La volan… personalitatea

AVRAM Ruxandra Maria

Clasa a VIII-a A

Conducerea automobilului, devenită în epoca contemporană o activitate la fel de

banală ca folosirea maşinii de scris sau a aparateloo electrice, rămâne încă, sub raport

psihologic, o activitate ale cărei constante şi particularităţi pot constitui obiectul unor analize

deosebit de revelatorii.

Stilul de conducere al automobilului, deşi în linii mari s-ar putea încadra în câteva

tipuri generale (,,SPORTIV ’’ ; ,,PREVENTIV’’ ; ,,AGRESIV’’ ) în care un rol deosebit îl are

învăţarea aşa cum este ea concepută din punct de vedere comportamentalist la nivel

individual, traduce particularităţi de personalitate mai mult sau mai puţin accentuate în

limitele unor varietăţi care nu depăşesc graniţa patologicului.

Exemple :

-hipertimicul euforic foloseşte automobilul conform firii sale vesele, hiperactive, lipsită de

convenţionalism dar şi superficială. Nu se îngirjorează prea mult pentru starea tehnică a

maşinii ,,care merge’’ şi aşa, înalcă ori de câte ori poate ,,mici’’ norme de circulaţie; nu dă

importanţă unor incidente banale de circulaţie şi este gata adesea să intre în discuţie amicală

cu alţi conducători auto sau cu pietonii.

-hiperimicul depresiv este mereu pesimist şi sceptic, dispus să ia parte mai ales la

evenimentele cu conţinut negativ. Îşi foloseşte mai rar automobilul, cedează greu în situaţii

dificile, se consideră şi pe şosea o persoană cu probleme proprii care trebuie lăsată să-şi

vadă de treabă (chiar atunci când, nejustificat, ocupă o bandă de circulaţie mergând în ritmul

propriu).

-persoanele psihorigide şi supraautoestimative privesc automobilul ca pe un instrument

de verificare a unor teorii ( considerate ca adevăruri de neclintit privitoare la stilul de

conducere, performanţele autoturismului) asupra cărora nu poate face niciun compromis.

Acestea se află într-o poziţie tensionată la volan şi respectă regulile de circulaţie ,, ad

literam’’ şi beneficiază întotdeauna de prioritatea care i se acordă chiar dacă motivele

obiective împiedică acest lucru.Automobilele unor astfel de persone sunt foarte îngrijite din

punct de vedere tehnic. Sunt neîncrezători în posibilităţile celorlalţi conducători auto, dar

ăn schimb îşi evaluează posibilităţile ca şi drepturile pe care le au.

- personalităţile obsesionale vor manifesta la volan lipsa de încredere în propriile resurse şi

indecizii,respectă cu stricteţe regelmentările privitoare la conducere, într-un mod pasiv.

Prezintă nesiguranţă şi indecizie mai ales în depăşiri sau schimburi de direcţie de mers, iar în

cazul distanţelor mai lungi conducerea este întreruptă des pentru verificarea stării tehnice a

maşinii. Pentru ei conducerea nu este o plăcere ; reprezintă personalităţi relativ ,, paşnice’’

dar suportă cu greu chiar observaţii banale.

-personalităţile cu trăsături astenice sunt conducători hiperprudenţi care condu într- o

permanentă stare de nelinişte, deşi ,,puterea’’ automobilului vine să le compenseze

presupusa deficienţă energetică. Obosesc repede şi se concentrează greu,iar călătoriile lungi

reprezintă un coşmar pentru aceştia, mai ales după lăsarea serii. Ei evită folosirea

autoturismului în timpul liber iar discomfortul somatic îi conduce la folosirea de

medicamente.

-explzivul cu temperament coleric, reacţii disproporţionate, descărcări bruşte de

afectivitate este un conducător auto destul de periculos şi îşi manifestă ,,violenţa’’ şi asupra

propriului autoturism . Explozivul se descarcă pe partenerii de trafic şi uneori pe pasagerii

autoturismului. Aglomerarea circulaţiei şi drumurile lungi îi măresc starea de nervozitate şi

irascibilitatea, iar protecţia familială are deseori efecte salutare.

- personalităţile cu tip de trăsături de tip demonstrativ manifestă un grad de labilitate şi de

imaturitate afectivă find puţin rezistente în faţa unor situaţii mai complicate. Încearcă să se

menţină în atenţia celorlalţi, iar automobilul reflectă trăsăturile comportamentale încât

maşina are o stare tehnică bună. ,,Personalizarea’’ excesivă a autoturismului atrage cu

uşurinţă asupra acestor conducători care se dovedesc parteneri de trafic destul de dificili.

Desigur prezentarea poate continua, căci în momentul în care coboară de la volan

conducătorul auto nu devine altă persoană rămânând şi în condiţia de pieton aceeaşi

structură de personalitate care se manifestă în alte ipostaze.

1. Cum treci strada? Uite cum

Semaforu-ţi iese-n drum,

Ochiul roşu spune”Stai!”

Ochiul verde zice”Hai!”

2. Strajă stă la colţ de stradă

Fie ploaie sau zăpadă

Şi pe ceaţă şi pe soare

Ghiciţi cine o fi oare?

Din doi ochi clipeşte-anume

Ceva parcă vrând a-ţi spune…

Ochiul verde zice: “Pleacă!”

Tuturor ce vor să treacă,

Roşul, ca un bumb de foc

“STOP!”comandă. “Stai pe loc!”

Nu treci strada, frăţioare,

Până verde nu apare…

ACVAPLANAREA

Într-o zi, pe timp ploios tatăl a venit la şcoala pentru a-şi lua fiul mai mic,

căci îi promisese o vizită la bunicul care stă lângă pădure . Ploaia începuse a bate

peste oraş, iar cei doi se apropiau tot mai mult de locul căutat intrând deja într-

un sat lăturalnic, unde străzile erau pline de apă. Un eveniment brusc şi

neaşteptat a apărut: într-o fracţiune de secundă maşina era răsturnată pe

marginea drumului, doar după luarea unei curbe.. Ce se întâmplase oare, aşa de

repede ?

Fenomenul de acvaplanare a fost prezent în această situaţie, deoarece

maşina nu s-a putut opri, fiind ca şi plutitoare pe apă.

Explicaţie:

Profilul anvelopei nu mai poate disloca toată apa dintre aceasta şi

suprafată de rulare. În principiu, aceste profile funcţionează ca nişte canale de

drenaj, care, în aceste momente, sunt inundate. Apa se adună sub anvelope şi

astfel se pierde aderenţa, iar direcţia şi frânarea devin ineficiente. Viteza la

care unele anvelope acvaplanează variaza in funcţie de câtă apă există pe şosea şi

de profilul acestora. cu cât este mai multă apă pe şosea si cu cât profilul

anvelopei este mai uzat, cu atât mai repede se pierde contactul cu carosabilul.

Alcoolul la volan

,,Un barbat care se deplasa pe un ciclomotor a fost accidentat grav in dupa amiaza de

duminica. Magdalena Mircea, de 57 ani, din Mangalia, conducea un autoturism

proprietate personala, cand in fata i-a aparut un barbat ce se deplasa cu un ciclomotor.

Teodor Grigoras, de 39 ani, din Limanu se afla sub influenta alcoolului si se deplasa pe

partea dreapta a strazii cu un scuter. Din cauza neatentiei si a consumului exagerat de

alcool, barbatul a virat stanga, fara sa se asigure, si a fost accidentat grav de catre

autoturism. Ulterior, Teodor Grigoras a decedat la spital.”

Adesea, bautorul isi subestimeaza consumatia si se gandeste ca nu exista nici un pericol,

de vreme ce nu intrece masura.

Pentru a conduce sigur ai nevoie de o vedere buna, de o judecata corecta si de timpi

rapizi de reactie. Alcoolul distorsioneaza toate cele 3 simturi mentionate, prin urmare,

abilitatea de a conduce un autovehicul in siguranta este diminuata indiferent de

cantitatea de alcool consumata.

Mesajul este clar: "alcoolul si volanul nu se amesteca".

Daca va urcati la volan dupa ce ati consumat alcool exista un mare risc sa va accidentati,

fie pe voi insiva, fie pe cei dragi voua. De asemenea exista riscul de a fi amendati de

politie sau chiar arestati pentru ca ati condus in stare de ebrietate.

Alcoolul – un altfel de drog Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect

tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea

transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de

reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea

impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai

suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in

doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect

stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate

nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli

durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate,

daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1

kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale

etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni

barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Fumatul la volan

Potrivit britanicilor, inhalarea fumului de

tigara intr-un spatiu mic, cum este masina,

afecteaza sanatatea intr-o masura mai mare

decat gazele de esapament eliberate de

automobil, scrie Daily Mail. „In masina,

concentratia particulelor toxice din aer este de

27 de ori mai mare decat in casa unui fumator si de 20 de ori mai mare ca intr-un bar. In

aceste conditii este mai sanatos sa avem teava de esapament in interiorul masinii decat

sa fumam o tigara", sustin medici britanici.

Douglas Noble, expert in sanatate al Asociatiei Medicale Britanice a propus colegilor sai

inasprirea legislatiei tutunului si alcoolului. Membrii asociatiei au votat

pentru restrictionarea fumatului la volan, sustinand ca o astfel de masura ar duce la

imbunatatirea sanatatii populatiei si la reducerea costurilor tratamentelor pentru

persoanele care se imbolnavesc din cauza fumatului. Opozantii acestei propuneri au

declarat ca se incalca drepturile si libertatile omului si catalogheaza interzicerea

fumatului la volan ca o masura "inaplicabila".