae family. So you see desires and aversions arealso the part of the pattern.

For eg Liking of salt in Natrum mur which is salt or the dislikes of bad smells insulphur which itself is bad smelling. It is part of the story.


So here, using the repertory in association with the idea of the kingdom, we gotto Sabadilla.

She did very well, both pathologically and generally. Her platelet count improved.She lost her excessive consciousness about her skin color. She went out in theworld, found herself a man to marry. She told him straight away that this is myproblem - my spleen has gone and I have ITP. There was no problem with him, sheis now happily settled, and doing a profession and all is well.

Sensation method as an addition and not a replacement

What I want to talk to you is about is that the Sensation Approach is not areplacement but an addition, a complement to the Classical Homoeopathy. It isvery much a part of classical homoeopathy, and it is a way in which we candeepen and widen our understanding of both patients and remedies.

By using a system of miasms, kingdoms and levels, we are able to find a map bywhich we can approach both patients and remedies, and study them inconjunction with repertory, materia medica and all the traditional sources ofhomoeopathy. It becomes a very useful tool in our practice and actually itchanges our perception of what disease, health and cure is. I am now going tocome to a very important part of this talk & that is, we are going to talk about aconflict

A conflict

Often there is a conflict between the so-called traditional method, namely the useof symptoms and rubrics, and on the other hand going into the experiencethrough the understanding of kingdoms, miasms, and source. Very often this isseen as two completely different streams, which do not meet anywhere, and thenthe person is left with a confusion, with a conflict, which path to follow. I want toaddress this issue right now in this talk.

In practice one needs the entire range of tools.

Everything is useful, from pathology, symptoms, emotional make-up (remedypicture) and the patient’s perception of reality (delusion) to his core experience,the kingdom, the subkingdom and also his energy pattern. Every aspect, everylevel of the patient is useful in practice. The Sensation Approach has only added


more tools and increased the range and the depth of ourvision, of our perception of the patient. It does not mean that the earlier methodsare invalid and, therefore, to be discarded. For example, when we invented theaeroplane we did not discard the motorcar or the bicycle. We now have anadditional tool, and not a substitute. We should simply know when to use what inorder for us to be most effective.

Ideally, it should happen that since the patient’s remedy is one, his state is one.Therefore, these different tools should lead us to the same conclusion. Thatmeans the pathology, the symptoms, the mental make-up, the perception (i.e.the delusion), the core experience and the energy pattern should all indicate thesame or nearly the same remedy.

However, this ideal does not translate into practice always because of thefollowing reasons:

1. Provings are incomplete. Some remedies have no proving; some remedieshave partial proving; some remedies have more complete proving. But forsure, no remedy has a complete proving. Therefore, if we go by the symptomsalone, we could miss the remedy, simply because that symptom was notbrought out in the proving.

2. The entire range of curable pathology is not known. We are also not aware ofall the pathology that can be treated by that remedy. In the case of pathology,we have seen that many times remedies can cure pathology for which they arenot known.

3. The mental and emotional make-up of the patient what we call inhomoeopathy as “the remedy type” is also a very partial picture, and usuallyrepresents one expression or one person’s clinical experience of that oneremedy. In books like Kent’s Lectures on Homoeopathic Materia Media,Margaret Tyler’s Drug Pictures and Catherine Coulter’s Portraits of Remedies,the commentaries are very one-sided and the picture is partial.

4. The understanding of the Delusion may be misleading. The delusion is theperson’s perception of reality and includes his dreams, fears, hobbies, stressfulsituations in the past and present. Sometimes the delusion is divorced fromthe sensation and when we go deeper into the experience of the delusion, we


find something totally unexpected. Thus the delusion of a given remedy and apatient are also not completely reliable.

5. The core experience of a person, namely the Sensation. This is our new tool toperceive the state of a patient. Here too, there are six major limitations:

i. In our case taking, we sometimes can take one sensation out of the contextand ignore other data input and get over enthusiastic and have a very one-sided view of the case, thus coming to very wrong conclusion.

ii. We can jump quickly to a known sensation and thus we classify the patientjust as we did before with symptoms.

iii. We don’t have enough knowledge of kingdoms and subkingdoms andsource; it is very limited.

iv. We tend to ignore hard facts like peculiar symptoms, modalities, etc.

v. We tend to chase exotic remedies and sometimes we shepherd the patientinto some remedy.

vi. Many times the patient’s core experience doesn’t fit into what we know.Then we get confused; then we may either try to fit it into what we alreadyknow or we try to think of something completely new without a properfoundation. And of all the sins we can do, the worst one is to theorize.Theorizing with anything like with essences, rubrics, Materia medica,repertory. Then, we theorize and try to fit patients into remedies. The sameapplies with the Sensation method. This should be meticulously avoided.For example, if the patient mentions the word freedom, we ask him todescribe and he say that “for me, freedom is feeling like a bird,”immediately our mind jumps to the idea of a bird remedy without actuallyperceiving what is the experience of the patient. Once the mind isprejudiced, everything that the patient says appears to confirm the idea,e.g., the patient might say that he desires music, then without looking intothe experience of music, we will say that certain birds have a rhythmicdancing of flapping their wings and therefore, we can fully understand thesymptom of desires music, or if the patient says that I am spiritualtendency, then we will say that spirituality has a sensation of rising above


and hence, is a bird remedy. These are just hypothetical examples but Ihave seen that once some idea comes to our minds, then we try to use anymeans, any source, any reference, to fit patients expressions to thatremedy. This is one of the weaknesses and is especially true forpractitioners who use only concepts and themes rather using both conceptsand facts.

6. Apart from the above, it is also true for “the energy patterns”- hand gestures,body movements, the pace of the person and his speech, are all often subjectto interpretation. For example, if he makes a swooping motion with his handor he makes a clenched fist, we say Ohh this is a bird !! This is an Eagle!! Don’tu see it!!! Plus we make interpretations rather than asking him to go into theexperience of that particular gesture.

7. Miasms also lend themselves to confusion. We may take any one word of thepatient that indicates a particular miasm, and jump to that miasm withoutverifying to see, if, by that word, the patient actually conveys the pace anddepth of his or her desperation. For example, if the patient says “control”somewhere during the case, then we simply jump to the conclusion that it isthe Cancer miasm, without seeing what that word means for that patient. Forthat patient, “control” simply could mean avoidance, which could be theSycotic miasm, you never know …you have to find out.

Every approach has limitations

Thus, we see that every approach has its limitation. And the best results will beobtained when we combine more than one way of seeing the patient. We have tobe flexible in our approach. We don’t have to slot ourselves in a particularmethod or dogma.

What is important is that we go by what is clear in a given case. If in a given caseyou get clear rubrics or very clear symptoms from the Materia medica or veryclear or characteristic keynotes, then please do go by this. Of course, you shouldsee that the kingdom and subkingdom match at the sensation level. For example,if the patient has very clear and marked symptom like perspiration in the headduring sleep with a marked craving for eggs and a marked fear of dogs, then do


strongly consider Calcarea carb. On the other hand, if the patient is giving veryclear indication of the kingdom and source, then do go by this. Of course, do tryto confirm the remedy at all other levels.

For example, today I had a case where the patient’s marked sensitivity was to theexploitation of people by the politician. He was very sensitive to their completelynarrow-minded and selfish motives, as opposed to their need to being selflessand to thinking of the welfare of others. This was the most prominent thing in thecase. His local symptoms, his characteristics were not available but this sensitivitywas strong and marked. This theme ruled his life, was the cause if his stress andwas the most prominent feature available. This is clearly the theme of the remedyLac humanum, and I confirmed that the patient had all the attributes of theringworm miasm to which Lac humanum belongs. Then I could make a fairlyconfident prescription. Thus, it is important to go by what is most clear in a givencase and then seek to confirm it in other areas. If you come to a remedy throughone approach, it would be very useful to see whether another approach wouldalso lead you to a similar conclusion.

At this point, it is important to remember that in reality the source is reflected inthe provings, in the mental make-up and in the symptoms. Also, it is important toremember that our knowledge of kingdoms, miasms, subkingdoms etc. are but asystematization of the information, which is found in the provings and themateria medica. Therefore, they form the foundation of our system approach. Inthis context therefore, for example, if you find that the patient through hisgestures and his sensation, has given us the indication of a bird or ofAnacardiaceae or of a remedy like Scandium, then it would be important to seethat some of the symptoms of the patient are of a known remedy of thatparticular subkingdom. For example, if we think of Scandium the patient musthave the qualities of Row 4 and at least some of the known symptoms of Calcareacarbonica. So, we need to confirm our conclusion by the data of the knownremedies located around the one we are considering or the common groupsymptoms and rubrics of the subkingdom to which the remedy belongs.

Conversely, if the patient gives us characteristic symptoms, peculiar symptoms,keynotes and a known mental picture which leads us to a particular remedy, thenit would be important to confirm that the patient also matches the characteristics


of the subkingdom to which that remedy belongs. I often do this in my practice.For example, if the patient gives us clear characteristics of Pulsatilla, I will then goto the experience of the patient in a stressful situation and ascertain that his coreexperience is of the Ranunculaceae family and in the Sycotic miasm. This holdstrue for lesser known remedies as well, which are indicated by a few peculiarsymptoms or rubrics. Then it becomes all the more important to confirm that thepatient does indeed have the qualities of that particular subkingdom or miasm.

The remedy is close-by

Sometimes it happens that you found a rubric or a remedy through symptoms butthe remedy is not the exact one; the exact one is close-by in terms of sub-kingdom. For example, the Tantalum case mentioned earlier. The patient gives usthe exact rubric of Bar-c., namely, ‘Delusion, legs are cut off’. But his remedy isclose to Bar-c., namely Tantalum. Similarly, rubrics may give us Tarentula as theremedy but what the patient needs is a remedy from the spider family and notexactly Tarentula. Here, the knowledge of rubrics complements the knowledge ofsystems.

Which approach to follow?

Now the question arises as to which approach one should follow in practice; thetraditional repertory and rubric approach or the concept kingdom, theme, miasmapproach? I believe the answer is very simple – we have to follow that which suitsthe given case best. If the patient is more comfortable talking in terms of hissymptoms and rubrics, then this is where we should go first. Later, we couldattempt to go into the experience, which in some cases is not always possible. Onthe other hand, if the patient is amenable to going into his experience right awaythrough the gestures or through the chief complaint or stressful situations, this iswhere we should go. And having reached the depth, we should now make a checkon all his symptoms and peculiarities.

Many times you could start with one approach and it leads you to the other side;two approaches criss-cross. In fact, these two approaches are like two sides of us,namely the right brain and the left brain. The right brain thinks in concepts and


the left brain in facts. We perceive both these faculties together. If we just useone part, then our perception is incomplete and often erroneous.

In a rare case the patient falls into one extreme of this range and refuses to shift.For example, he may only mention the pathology and some symptoms, anddespite our best effort he may not go any deeper. And sometimes he may fall intothat other side of the range where he expresses very clearly the source but isunable to ground the rare facts. In these rare cases, we may need to prescribe onwhat is available without confirmation from the other side. But we must knowthat these cases are usually exceptions and are therefore risky. Since we knowthat both sides are found in all cases, all attempts should be made to get thatpicture.

Get the basic idea

What is important in any approach is to get to the very basic idea, whether it be arubric or a sensation. Nothing should be taken superficially. It is important thatwhen we take a rubric or a symptom, it is important to identify the exactsymptom and its peculiarity, and to go to the materia medica and verify the exactsymptom from it. Similarly, when we go into the sensation, we must not talksuperficially. We must go deeper till we get to the basic core of the person.

Very often we stop at the level of expression, both in terms of rubrics and interms of sensations. What we need to ask is, the question, what is it that is truefor this person at a very basic and constant level. The question then is not onlywhat he feels, what he perceives, or what he experiences; but who is this person,basically, that feels, perceives, or experiences those things in those givensituations. What we are looking for at the core is WHO (what) he is.

50] CASE: [D-doctor, Mo- patient’s mother]

Here, I would like to discuss the case that was put up in the summary of talk 3.

A 12-year-old boy was brought to my clinic on 26/12/1994. (This case is with youall in the summary notes of talk 3.) This case is illustrates all that we have beendiscussing so far.


He complained of pain in the joints with swelling of ankle joints, interphalangealjoints, fingers and calf muscles. He experienced inability to walk with pain, whichwas worse in morning.

The swelling of all the joints suggests an autoimmune arthritis.

History as narrated by the mother:

“He had severe tonsillitis one year ago with fever and he was bedridden. He gotan injury of the elbow and was given Ampicillin (an antibiotic) for a day. After thathe got a severe stomach pain and he was suddenly bedridden and he wouldscream if anybody touched on any of his joints. He was screaming with pain andwas suspected to have rheumatic fever.

He was advised hospitalization, since his state was bad and the ASO (AntiStryptolysin O) titre was 400. He was put on intravenous penicillin which is thetreatment for rheumatic fever. He refused to be hospitalized due to fear ofhospitals.

He developed a huge swelling on the right side of his jaw, which grew very fast. Itwas first thought to be a pyaemic abscess but they found that it was just aswelling. He was administered oral erythromycin and aspirin. He could not movein bed anymore. The pain was horrible. So he was hospitalized.

Penicillin intramuscular injections were given with no relief. A second opinion wastaken and the injections were discontinued. An incision was planned but therewas no pus. The fever was very high, 103ºC-104ºC, two peaks of high temperaturein a day. There were nodular eruptions and ulcerations in different parts of thebody. They thought it was a post streptococcal systemic reaction. He was onceagain treated with high doses of penicillin and he deteriorated.

He developed all over the body fiery red, angry-looking patches which werediagnosed as a penicillin reaction. Then, he was given oral erythromycin andheavy doses of antihistaminic drugs. The swelling increased a lot and they werespotty and soft. It was now diagnosed as auto immune disorder and it wasdecided to wait before starting him on steroids.

The high fever was constant. The pain came in attacks and was better by iceapplications. The attacks would last for an hour and he would shriek with the


pain. His hemoglobin dropped to 5 mg and they transfused blood into him andgave him 30 mg of steroids.

After the steroids, he started eating too much. He was fond of cold milk. Hebecame very mischievous and too conscious of his body. He keeps jumping andclimbs trees sometimes.

Now again he had a relapse, and he can’t get up or move. Now he was put on 60mg of steroids and there was no response and now we have come to you.”

This is what was narrated by the mother.

D: Tell a bit more about him.

Mo: If we follow his orders he behaves. Otherwise he is a very bad child. Hedoesn’t respect elders especially his old grandparents. We must obey him or elsehe may go to any extreme. He can cry for hours. If we lock him up somewhere hewill just destroy everything. He becomes angry in a minute and starts breakingthings. He then behaves as if he does not care. If we put off the TV, he will put iton again and demand to know the missed story or else will create a ruckus . ahuge tantrum. There is no discipline.

When he wants something he behaves very good. But when the job is done, he isback to square one. He stood first in school despite the illness and 3 months ofabsence. He says, “You keep quiet, see I got good rank. So I can do what I want.”He misbehaves, has anticipatory anxiety and is afraid of his teacher. He will createhavoc before the exams since he is anxious that the teacher will beat him. He hastemper tantrums. He has too much anger and is abusive. Once, he was angry andhe jumped into the gutter. He doesn’t care about hurting himself, he behaves likeTarzan. He keeps jumping on the furniture.

He abuses the nurses and doctors. He is very jealous. He treats everyone rudelyand roughly, especially the servants. He causes absolute havoc.

He will purposely do what other people dislike.

D: Tell about your pregnancy history.

Mo: There were lots of conflicts and I was depressed. My husband and I werenorth and south.


D: What were your feelings with the husband and the in-laws?

Mo: I would hit myself and cry out a lot. I felt a lot of hatred. I felt like I was in aprison. I was previously very talkative and now I have reduced my talking by half.Why, why, why…I keep hammering. I take decisions very fast. I don’t think long.I used to do everything in my house, I would manage it all. I always dictate toothers, even my teachers. I feel that the housework should be done by both manand woman and not only by woman. I have dreams of flying, dreams of big dogcoming to bite my hand. I get anxious dreams of exams.

The boy had dreams of some ghost coming to murder him and he would also getdreams of flying.

Analysis of the case :

We can solve this case by several different approaches.

1] One approach is the simple repertory approach.

These are the rubrics one could take:

- Anger, irascibility, general, violent.

- Mind, break things, desire to.

- Dictatorial, domineering, dogmatic.

- Mind, Jealousy, general.

- Shrieking, screaming, shouting, pain, with the.

- Mind, Dreams, flying.

When you take the above rubrics you find the remedy that works out is Apismellifica.

So we can get to this remedy purely from the rubrics of the mind.

But we can also get this remedy without any mind symptoms.


2] We can take the Materia medica approach as by referring to Phatak’s MateriaMedica.

Now, the generalities of Apis mel are: Burning, stinging, smarting, prickling,lancinating pains, with excessive swelling. The various parts are swollen andpuffed up, become edematous, and of shiny red-rosy color.

If you have Phatak’s Materia Medica handy please have a look in generalitiessection of apis mellifica..you will never forget if you look at it.

Do you remember fiery red sudden swellings in the case?

Phatak writes:

Symptoms develop rapidly. The pains are sudden and extort cries. Shrieking withpain.

So, you see that it is exactly the description of the complaints. Sudden complaints,sudden rapid development of symptoms, shrieking with pains. Swelling thatdevelops very fast, fiery redness and angry looking eruptions. The modality isbetter by cold bathing, cool air.

“Rosy, red, sensitive, sore, rough eruptions or stinging spots on skin.”

What is the main causative factor in Apis mel? What is the main pathology?

We know that apis mel has “Large urticaria, skin dry” Edematous swellings”

Large urticarial eruptions are allergic reactions. The patient received heavy dosesof antihistaminic drugs for this. What is Apis mel? It is a histamine stimulant andthat is what he had.

So, you can come to Apis from the Generalities as well.

So we have seen that you can come to it purely from the mind rubrics or purelyfrom the generalities side.


3] Let’s see the other side; what do we see in regard to the kingdom.

You have strong themes of jealousy and of one versus the other. We see both,i.e., violence done by him and violence done to him like a ghost coming to hit/killhim. There was a strong theme of fear of teacher that she would harm him. In thedream a ghost comes and there is a sense of danger. So you have strong animalthemes.

Then you go to the subkingdom..the is insect..what are the themes of insects? .

Themes of an Insect are rapidity, rashness, recklessness, shamelessness andviolence. These are seen in his state. And finally, we can also understand thedreams of flying because Apis is an insect that flies. So, it is easy to understandthe flying dream.

So now you have the reportorial rubrics of the mind indicating the remedy. Bee isalso dictatorial in nature, the queen bee is the dictator here.

Then you have the whole development of the pathology, you can see the rapidityand the pace and the fiery redness with the exact generalities and modalities ofApis.

You see the animal theme of Apis and the insect themes. The special quality ofthe bee Apis mel is the need to be the boss. The flying indicating the bee andinsect.

The whole story of the honey bee is about who the queen is. There is one boss,one queen, and the rest are workers and slaves.

That is the story which we can see in both the mother and the child. What isimportant is that we see all the mind symptoms, the jealousy, the shrieking, theviolence as well as the physical histaminic effects, the sudden swelling, burning,shrieking, and the dreams and the delusions and the entire situation, all in theexpressions of the basic survival quality of this source. That is what happens whena bee stings. You get stinging burning, you get sudden rapid development of fieryred swelling. Therefore, the pathology describes the source, the mind statedescribe the source.


So all the approaches ideally ultimately come to the same point from differentangles.

Once we understand this - that they are coming to the same point - then we areable to master both the sides, the side of the rubrics and the side of thekingdoms. If we master both sides, then we are able to manage when one side isa little weaker of deficient.

So when you find very nice rubrics, very nice peculiarities and you can go there,you come to a remedy, which you may not be able to come to by the SensationApproach.

And on the other hand, you may have a remedy such as, for example, Rhodium orTechnetium, which you can never come to through the Reportorial approach.I remember a beautiful case of renal failure which did so beautifully onTechnetium; I could never have got to this remedy through the rubrics.

So, if you understand the concept that both of them are expressing the samething and coming to the same point, then you can come from this road or thatroad and if one of them is blocked, you could take the other road.

That is the whole idea of developing this system, of having one more tool, onemore path, one more approach to the very center.

And what is interesting is that it kind of centers you into what is really “disease”.What is the state that is inside the patient, what is it that needs healing?

And then you understand that in this person it is the Apis state. In anotherperson, it is the Hyosycamus state. In a third person, it is the Arsenicum state andthat these states are the direct representatives of the source that is within. It is asif the source is speaking through each state, the language of the mineral inArsenic, the plant in Hyosycamus, and an animal in Apis.

The basic question of what is to be healed in disease and what is it that is curativein the medicine, that is the most fundamental lesson that directs our search. If weknow that, if we can see that, that really qualifies us to practice and then we canfind with whatever tool in whatever way what the center is. It doesn’t matter, weare free then because we know where we have to get to, where we have to reach.


The follow up of the case.

A dose of Apis mel 1M was given on 26/12/1994.

Follow up: 25/1/1995 - the pain is 50% better and all medicine of ModernMedicine has been stopped including steroids. The local symptoms and pathologyare much better. But the boy is more abusive, his mind state has flared up a littlebit, so I raised the potency from 1M to 10M and then he started getting better &better, his aggressiveness & his anger went down, his entire illness, autoimmuneproblem went away.

I followed him up for 9 years after that, and I found his state to be completelychanged. He came for the another problem after 9 years, there was none of theApis state left & I had to give him another Remedy based on the state at thattime, just for your curiocity the Remedy I gave him was Medorrhinum, at thispoint I want to quote wise words from colleague David Little, he said

“Why are some using only old methods and some only using new methods, whena combination of the two is the best way forward? Why is it that human beingslike to take a whole truth and break it into two halves and turn one side againstthe other?

Base your homoeopathic house on the bedrock of the classical tradition ratherthan the shifting sands of fashion, so that when the winds and rains of clinicalrealities blow, your practice will not fall down! If one harmonizes the classical andcontemporary methods one has a solid basis from which to reach for the skywithout losing one’s balance.”

I think at that point I want to stop talking about the integration of old and newbecause that’s what I wanted to say. And now, I want to take up some of thequestions that I have received from you. Many of them I will be posting theanswers on the forum but few that would do well with my live reactions I amgoing to take up at this point

One question is…


1) In the Staphysagria case, the case starts with “I went to visit my brother-in-law and he is more well-to-do than I am...” just this beginning part does itnot sound like an animal kingdom, me versus my brother-in-law. I know thewhole case has to be considered, but when someone compares themselvesto others, is that usually animal kingdom? In a plant patient’s sensitivities,the people around them might bother them as well. How would theirrepresentation be different from animal?

I think this is a very important and fundamental question and I would like toanswer it at this moment. The question starts with “I went to visit mybrother-in-law and he is more well-to-do than I am...” This is a comparison, is notan comparison a quality of an animal kingdom? The plant patient is sensitive,therefore other people bother him. So if he says, I am bothered by the otherperson, Is this not one versus the other? & therefore the Animal Kingdom?. Howdo you really differentiate the two?

This is a very, very interesting & important question.

The answer always is one to all these questions and the answer is: it is not what isseen to happen, it is not what happens ( the brother-in-law may well be more wellto do than the patient and the patient also perceives it as such), but the questionalways is how does he experience this situation? What is his experience of thissituation? That is what will point to the kingdom. The sensation, the experience.Do you follow me? I will give you a very very simple example, (I have probablygiven this before but it is worth repeating) I had a patient and he was a case ofdepression for many years. He had taken Homoeopathy for 10 years.

It was one of the saddest cases I had seen in my life. A 30-35-yr-old man. Hewould not go out. He had no friends, no social life, couldn’t even think of having awoman friend. It just so complete isolation. His voice was low and face was drawn& when I asked him to describe the experience, he said that his childhood wasterrible. I asked him to tell about his childhood. he said that my father was such atyrant, he would chase me around the house and he would really beat me up &I tell you he said my happiest day was when my father died of accident. In fact,I was thinking of killing him myself. Now listen, this is so clearly a case of


comparison, so clearly the case of one versus the other, if he harms me I will killhim. I am the victim he is the aggressor. It was so clear that it was an animalkingdom. But wait a minute, it was not. I asked him to tell me what was the worstsituation for you when your father is taking that stick to beat you, what was yourexperience? How did you experience it? He said, I was in terror. It was so muchterror. My heart was palpitating. My body was sweating and I was just runningfrom here to there to escape him. I went and hid myself in a room and he cameand smashed open the door. What is interesting is that this fear, this panic, thisterror, that the patient experienced, this feeling of fright and flight, this feeling ofbeing pursued, this palpitation and trembling, this wanting to run helter-skelterand hide, the need to escape—this was his experience.

At that moment, the experience was not him versus his father, the experiencewas it is coming to get me, I have to run. So, even though the feeling was that “it”was doing at to me, the experience was “something is happening to me to whichI have to react”. At that point, there was no comparison of strength, he isstronger, I am weaker. This was not there at all. It was he is doing to me and I amreacting. This patient improved very well with a remedy from the Solanaceacefamily. This is the family with Stram, Bell and Hyos, with their terror, the fear, toescape, to hide. What the patient received was not belladonna or stramonium butsince he was in this completely isolated situation, he received a remedy from theleprous miasm in the Solanaceae family— the Remedy was Mandragora. This wasthe most satisfying results in a case I have seen in my life. Because After theremedy, he not only improved in his depression of so many years and he couldsocialize, he would go out and talk to people. He also had dreams where hereconciled with his father. And he understood or tried to understand where theactions of his father came from and forgive him and let go.

So just by saying that he did it to me doesn’t always mean animal. For example,the feeling to be insulted is in Ranunculaece family. Obviously, the insult has tohappen from one to the other, but that does not make it animal. But theexperience of that situation was it a real comparison? He did it to me because heis stronger to me, he’s strong and I am weak, he gives I take, I give, he shouldtake. Was this the feeling? No, in Ranunculaeceae, this is not the feeling. Thefeeling is of insult, I am insulted. It happens to me and I react to that. The


sensation in Ranunculaceae is that my skin is raw and exposed and whensomeone touches that raw spot, I react.

Well, somebody has to touch it for sure but the fact that somebody else is theredoes not make it animal. The experience makes it animal or plant. If theexperience is one that it happens to me and I react then it is plant. If theexperience is that he is stronger, bigger than me and I am lower,weaker than himand one day I will get stronger and bigger than him. Then he will lower andweaker than me. Either he survives or I survives, then this becomes an animaltheme. So, this is a very beautiful question & I am glad that I got this opportunityto answer it now. I hope the answer is somewhat clear, but If not, it will getclearer with more and more case examples as we go along.

I will take up one more question from which I received

2) This question concerns the mineral kingdom. The question is, “As youexplained that the Rows represent the stages of development, if a personhas separation issues and is given a Row-2 remedy, then is it possible thatthey move on from this stage? They could have been stuck here and theremedy helps them separate. Could their remedy then change? Especially if itis an adolescent, as they move through teenage years and then becomeyoung adults.

This is a very interesting question also & the question is, if I understand it right,the question is if a person let’s say a person is in Row-2 his remedy maybe Boron,Borax or Carbon or something and you give him this remedy and will he developfurther and become Natrum or Calcarea or Aurum or something like that withyears.

The answer is NO. He will not move from one remedy to another Remedy becauseany remedy is itself a state and it is sickness to be stuck in any stage ofdevelopment. This itself is unhealthy. Therefore, to move from a stuckness ofRow-2 to into a remedy of Row-3 or 4 is not a healthy sign at all. What is healthyand should happen and what does happen is when you give a person, let’s sayCarbon or Boron, then their Carbon or Boron state dilutes, becomes lesser andlesser and lesser, to a point that it does not interfere with their life anymore.


Then they are free to develop emotionally and spiritually according to theirchronological age.

So, when they are free from the state of Boron or Carbon or Nitrogen or Oxygenthen their life proceeds as normal. Then they are free to have relationships, theyare free to have creativity, they are free to perceive their security issues, thenthey are free to perceive their responsibilities. Not that they have to move fromone element to the state of another element. I mean just as a joke, if you treat aperson as a case of Lac can does he evolve into a case of Lac leoninum after fewmonths. It is like asking this question. The answer is that he will become free ofhis Lac can state and he can be free to be in the moment and not become stuck inanother state even if it is more evolved than his state. Because to be stuckanywhere itself is not healthy.

There is an another question

3) You explained why Alumina falls in the Syphilitic miasm, which is anexception to the general rule that further you go down in the periodic tableand right you go elements become more Syphilitic.

It is true that Alumina is an exception to the rule and though it is higher up in theperiodic table and more to the left it is still a Syphilitic remedy. This is oneexception.

And then there is a question..

4) How do you use hand gestures to locate rubrics?

Well, hand gestures are the energy pattern. Often, they do not help you locaterubrics. You cannot find rubrics for specific HG. But when you ask the patient tofocus on the gesture, and allow whatever experience to come up to happen there& to see it, often it gives you the indications of the sensation of the kingdom.What he needs. Sometimes he can even give you peculiar symptoms that could beconverted into rubrics. Hence, Hand Gestures (HG) by themselves are a key, adoorway into the inner experience of the patient. In that experience youcould find the rubrics, the kingdom, the subkingdom qualities. The rest of thequestions, there are not so many but i will answer the question in the forum, butnot right now.


( here Dr. Rajan Sankaran invited participants to ask questions and give feedbackon live chat to him which he would answer)

Ok.. I will rewind the chat and see some questions and what I see important formost of you I will answer in the next ten minutes. I will answer some. i suggestyou send us all these questions through email. I will answer some commonquestions here.

One of them is …

5) Where do you find the time to do this intensive method?

I must tell you that once you practice this method, understand where you aregoing, all cases do not take much time. Sometimes, I go to the opd in the hospitalonce a week in the morning in a hospital and there I see more than 50-60 patientsincluding 8-10 new cases within two hours. So if you really practice and perfectthis, and you see that it is an approach and not just a method, then you will applyit in a quick manner most times. Some cases need time but lot of cases do notneed so much time.so don’t worry ok!!

6) Can we go through Sensation method without HG?

Yes, you can do that. There is nothing mandatory here except that you know whatyou are looking for, the inner core experience of the patient, wherever it comesfrom, wherever it can be seen, or where ever it is found focused upon. In one ofmy seminar, somebody asked me, what do you do with patient who doesn’t havehands. It’s really a funny question! You find your way around as long as you knowwhere you are going. That is the most important thing. To perceive that we aregoing to the central core experience of the person, whether it is the expressed inrubrics, or kingdoms, or subkingdoms, or gestures or nonhuman specific words, orenergy or anything.

7) In the Apis case, nine years later you prescribed Medorrhinum. Why?

Because at that time, complete state of Apis had gone without a trace and whatwas there was other completely different problem he had come for. WhenI studied his case that time, it gave a complete picture of Medorrhinum from headto foot. Therefore, I changed the prescription. This happens in some cases that


some years later they come with a totally different picture and you need adifferent remedy.

8) Was any repetition done in the Apis case?

Yes, in the beginning he needed quite a bit of repetition, maybe once in a monthof Apis 10 M. Then he didn’t need repetition any more. For many years we didn’tgive him any remedy.

9) How do we know when the patient needs a nosode?

You know when the patient needs nosode when he is at the center point of themiasm. The pace and the depth are what is expressed in every area of his life, beit sensitivity, structure or survival. In every area commonly what is expressed isthe pace and depth that indicates the miasm. And at that time I will give nosode.I will try and explain this in detail later on.

10) Explain the changing of the remedy during life? How often does thathappen?

It doesn’t happen that often. Now, I have practice of 30 years and I have seensome patients over 10-15-20 years, many of them need the same remedy overmany years.

It is very important what I have described to you here, do not marginalize or putyourself into a slot. See that the rubrics, Repertory, Materia medica everything isavailable and useful for you, and they are all coming to the same point andspeaking the same language. This is very important. In my practice, I use all thesetools all the time. And in the next talk we are going to talk more about repertory.Infact the next three talks are about the repertory and materia medica, before westart with the kingdoms and the miasms because, I think that we must have agood foundation and see how all these knowledge come together, that is the realsecret of success.

11) I thought the Apis case is a spider case, till you explained it.

You see that we are thinking in concepts. Therefore, when the patient saidmischievous, you thought of spider. But if you ground yourself in facts also yousee so clearly that it is a case of Apis and cannot be anything else. MateriaMedica, the swelling, stinging, burning, redness indicates Apis. The dictatorial, the


breaking thing indicates Apis. All this when you see from both sides you can’tmake a mistake. That is why just to think of concepts is sometimes misleading.That is the whole reason for giving this talk and giving this case.

So now I would like to conclude this session. The last 4 talks that we have donewhere we have established …some of you might have found it to be very basic.No problem, it was meant to be basic. Unless we establish a base, how can webuild anything further!!the base as we said is the most important thing is ourconcept of what is to be cured in disease and what is curative in medicine., whatclearly is disease and then to understand this…to see that the disease is a state ofbeing and the source within speaking to us from anywhere in the universe., torecognize the language of the source either through symptoms and proving andrubrics or through kingdom, subkingdom qualities and then to see the integrationof this two and to find the remedy for the person. This is our endeavor and this iswhat we are going to talk further and further in the coming talks.

So I wish you good morning good evening, good night, good bye and till next week(Note: Next week, here means the next lecture of essential homoeopathy.)

Lecţia 4 : Sesiune de discuţii pe baza lecţiilor 1 – 3 - Romania... · Este un fenomen pe care...

Documents

Transcript of Lecţia 4 : Sesiune de discuţii pe baza lecţiilor 1 – 3 - Romania... · Este un fenomen pe care...