lapusneanu

9
Alexandru Lăpușneanul a fost un domn al Moldovei care a domnit între septembrie 1552 - 18 noiembrie 1561 și octombrie 1564 - 9 martie 1568. Figura sa a fost popularizată de scriitorul Costache Negruzzi, care l-a imortalizat în nuvela Alexandru Lăpușneanu, atribuindu-i celebrele fraze „De mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu...” și „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...”.] Prima domnie A fost ridicat la domnie prin puterea poloneză, detronîndu-l pe domnitorul Ioan Joldea (1552). Acesta din urmă va părăsi Moldova, ajungînd în Transilvania, unde își va întemeia familie. Descendenții lui Ioan Joldea trăiesc și astăzi în județele Bistrița Năsăud (orașul Năsăud și satul Mititei), Oradea, Mureș, Sibiu și Cluj. Prin urmare, Alexandru Lăpușneanu a plasat țara sub suzeranitatea Poloniei, depunând jurământ de fidelitate regelui polonez și obligându-se să-i dea, în timp de război, 700 de călăreți. Această politică dusă de Lăpușneanu față de polonezi a atras asupra lui ura lui Ferdinand, împăratul Germaniei, din cauză că regele Poloniei era fratele Izabelei, regina Ungariei, care era în relații dușmănoase cu Ferdinand. Din acest motiv, Ferdinand a încercat prin toate metodele să-l răstoarne de pe tron. Și turcilor le devine suspectă domnia lui Lăpușneanul, aflat sub protecția Poloniei, și în 1555 îl cheamă la Constantinopol. El însă nu se duce, ci trimite niște pungi cu bani, punându-se astfel bine și cu Poarta; își întărește astfel domnia, fiind protejat și de polonezi și de turci. Tot atunci, Lăpușneanul îi ajută pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe regina Izabela (1556), care era refugiată în Polonia. În momentul în care era cel mai sigur pe domnie, este detronat de un venetic crescut la curtea sa, Iacob Eraclide, poreclit și Despotul. Acesta, prin înșelăciuni și intrigi, își adună o oaste de mercenari și-l învinge pe Lăpușneanul la Verbia, la 18 noiembrie 1561. A doua domnie După ce Despot Vodă este ucis în 1563 de Ștefan Tomșa, care domnește pentru scurt timp, Lăpușneanu reușește să redobândească tronul Moldovei. Acest lucru îl costă mai mult de 200.000 de galbeni dați turcilor și un crâncen război civil, pe care a trebuit să-l poarte contra lui Ștefan Tomșa, candidatul boierilor. Armatele turcești și tătărești, care îl aduceau pe Lăpușneanu la domnie, au invadat țara, prădând și jefuind. Tomșa, neputând să se mențină pe tron, fuge la polonezi, dar este decapitat de aceștia la Liov. A doua domnie a lui Lăpușneanu începută in sânge, avea să înoate în sânge până la sfârșitul ei. El promite la început tuturor boierilor dușmani lui iertare, însă imediat ce și-a consolidat domnia, a facut un prânz mare

description

alexandru

Transcript of lapusneanu

Alexandru Lpuneanula fost un domn alMoldoveicare a domnit ntreseptembrie1552-18 noiembrie1561ioctombrie1564-9 martie1568. Figura sa a fost popularizat de scriitorulCostache Negruzzi, care l-a imortalizat n nuvelaAlexandru Lpuneanu, atribuindu-i celebrele fraze De m voiu scula, pre muli am s popesc i eu... i Dac voi nu m vrei, eu v vreau....]Prima domnie A fost ridicat la domnie prinputerea polonez, detronndu-l pe domnitorul Ioan Joldea (1552). Acesta din urm va prsi Moldova, ajungnd nTransilvania, unde i va ntemeia familie. Descendenii luiIoan Joldeatriesc i astzi n judeeleBistria Nsud(oraul Nsud i satul Mititei), Oradea,Mure,SibiuiCluj. Prin urmare, Alexandru Lpuneanu a plasat ara sub suzeranitatea Poloniei, depunnd jurmnt de fidelitate regelui polonez i obligndu-se s-i dea, n timp de rzboi, 700 de clrei. Aceast politic dus de Lpuneanu fa de polonezi a atras asupra lui ura lui Ferdinand, mpratulGermaniei, din cauz c regele Poloniei era fratele Izabelei, reginaUngariei, care era n relaii dumnoase cu Ferdinand. Din acest motiv, Ferdinand a ncercat prin toate metodele s-l rstoarne de pe tron. i turcilor le devine suspect domnia lui Lpuneanul, aflat sub protecia Poloniei, i n1555l cheam laConstantinopol. El ns nu se duce, ci trimite nite pungi cu bani, punndu-se astfel bine i cu Poarta; i ntrete astfel domnia, fiind protejat i de polonezi i de turci. Tot atunci, Lpuneanul i ajut pe turci s o readuc pe tronul din Cluj pe regina Izabela (1556), care era refugiat nPolonia. n momentul n care era cel mai sigur pe domnie, este detronat de un venetic crescut la curtea sa,Iacob Eraclide, poreclit i Despotul. Acesta, prin nelciuni i intrigi, i adun o oaste de mercenari i-l nvinge pe Lpuneanul la Verbia, la18 noiembrie 1561.A doua domnieDup ceDespot Vodeste ucis n1563detefan Toma, care domnete pentru scurt timp, Lpuneanu reuete s redobndeasc tronul Moldovei. Acest lucru l cost mai mult de 200.000 de galbeni dai turcilor i un crncen rzboi civil, pe care a trebuit s-l poarte contra lui tefan Toma, candidatul boierilor. Armatele turceti i ttreti, care l aduceau pe Lpuneanu la domnie, au invadat ara, prdnd i jefuind. Toma, neputnd s se menin pe tron, fuge la polonezi, dar este decapitat de acetia laLiov. A doua domnie a lui Lpuneanu nceput in snge, avea s noate n snge pn la sfritul ei. El promite la nceput tuturor boierilor dumani lui iertare, ns imediat ce i-a consolidat domnia, a facut un prnz mare la care a invitat pe cei mai de seam boieri i, n timp ce acetia petreceau, mercenari strini au nvlit asupra lor i i-au mcelrit. Lpuneanu, fiind aezat pe tron de turci, a trebuit s in cont de dorinele lor. Ei i-au cerut s drme toate cetile, pentru ca ara s fie incapabil s se apere. Astfel, a umplut toate cetile cu lemne i le-a dat foc. Excepie a fcut-oHotinul, unde s-a aezat o garnizoan turceasc, care a nceput s jefuiasc cu cruzime ara. Incendierea, ns, nu a produs pagube mari cetilor, ci a fost doar un iretlic pentru a se evita drmarea lor.

Boal i moartenainte de5 martie1568, Lpuneanu este afectat de o boal care l sleiete de puteri. Simptomele erau frisoane i temperatur ridicat. Izvoarele vorbesc i de o mai veche boal, glaucom sau trahom, o boal ereditar de care suferiser att tatl su ct i fiul su,Bogdan Lpuneanu. Azarie precizeaz doar c n al patrulea an din domnia lui a doua, Alexandru a czut n boal rea i de moarte. La5 martiecere bistrienilor transilvneni s i trimit pe brbierul Andrei, vechiul su chirurg care va ajunge n Moldova prea trziu. De altfel bolnavul nsui considera c doar Dumnezeu l mai putea ajuta. Pentru a nu lsa treburile rii n neornduial, trimite o solie la Poart, cernd sultanului s numeasc n scaunul Moldovei pe Bogdan, ntiul nscut, n timpul vieii sale, fiind el fr putere. La9 martieadunSfatul riii i cere s aleag domn pe fiul su, Bogdan, cruia i transmite sceptrul naintea tuturor. Dup ncheierea Sfatului, sau poate a doua zi, Alexandru se clugrete sub numele de Pahomie, a crui iniial provenea de la numele dinaintea domniei, Petru. Intrarea n monahism i curnda adormire ntru Domnul au iscat bnuiala unei mori silnice. Aa s-a ajuns s se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci cnd va fi aproape de moarte, s fie clugrit. Cznd n agonie, cei din jurul lui s-au grbit s-l clugreasc, dndu-i numele dePahomie. Revenindu-i n simiri i auzind c a fost clugrit, a zis ctre boieri: c de m voiu scula, pre muli am s popesc i eu (vorbe atribuite de tradiie, impuse deCostache Negruzzi). Se crede c boierii, auzindu-i cuvintele, s-au nspimntat i, ca s-l mpiedice s-i mplineasc promisiunea, l-au otrvit la11 martie1568. E ngropat la ctitoria sa,Mnstirea Slatina, mpreun cu soia sa, Ruxandra, fiica luiPetru Rare, i cu dou fete ale lui.Moldova n timpul lui LpuneanuLpuneanu a pstrat relaii comerciale bune cuTransilvaniaunde avea cetateaCiceu. DinVeneiaveneau pictori pentru zugrvirea mnstirilor sale:SlatinaiPngrai. Cu banii si a mpodobit bisericile de laMuntele Athosi cea ortodox-romneasc dinLiovul Poloniei. Clugrul cronicar Eftimie, preamrete domnia lui Lpuneanu. Aceste binefaceri veneau ca urmare a pocinei lui, dup multele pcate svrite. A doua domnie a lui Lpuneanu este povestit n nuvela omonim a luiCostache Negruzzi. Tot el a mutat reedina principal a rii laIai.

Alexandru Lpuneanu1552, septembrie ntre 4 i 12 1561, p. noiembrie 30;1563, februarie 20 1568, martie 9; + martie 11 n toamna anului 1552 Petru stolnicul, nsoit de aproximativ 3 000 de clrei, a ptruns n Moldova. La ipote, dup o confruntare de scurt durat, l captureaz pe nou proclamatul domn Joldea, care este nsemnat la nas i trimis la mnstire. Liderul gruprii boiereti din Polonia, Petru stolnicul, nainte de a ptrunde n ar, a fost proclamat domn la Trbowla de ctre boierii pribegi (aproximativ n ianuarie 1552), iar apoi la Bakota, pe Nistru, el depune, mpreun cu oamenii si, probabil la 5 septembrie 1552, jurmntul de credin fa de regele Poloniei n prezena a 23 de nobili i comandani polonezi. Era n istoria relaiilor moldo-polone un act unic n felul su. Aici Eu Petru Alexandru voievod al rilor Moldovei i Valahiei, ales i ntrit de Sacra Maiestate regal. Se obliga s sprijine cu toat puterea regatul mpotriva tuturor dumanilor cretintii, iar n cazul unor pericole mai mici s trimit doar 7 000 de oteni, s nu ncheie nici un fel de tratat cu un alt suveran, fr sfatul i consimmntul regelui, iar dup ocuparea tronului s presteze chiar omagiul personal, acceptnd s primeasc din partea maiestii sale i alte condiii, pe care eventual le va pune regele [1]. Urmrind stvilirea expansiunii turceti, boierii moldoveni au semnat jurmntul de la Bakota de supunere i vasalitate dup vechile omagii. Astfel, noul voievod revine la suzeranitatea polon, care va dinui n Moldova, alturi de cea otoman, pn la nceputul sec. XVII. Miruirea lui Petru la domnie s-a fcut probabil n preajma datei de 12 septembrie 1552, n somptuoasa curte domneasc din Hrlu, n biserica construit de tefan cel Mare, despre care tim c a fost capel voievodal. Abia dup aceasta au tras la Suceava i au zut n scaun [2], ncepndu-i astfel prima domnie (1552-1561). La Istanbul erau nemulumii de relaiile domnului cu Polonia, dar pn la urm sultanul a acordat la 24 octombrie 1552 audien solilor lui Alexandru Lpuneanu, confirmndu-l pe tron. Dei avea din botez nume domnesc, tradiional n Moldova, noul domn i-a luat cu prilejul ridicrii sale la domnie, la Trbowla, numele de Alexandru, i a intrat n istorie ca Alexandru Lpuneanu.Determinativul (porecla) Lpuneanu i s-a dat spre mijlocul secolului al XVII-lea, dup numele trgului Lpuna, care era locul lui de batin. n acest orel, un cltor polon l meniona pe la 1557 ca vame pe fratele domnului [3].Se presupune c Alexandru Lpuneanu s-a nscut din dragostea lui Bogdan al III-lea pentru o Anastasia din Lpuna.n politica intern, Alexandru Lpuneanu a cutat s stimuleze economia Moldovei i a luat unele msuri importante pentru a-i asigura progresul.La nceputul primei sale domnii, spre a ctiga bunvoina tuturor boierilor, el a justificat i a pus n drepturi i posesiuni muli din boierii care au fost acuzai de viclenie pe timpul lui Petru Rare [4]. Domnul i-a invitat n ar pe acei boieri care luaser drumul pribegiei. Dar boierii aspirau s-i consolideze puterea i faptul acesta a provocat un nou conflict cu tronul, care n aceast lupt avea drept sprijin nobilimea militar, reazem sigur al puterii domneti. n aceste condiii, conflictul dintre domn i boierime a izbucnit cu o deosebit acuitate n 1554, cnd muli boieri nemulumii, n frunte cu Negril hatmanul i fostul mitropolit Gheorghe de la Bistria, s-au refugiat n Polonia, apoi n Imperiul Otoman. Ei cutau s obin nlocuirea voievodului cu fiul mai mic al lui Petru Rare Constantin. Dar Lpuneanu reuete, cu daruri bogate trimise sultanului, s obin anihilarea complotitilor, care au fost reinui i nchii la Poart [5]. Muli boieri i-au pierdut posesiunile. Din contul ocinilor confiscate s-a extins i domeniul domnesc, care era un sprijin economic n opera de consolidare a puterii domneti. Cu ncepere din 1555 domnul, timp de trei ani, nu s-a mai consultat cu sfatul domnesc.n 1557-1558 se resimte un nou val de aciuni contra domnului. Ca rspuns, Alexandru Lpuneanu rennoiete sfatul domnesc, nlturndu-i din el pe liderii opoziiei (Lupu paharnic .a.). Situaia s-a agravat i mai mult cnd pe arena politic a Moldovei i-a fcut apariia aventurierul grec Iacob Eraclid (Ioan) Despot, care trise la diferite curi europene i la Istanbul. Ajuns n sfatul domnesc, el se plaseaz n fruntea unui complot, descoperit ns.n plan extern, Alexandru Lpuneanu avea strnse legturi cu Polonia, acestea fiind bazate pe jurmntul de vasal depus regelui. Faptul l-a alarmat pe sultan, care nu voia s mpart cu regele polon puterea asupra Moldovei. De aceea, el intenioneaz la nceput s-l detroneze pe Alexandru Lpuneanu i s ia msuri pentru pstrarea stpnirii asupra Moldovei. Ulterior, dup ce regele polon l asigur pe sultanul Suleyman c nu dorete s se amestece n treburile Moldovei i confirm aceasta n noul tratat turco-polon, renunnd la drepturile sale de suveran n principat, Alexandru Lpuneanu este acceptat de turci. Ca s ctige ncrederea lui Suleyman Magnificul, noul domn a sporit haraciul de la 20 pn la 30 mii de galbeni. Ionacu, feciorul domnului, a fost trimis la Constantinopol n calitate de ostatic, iar n capitala rii, ca i mai nainte, a rmas o garnizoan de ieniceri. Riscul unei confruntri cu sultanul era foarte mare i domnul este nevoit s colaboreze. n 1553-1554, la porunca sultanului otile moldoveneti sunt trimise n ara Romneasc pentru a-i nltura pe domnii munteni, nvinuii de legturi cu Imperiul Habsburgic [6]. n 1559 i 1560 domnului i-au fost trimise circa 30 de firmane cu ordine de a participa la aciunile militare ale sultanului, de a furniza informaii privind statele vecine, de a trimite pentru nevoile otii otomane produse agricole.n 1558, dup multe ncercri, domnul i-a redobndit cu acordul sultanului, feudele Ciceiul i Cetatea de Balt. n aceste condiii raporturile cu Polonia au fost i ele deosebite. Chiar la nceputul domniei, n iunie 1553, Lpuneanu a depus din nou jurmntul de credin naintea trimiilor regelui Sigismund al II-lea August, la Hrlu. Conform actului de jurmnt, Alexandru Lpuneanu s-a angajat oficial n sistemul relaiilor vasalice fa de regele polon. Sigismund al II-lea, care inea mult la relaiile panice cu Poarta i care avea temeri privind includerea Moldovei n componena Imperiului Otoman i apariia la hotarele de sud ale regatului a unei noi provincii turceti, i recomand domnului s respecte cu fidelitate toate somaiile Istanbulului [7].n acelai timp, n primele zile dup ocuparea tronului, Alexandru Lpuneanu a ncercat o apropiere de imperiali, care ns l-au tratat cu nencredere, socotindu-l doar om al regelui Poloniei [8].Deoarece n-a gsit sprijin din partea imperialilor de a lupta mpotriva turcilor, Alexandru Lpuneanu, ncepnd cu anul 1553, s-a conformat politicii suzeranilor si poloni i otomani [9].n anii primei domnii a lui Alexandru Lpuneanu a avut loc un nou schimb de solii ntre Moscova i Suceava. Relaii specifice se instituie cu fria din Lvov organizaie ortodox a ucrainenilor, constrns de catolici. Alexandru Lpuneanu proteja fria, o ajuta cu bani, contribuind la construcia la Lvov a unei biserici ortodoxe, numit ulterior n izvoare voloh sau voloeasc [10].ncordarea treptat a relaiilor cu imperialii, atitudinea duplicitar a regelui Poloniei n raport cu vasalul su i cu pretendenii rivali ai acestuia, Despot i Dimitrie Wisniowiecki i lipsa de ajutor din partea lui Suleyman Magnificul, implicat n rzboiul cu Persia au dus n cele din urm la sfritul primei domnii a lui Alexandru Lpuneanu.n 1561, fiind susinut de Habsburgi i de magnatul polonez O.Laski, Despot d nval n Moldova i n noiembrie, la Verbia, pe Jijia de lng Dorohoi [11], l nvinge pe Alexandru Lpuneanu, care cu puini boieri credincioi lui i cu resturile otii, se retrage la Chilia de unde ajunge apoi cu soia i copiii la Istanbul. l atepta un exil la nceput n cetatea Iconia (Konia) din Anatolia, apoi la Alep n Siria.Dup ce obine iari, prin daruri mari, la 24 octombrie 1563 bunvoina demnitarilor Porii, Alexandru Lpuneanu primete nsemnele specifice: calul, sabia, steagul de nvestitur i caftanul de domnie nou. n prima zi de noiembrie pornete spre Moldova i peste cteva zile Despot cdea sub buzduganul lui tefan Toma, ce pretindea la domnie, dar sultanul l susine pe Alexandru Lpuneanu.n a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanu, de numai patru ani (1564-1568), politica extern a Moldovei e tot mai subordonat intereselor Porii. Regelui polon, care propusese sultanului de a numi de acum nainte domnii prin nelegere mutual, i s-a declarat c Moldova a fost demult ocupat de ctre turci i c sultanul este liber s numeasc singur voievozii. Imixtiunea direct a Porii n treburile interne i externe ale Moldovei n anii celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanu marcheaz nceputul unei noi trepte n intensificarea stpnirii otomane n ar. Au fost ntreprinse unele aciuni de demantelare la unele ceti mai importante (Neam, Hotin), dar ele n-au fost de proporii, cum s-a susinut n istoriografia mai veche [12]. Capitala rii este transferat de la Suceava, ora fortificat i situat n nordul Moldovei, la Iai, localitate lipsit de fortificaii, n schimb aflndu-se mai aproape de cetatea Bender. Ca i strmutarea capitalei rii Romneti de la Trgovite la Bucureti, aa i a Moldovei de la Suceava la Iai urmrea i apropierea rilor romne de hotarele Imperiului Otoman. n toamna anului 1566 aici s-a serbat venirea la putere a noului sultan Selim al II-lea (1566-1574). n curnd, din ordinul acestuia, oastea moldoveneasc particip la campaniile din Transilvania mpotriva austriecilor [13].Epoca lui Alexandru Lpuneanu se contureaz n istorie ca o epoc favorabil dezvoltrii artei, n special arhitecturii. Domnul a nlat mnstirile Slatina, unul din cele mai reprezentative monumente ale veacului al XVI-lea, i Pngraii. Sfinirea mnstirii Slatina, nceput n 1554, s-a fcut cu mare fast de ctre un sobor de 116 preoi, n frunte cu mitropolitul Grigore Roca. A rezidit Bistria Muatinilor, a fcut adausuri la Putna, la biserica Bogdana din Rdui, a ridicat un turn-clopotni la Suceava. A druit numeroase odoare de pre, argintrii, clopote, broderii, cri nu numai n ar, ci i n afar: la Lvov, n Serbia, la Athos.n al patrulea an din domnia lui a doua, Alexandru a czut n boal rea i de moarte scrie cronica i prevzndu-i moartea a chemat pe cpeteniile bisericii i pe preoi i pe toi cei ce erau n dregtorii i le-a mprtit multe nvturi dumnezeieti i a dat schiptrul singurei stpniri fiului su Bogdan [14]. Peste cteva zile, n pragul morii i-a schimbat numele n Pahomie, intrnd n dumnezeiescul i ngerescul chip, adic s-a clugrit. A murit la 11 martie 1568 cu acest nume, luat dup cel adevrat de botez, Petru, i a fost ngropat la Slatina la 14 martie , acelai an. Grigore Ureche adaug unele amnunte, al cror miez de adevr e greu de desluit azi. Clugrirea s-ar fi fcut, dup el, ntr-un moment cnd domnul leinase i era mai mult mort dect viu. Trezindu-se ar fi zis c de se va scula va popi i el pe unii [15]. Speriai de aceast ameninare episcopii i boierii i mai cu dinadinsul Roxanda, doamna-sa, l-ar fi otrvit. Adevrul asupra faptelor consumate n palatul domnesc n martie 1568 nu-l vom ti, poate, niciodat.Astfel, cu toate c a domnit relativ puin i ntr-o perioad deosebit de zbuciumat, Alexandru Lpuneanu s-a impus ca un experimentat om politic, realist, ambiios i deosebit de activ, aa cum au fost, n general, principii Renaterii. Aidoma lor, voievodul moldav tia c fericit este acela care-i potrivete modul de a proceda cu timpul. Totodat, Alexandru Lpuneanu a fost un aprtor al credinei cretine, fapt menionat i de cardinalul Commendone, care nota c voievodul a tiut s pstreze cu mult credin ritul credinei cretine, aa cum l-au primit de la greci