Lap

7/21/2019 Lap

http://slidepdf.com/reader/full/lap563db8b7550346aa9a9645a1 1/8

ALEXANDRU LAPUSNEANUL-C.NEGRUZZI

Pa optismul este un currentș ideologic care exprima viziunea, prinpiciile i starea de spririt aș

participantilor la Revolutia de la 1848, configurat in perioada 1830-1860.

“Stilul lui Negruzii ofera imaginea exemplara a scriitorului pasoptist, la care mijloacele de

expresie urmeaza linia rafinata a gandirii, osciland intre notatia realist-obiectiva si interventia

subiectiva, plina de verva”(George Calinescu

Context -!lexandru "apunseanul# de $ostac%e &egruzzi este prima nuvela istorica din

literature romana, o capodopera a specie.Pu'licata in perioada pasoptista, in primul numar al

revistei “Dacia Literara”(1840) nuvela apartine prozei romantice, fiind inspirata din istoria

nationala potrivit recomandarii lui (.)ogalniceanu in manifestul literar al romantismului

romanesc, articolul program, intitulat I!tr"#$ctie”.*lterior, nuvela a fost inclusa in ciclul

+ragmente istorice# din volumul “Pacate%e ti!ereti%"r”-18&'.

Incadrare-ste o nuvela istorica datorita mai multor trasaturispecie, inspiratia din istoria

nationala, tema , conflict,naratiune liniara, personae exceptionale, ersonae construite in

antiteza/d.Ruxanda 'landa-"apusneanul crud, tiran, culoarea epocii cu valoare documentara,nu cu valoare epica/descrieri amanuntite-vestimentatia lui "apusneanul si a mesei domnesti,

#liniaritate psi%ologica in construirea personaelor#/&icolae (anolescu, gesturi, replici

spectaculoase si memora'ile.

#!lexandru "apusneanul este o proza cat se poate de tipic romantic#, o'serva &.(anolescu,

iar ugen laan, raportand opera la contextual epocii in care a fost create spune ca#prin

viziunea realista a trecutului, prin relieful uimitor al caracterelor si prin viguroasa sa constructie

epico-dramatica, !l."apusneanul se situeaza printre marile realizari ale literaturii pasoptiste.

Viziune-2criitorii pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticiiromantice.$ostac%e &egruzzi este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile

moldovenesti, din care preia-replici memora'ile/aca voi nu ma vreti, eu va vreu#, -episodul

macelaririi 'oierilor, -moartea prin otravire, -atmosfera sum'ra a domniei.

5ransfigurarea artistica a faptelor istorice este motivata estetic de gradarea tensiunii narative.

Tema-centrala o constituie evocarea unei perioade z'uciumate din istoria (oldovei, cea de-a

doua domnie a lui !l "apusneanul/sec al 7-lea, 1964-196: in care se evidentiaza lupta

pentru impunerea autoritatii domnitorului, devenit un despot perfect.5ema este completata de

motivul victimei devenite calau, asocia'il crezului estetic al autorului/Ruxanda, o'iect al

furiilor lui "apusneanul, il otraveste; 2pancioc si 2troici, nevoiti sa fuga pentru a nu fi ucisi, se

intorc pentru a face dreptate

Titlul-nuvelei indica numele protagonistului, atestat in "etopisetul 5arii (oldovei# si

evidentiaza rolul central al domnitorului in dezvoltarea su'icetului.

Timpul si spatiul-sunt precizate si confera textului verosimilitate.n primele trei capitole,

evenimentele se desfasoara imediat dupa venirea la tron a lui "apusneanul, iar in ultimul

capitol, se trece la secventa mortii domnitorului, patruzeci de ani mai tarziu.Reperele temporale

7/21/2019 Lap


sunt fixate prin te%nica detaliului o'ictiv#n (oldova, pe vremea aceea, nu se introdusese inca

moda mancarilor alese#.Reperele spatiale suntgranita cu (oldova si $etatea <otinului, singura

pastrata de "apusneanul ca resedinta, celelalte fiind arse.

Incipitul si finalul – se remarca prin so'rietate.!stfel, paragraful initial rezuma evenimentele

care motiveaza revenirea la tron a lui "apusneanul si atitudinea lui vindicativa/maestru in arta

disimularii, "apusneanul ii primeste pe 'oierii veniti la granita, silindu-se a zam'i# si

afirma,pretios, ca a venit sa mantuie tara#.+inalul nuvelei ilustreaza focalizarea pe erou.+razele

finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar, amintind de stilul

cronicarilor#!cest fel fu sfarsitul lui "apusneanul, care lasa o pata de sange in istoria

(oldovei#

Perspectiva narativa-este dindarat#, naratorul fiind omniscient si omniprezent, remarcandu-se

tendinta de o'iectivare.Rareori, naratorul este su'iectiv prin epitete de caracterizare.

Conflictul -este complex si pune in evidenta personalitatea puternica a domnitorului.Principalul

conflict este de ordin politic, lupta pentru putere intre domnitor si 'oieri.$onflictul secundar ,

intre (otoc si "apusneanul, particularizeaza dorinta de raz'unare. Structural-nuvela este alcatuita din patru capitole cu secvente narative legate prin

inlantuire.+iecare capitol are un motto semnificativ

•$apitolul aca voi nu ma vreti, eu va vreu#-sunt cuvintele domnitorului in fata soliei

de 'oieri, exprimand %otararea de a-si redo'andi tronul, desi 'oierii il sfatuiesc sa renunte.

•$apitolul al -lea !i sa dai sama, omana#-replica rostista de vaduva unui 'oier, care

o face raspunzatoare pe Ruxanda de faptele domnitorului.

•$apitolul al -lea# $apul lui (otoc vrem#-reprezinta raspunsul multimii asuprite de

necazurile lor.!u locslu'a, discursul domnitorului, ospatul, omorarea 'oierilor.•$apitolul al 7-lea e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu#- este replica

domnitorului care fusese calugarit, pierzand puterea domneasca."a sfatul 'oierilor, Ruxanda il

otraveste.

Arta narativa- se distinge prin fluenta, verosimilitate, o'iectivitate.

I! "i!ia ea viziunea realista a trecutului istoric, relieful uimitor al caracterelor, fac din

nuvela !l."apusneanul# o nuvela memora'ila a literaturii romane.

In concluzie, opera literara !l."apusneanul# este o nuvela istorica de factura romantica, o

capodopera a speciei ce ilustreaza vala'ilitatea ideilor promovate de (i%ail )ogalniceanu inntroductie# prin crearea unei literaturi originale.

Liviu Leonte , ca argument al romantismului operei afirma ca !este o adevarata drama, cu un

conflict violent, traversat de o explozie pasionala, pe un fond de uimitoare intelegere a

istoriei”

"eferindu-se la valoare incontestabila a operei, Ge"r*e Ca%i!e+c$ spune ca #”ar fi devenit o

scriere celebra ca si $amlet, daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi

7/21/2019 Lap


universale%Nu se poate vorbi de o mai perfecta sinteza de gusturi patetice adanci, cuvinte

memorabile de observatie psi&ologica, acuta, de atitudini romantice, de intuitie realista”

Alexandru Lapusneanul-D!uxanda

A%e,a!#r$ La$+!ea!$% , persona principal , atestat istoric si eponimul nuvelei, este alcatuit

din puternice trasaturi de caracter, un persona exceptional, ce ationeaza in impreurari iesite din

comun."apusneanul este ti$% #"!it"r$%$i tira! +i cr$# cu vointa puternica, am'itie si

fermitate in organizarea raz'unarii impotriva 'oierilor care-l tradasera in prima domnie.

"cea a$t"ria%a introduce in firul narativ un persona secundar, e D"a!a R$,a!#a, sotia lui

"apusneanul.upa moartea lui Petru Rares, Ruxanda ramane orfana si este logodita cu 'oierul

<oldea, dar "apusneanul ii taie acestuia nasul si se casatoreste el cu /iica $!$%$i Petr$

Rare+, aungand astfel in prima domnie.in acest episod reiese indirect, viclenia lui

"apusneanul precum si lipsa orcarui scrupul in ceea ce priveste miloacele pe care le practica

pentru a ocupa tronul.

Pri! caracteriare #irecta facuta de catre narator, reies trasaturile personaului principal,conturate prin redarea gesturilor si a mimicii#sangele intr-insul incepe a fier'e#; in momentul

acela era foarte gal'en la fata#; "apusneanul era im'racat cu toata pompa domneasca#

Sa#i+$% +i +etea #e ra$!are rezulta din caracterizarea directa facuta de catre celelalte

personae#crud si tiran este omul acesta”(mit 'eofan, !un tiran cu sange pangarit”(Stroici

2ra+at$ri%e "ra%e reie+ i!#irect #i! /ate%e atit$#i!i%e +i #eciii%e r"ta*"!i+t$%$i, unele

istorice, preluate din cronici, altele fictionale.

→nteligent si energic, isi manifesta inca de la inceput strategia 'ine pusa la punct de a-si duce

la indeplinire planul.→Patima si nera'darea de a ocupa tronul tarii este ilustrata de una din faptele atestate istoric,

aceea de a da foc cetatilor# ca sa sece influenta 'oierilor si sa starpeasca cui'urile feudalitatii#

D"a!a R$,a!#a e+te i!+aia!tata de cruzimile si crimele infaptuitte de sotul ei si este

speriata de cuvintele vaduvei unui 'oier, care o ameninta#!i sa dai sama, doamna=#.esi

gingasa#, Ruxanda are darzenia si curaul de a i se adresa donitorului.*imit, "apusneanul se

poarta cu delicatete, o saruta pe frunte si o asaza pe genung%ii sai."apusneanul afla ca vaduva o

amenintase, sotia sa implorandu-l sa inceteze."apusneanul iz'ugneste cu furie, dar ii promite un

leac de frica.e asemenea, din aceasta scena se evidentiaza relatia conventionala, lipsita desentimente a celor doi, ceea ce argumenteaza ca nu constituie un cuplu, ci numai casatoria si

legile vremurilor ii o'liga sa stea impreuna.

Narat"r$% "!i+cie!t #e+crie #et%iat straiele domnesti, pieptanatura, conturand in mod direct

un scurt portret, Rudanda avand aceea frumuseta, care facea odinioara vestite pre femeile

Romaniei#, insa era#trista si tanitoare#

La "+at$% "/erit #e La$+!ea!$% ca ri%e3 #e iacare sosesc 4> de 'oieri, carora li se taie

capul din ordinul domnitorului, dupa care le asaza pe milocul mesei dupa neam si dupa

7/21/2019 Lap


rang#.$and termina, o c%eama pe oamna Ruxanda sa-i dea leacul de frica promis, dar ea

lesina spre dezamagirea dispretuitoare a domnitorului#+emeia tot femeie...?..@, in loc sa se

'ucure, ea se sperie#2cena reliefeaza indirect trasaturile antitetice a celor doi soti, pe de o parte

+e!+ii%itatea #"a!ei, iar pe de alta parte cr$iea care dirieaza energia domnitorului.

De+i c"!+tit$ita i! a!titea caracteria%a cu "apusneanul, fiind evidente gingasia si 'unatatea

Ruxandei, in contradictie cu 'rutalitatea, violenta si incrancenarea domnitorului, femeia

dovedeste forta launtrica in ultimul episod al nuvelei, ea fiind aleasa de narator ca sa-si ucida

sotul.

Acte%e #"!it"r$%$i, campania de ucidere a 'oierilor tradatori, leacul oferit delicatei sotii,

aruncarea lui (otoc in milocul multimii contureaza imaginea unui tiran al epocii medievale.

I! c"!c%$ie, cele doua personae,!lexandu "apusneanul si oamna Ruxanda, formeaza un

cuplu romantic, fiind construite prin antiteza.

I! "i!ia ea, !lexandru "apusneanul este un persona contradictoriu si complex, un persona

istoric memora'il, tipul domnitorului crud, tiran, iar gingasa Ruxanda este evlavioasa, sensi'ila,

'landa.

7/21/2019 Lap


5ARA CU N5R5C-I5AN SLAICI

oan Slavici, scriitor de marca al epocii marilor clasici, era de parere ca literatura nu

inseamna altceva decat o oglinda fireasca a realitatii%

!)ra un om sucit, dar cu o opera remarcabila” , spune G%Calinescu despre cel care a

intemeiat, la sfarsitul secolului al **-lea proza obiectiva romaneasca%Apera sa cuprinde

nuvele(!+opa 'anda” !udulea 'aic&ii””.oara cu noroc” etc povesti(!/ana /orilor”

!Spaima 0zmeilor” etc romanul !.ara”, teatru si memorii%

C"!te,t-N$6e%a +"%i#a c$ +$iect #e r"a!”/Beorge $alinescu, (oara cu noroc#, cea

mai cunoascuta scriere a lui oan 2lavici, ilustreaza semnificativ atat viziunea estetica a

autorului, cat si tendintele sale moralizatoare.Pu'licala in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in

volumul &ovele din popor#, opera este o pledoarie pentru ec%ili'ru si cumpatare in viata

sociala si familiala, al carei mesa poate fi sintetizat in cuvintele 'atranei, soacra lui B%ita care

desc%id textul#Amul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vor'a, nu 'ogatia, ci linisteacoli'ei tale te face fericit#

I!ca#rare-"ara c$ !"r"c” de oan 2lavici este o nuvela psi%ologica, prin tematica, prin

conflict, prin modalitatile de caracterizare a personaului si de investigare psi%ologica.!ccentul

cade asupra complexitatii personaului B%ita, asupra transformarilor interioare ale constiintei

sale si asupra tensiunilor sufletesti traite de acesta.

2ea dezvaluie un autor preocupat de o pro'lematica etica si psi%ologica, avand radacini in

eterna dorinta de 'ogatie si de parvenire sociala a omului.2copul lucrarii pare a fi de a

demonstra ca 'anul distruge firea omului si ii altereaza ireversi'il vitata interioara.2it%$%-espre moara parasita si scoasa din uz, naratorul omniscient avizeaza cititorul ca moara

a incetat a mai macina si s-a prefacut in carciuma#5itlul ar putea semnifica ideea ca locul este

'lestemat si 'antuit de du%uri rele, moara fiind cu noroc, doar in sensul malefic, al castigului de

multi 'ani pe cai necinstite.

2i +i +ati$-Perspectiva temporata se defineste printr-un timp real, actiunea incepand in

preama zilei de 2f.B%eorg%e/ C3 aprilie si terminandu-se de Pasti, intr-un an de la sfarsitul

secolului al Dlea.Perspectiva spatiala este reprezentata, pe de o parte de un spatiu real,

exterior, %anul, aflat la o rascruce de drumuri, iar pe de alta parte, de un spatiu interior,

psi%ologic, care reflecta conflictul interior al personaului.

I!ciit$% +i /i!a%$% sunt intr-o relativa relatie de simetrie, datorita prezentei 'atranei, persona

amintind de corul din tragedia antica, persona idee, menit sa transmita o teza morala, asumata

de autor ca definitie identitara.ntre avertismentul initial si constatarea dramatica din final se

situeaza traiectoria umana si epica a actantilor narativi, o lectie su'tila de viata.

C"!/%ict$% +i7"%"*ic este de natura etica si determina soarta personaelor in fucntie de

a'aterile fiecaruia de la norma fundamentala a sufletului omenesc, intre care lipsa de cumpatare

si pastrarea masurii in toate sunt esentiale.

7/21/2019 Lap


C"!/%ict$% +"cia% exterior ilustreaza realitatile comunitatii ardeleneste, reprezentate de

neputinta lui B%ita de a-si sc%im'a statutul social.

S$iect$% respecta rigorile clasice , plasand in centru un persona, a carui evolutie va fi

urmarita pe tot parcursul actiunii.

&emultumit de statutul de cizmar, B%ita, nu asculta sfatul socrei si se %otaraste sa ia in arenda

carciuma de la (oara cu noroc pentru a se face om cu stare#.c%ili'rul familiei se distinge in

momentul in care apare "ica, seful porcarilor.B%ita accepta un targ tacit cu "ica, devenindu-i

complice, indepartandu-se de familie.egradarea sa morala culmineaza cu uramantul la

procesul intentat lui "ica, su' acuzatia de crima si af.B%ita o va ucide pe !na din gelozie, "ica

se sinucide.2luitorii samadaului dau foc %anului.

Per+"!a3e%e %$i S%a6ici nu sunt doar intruc%ipari sc%ematice ale unor trasaturi umane,

incadra'ile in tipologii rigide, ci structuri via'ile, veridice, rotunde, autoconstituindu-de

permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane.2unt individualitati dinamice, care se

transforma permanent, c%iar daca nu fac decat sa implineasca un destin.

Arta !arati6a do'andeste ,la 2lavici, o amprenta specific realista, rezultata din armonizareatuturor resurselor lingvistice, stilistice si de constructie, spre conturarea unui univers epic

intemeiat pe adevar.

S%a6ici a'ordeaza, in scrierea nuvelei, o viziune realista, o'iectiva care urmareste indeaproape

ritmul vietii ce insufleteste opera.ste un scriitor care elimina cat se poate de mult

descriptivismul, efuziunile lirice, mutand accentul pe infatisarea faptelor.+ara sa urmareasca

o'tinerea unor efecte stilistice spectaculoase, 2lavici se impune printr-un stil propriu, concretizt

prin so'rietate, oralitate discreta.

I! c"!c%$ie, respectarea principiului verosimilitatii si al oglindirii, functionarea relatiei cauza-efect, actiunea liniara, conflictul concentrat, numarul mic de personae, te%nica investigatiei

psi%ologice argumenteaza incadrarea textului in sfera nuvelei realiste de factura psi%ologica.

I"a! S%a6ici este initiatorul prozei realiste in literatura romana si a nuvelei de analiza

psi%ologica solida prin dragostea lui profunda pentru oameni # n gandul meu, scopul scrierii a

fost intotdeauna indrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca”(oan Slavici,

!1umea prin care am trecut”

upa cum el insusi marturiseste, ca a#et a% %$i C"!/$ci$+, aplica on opera sa, principalele

virtuti moralefranc%etea, cinstea, iu'irea de adevar, c%i'zuinta, afirmand ca filozoful c%inez

este !cel mai cu minte dintre toti oamneii care le-au dat altora sfaturi#/ducatie morala#.

7/21/2019 Lap


G7ita +i A!a

G7ita er+"!a3 ri!cia% +i r"t$!#” si unul dintre cei mai reprezentativi eroi din literatura

romana, se impune atat prin complexitate, cat si prin puterea de individualizare si ilustreaza

consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului voraciatatea nestapanita.

C$%$% G7ita-A!a este introspectat psi%ologic de catre naratorul o'iectiv si omniscient.

Aarte!e!ta c$%$%$i la realism este evidenta c%iar de la inceputul nuvelei, cand sunt

conturate ca personae tipice prin faptul ca vor sa ai'a un trai mai 'un, iar familia este unita in

decizia pe care tre'uie sa o ia pentru prosperitate si un viitor sigur.+ericiti la inceputul afacerii,

cei doi soti se 'ucura impreuna cand numara 'anii, iar soacra se simte intinerita caci avea un

ginere %arnic, o fata norocoasa, doi nepoti sprinteni, iara norocul era dat de la umnezeu, dintr-

un castig facut cu 'ine#

%a!# +i c$+eca#e tr$#i!# e!tr$ /ericirea /ai%iei +a%e#,lui B%ita i se clatina linistea,atunci cand "ica vine pentru prima oara la (oara cu noroc.B%ita incearca sa fie impunator si

darz in fata lui "ica, sa respinga propunerile nelegiuite ale acestuia, dar este infrant de

extraordinara influenta pe care "ica o are asupra tuturor.e la prima confruntare cu 2amadaul,

B%ita ii ascunde !nei, pentru prima data gandurile grele ce-l cuprinsesera#, cum noteaza in

mod direct naratorul omniscient, introspectand personaele.

Re%e6a!ta e!tr$ i%$+trarea ra"rt$ri%"r /ai%ia%e este caracterizarea facuta de !na.

ngriorat pentru familia lui, B%ita devine precaut , cumparandu-si doua pistoale si doi catei, dar

si inca o sluga, pe (arti.!na o'serva sc%im'arile comportamentale ale 'ar'atului ei#samteaca de ceva timp 'ar'atul ei s-a sc%im'at#, la inceput incearca sa-i gaseasca scuze, uneori ii

o'serva ingandurarea, dar nu indrazneste sa-l tul'ure, ea nu indraznea sa-l supere, ci se intre'a

mereu ce o fi avand sotul ei#

!vand un fond etic sanatos si intuitie feminina, !na simte ca "ica este oarecum fioros la fata#

si-l avertizeaza pe B%ita de pericolul pe care-l simte din partea 2amadaului.

Re/$a!# c"$!icarea, B%ita isi plange de mila, pentru ca !na se indeparteaza.$aracterizat

direct de narator, carciumarul devine mai de tot ursuz#,#pus pe ganduri#, iar !na era adanc

ignita si nu putea sa-l ierte pe B%ita pentru lipsa lui de incredere#

C""rtae!t$% %$i G7ita ignora normele etice fundamentale ce ar asigur linistea coli'ei#,

asa cum noteaza naratorul in mod direct B%ita trece in adevar printr-un fel de prefacere#.l

refuza sa dea amanunte !nei despre afacerile cu 2amadaul, se indeparteaza incet dar sigur de

sotia sa, relatiile dintre ei devin din ce in ce mai reci #ii era parca n-a vazut-o de mult si era sa

se desparta de dansa#

La r"ce+, !na o'serva uimita ca sotul ei se sc%im'ase, nu mai era omul puternic si plin de

viata.B%ita isi face reprosuri #iarta-ma , !no, iarta-ma cel putin ,tu, caci eu nu am sa maiert cat

oi trai pe fata pamantului.

7/21/2019 Lap


De$a!iarea %$i G7ita +e r"#$ce a%ert.l da vina pe firea lui sla'a, incercand sa-si

motiveze actiunile #!sa m-a lasat umnezeu=ce sa fac daca e in mine ceva ,ai tare decat vointa

meaE&ici cocosatul nu e insusi vinovat ca are o cocoasa in spinare#

Uci#erea A!ei este un gest disperat al unui 'ar'at care nu mai are nimic de pierdut.B%ita o

ucide pe !na din iu'ire, crezand ca o eli'ereaza de c%inul pacatului, dar si din orgoliu.

I! "i!ia ea, am'ele personae sunt mo'ile.B%ita devine victima propriei lacolii, patima

pentru 'ani il dezumanizeaza.!na impartaseste acelasi destin tragic, pentru ca incalca virtuti

importante, cum sunt cinstea , loialitatea fata de sotul ei.

Lap

Documents

Transcript of Lap