La trei ani după ce betoane care nu se încadrează în clasa minimă de … · 2017-11-30 ·...

VINERI

80C

SÂMBĂTĂ

100C

DUMINICĂ

130C

MET

EO 1 = 4.5262 LEI

1 = 4.2430 LEI

100 = 1.4581 LEI

Det

alii

în p

agin

a 2

Alte evenimente în pagina 2

VALU

TE

CALE

ND

AR

SOCIAL

Care este vârsta la care oamenii sunt cei mai fericiţiUn nou studiu dezvăluie

vârsta la care oamenii se simt cei mai împliniţi şi mulţumiţi de propria viaţă.

Deşi majoritatea oamenilor ar înclina să afi rme că perioada co-pilăriei, lipsită de griji şi probleme reale, este cea mai fericită perioa-dă din viaţa unui om, în realitate lucrurile nu stau chiar aşa. Nici măcar vârsta de 20 de ani nu adu-ce fericirea completă.

Potrivit studiului citat, reali-zat pe un eşantion din Marea

Britanie, oamenii care au în jur de 50 de ani sunt cei mai mul-ţumiţi şi fericiţi cu viaţa lor.

O treime din populaţia de bri-tanici depăşeşte această vârstă şi contribuie activ la dezvolta-rea sectorului de piaţă care se ocupă cu activităţi de petrecere a timpului liber, deoarece se apucă de noi hobby-uri, călăto-resc unde îşi doresc şi îşi îmbu-nătăţesc viaţa sexuală.

Studiul a analizat atitudinile şi circumstanţele a peste 50.000

de oameni cu vârsta în jur de 50 de ani şi a dezvăluit că, în medie, oamenii de această vâr-stă se simt cu 4 – 10 ani mai ti-neri decât sunt de fapt.

Cei care au împlinit deja ”vârsta de aur” au spus că ide-ea de bătrâneţe nu îi caracte-rizează momentan, ci va în-cepe să îşi lase amprenta asu-pra lor abia după 77 de ani. De asemenea, în medie, aceş-tia se aşteaptă să trăiască pâ-nă la 84 de ani.

Din miile de oameni intervi-evaţi în cadrul studiului, un pro-cent de 61% a afi rmat că se bu-cură de viaţă mai mult acum, deoarece există sufi cient timp pentru activităţi personale.

Un fapt interesant este că de când au împlinit fabuloasa vâr-stă de 50 de ani, peste 50 % din-tre respondenţi au călătorit, unul din 5 a plănuit să înveţe o nouă limbă, iar unul din 10 are intenţia de a învăţa tainele unui nou instrument muzical.

AgamemnonVineri, ora 19.00

Teatrul Național „Lucian Blaga“

Portocala mecanicăDuminică, ora 19.00

Teatrul Național „Lucian Blaga“

Românii sunt analfabeți digital!Ce înseamnă asta?

Istoricul Lucian Boia vrea Clujul fără Napoca

Specialiştii în IT clujeni spun că e nevoie de programe educaţionale în special pentru cei peste 40 de ani. Pagina 5

Bucureșteanul readuce în actualitate un subiect sensibil: Care e denumirea corectă, Cluj sau Cluj-Napoca? Pagina 7

PUBLICITATE

Tel 0264-414076www.hotelonix.ro, [email protected]. Septimiu Albini Nr. 12, Cluj-Napoca

„Orașul” oaselor de sub „Sfântul Mihail”Sub cea mai impunătoare

biserică a Clujului,

Sfântul Mihail, se ascunde

un adevărat „oraş” de oase.

Câteva zeci de mii de

schelete au fost îngropate

aici în secolele XV-XVIII,

estimează arheologii

care sapă de peste o lună

în zonă. Paginile 6-7

Ediţie de VINERI – SÂMBĂTĂ – DUMINICĂ a cotidianului

Anul XX, nr. 65 (5014) ¤ 7 – 9 APRILIE 2017 ¤ 12 pagini ¤ 1,50 lei

monitorul weekendde

DNA face primele dosare în cazul drumului turistic Ic-PonorLa trei ani după ce Monitorul de Cluj a publicat în exclusivitate expertiza care arată că la drumul Ic-Ponor s-au folosit betoane care nu se încadrează în clasa minimă de rezistenţă, DNA pune sub acuzare doi diriginți de șantier. Pagina 3

Zeci de mii de schelete, sub biserica emblemă a Clujului

2 TIMP LIBER monitorulcj.ro | vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017

Unde mergem în weekend?

METEO

30/100CPloaie

30/130CVariabil

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJ

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJBĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

BĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

3°/10° Ploaie

3°/10° Înnorat

3°/8° Ploaie

2°/10° Ploaie

4°/14° Variabil

3°/13° Variabil

3°/13° Variabil

2°/13° Variabil1°/7° Ploaie

-1°/2° Ninsoare

1°/6° Ploaie

0°/2° Ninsoare

2°/12° Variabil

0°/7° Variabil

2°/11° Variabil

-1°/8° Variabil

PUBLICITATE

Sâmbătă Duminică

CLUJ-NAPOCA CLUJ-NAPOCA

Spectacol de balet în două părţiOpera Nationala Romana Cluj-Napoca7 aprilie, ora:18:30 - 21:00Spectacolul coregrafi c semnat de maestrul Vasile Solomon redă, de fapt, sub titlul generic al faimoasei creaţii baroce Anotimpurile de Antonio Vivaldi, timpuri și anotimpuri ale afec-tivităţii umane. Miniaturile din prima parte vă oferă un incitant parcurs temporal al dansului (Invitaţie la dans de Carl Maria von Weber), al nopţii (Nocturnă de Frédéric Chopin), al delec-tării în mijlocul naturii (Pas de deux – Diana și Acteon, de Cesare Pugni), al reveriilor (Reverie de Dumitru Fărcaș), dar și al despărţirii (Spartacus și Frigia de Aram Haciaturian).Partea a doua surprinde, pe fondul sonor al ce-lor patru concerte – Anotimpurile pentru vioară și orchestră (op. 8, nr. 1-4) – ciclicitatea la nivel cosmic, cu repercursiuni însemnate asupra vieţii terestre. Mijloacele de exprimare scenică speci-fi ce dansului, concepute de Vasile Solomon fu-zionează cu elementele de scenografi e (realiza-te de Valentin Codoiu) și evident, muzicale, în vederea reprezentării cât mai clare a paralelei dintre anotimpurile naturii și vârstele omului: primăvara și nașterea, prospeţimea copilăriei; vara și perioada maturităţii, a neliniștilor și a căutărilor; toamna și retrăirea împlinirilor, a

succeselor și bucuriei, dar și a neîmplinirilor; iarna și retrospectiva drumului vieţii, cu urcușuri și coborâșuri. Veţi distinge, astfel, printre vi-brantele sonorităţi ale concertelor lui Vivaldi, cântul păsărelelor, o furtună de vară, apelul de vânătoare sau zgomotele ploii de gheaţă, în timp ce, în plan vizual, veţi admira bogăţia și contrastele cromatice care delimitează cu succes etapele amintite, dar, mai ales, parcursul core-grafi c al soliștilor și ansamblului de balet al Operei Naţionale Române!

RECOMANDAREA SĂPTĂMÂNII

DE-A LUNGUL ISTORIEI

7 aprilie

1906: Vulcanul Vesuvius a erupt și a devastat orașul Neapole.

1931: S-a născut actorul Amza Pellea. (m. 12 dec. 1983)

1947: A murit industriașul american Henry Ford, fonda-tor al industriei americane de automobile. (n. 30 iul. 1863)

1954: S-a născut actorul american, de origine chinez, Jackie Chan.

8 aprilie

1828: S-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila. (8/20) (m. 24 aug. 1884)

1885: A murit Constantin A. Rosetti, om politic liberal, zia-

rist, fruntaș al Revoluţiei ro-mâne de la 1848 din Muntenia. (n. 2 iun. 1816)

1973: A murit pictorul, grafi -cianul, sculptorul și ceramistul spaniol Pablo Picasso. (n. 25 oct. 1881)

9 aprilie

1821: S-a născut poetul fran-cez Charles Baudelaire. (m. 31 aug. 1867)

1894: S-a născut scriitorul Camil Petrescu, membru titu-lar activ al Academiei Române (m. 14 mai 1957)

1924: S-a născut regizorul și scenaristul Francisc Munteanu. (m. 13 apr. 1993)

Anotimpurile de Vivaldi, pe scena de la Cluj-Napoca

20/80CVariabil

Vineri

CLUJ-NAPOCA

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJBĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

3°/9° Variabil

2°/9° Variabil

1°/7° Ploaie

2°/9° Variabil0°/6° Variabil

-2°/2° Înnorat

0°/5° Înnorat

-2°/2° Ninsoare

IMPORTANT PENTRU CITITORI ŞI ABONAŢIMonitorul de Weekend (ediţie de vineri – sâmbătă – duminică a cotidianului Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro) se distribuie prin

abonament doar împreună cu Monitorul de Cluj.Monitorul de Cluj SRL nu vinde abonamente prin servicii de tip

call-center (vânzare prin telefon), nici prin vânzare din ușă în ușă.Abonamentele la Monitorul de Cluj (monitorulcj.ro), inclusiv ediţia Monitorul de Weekend se pot contracta doar prin Poşta Română,

Apex SRL sau la sediul redacţiei (str. Republicii 109, et. 1).

Informaţii despre abonamente puteţi obţine la numărul de telefon 0264/59.77.03 sau prin email, la adresa [email protected].

ISSN 2065 – 6408Editor: SC MONITORUL DE CLUJ SRL

Acționariat: Sorin Stanislav – 60%, Paul Niculescu – 40%[email protected], tel. 0371/177 371, fax 0264/597 703

Director general I Sorin Stanislav Director editorial I Paul Niculescu

REDACŢIAEditor coordonator I Bianca Preda

monitorul de cluj folosește serviciile text și fotoale agenţiilor de presă Agerpres și Mediafax.

ADMINISTRAŢIE & PUBLICITATE

ADRESA REDACŢIEISIGMA Business Center Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109, etaj I

Telefoane: 0264-597.700, 0264-59.77.03; 0364-401.531; fax: 0264-59.77.03E-mail: [email protected]; [email protected];

[email protected]: 0264-599.416; Abonamente: 0264-59.77.03

CENTRE DE MICA PUBLICITATE:Sediul redacţiei – SIGMA Business Center – str. Republicii nr. 109, Et. 1

Librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

Abonamentele la monitorul de cluj se pot face la sediul redacţiei, prin Poșta Română, Apex SRL

Potrivit articolului 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului.Articolele marcate cu reprezintă materiale publicitare, iar monitorul de cluj

nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestora. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă și personalităţi citate responsabilitatea juridică le aparţine.

Tiparul executat la Garamond Tipografie SRL.

Anca M. Colibășanu – politicăAngelica Teocan – economieOvidiu Cornea – sport

Cosmina Măcicășan, Eliza Lucaciu, – dtpDaciana Derda – corespondent Turda,

Câmpia Turzii

Director Marketing – Mihaela FleșariuMica publicitate – Iuliana NagyConsilier Marketing – Călin TanțăuIT – Radu Moraru

Secretariat – Iulia TodeaContabilitate – Camelia PetreanDistribuție – Sorin Mădărășan

Redactor responsabil de număr: Angelica [email protected], tel.: 0264/59.77.00 int. 125

Sorin Mărghitaș – editor Monitorul de Arieș, Monitorul – ediție de Florești și Ziarul Popular ediție de Huedin

PUBLICITATE

TOATE ANVELOPELE SI JANTELE INTR-UN

SINGUR LOC!!

Anvelope – Jante – Vulcanizare – Hotel Anvelope

www.adax.ro www.adax.ro www.adax.ro

Str. Aurel Vlaicu nr. 150 Cluj Napoca

Tel. Mobil : 0722.619.317 Tel. Fix : 0264.411.691 Email : [email protected]

Cele mai bune prețuri și servicii

Experiență de peste 20 ani

Disponibilitate mare în stoc

Orice anvelopa sau janta la comanda

2.619.3174.411.691 @adax.ro

cii

a

EVENIMENTE PE TOT PARCURSUL WEEKENDULUI

Palatele Clujului20 martie– 23 aprilie 2017Turnul CroitorilorExpozitie de fotografi e: Palatele ClujuluiPalatele care înfrumuseţează zona centrală a oraşului, fi e ele administrative sau care au a-parţinut unor familii nobiliare, într-o panoplie a stilurilor arhi-tecturale şi a bunului gust care încântă prin eleganţă şi monu-mentalitate.

Expoziţia „Van Gogh în alb şi negru”17 februarie – 9 aprilie 2017Muzeul Etnografi c al TransilvanieiÎn perioada 17 februarie – 9 aprilie 2017, Muzeul Etnografi c al Transilvaniei găzduieşte, la sediul central (str. Memorandumului nr. 21), ex-poziţia Van Gogh în alb şi ne-gru. 100 DE HELIOGRAVURI DUPĂ DESENELE DIN COLECŢIA HYDDE NIELAND. Expoziţia reu-neşte 100 de heliogravuri reali-zate după desenele lui Vincent van Gogh, tipărite de către edi-tura şi tipografi a Versluys en Scherjon din Ultrecht în anul 1905. Operele de artă expuse reprezintă imagini cu dimensiu-nea de 10 x 10 cm., extrase din colecţia industriaşului olandez Hydde Nieland din Dordrecht, care, la rândul său, le-a achiziţi-onat cu ocazia expoziţiei Van Gogh deschise la Haga în anul 1892.

ClujShorts International Short Film Festival 20173 – 9 aprilie 2017Cinema VictoriaFestivalul International de Film de Scurtmetraj ClujShorts te invita la cea de a cincea editie. Intre 3 si 9 aprilie, la Cinema Victoria vor rula cele mai bune 158 de productii din toata lumea.Hai la ClujShorts, festival dedicat exclusiv scurtmetrajelor de toate genurile. Tine pasul cu toate eve-nimentele pe care le organizam si nu te feri de surprize. ClujShorts este recomandat tuturor varstelor.

Feţele luminii22 martie – 15 aprilie 2017Muzeul de Artă Cluj-NapocaAceastă expoziție este rezulta-tul unei selecţii semnifi cative din creația artistului. Astfel, lu-crări de pictură (curator: Dan Breaz) și lucrări de grafi că şi sculptură (curatori: Portik-Blénessy Ágota, Székely Sebestyén György, Vécsei Hunor) vor putea fi admirate la Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi, respectiv, la Galeria Quadro. Vernisajul expoziţiei începe la ora

18, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi la ora 19, la Galeria Quadro.

Vineri

Agamemnon de Rodrigo GarcíaTeatrul Naţional Cluj-NapocaOra 19:00Agamemnon face o radiogra-fi e critică omului contempo-ran și are intensitatea unei curse de Formula 1: cei trei eroi aleargă haotic printre ra-ioanele de la supermarket, unde se luptă să nu piardă controlul asupra propriei lor vieți. Personajele de tip homo consumens (ancorate psiha-nalitic în stadiul oral) uită să fi e și se concentrează pe a avea. Înfruntă natura, luând-o peste picior, ritualizează obiectele casnice și răstoarnă în fața noastră balastul cum-plit care ne îngroapă zi de zi.

FC Universitatea Cluj – Sticla Arieșul TurdaCluj ArenaOra 20:00Universitatea revine acasă, pe Cluj Arena, de această da-tă pentru un meci în noctur-nă. Vineri, cu începere de la ora 20:00, „studenții“ vor fi față în față cu Sticla Arieșul Turda, ocupanta locului se-cund și, totodată, echipa de numele căreia se leagă sin-gura remiză pe care au bifat-

o în turul campionatului, când scorul a fost 2-2.

Sâmbătă

IdiotulTeatrul Naţional Cluj-NapocaOra 19:00Prinţul Mîşkin, personajul princi-pal din romanul lui F.M. Dostoievski, suferă de epilepsie, iar boala l-a ţinut departe, ani de zile, de oameni şi de natură. Când ajunge la un spital din Elveţia, se retrezeşte în sfârşit la viaţă, cu o conştiinţă nouă şi lu-minoasă a lumii care îl încon-joară.Ca într-un soi de experiment, Dostoievski îl trimite pe acest om naiv şi „pur“, care crede că „frumu-seţea va salva lumea“, înapoi într-o Rusie a unei nefericite umanităţi, disperată şi nesigură de propriul destin. Candoarea fragedă a lui Mîşkin schimbă relaţiile dintre băr-baţii şi femeile pe care îi întâlneşte, dar reţeaua acestor relaţii îl cuprin-de şi pe el, până la sufocare. Dostoievski ne face să fi m părtaşi la acest experiment eşuat, ca şi când noi înşine am fi subiecţii lui, fi inţe umane care nu suntem capa-bile să vedem nimic în afara propri-ei noastre condiţii, prizoniere ale propriei noastre mediocrităţi.

Duminică

Străini în noapteCinema Florin PiersicOra 19:00

„Străini în noapte“ se situează în topul preferințelor publicului pentru secțiunea Teatru. Îndrăgitul actor Florin Piersic, care nu mai are nevoie de nici o prezentare și unica Medeea Marinescu fac din această piesă o capodoperă artistică, mai ales că regia o semnează inegalabi-lul maestru Radu Beligan. Vă in-vităm la teatru, iar dacă după scena de fi nal rămâneți cu su-fl etul încărcat de emoție și bu-curia celor două ore petrecute în compania îndrăgiților actori v-a îndepărtat pentru moment de rutina zilnică, ajunși acasă, vă așteptăm să postați un gând bun, o imagine, o impresie.

Portocala mecanică de Anthony BurgessTeatrul Naţional Cluj-NapocaOra 19:00Pentru regizorul spectacolului, Răzvan Mureșan „Portocala mecanică, roman-cult al anilor 60, este un joc psihologic. La fel cum o portocală nu poate fi nicicum asociată unui meca-nism, nici omul nu poate fi lip-sit de libertatea de a alege. Când un om nu poate alege, încetează să mai fi e om, afi r-mă Burgess. Şi poate de aceea omul care alege răul poate fi mai bun decât un om căruia îi este impus binele.Ceea ce fac, fac pentru că îmi place… răuta-tea aparţine individului, lui, ţie sau mie, nouă înşine.“

SâmVineri

vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017 actualitate.monitorulcj.ro 3

Foto

: M

on

ito

rul

Bianca [email protected]

Ceea ce trebuia să fi e o

lucrare de un an şi jumăta-

te, s-a transformat într-o

telenovelă care s-a întins pe

8 ani de zile. O poveste des-

pre lucrări date pe prietenii

şi care pun în pericol sigu-

ranţa trafi cului rutier, des-

pre licitaţii cu cântec, bani

decontaţi pe lucrări imagi-

nare, prejudicii imense.

Anul trecut, au fost fi nali-

zate lucrările la drumul

turistic Răchiţele-Ic-Ponor,

iar anul acesta procurorii

anticorupţie au demarat

cercetările într-un dosar

penal care se referă la acest

drum.

Surse judiciare susţin că

audierile în ceea ce priveşte

drumul turistic Răchiţele (sa-

tul natal al lui Emil Boc)- Ic

– Ponor au demarat în trom-

bă. Deja doi diriginţi de şan-

tier care au confi rmat anumi-

te plăţi suspecte, au fost citaţi

în calitate de suspecţi şi li s-a

pus în vedere să se prezinte

cu avocaţi, scrie evz.ro.

Diriginţii de şantier ai aces-

tei lucrări sunt suspecţi că au

girat jaful care a avut loc la

aceste lucrări şi că au avizat

turnarea unui beton slab ca-

litativ, beton care a fost de-

contat ca şi beton de calitate

şi rezistenţă superioară.

Cele 20 de carote făcute în

corpul pereţilor de sprijin de că-

tre experţi, pentru determinarea

proprietăţilor fi zico mecanice a

betonului, nu corespund pro-

iectului de construcţie.

De exemplu, rigolele din be-

ton trebuiau să fi e turnate din

beton din clasa C35-45, iar tes-

tările efectuate au demonstrat

că s-a folosit beton din clasa

C16-20.

Pentru camerele de cădere a

apei din zonele de poduri şi po-

deţe, betonul folosit nu face par-

te din clasa C35-45. Nici la zi-

durile de sprijin, betonul folo-

sit este tot din clasa C16-20 deşi

trebuia să fi e minim din clasa

C25-30 sau C35-45.

Folosirea altui tip de beton

decât cel specifi cat din proiect

duce la un profi t mai mare pen-

tru fi rma constructoare. Un me-

tru cub de beton din clasa C16-20

costă în jur de 230 de lei/mc,

în timp ce un beton din clasa

C35-45 costă peste 350 de lei.

În total la acest drum s-au

turnat 50.000 de mc de beton.

Procurorii DNA mai susţin că

s-au plătit 700 de metri liniari

de rigole în condiţia în care s-au

turnat doar 300 de metri.

Experţii au propus demolarea a tot ce s-a realizat

În 2014, Monitorul de Cluj pu-

blica o expertiză comandată de

Consiliul Judeţean Cluj la dru-

mul turistic Răchiţele-Ic Ponor

care a scos la iveală nenumă-

rate nereguli ce pun în pericol

siguranţă rutieră şi pietonală.

De la betoane care nu se înca-

drează în clasa minimă de re-

zistenţă până la fi suri, experţii

au propus inclusiv demolarea

a ceea ce s-a construit.

În 2008, Consiliul Judeţean

Cluj încheia un contract cu fi -

nanţare europeană privind

modernizarea infrastructurii

de acces în zona turistică Ră-

chiţele-Prislop- Ic Ponor, tra-

seu cu o lungime de 20,5 ki-

lometri, contribuţia UE fi ind

de 43 de milioane de lei, iar

termenul de execuţie era de

18 luni. Valoarea totală a pro-

iectului se ridica la suma de

75,8 milioane de lei. În iulie

2009 s-a încheiat contractul

de lucrări, contract care a fost

câştigat de către Asocierea SC

MBS Group SRL-SC Alfa Rom

SRL-Nemzetkozi Betonut Kft

Ungaria.

Expertiza tehnică arăta că

fi rma fostului consilier local din

Turda, MBS Group, a folosit

materiale inferioare faţă de ce-

le prevăzute în proiectul teh-

nic, care nu rezistă în timp, ne-

având clasa minimă de rezis-

tenţă. Printre neregulile sem-

nalate în cadrul expertizei se

numără faptul că executantul

nu a respectat proiectul tehnic,

nu a fost respectată clasa de

betoane şi s-a sesizat apariţia

unor degradări ale lucrărilor

deja executate, recepţionate şi

decontate ca umare a neluării

de către executant a măsurilor

de conservare necesare.

MBS Group aparţine fostu-

lui consilier local PDL din Tur-

da Gabriel Silagy. Numele lui

Silagy apare în dosarul de co-

rupţie al preşedintelui CJ Cluj

Horea Uioreanu. Procurorii spun

că acesta i-ar fi dat lui Uiorea-

nu prin intermediari peste 33.000

de lei, la începutul lui 2013.

DNA a mai intrat pe fi r şi în 2015

Drumul Răchiţele – Ic-Po-

nor este investigat şi de DNA

Cluj într-un alt dosar, urma-

re a unei plângeri depuse de

Consiliul Judeţean Cluj. În

iunie 2015, procurorii DNA

au început urmărirea penală

„in rem” în cadrul contrac-

tului drumului Răchiţele-Ic

Ponor. În plângerea penală

adresată către DNA Cluj, func-

ţionarii din CJ Cluj arată că

există numeroase neconfor-

mităţi între lucrările efectua-

te, lucrările proiectate şi lu-

crările decontate.

Cine a avizat plata

Lucrările la drumul Ic Ponor

au început în mandatul de pre-

şedinte al lui Marius Nicoară,

în prezent senator PNL, au con-

tinuat în mandatul lui Alin Ti-

şe, fi nul lui Emil Boc şi în cel al

lui Horea Uioreanu, trimis în ju-

decată de DNA pentru luare de

mită. Procurorii DNA trebuie să

afl e care dintre cei trei preşe-

dinţi ai Consiliului Judeţean Cluj

au avizat la plată decontarea

unui beton de slabă calitate la

preţuri superioare, în condiţiile

în care în proiect se prevedea

clar clasa de beton care trebuie

pusă în opera.

Prejudiciul estimat în acest

caz, doar din diferenţa de be-

ton, este de peste 6,7 milioa-

ne lei.

Drumul turistic Ic-Ponor face primele victime. Doi diriginţi de şantier puşi sub acuzare de DNALa trei ani după ce Monitorul de Cluj a publicat în exclusivitate expertiza care arată că la drumul Ic-Ponor s-au folosit betoane care nu se încadrează în clasa minimă de rezistenţă, DNA face primele dosare.

Lucrările la drumul turistic IC-Ponor au durat opt ani de zile


Gardienii şi mascaţii au

intrat în fi brilaţii după ce

şi-au dat seama că se poate

repeta cee ce s-a întâmplat

în Grecia în trecut, atunci

când Passaris a evadat şi a

împuşcat mai mulţi poliţişti.

Recent, criminalului grec, ca-

re a fost condamnat la închisoa-

re pe viaţă, i s-a aprobat trece-

rea de la regimul de maximă si-

guranţă la unul mai blând, lu-

cru care a pus pe jar conduce-

rea Penitenciarului Gherla. Pe

bună dreptate, având în vedere

antecedentele „Fiarei din Bal-

cani” şi trecutul său sângeros,

presărat cu mai multe crime.

A vrut mai multă libertate de mişcare

În regim de maximă siguran-

ţă, Passaris nu avea foarte mul-

tă libertate de mişcare şi era su-

pravegheat îndeaproape, însă

trecerea la unul mai blând schim-

ba mult lucrurile. Motiv pentru

care Penitenciarul Gherla a con-

testat decizia în instanţă, şi a

avut câştig de cauză.

„Admite contestaţia formu-

lată de petiţionarul Penitencia-

rul Gherla în contradictoriu cu

condamnatul Konstantinos

Passaris, deţinut în Penitencia-

rul Gherla. Desfi inţează înche-

ierea pronunţată de Judecăto-

rul de supraveghere a privării

de libertate de la Penitenciarul

Gherla. Dispune menţinerea per-

soanei private de libertate Kon-

stantinos Passaris în categoria

celor care prezintă risc pentru

siguranţa locului de deţinere”,

se arată în decizia instanţei, po-

trivit cancan.ro.

Alertă la Gherla! Passaris „Fiara din Balcani” a cerut regim de detenţie mai lejer

Casa Judeţeană de Pensii

Cluj a încasat în doar

câteva luni 2,45 milioane

de lei de la 472 de per-

soane care au plătit

retroactiv, în baza legii

nr. 186/2016, pentru a-şi

completa vechimea de pe

cartea de muncă, perioa-

da maximă de care aces-

tea pot benefi cia fi ind de

cinci ani.

Din octombrie, de când

a intrat în vigoare legea nr.

186/2016, şi până în prezent

au fost depuse 591 de soli-

citări privind plata retroac-

tivă a pensiei, 472 de per-

soane fiind declarate eligi-

bile, potrivit datelor CJP

Cluj. Cei aproape 500 de clu-

jeni fie au plătit întreaga su-

mă, fie eşalonat.

Potrivit legii, persoanele

care nu au calitatea de pen-

sionari pot plăti contribuţia

de asigurări sociale pentru

perioadele de timp în care

nu au avut calitatea de asi-

gurat în sistemul public de

pensii sau într-un sistem de

asigurări sociale neintegrat

acestuia. Perioadele pentru

care se poate plăti contribu-

ţia de asigurări sociale sunt

cele anterioare datei la ca-

re sunt îndeplinite condiţi-

ile prevăzute de lege privind

vârsta standard de pensio-

nare.

Perioadele de timp pen-

tru care se poate plăti con-

tribuţia la pensie sunt cele

care se încadrează în inter-

valul de timp cuprins între

data încheierii contractului

de asigurare socială şi ulti-

mii cinci ani anteriori aces-

tei date. Sumele achitate

sunt diferite de la caz la caz

întrucât, au explicat repre-

zentanţii Casei de Pensii

Cluj, suma de plată se cal-

culează în funcţie de mai

mulţi indicatori, între care

şi inflaţia. Potrivit legii

186/2016, termenul limită

pentru cumpărarea vechimii

în muncă este 27 aprilie

2017.

Cât i-a costat pe clujeni vechimea în muncă

Iar asta înseamnă că „Fia-

ra din Balcani” va fi ţinut în

continuare în detenţie în re-

gim de maximă siguranţă, mo-

tiv de linişte pentru mascaţii

care îl păzesc pe grec şi care

n-au dat greş până acum.

Passaris a fost arestat în

2001, după ce a împuşcat cu

sânge rece doi angajaţi ai u-

nei case de schimb valutar

din Bucureşti. Grecul s-a dus

în faţa ghişeului şi, după ce

a ucis paznicul şi casierul, a

plecat cu aproximativ jumă-

tate de miliard de lei vechi.

După ce a fost prins, s-a sta-

bilit că Passaris nu se afl a la

primele crime, el fi ind căutat

şi în Grecia, acolo unde eva-

dase din închisoare şi omorâ-

se mai mulţi poliţişti.

Passaris era un maestru al

evadărilor. A reuşit să evade-

ze de mai multe ori din peni-

tenciare din Grecia şi se pre-

gătea să evadeze şi din Peni-

tenciarul de la Craiova când

a fost mutat la Gherla. După

ce a spus într-un interviu acor-

dat unei televiziuni din Gre-

cia că se gândeşte să evade-

ze din Penitenciarul de la Cra-

iova, românii l-au mutat la

Gherla, în condiţii de maxi-

mă siguranţă.

Presa locală din Gherla a

relatat că Passaris a primit un

număr mare de cărţi de speci-

alitate: manuale de luptă de

tip guerrillă, tehnici folosite de

Mossad (n.r. Serviciul secret

israelian), reviste în care sunt

prezentate ultimele noutăţi în

materie de arme de foc. Se bă-

nuieşte că Passaris ar încerca

să plănuiască evadarea din

puşcăria românească. Tocmai

din acest motiv, grecului îi es-

te urmărit fi ecare pas.

În Grecia, Passaris ucisese

cinci politişti şi tot atâţia ci-

vili, evadase de două ori şi e-

ra autorul a nenumărate jafuri.

Cine e Passaris

Foto

: A

rhiv

ă M

on

ito

rul

4 politica.monitorulcj.ro vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017

Anca M. COLIBĂŞ[email protected]

Fostul premier Dacian

Cioloş consideră că

România ar fi putut intra

în 2017 în spaţiul

Schengen, cel puţin cu

„aeroporturile”, dacă nu

ar fi existat situaţia gene-

rată de OUG 13.

„Din punctul meu de vede-

re, dacă nu ar fi fost situaţia

prin care am trecut la sfârşitul

lui ianuarie şi începutul lui fe-

bruarie, cu OUG 13, ar fi fost

şanse mari ca anul acesta Ro-

mânia să intre în spaţiul Schen-

gen cel puţin cu aeroporturile,

cu spaţiul aerian. Cred că este

important să dăm garanţii cla-

re referitor la respectarea sta-

tului de drept şi de luptă îm-

potriva corupţiei nu doar la ni-

velul societăţii, pentru că soci-

etatea şi-a făcut temele foarte

bine, ci mai ales la nivelul cla-

sei politice, să arătăm că pu-

tem menţine o creştere econo-

mică sănătoasă, prin deciziile

politice luate şi inclusiv prin

deciziile de politică bugetară”,

a declarat fostul premier.

Decizii care frânează evoluţia României

Fostul premier consideră

că astfel de decizii politice

pun în pericol şi frânează evo-

luţia economică a României.

„Cred că unul dintre atuuri-

le României în momentul de fa-

ţă este că este unul din statele

membre cu un foarte mare po-

tenţial de creştere economică pe

termen mediu şi lung. Aceasta

înseamnă atragere de investiţii,

înseamnă interes politic din par-

tea celorlalţi vizavi de noi. De-

venim mult mai interesanţi ca

parteneri dacă avem evoluţie în

economie, dar dacă luăm deci-

zii care riscă să pună în pericol

evoluţia economică, punem frâ-

nă acestui proces”, a mai spus

Dacian Cioloş.

Să renunţăm la abordarea de periferie

În opinia fostului premi-

er, România poate să facă

în aşa fel încât să nu devi-

nă o victimă a dezbaterilor

europene şi a deciziilor ca-

re se vor lua privind viito-

rul UE, ci să creeze o opor-

tunitate pe care să o valo-

rifice.

„Să renunţăm la o abor-

dare de periferie şi să ne po-

ziţionăm în centrul dezba-

terilor, în nucleul dur al dez-

baterilor. Cât timp vom avea

o abordare de periferie, să

mergem pe sub bară, fără

să derajăm prea mult, nu

avem pretenţii de la alţii să

ne vadă altfel”, a mai spus

Dacian Cioloş.

Dacian Cioloş a participat

joi, la dezbaterea cu tema „U-

niunea Europeană post-Brexit

şi locul României. De la scena-

rii la realităţi”, organizată de

Grupul de Refl ecţie şi Analiză

Internaţională CITADEL de la

Facultatea de Studii Europene

a Universităţii Babeş-Bolyai.

Dacian Cioloş, prim-minis-

tru al României (2015-2017) şi

comisar european (2010-2014),

a vorbit despre perspectivele

Uniunii Europene în contextul

ieşirii Marii Britanii, precum

şi despre provocările şi opţiu-

nile care stau în faţa Români-

ei, în perioada următoare.

Anul trecut, preşedintele

Comisiei Europene, Jean Cla-

ude Junker declara că institu-

ţia pe care o conduce este de

acord şi susţine aderarea Ro-

mâniei şi a Bulgariei la Spa-

ţiul Schengen.

Cele două ţări îndeplinesc

criteriile de aderare şi este e-

lementar să le fi e recunoscu-

te drepturile, spunea preşe-

dintele Comisiei Europene.

România şi Bulgaria solici-

tă de mulţi ani aderarea la

Spaţiul european de liberă cir-

culaţie Schengen.

Preşedintele Franţei, Fran-

cois Hollande, afi rma la rân-

dul său, după întrevederea

cu premierul Dacian Cioloş,

că sistemul Schengen trebu-

ie îmbunătăţit, având în ve-

dere că o destrămare a aces-

tuia ar avea consecinţe ex-

trem de grave pentru UE, el

arătându-se deschis aderării

României la acest spaţiu.

Cioloș: „Dacă nu ar fi fost OUG 13, România ar fi intrat în Schengen”Fostul premier le-a vorbit studenţilor de la Studii Europene despre locul României în Uniunea Europeană post Brexit.

Dacian Cioloş a participat la o dezbatere organizată la Facultatea de Studii Europene

DACIAN CIOLOȘ | fost premier al Românie

„Dacă nu ar fi fost situaţia prin care am trecut la sfârşitul lui ianuarie şi începutul lui februarie, cu OUG 13, ar fi fost şanse mari ca anul acesta România să intre în spaţiul Schengen cel puţin cu aeroporturile, cu spaţiul aerian. Cred că este important să dăm garanţii clare referitor la respectarea statului de drept şi de luptă împotriva corupţiei nu doar la nivelul societăţii, pentru că societatea şi-a făcut temele foarte bine, ci mai ales la nivelul clasei politice.“

Preşedintele PPMT,

Szilagyi Zsolt (foto), a acu-

zat PSD şi pe liderul parti-

dului, Liviu Dragnea, că

sprijină discursul antima-

ghiar, ceea ce arată „carac-

terul naţionalist şi securist

al stângii din România”,

după discuţiile lui Dragnea

cu liderul Alianţei BINE,

Bogdan Diaconu.

Szilagyi Zsolt a declarat, joi,

la Cluj-Napoca, într-o conferin-

ţă de presă, că într-o democra-

ţie consolidată din Vest, stânga

social-democrată se delimitea-

ză de extrema dreaptă, în timp

ce, în România, extrema dreap-

tă este salutată de partidul de

guvernământ, care are un pre-

şedinte penal şi a avut unul pla-

giator. „Trăim într-o ţară în ca-

re Guvernul destabilizează ţa-

ra, avem exemplul intenţiei de

modifi care a Codului Penal, dar

mai avem un exemplu elocvent.

Liviu Dragnea l-a primit pe Bog-

dan Diaconu, în urma înfi inţă-

rii Alianţei BINE, una antima-

ghiară şi naţionalistă, a purtat

un dialog şi a salutat alianţa.

Acest lucru arată clar cât de de-

generată e politica în România.

Într-o democraţie consolidată

din Vest, stânga social-democra-

tă se delimitează de extrema

dreaptă, în timp ce, în Româ-

nia, extrema dreaptă este salu-

tată de partidul de guvernământ,

care are un preşedinte penal şi

a avut unul plagiator. Asta ara-

tă caracterul naţionalist şi secu-

rist al stângii din România, PSD

nu se debarasează de moştenri-

rea comunisto-securistă, ci do-

reşte un parteneriat cu cei care

sunt contracaraţi de stânga eu-

ropeană. Responsabilitatea PSD

şi a Guvernului este să contra-

careze acţiunile antiminoritare,

xenofobe, naţionaliste, fascisto-

ide. Declaraţia lui Dragnea este

extrem de gravă şi arată că cei

de la PSD doresc să sprijine şi

să ridice discursul antimaghiar

şi intimidator”, a spus Szilagyi,

citat de Mediafax.

Potrivit acestuia, social-de-

mocraţii nu doresc o stabiliza-

re în România.

„Pentru ei, cartea maghia-

ră este una care trebuie men-

ţinută, iar aţâţarea interetni-

că trebuie să continue. Noi

vom atrage atenţia partene-

rilor europeni despre acest

lucru”, a spus preşedintele

PPMT.

Partidele naţionaliste PRU,

PRM şi PND vor constitui o

alianţă politică, intitulată Blo-

cul Identităţii Naţionale în Eu-

ropa, respectiv „BINE”, proto-

colul de constituire fi ind sem-

nat duminică.

Acesta a mers, luni, la bi-

roul preşedintelui Camerei De-

putaţilor, liderul PSD Liviu

Dragnea, unde a avut o scur-

tă întrevedere cu acesta, el

precizând, la ieşire, că au dis-

cutat despre alianţa BINE, iar

Dragnea i-a felicitat pe iniţia-

tori pentru demers.

„PSD sprijină discursul antimaghiar”Întrebat, joi, la Cluj-Napoca,

la o dezbatere organizată

de Facultatea de Studii

Europene a UBB, care sunt

planurile sale personale în

perioada următoare, Dacian

Cioloş a spus că toată

lumea întreabă dacă intră

în politică sau nu şi în ce

partid merge, aspecte care

nu sunt esenţiale acum.

„Activitatea mea persona-

lă se va concentra în direcţia

de a contribui la a găsi solu-

ţii şi proiecte pentru viitor

care să genereze şi soluţii la

anumite probleme dar mai

ales o implicare cât mai ac-

tivă a unui număr cât mai

mare de oameni care să fi e

stimulaţi emoţional nu doar

de ieşirile în stradă pentru a

protesta. (…) Cred că este

important să găsim o varian-

tă pentru a avea modalităţi

prin care cât mai multă lume

să se implice în mod demo-

cratic şi proactiv în soluţii ca-

re să fi e generate şi apoi apli-

cate de instituţii democratic

alese. Toată lumea întreabă

dacă intră Cioloş în politică

sau nu şi în ce partid merge.

Nu asta este esenţial acum.

Este important conţinutul şi

să nu punem căruţa înaintea

boilor. O să mă vedeţi mai

puţin în media cu declaraţii.

Împreună cu oameni cu care

am lucrat în trecutul apropi-

at voi încerca să găsim solu-

ţia prin care să generăm idei

şi proiecte”, a spus Cioloş.

„Soluţiile pentru viitorul

României nu trebuie lăsate

doar la latitudinea unor par-

tide politice cărora le este

greu să se reformeze şi care

sunt anchilozate din cauza

modului de funcţionare. Pe

de-o parte, cred că mesajul

dat în noiembrie 2015, rămâ-

ne valabil: o parte din socie-

tate, care doreşte un progres

cât mai rapid al României,

aşteaptă ca partidele politice

să se reformeze şi aşteaptă

soluţii politice din partea par-

tidelor care să îşi şi asume

anumite lucruri enunţate”, a

completat fostul premier.

De asemenea, în opinia lui

Cioloş România nu are nevo-

ie să facă defi cit bugetar ca să

stimuleze dezvoltarea econo-

miei, ci de reforme ca să dea

predictibilitate, Fostul premier

crede că pentru a deveni rele-

vantă la nivel european.

Dacian Cioloş a participat

joi, la dezbaterea cu tema „U-

niunea Europeană post-Brexit

şi locul României. De la scena-

rii la realităţi”, organizată de

Grupul de Refl ecţie şi Analiză

Internaţională CITADEL de la

Facultatea de Studii Europene

a Universităţii Babeş-Bolyai.

Dacian Cioloş, prim-minis-

tru al României (2015-2017) şi

comisar european (2010-2014),

a vorbit despre perspectivele

Uniunii Europene în contextul

ieşirii Marii Britanii, precum

şi despre provocările şi opţiu-

nile care stau în faţa Români-

ei, în perioada următoare.

Ce planuri are Dacian Cioloş în politică

DACIAN CIOLOȘ

„Toată lumea întreabă dacă intră Cioloş în politică sau nu şi în ce partid merge. Nu asta este esenţial acum. Este important conţinutul şi să nu punem căruţa înaintea boilor. O să mă vedeţi mai puţin în media cu declaraţii. Împreună cu oameni cu care am lucrat în trecutul apropiat voi încerca să găsim soluţia prin care să generăm idei şi proiecte“

vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017 economie.monitorulcj.ro 5

Angelica [email protected]

Majoritatea românilor

au pierdut pasul cu teh-

nologia, în special, în

categoriile de vârstă de

peste 40 de ani, iar o

alfabetizare a acestora

este absolut necesară,

potrivit specialiştilor în

IT clujeni, mai ales că

mai au ani buni de stat

în câmpul muncii.

Populaţia generală a Ro-

mâniei este analfabetă digi-

tal, a spus-o chiar ministrul

Comunicaţiilor, Augustin Ji-

anu, într-o conferinţă de spe-

cialitate, desfăşurată la în-

ceputul săptămânii.

„Deşi ştim foarte bine că

avem printre cele mai mari

viteze broadband de acces

la internet din Europa şi poa-

te chiar din lume, stăm cu

siguranţă mai bine decât

americanii, gradul de pene-

trare este foarte mic. Deşi

avem foarte mulţi experţi

buni în IT şi comunicaţii,

numărul lor este destul de

mic, raportat la populaţia

generală. Populaţia genera-

lă a României este în mo-

mentul de faţă analfabetă

digital. Ca să putem adop-

ta transformarea trebuie să

facem această alfabetizare”,

a spus Jianu.

Potrivit acestuia, alfabe-

tizarea digitală trebuie rea-

lizată în primul rând la ni-

velul profesorilor şi la cel al

părinţilor.

„Dacă ratăm această a pa-

tra revoluţie industrială, ne

va fi foarte greu să evoluăm

ca ţară şi să atingem obiec-

tivele pe care ni le dorim.

Alfabetizarea digitală trebu-

ie făcută în primul rând la

nivelul profesorilor şi la ni-

velul părinţilor. Acolo, gra-

dul de înţelegere a transfor-

mărilor digitale, magnitudi-

nii acestor transformări es-

te cel mai scăzut. Copiii sunt

nativi, ei nu au neapărat ne-

voie să înţeleagă. Ei se nasc

cu asta, ei ştiu asta, dar ei,

la 2-3 ani, au tableta în mâ-

nă şi se descurcă cu aceas-

tă unealtă cum ne descur-

căm noi cu băţul în nisip”,

a explicat ministrul Comu-

nicaţiilor.

E un mit că avem un număr ridicat de IT-işti?

Deşi s-a creat imaginea

conform căreia România şi

inclusiv Clujul ar sta foarte

bine la capitolul specialişti

în tehnologia informaţiei,

realitatea e diferită. Minis-

trul comunicaţiilor atrăgea

atenţia că numărul nu este

mare raportat la populaţia

generală, iar reprezentanţii

locali ai industriei confirmă.

„În ceea ce priveşte nu-

mărul de specialişti raportat

la populaţia generală a Ro-

mâniei ne înscriem într-o

medie a regiunilor Central şi

Est-Europeană, nu suntem

nici mai sus, nici mai jos,

desigur cu nuanţe, faţă de

ţările care ne înconjoară. Es-

te astfel resimţită o penurie

a specialiştilor la nivel glo-

bal. Probabil, cu excepţia

Asiei peste tot există o pro-

blemă cu disponibilitatea

specialiştilor în IT & C”, ex-

plică, pentru Monitorul de Cluj,

Andrei Kelemen, director exe-

cutiv al unei asocieri de fi r-

me şi instituţii locale din sec-

torul IT.

De ce e nevoie de alfabetizarea digitală a populaţiei?

Nevoia de instruire în do-

meniul IT e resimţită mai

ales în rândul oamenilor pes-

te 40 de ani, oameni încă ti-

neri, care au încă ani buni

până la pensie, asta în con-

textul în care tehnologia se

schimbă de la an la an. O

creştere a competenţelor ar

determina potrivit lui An-

drei Kelemen o creştere a

productivităţii.

„Dacă ne raportăm la ţă-

rile dezvoltate, gradul de al-

fabetizare al populaţiei ge-

nerale din România este în

mod evident unul inferior

şi mai ales la categorii de

vârstă înaintate. Din nou,

nu este un fenomen speci-

fic României, gradul de al-

fabetizare se înscrie în me-

dia regională. Ceea ce ne

distinge oarecum este rapor-

tul cu ţările vest-europene

pentru că încă o bună par-

te a populaţiei din România

trăieşte în mediul rural, iar

aici gradul de penetrare al

digitalului este foarte redus,

iar acest lucru evident ne

plasează înspre coada unui

clasament european. E cla-

ră nevoia de educaţie, mai

ales pentru categoriile de

vârstă peste 40 de ani, mai

ales că sunt categorii de vâr-

stă încă active, sunt oameni

care încă lucrează, care con-

tribuie la bunăstarea socia-

lă, iar un grad mai ridicat

de alfabetizare cu siguran-

ţă ar avea un efect în nive-

lul de productivitate. Cred

că aici este cheia lucrurilor,

e destul de evident că pro-

ductivitatea economică şi

efectul în plan social depind

foarte mult de acest nivel

de cunoaştere al instrumen-

telor digitale”, explică Kele-

men.

Antreprenorii, cea mai mare nevoie de instruire

Programele ar trebui să-I

vizeze în principal pe antre-

prenori, în opinia specialis-

tului.

„Aici ar trebui programe

educaţionale mai ales adre-

sate celor cu spirit antrepre-

norial, oamenilor care au

afaceri sau deschid afaceri,

dar nu au skills-urile tehno-

logice foarte bine puse la

punct. Ar trebui să fie pro-

grame naţionale care să spri-

jine acest lucru, pentru că

ele pot să producă, apoi, în

cascadă efecte pozitive la

nivelul societăţii”, comple-

tează IT-istul.

Nevoia de cursuri de IT es-

te susţinută şi de Marcel Bo-

rodi, proprietarul NET Brinel.

„Apreciez că ministrul are

un proiect pentru alfabetizarea

digitală. Nu avem destui speci-

alişti, dar per capita stăm mai

bine ca alte ţări. Digital divide

(n.r.- termenul exprimă o dife-

renţă, o «prăpastie» între popu-

laţia (persoanele, instituţiile etc)

care are (au) acces la tehnolo-

gia informaţională digitală şi be-

nefi ciază de avantajele aceste-

ia, şi, pe de altă parte, persoa-

nele care nu au acces la aceas-

tă facilitate din anumite moti-

ve), de aceea nevoia masivă de

cursuri legate de IT este vitală.

Susţin acest tip de iniţiative.

Sunt necesare, dar trebuie con-

tinuate cu determinare!”, sub-

linează omul de afaceri clujean.

Românii sunt analfabeți digital!Ce înseamnă asta?Specialiştii în IT clujeni spun că e nevoie de programe educaţionale în special pentru cei peste 40 de ani.

Cursurile de dezvoltare a competențelor digitale dedicte seniorilor sunt rare

Cererea este în continua-re mai mare decât oferta pe piața locală, fapt care determină „lupte crânce-ne” între responsabilii HR de la companiile de IT. „Nu sunt modificări sub-stanţiale. Resursele uma-ne sunt singurul domeniu în care companiile de IT concurează. Concurenţa este pe resursa umană ceea ce nu este benefic pentru nimeni, nici măcar pentru angajaţi. Nu se creează acea atmosferă de stabilitate și de încre-dere reciprocă între anga-jaţi și angajatori cât exis-tă această temere că an-gajaţii vor pleca în altă parte. E un efect advers în relaţia dintre angajaţi și angajatori. Companiile nu se intersectează altfel, piaţa este globală”, spu-ne directorul executiv al clusterului IT.

Cum stă Clujul la capitolul IT-iști

Potrivit ministrului Comunicaţiilor, Augustin Jianu, s-a gândit deja un proiect cu Ministerul Educaţiei.

„Proiectul pe care l-am gândit împreună cu Ministerul Educaţiei trebuie să se adre-seze copiilor, facem pre-training practic, noi trebuie doar să le arătăm o manieră mai eficientă și mai sigură de a folosi teh-

nologia. Trebuie făcut și pentru profesori, pentru ca ei să continue în momentul în care proiectul se finalizează, să asigure perioada de sustenabilitate, dar și pentru părinţi. Părinţii văd internetul într-o mani-eră foarte ciudată. De la o categorie de vârstă în sus subiectele digitale sunt mar-ginale”, a precizat Jianu.

Guvernul vrea și program de instruire pentru copii

ANDREI KELEMEN | specialist IT

„E clară nevoia de educaţie, mai ales pentru categoriile de vârstă peste 40 de ani, mai ales că sunt categorii de vârstă încă active, sunt oameni care încă lucrează, care contribuie la bunăstarea socială, iar un grad mai ridicat de alfabetizare cu siguranţă ar avea un efect în nivelul de productivitate. Cred că aici este cheia lucrurilor, e destul de evident că productivitatea economică şi efectul în plan social depind foarte mult de acest nivel de cunoaştere al instrumentelor digitale.“

STATISTICĂ

73%din totalul angajaţilor din industria IT locală sunt din Cluj, Bucureşti, Iaşi şi Timişoara.

Grafi cul care prezintă nivelul de competențe digitale în țările europene

Conectivitate Capital Uman Utilizare Internet Integrarea Tehnologiei Digitale Servicii Digitale Publice

6 SPECIAL

PUBLICITATE

Fostul primar al Clujului

Gheorghe Funar a „produs”

joi, în cadrul Târgului de

carte Gaudeamus

Cluj-Napoca, o nouă mostră

a naţionalismului său pro-

verbial, aplicat de această

dată pe religie. Fără ca

nimeni să îi „amendeze”

discursul venit parcă din-

tr-o lume paralelă.

În „buricul târgului” Gaudea-

mus, care se desfăşoară zilele

acestea în Piaţa Unirii din

Cluj-Napoca, Gheorghe Funar

şi-a lansat joi un volum despre

adevăr... desigur, aşa cum îl per-

cepe el: „Afl ăm adevărul des-

pre biografi a Fiului lui DUMNE-

ZEU?!” este titlul volumului a-

părut la editura Ecou Transil-

van. Un semn de întrebare pa-

re cel puţin binevenit la un ti-

tlu cu astfel de pretenţii, dar în

discursul său de joi fostul pri-

mar de Cluj a eliminat semne-

le de punctuaţie, sau mai bine

zis de îndoială: „Fiul Domnului

nu a fost evreu”. Scurt şi la

obiect. „De ce?”. Pentru simplul

fapt că, potrivit lui, Iisus nu ar

fi lansat acuze la adresa popo-

rului evreu, dacă el însuşi ar fi

făcut parte din acest neam.

Calendar modifi cat, apud Funar

Fostul primar al Clujului a

mers mai departe afi rmând, în

faţa a circa 20 de persoane a-

fl ate la eveniment, că în con-

secinţă, sărbătoarea Tăierii Îm-

prejur (episod consemnat în

detaliu de Noul Testament), ca-

re fi gurează în calendarul or-

todox pe 1 ianuarie, ar trebui

scoasă din calendar. „Nu a fost

evreu, nu avea nevoie să fi e tă-

iat împrejur”. Logic, nu? Pen-

tru categoricul Funar, informa-

ţii cu titlul de speculă sau pre-

supunere devin adevăruri ros-

tite cu vehemenţă: Iisus a pri-

mit 240 de bice din parte ro-

manilor şi la fel de multe din

partea evreilor, ziua naşterii sa-

le este 25 martie, iar „Fiul Dom-

nului” – apelativul său prefe-

rat, „licenţă” proprie după

„Domnul” şi „Fiul Omului”,

modul în care este numit cel

mai frecvent Iisus în Noul Tes-

tament – era „blond cu ochi

albaștri și cu barbă aurie.”

„Fiul Domnului era de-al nostru”

Cireşa de pe tort, la final,

cum a ales şi fostul primar să

facă în discursul său, poate la

recomandarea vreunui apro-

piat, care trebuie să-l fi aver-

tizat că licoarea tare – un eu-

femism pentru otravă – „ser-

vită” la început de eveniment

ar putea „ameţi” excesiv au-

dienţa.

„Biografia” lui Iisus, după Gheorghe Funci „de-al nostru”, din „neamul primordia

Ovidiu [email protected]

Săpăturile realizate recent

de arheologii de la Muzeul

Naţional de Istorie a

Transilvaniei în faţa biseri-

cii Sfântul Mihail din Cluj

au scos la iveală 140 de

schelete de secol XV.

Arheologii estimează că

numai în semicercul din

faţa intrării principale se

afl ă în dedesubturi circa

2.500 de cadavre “secula-

re”, în timp ce numărul

scheletelor de sub întreg

perimetrul îngrădit al bise-

ricii poate depăşi 100.000.

Arheologii care efectuează

de peste o lună săpături în fa-

ţa bisericii catolice „Sfântul

Mihail” din Cluj, concomitent

cu modernizarea laturii ves-

tice a Pieţei Unirii, au scos la

lumină circa 140 de mormin-

te de secol XV, pe fâşia îngus-

tă de sol unde lucrează. Doar

în faţa bisericii, pe semicer-

cul delimitat de dalele de be-

ton şi stâlpişori metalici, ar-

heologii estimează că se află

circa 2.500 de morminte, în

timp ce numărul celor îngro-

paţi dedesubtul întregului pe-

rimetru al bisericii de-a lun-

gul secolelor XV-XVIII poate

depăşi 100.000.

Peste 100.000 de morminte

Dacă legendele cu privire la

existenţa unor reţele de tuneluri

sub „Sfântul Mihail” care ar ajun-

ge până pe Cetăţuie sunt infi r-

mate de arheologi, specialiştii

confi rmă în schimb informaţiile

care vorbesc de o densitate in-

credibilă de schelete îngropate în

vechile cimitire de lângă biseri-

că. Săpăturile arheologice din ul-

timii ani conduc la estimări de

ordinul zecilor de mii sau chiar

de peste 100.000 de schelete în-

gropate în dedesubtul ariei îm-

prejmuitoare a bisericii, explică

arheologul Csók Zsolt, coordo-

natorul lucrărilor: „Am avut trei

sondaje în 2013 şi anul trecut şi

este arhiplin. Pe o adâncime de

2 metri şi jumătate – de la 40 de

metri centimetri dedesubtul ier-

bii şi până la 3 metri – sunt nu-

mai morminte, unul peste celă-

lalt, de jur împrejur, foarte mul-

te”, estimează arheologul. „Hai-

deţi să ne gândim. Noi am des-

chis suprafeţe de cercetare de 1,5

pe 1,5 şi în aceste suprafeţe de

cercetare au ieşit 100 de morţi,

adică 100 de morminte”, îşi în-

tăreşte el ideea. Scheletele care

înconjoară biserica acoperă se-

colele XV-XVIII.

„Au cărat 14 care de oase”

Conform istoricilor consul-

taţi de Monitorul de Cluj, în

secolul XIX, la amplasarea tur-

nului actual al bisericii – în

vârful căruia tronează crucea

–14 care de oase ar fi fost ridi-

cate din zonă şi duse în actu-

alul cimitir central. „Se zice că

fundaţia turnului este la 9 me-

tri sub pământ”, spune Csók

Zsolt. „În perioada medievală

cimitirele se afl au în jurul bi-

sericilor şi al mănăstirilor, pri-

mul de acest gen fi ind cel de

lângă biserica veche de pe ac-

tualul amplasament al biseri-

cii franciscane din Piaţa Muze

ului. Al doilea este cel din ju

rul bisericii Sfântul Mihail”

subliniază profesorul de isto

rie Vladimir Bogosavlievici. Is

toricul Lukács József a menţi

onat că după ce cimitirele din

jurul bisericilor şi al mănăsti

rilor s-au umplut a existat

perioadă, în anii 1.500-1.600

când numeroşi clujeni sunt în

gropaţi în şanţul învecinat zi

dului cetăţii. „Aceste şanţur

urmau cu aproximaţie alinia

„Oraşul” oaselor de sub biserica „Perimetrul aferent celei mai impunătoare biserici a Clujului, Sfântul Mihail, ascunde în dedesubturi un adevărat „

Arheologii au găsit 140 de morminte pe o fâşie îngustă din faţa bisericii Sfântul Mihail

vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017 | monitorulcj.ro 7


Într-o opinie intitulată

„Varză à la Cluj-Napoca”,

istoricul bucureştean

Lucian Boia spune că „nu e

echitabil ca municipiul să

se numească Cluj-Napoca,

iar judeţul a cărui capitală

este să-şi spună doar Cluj”

şi lansează ideea ca oraşul

să fi e rebotezat din

Cluj-Napoca în Cluj.

„Cum e corect: Cluj sau

Cluj-Napoca? Gândiţi-vă bine

înainte de a răspunde. Dând un

răspuns nepotrivit, riscaţi să vi

se pună la îndoială patriotismul

sau să fi ţi pur şi simplu taxat

drept trădător de neam şi de ţa-

ră. E bine să ştiţi că oraşul a fost

rebotezat în anii comunismu-

lui, devenind din Cluj, Cluj-Na-

poca, naş de botez fi indu-i ni-

meni altul decât Nicolae Ceau-

şescu, dacă aţi auzit de el. Pu-

ţin respect, aşadar”, îşi începe

Boia opinia.

Boia mai spune că în preaj-

ma Primului Război Mondial la

Cluj erau înregistraţi peste 40.000

de vorbitori de limbă maghiară,

faţă de numai 6.000 de români.

Clus, Cluj, Kolozsvár

„De fapt, ce era în neregulă

cu Clujul? Îi suna numele prea

ungureşte? N-aş zice. Forma în-

tâlnită în documentele medie-

vale, redactate în latină, nu în

maghiară, este Clus. Clujul ro-

mânesc e în fond mai apropiat

de această denumire, să-i spu-

nem neutră, decît ungurescul

Kolozsvár. Şi atunci? Poate că

supărarea nu privea atât nume-

le, cât, în genere, condiţia isto-

rică şi culturală a Clujului, ace-

ea de oraş mai mult unguresc

decât românesc, până nu cu

multă vreme în urmă. În preaj-

ma Primului Război Mondial

erau înregistraţi la Cluj peste

40.000 de vorbitori de limbă

maghiară, faţă de numai 6.000

de români. Şi în perioada inter-

belică, maghiarii rămân majo-

ritari. Raportul numeric s-a in-

versat în anii comunismului, iar

astăzi românii sunt într-o netă

majoritate. Vorbim însă de ace-

laşi oraş? Ofi cial, Clujul nu mai

există; i-a luat locul Cluj-Napo-

ca”, continuă Boia.

„Este fi resc să ne întrebăm

la ce serveşte adausul «Napo-

ca»? Nu e greu de desluşit: ser-

veşte la jalonarea unui parcurs

istoric care depăşeşte cu mult

secolele de dominaţie maghia-

ră. Atunci când au năvălit un-

gurii, Clujul, mai precis Napo-

ca, avea deja o istorie îndelun-

gată. Fusese o aşezare dacică,

apoi daco-romană, adică, în fond,

românească, fi indcă dacii, cum

bine se ştie, erau un fel de ro-

mâni. Ungurii s-au strecurat

într-un oraş care nu le aparţinea

defel. Nu m-ar mira ca unii din-

tre compatrioţii noştri să-şi în-

chipuie că aşa s-a numit oraşul,

fără întrerupere, din timpurile

cele mai vechi, pînă astăzi: un

bun argument al continuităţii

daco-romane”, mai scrie Boia.

Referendum pentru schimbarea denumirii oraşului?

Istoricul se întreabă la fi nal

la ce mai e bună denumirea de

Napoca.

„Vreau să spun la Cluj-Na-

poca, cred că şi aici lucrurile

s-ar cuveni să fi e duse pînă la

capăt. Mai întâi, nu e echitabil

ca municipiul să se numească

Cluj-Napoca, iar judeţul a cărui

capitală este să-şi spună doar

Cluj, lipsindu-i parcă ceva. La

urma urmei, şi locuitorii jude-

ţului sunt la fel de daco-romani

precum clujenii. Am zis cluje-

nii? Chiar, cum trebuie zis? «Clu-

jeni-napoceni», spuneţi? Nu-mi

vine să cred, e prima oară când

aud aşa ceva. Mai bine, simplu,

«napoceni», şi gata. E curios to-

tuşi cum oamenii se încăpăţâ-

nează să-şi spună tot «clujeni»,

ca pe vremuri. E clar că încă se

simt mai mult clujeni decât na-

poceni. Şi atunci te întrebi la ce

mai e bună Napoca. Doar pen-

tru a păstra ceva din moşteni-

rea spirituală şi din viziunea is-

torică a lui Ceauşescu? Am o i-

dee, poate prea îndrăzneaţă,

aproape utopică: ce-ar fi să re-

botezăm oraşul încă odată, şi

din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?”

Boia, contrazis de istorici clujeni

În urmă cu patru ani, direc-

torul institutului de istorie „Geor-

ge Bariţiu”, academicianul Ni-

colae Edroiu, declara pentru pre-

sa locală că nu este oportună

schimbarea denumirii oraşului.

„După Revoluţie au fost dis-

cuţii să se revină la vechea de-

numire, dar e foarte complicat.

Eu zic că e justifi cat să rămâ-

nă denumirea care este acum.

De exemplu, dacă se schimbă

numele unei străzi, se schim-

bă buletinul, şi toţi cei care lo-

cuiesc acolo trebuie să meargă

cu toate actele să le schimbe.

Eu nu sunt pentru schimbări

de denumiri nici la localităţi,

nici la străzi; cele care sunt e

bine să rămână”.

Şi istoricul Tudor Sălăgean

este de părere că organizarea

unui referendum pentru schim-

barea denumirii oraşului ar pu-

tea genera tensiuni nedorite.

„Iniţiativa adăugării denumirii

localităţii antice Napoca la nu-

mele Clujului a fost promova-

tă, în momentul respectiv, de

reprezentanţi ai cercurilor aca-

demice şi universitare, iar mul-

ţi dintre istoricii de astăzi sus-

ţin denumirea Cluj-Napoca.

Prin urmare, nu se poate spu-

ne că susţinătorii vreuneia din-

tre denumiri sunt mai intelec-

tuali şi mai avizaţi decât susţi-

nătorii celeilalte. Diferenţa din-

tre cele două părţi ester una de

perspectivă şi de atitudine”,

spunea istoricul.

La rândul său, primarul Emil

Boc se declara un susţinător al

actualului nume. „Eu sunt un

susţinător al municipiului

Cluj-Napoca, în forma actua-

lă, indiscutabil. Acest nume

arată dimensiunea istorică, ro-

mană, forţa acestui municipiu

de tradiţie latină. Ar fi o nebu-

nie să se mai schimbe acte de

identitate pentru că cineva a-

re un moft sau are fi guri în

cap. Avem priorităţi mai mari

decât schimbarea denumirii

oraşului sau chestii de acest

fel. Numai oamenii care n-au

ce lucra se ocupă de asemenea

lucruri”, spunea Boc, adău-

gând că actualul nume al ora-

şului, Cluj-Napoca, „sună bi-

ne şi are forţa realităţii”.

Istoricul Lucian Boia vrea Clujul fără NapocaSpecialistul din București readuce în actualitate un subiect sensibil: Care e denumirea corectă, Cluj sau Cluj-Napoca?

Boia vorbește și despre schimbarea denumirii ţării.

„Nici o grijă, vine și rîndul ţării. Va fi Dacia-România sau România-Dacia. Deși, unii «daciști», pe vremea lui Ceaușescu, erau și mai radicali, susţinând schimbarea nu-melui în Dacia, fără România. De ce să-i onorăm, prin nu-mele de români, pe romanii cuceritori ai Daciei, când noi suntem daci, pur și simplu, și am devenit români strict prin-tr-o inadvertenţă terminologică. Așa că aici se mai discută: Dacia-România, sau Dacia pur și simplu. Dacă România există doar de la 1859, prin Dacia ne dăm mîna cu Burebista și avem toate șansele să devenim cea mai veche ţară din Europa. E drept, cu o întrerupere de două mii de ani, dar ce contează două milenii la scara istoriei?”, mai scrie Boia în „Varză à la Cluj-Napoca”.

Dacia-România sau România-Dacia

Aşadar: pentru ca originea

lui Iisus să nu rămână în sus-

pans, Gheorghe Funar a ofe-

rit dezlegarea misterului, în

stilul celui pentru care nume-

le Suediei şi Danemarcei pro-

vin de la Dacia, iar geto-da-

cii au construit piramidele

din Egipt. „Pe lângă aspecte

referitoare la adevărata bio-

grafie a Fiului lui Dumnezeu,

în carte am abordat foarte

multe adevăruri despre isto-

ria poporului primordial al

geto-dacilor, despre istoria

noastră, adevăruri care sunt

confirmate şi de Fiul Domnu-

lui. Aşa cum ştiţi, Fiul Dom-

nului avea ca limbă limba

aramaică. Limba aramaică se

trage din limba persană, ca-

re la rândul ei provine din

limba geţilor. Fiul Domnului

era de-al nostru, din rândul

nostru, a vorbit limba stră-

moşilor noştri”, a conchis Fu-

nar, mărturisind că le lasă ci-

titorilor curiozitatea de a-i

descoperi inepţiile.

Mai îngrijorător decât dis-

cursul specific fostului primar

al Clujului, care a fost livrat

de această dată sub o mantie

„spirituală”, este faptul că un

eveniment de acest gen este

găzduit într-un spaţiu public,

în „miezul” oraşului, la cel mai

cunoscut târg de carte de pe

parcursul anului.

nar: „Fiul lui Dumnezeu nu a fost evreu”, al” al geto-dacilor

e-

u-

”,

o-

s-

i-

n

i-

o

0,

n-

i-

ri

a-

mentul actual al străzilor Emil

Isac şi Avram Iancu. Când şi

aceste şanţuri sunt umplute,

respectiv după apariţia epide-

miei de ciumă, se trece la ame-

najarea noului cimitir, în 1585,

în dreptul porţii Turzii, din ca-

pătul sudic al actualei străzi a

Universităţii”, a menţionat is-

toricul. El a subliniat că înmor-

mântările iniţiale doar lângă

biserici şi mănăstiri sunt o con-

secinţă a unor dispoziţii rega-

le din anii 1.200-1.300.

80% tineri

Circa 80% din scheletele des-

coperite cu ocazia săpăturilor

actuale de pe fâşia din faţa bi-

sericii Sfântul Mihail sunt ale

unor copii şi tineri cu vârsta

până în 18 ani, spun arheolo-

gii: „Sunt şi o mulţime de

nou-născuţi. Ne putem gândi

că avem de a face cu boli, dar

în niciun caz epidemii”, spune

Csók Zsolt. Poate mira ampla-

sarea celor 2.500 de morminte

în zona din faţa bisericii, în se-

colul XV, fără ca acestea să fi

fost marcate în mod special,

nici măcar cu cruci sau alte plă-

ci comemorative: „Dacă ar fi

fost cruci, cel puţin de piatră,

am fi găsit rămăşiţe. Pentru oa-

menii de atunci era important

ca după moarte să fi e cât mai

aproape de biserică, cât mai

aproape de salvarea sufl etului,

nu să rămână în memorie”, a

explicat Csók. El susţine că nu

poate fi stabilită nici etnia nici

confesiunea celor descoperiţi.

Săpăturile din faţa bisericii vor

continua în intervalul următor

pentru afl area de noi detalii din

perioada romană a Clujului, in-

clusiv nivelul pragului de căl-

care, deja ieşind la iveală nu-

meroase ziduri şi obiecte din

epoca respectivă.

Morminte de secol XV

Cele 140 de morminte des-

coperite în prezent de arheologi

sunt datate în secolul XV, pe

baza unor monede emise de trei

regi distincţi: „Monedele respec-

tive simbolizau obolul plătit de

defunct luntraşului care îi tre-

ce pe valea Stixului, spre lumea

de apoi. Monedele erau puse

pe ochi, în gură, pe piept sau

în mână. Trei dintre ele, după

ce le-am curăţat, le-am putut

data astfel: prima este de la Si-

gismund de Luxemburg, peri-

oada 1433-1435, a doua a fost

emisă de Vladislav I, un pic mai

târziu, 1447, iar ultima dintre

cele curăţate este emisă în tim-

pul domniei lui Matia – 1468.

Mergem la fi x pe întreg secolul

XV”, a subliniat Csók Zsolt.

Vor să continue săpăturile

Istoricul Lukács József sub-

liniază că una din noutăţile des-

coperite în urma săpăturilor ac-

tuale de la „Sfântul Mihail” es-

te găsirea de morminte în ime-

diata vecinătate a intrării în bi-

serică: „Se ştia de cimitirele din

jurul bisericilor, dar nu şi că

mormintele ajungeau până la

intrare”, spune el. „E vorba cel

mai probabil de motivaţie fi -

nanciară, cei care puteau plăti

mai mult erau îngropaţi mai

aproape. Din punct de vedere

ştiinţifi c va fi interesant să ve-

dem ce e cu oasele după ce le

analizăm, ele fi ind scoase şi su-

puse unei expertize antropolo-

gice”, a explicat Csók Zsolt. Ar-

heologul a subliniat că din punc-

tul lui de vedere săpăturile ar

trebui să continue şi în viitor,

după încheierea modernizării

Pieţei Unirii. Lukács menţio-

nează că atât săpăturile de anul

trecut din incinta bisericii, cât

şi cele de acum sunt importan-

te întrucât lăcaşul de cult clu-

jean este singurul dintre mari-

le biserici gotice transilvănene

care nu a fost îndeajuns tran-

silvănean.

„Sfântul Mihail”„oraş” de oase, cu zeci de mii de schelete îngropate aici.

GHEORGHE FUNAR | fost primar al municipiului Cluj-Napoca

„Pe lângă aspecte referitoare la adevărata biografi e a Fiului lui Dumnezeu, în carte am abordat foarte multe adevăruri despre istoria poporului primordial al geto-dacilor, despre istoria noastră, adevăruri care sunt confi rmate şi de Fiul Domnului. Aşa cum ştiţi, Fiul Domnului avea ca limbă limba aramaică. Limba aramaică se trage din limba persană, care la rândul ei provine din limba geţilor. Fiul Domnului era de-al nostru, din rândul nostru, a vorbit limba strămoşilor noştri.“

De profesie economist, Gheorghe Funar a fost primar al Clujului între 1992 – 2004, devenind celebru pentru na-ţionalismul său exacerbat, care s-a tradus inclusiv în bănci și coșuri de gunoi vopsite în tricolor, respectiv pen-tru atitudinea recalcitrantă faţă de comunitatea maghia-ră. A rămas celebru de asemenea pentru că ar fi refuzat în anii ’90 o investiţie a companiei Coca-Cola, realizată în cele din urmă la Oradea. A fost președinte al formaţi-unii PUNR între 1992-1997 și senator din partea PRM în legislatura 2004-2008, între 2013-2015 fi ind președinte al formaţiunii.

Tricolorul peste tot

8 RELIGIE monitorulcj.ro | vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017

Andreea Pâgleşan

Cel de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România cu tema „Tradiţii ale presei religioa-se din România” a început vineri, 31 martie 2017, la Cluj-Napoca. Acest eveni-ment de un înalt nivel ştiin-ţifi c, reuneşte peste 70 de participanţi – profesori de la importante universităţi din România şi din Republica Moldova, cerce-tători, teologi şi jurnalişti.

Reuniunea a debutat la ora 10.00, în Aula Magna a Univer-sităţii „Babeş-Bolyai”, în pre-zenţa a zeci de invitaţi din ţară şi străinătate. În cadrul ceremo-niei ofi ciale au transmis mesa-je de salut Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Univer-sităţii „Babeş-Bolyai”, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedin-tele Senatului Universităţii „Ba-beş-Bolyai”, domnul Cristian

Ioan Videscu, secretar de Stat, Departamentul Centenar din Ca-drul Guvernului României, conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, preşe-dintele Asociaţiei Române de Is-torie a Presei şi primarul muni-cipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. A participat la deschiderea con-gresului şi Înaltpreasfi nţitul An-drei, Mitropolitul Clujului, Ma-ramureşului şi Sălajului, care a vorbit în scurtul său cuvânt des-pre puterea cuvântului, făcând referire la importanta misiune pe care o au oamenii de presă.

Academicianul prof. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul Universită-ţii „Babeş-Bolyai” a punctat în cadrul conferinţei inaugurale „Refl ectarea trecutului români-lor în presa contemporană”, fap-tul că istoria ca discurs este im-pusă de jurnalişti în gândirea contemporană şi aceasta poate fi complet diferită de istoria-re-alitate, promovată de istorici. „Limba dacică, prima limbă a lumii”, „Romanii au învăţat la-

tină de la daci”, „Mihai Vitea-zul – Ceauşescu avant la lettre”, „Avram Iancu, erou sau crimi-nal?”, „Filmele istorice româ-neşti mint” – sunt câteva din articolele date ca exemplu de rectorul universităţii clujene, prin care comunicatorii actuali construiesc realităţi. A urmat o a doua conferinţă susţinută de pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Univer-sităţii „Babeş-Bolyai”, pe tema „Presa religioasă din Transilva-nia sec. XIX-XX şi receptarea Marii Uniri” (cu accent major pe „Telegraful român”). La fi -nalul discursurilor ofi ciale, Aso-ciaţia Română de Istorie a Pre-sei a conferit Diplome de Onoa-re unor personalităţi care au sprijinit organizarea congresu-lui, dar şi Premiul pentru Jur-nalism „Nicolae Sever Cărpini-şan”, după numele primului ro-mân licenţiat în jurnalism, în anul 1934, la Sorbona, premiu care a revenit, în acest an, cu-

noscutului poet, romancier, ese-ist şi jurnalist, Horia Bădescu.

La Facultatea de Ştiinţe Po-litice, Administrative şi ale Co-municării din Cluj au urmat do-uă zile pline, de comunicări şi dezbateri pe tema „Tradiţii ale presei religioase din România”, pe diferite secţiuni şi paneluri. Tot vineri a avut loc zilele şi A-dunarea generală a Asociaţiei Române de Istorie a Presei, aso-ciaţie care împlineşte 10 ani de activitate, precum şi prezenta-rea revistei „TABOR” şi lansa-rea unor cărţi ale participanţi-lor la Congres. Lucrările prezen-tate la Congres vor fi publicate la Editura „Presa Universitară Clujeană”.

Sâmbătă, 1 aprilie 2017, o parte dintre cei veniţi pentru Congres au vizitat obiective cul-turale şi turistice din municipiul Cluj-Napoca, iar în jur de 40 de participanţi au făcut o excursie de documentare la Mănăstirile Nicula şi Rohia.

Tradiţii ale presei religioase din România, tema pusă în discuţie la a X-a ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei organizat la Cluj

Sute de tineri şi credin-cioşi clujeni au partici-pat sâmbătă, 1 aprilie 2017, pentru al 7-lea an consecutiv, la tradiţiona-lul pelerinaj pe jos, din Iclod până la Mănăstirea Nicula. Însoţiti de pre-oţi, pelerinii au parcurs pe jod traseul de 17 kilometri până la mănăstirea clujeană, în rugăciune şi-n cântări religioase. O parte dintre ei s-au deplasat spre aşezământul monahal cu bicicleta.

Pelerinajul a început în jurul orei 10:30 în catedra-la mitropolitană din Cluj-Na-poca, unde pelerinii au pri-mit binecuvântarea ÎPS Pă-rinte Andrei, care a rostit o scurtă rugăciune de călăto-rie, rugându-l pe Dumnezeu

să le poarte de grijă. La fi-nal ÎPS Andrei le-a dorit ti-nerilor să aibă folos duhov-nicesc în urma acestui pe-lerinaj şi să se întoarcă aca-să cu mai multă râvnă de a foi adevăraţi mărturisitori ai Domnului Hristos.

În drumul lor spre Nicu-la, pelerinii s-au oprit la bi-serica din Iclod, localitatea din care făcea parte preotul şi pictorul Luca, cel care a realizat în anul 1681 Icoana de la Mănăstirea Nicula, şi la catedrala „Intrarea Mai-cii Domnului” din Gherla, de unde s-a alăturat un alt grup de tineri pelerini.

Ajunşi la Icoana Maicii Domnului, Făcătoare de Mi-nuni de la Mănăstirea Nicu-la, pelerinii s-au închinat şi au participat la slujbele mă-năstirii.

De dragul şi de dorul Maicii Domnului, tinerii clujeni merg an de an în pelerinaj pe jos de la Iclod până la Nicula

† Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu ANANIA

Sărbătorim în această Duminică intrarea tri-umfală a Domnului în Ierusalim. Numele ei popular este Florii sau Floriile, de la numele sărbătorii pe care stră-moşii noştri romani o aveau primăvara, cam pe vremea asta, şi care se numea Floralia, adică sărbătoarea florilor. De aici şi frecvenţa unor nume în poporul nostru ca: Florea, Florica, Floarea şi cu derivatele lor care devin nume onomastice.

Cu şapte zile înainte de Paştile iudaic, când Ierusa-limul era plin de cei ce ve-neau din toate părţile, nu numai din Palestina, ci şi din afara ei, pentru că aco-lo se afla Templul Domnu-lui zidit cândva de regele Solomon şi care era centrul religios al iudeilor de pretu-tindeni, veneau de Paşti cu zecile şi sutele de mii de iu-dei din toate părţile lumii cunoscute în vremea aceea. Iisus îşi pregăteşte intrarea triumfală în Ierusalim, am zis, şi-a pregătit-o cu luci-ditate şi cu metodă. I-a tri-mis pe ucenicii Săi, şi ştim aceasta şi din celelalte Evan-ghelii, nu numai din aceea după Ioan care vi s-a citit astăzi, putem să refacem în-tregul eveniment chiar în amănuntele lui. Iisus îi tri-mite pe câţiva dintre uceni-cii săi într-un sat şi le spu-ne: Mergeţi şi întrebaţi un-de stă cutare şi veţi vedea la poarta lui legat mânzul unei asine şi voi dezlegaţi mânzul, şi dacă stăpânul o să vă spună: ce faceţi voi acolo, de ce aţi dezlegaţi mânzul? Îi veţi spune că îi trebuie Învăţătorului nostru. Ucenicii aşa au făcut şi es-te evident că proprietarul asinului tânăr era cunoscut al lui Iisus. I l-au adus şi, aşezând deasupra nişte ha-ine, Iisus a mers pe el.

Trebuie să vă spun că în lumea antică şi chiar în lu-mea medievală orientală a

merge pe un asin era un semn de demnitate regală. Calul era un animal extra-ordinar care era pentru răz-boi, pentru bătălie şi caii erau anume instruiţi pentru război. Asinul sau catârul era animal de ceremonie, domol, mergea încet, era mai scund, mai puţin fălos şi-l foloseau şi în Imperiul Otoman. De pildă, domnii noştri fanarioţi, atunci când veneau investiţi de sultan, erau purtaţi pe un asin sau un catâr cu sunete de trâm-biţe pe uliţele Istambulului.

Aşadar, Iisus îşi pregătea o intrare triumfală a unui rege, a unui împărat, iar pre-zenţa Sa pe acest mânz, pe o asină, era, de fapt, pre-zenţa unui rege, dar niciu-nul din cei de faţă nu au fost în stare să priceapă că nu era vorba de vorba de un rege pământesc, ci de un rege al cerului şi al pămân-tului, de un rege spiritual. De aceea îi va spune peste câteva zile lui Pilat, care-l va întreba: Tu eşti Împăra-tul iudeilor? Şi El i-a răs-

puns: Împărăţia Mea nu es-te din lumea aceasta, cu al-te cuvinte, sunt Împărat, dar nu un împărat al unui regat pământesc. Cine să pricea-pă asemenea lucruri? Se du-sese vestea că Iisus avea pu-tere să învie şi morţii care intraseră în putrefacţie. De mult, iudeii aşteptau un re-ge care să-i mântuiască de sub jugul roman, un izbă-vitor, un mântuitor, şi înce-puseră să vadă în El pe acest rege izbăvitor. Ştim tot din Sfintele Evanghelii că nu o dată au vrut să-l proclame rege a lui Israel, dar El s-a strecurat prin mulţimi şi s-a făcut nevăzut. Aşadar, când Iisus înconjurat de ucenicii Săi a intrat în Ierusalim că-lare pe acest asin tânăr, toţi au văzut în El pe regele aş-teptat şi strigau: Binecuvân-tat este cel ce vine întru nu-mele Domnului, Împăratul lui Israel. Acest binecuvân-tat avea pe atunci valoarea de binevenit, cel ce vine în-tru numele Domnului. De ce întru numele Domnului? Pentru că Domnul, prin pro-

feţii săi, anunţase că va tri-mite un Mesia, adică un Mântuitor şi, încetul cu în-cetul, secol după secol, pro-feţiile mesianice s-au defor-mat sub presiunea politicu-lui reprezentat de farisei şi saduchei în special, şi din Mesia spiritual devenise un Mesia politic şi militar.

Aşadar, când strigau Îm-păratul lui Israel de fapt, a-ceasta era un fel de procla-maţie publică a lui Iisus, ca-re fusese încercată şi altă dată. Şi dacă ne gândim bi-ne, logica era foarte simplă. Un conducător, ca să-şi zdro-bească duşmanul trebuie să-l ucidă, să ducă o luptă cu oastea lui şi să-i nimiceas-că oastea, dacă se poate pâ-nă la ultimul om pentru ca inamicul să nu aibă puterea să se ridice şi să contraata-ce. În mod obişnuit, cel ca-re omoară un om nu are pu-terea să-l învieze, dar cel care înviază un om are pu-terea să-l şi omoare. Aşadar, Iisus, deşi nu avea o oaste organizată, nici pe departe nu avea, în logica aceasta

simplă putea să-şi creeze una de circumstanţă şi chiar dacă ar fi fost ucisă de ina-mic, să zicem de împăratul Romei, El ar fi avut puterea, printr-un singur strigăt, să şi-o refacă la un loc şi să ducă bătălia până la capăt.

Aşa se face că mulţimile l-au întâmpinat pe Iisus cu aclamaţii şi cu atâta entuzi-asm încât se urcau prin fi-nici şi desprindeau ramuri şi le fluturau în văzduh şi le aşterneau în cale laolal-tă cu straiele, cu hainele lor, iar copiii, mergându-I îna-inte, purtând şi ei în mâini ramuri de finic, îi cântau Osana, Osana, un cuvânt ebraic de salutare, de slavă, de cinstire, de entuziasm, de aclamaţie. Ucenicii pe de lături, pe marginea drumu-lui, mergeu împreună cu duşmanii din totdeauna ai lui Iisus, saducheii şi fari-seii. Şi aşa a străbătut Iisus străzile Ierusalimului, mul-ţimile au început să se sub-ţie de-a lungul drumului, să-L lase, obosiţi, poate, şi ni se spune că doar copiii au fost aceia care L-au în-soţit până în templu conti-nuând să cânte.

Fariseii şi saducheii de pe margini, iritaţi de atâta en-tuziasm, i-au spus lui Iisus: spune-le să tacă, dar Iisus a replicat blând: dacă ei o să tacă, atunci pietrele vor striga. Cu alte cuvinte, ini-ma voastră s-a făcut mai ta-re decât piatra, nu sunteţi în stare să împărtăşiţi entu-ziasmul mulţimii şi să recu-noaşteţi în Mine pe Împă-rat, în locul vostru şi în lo-cul lor, dacă ei vor tăcea, vor striga pietrele. Iar vocea copiilor nu era altceva de-cât vocea profetului care ros-tise cu multă vreme înain-te: din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit lau-dă Tu, Doamne.

Domnul Iisus, foarte con-ştient şi foarte lucid, ca tot-deauna, ştia ce face. Se pu-ne întrebarea: dacă El ştia că merge la patimă şi la moarte, ce nevoie avea de această intrare triumfală şi ce nevoie avea ca El să fie

aclamat de mulţime ca un rege? Trebuia să se ştie că El era Dumnezeu şi luase chip de om, chip pământesc şi chiar chip de rob, cum va recunoaşte Sfântul Apostol Pavel. Dar oamenii trebuiau să ştie că El va suferi ca un rege, ca un împărat, ca un Dumnezeu, că El nu va su-feri ca un înfrânt, ci ca un biruitor chiar al chinurilor Sale proprii. Este uriaşul me-saj al Lui Dumnezeu care suferă pentru noi, oamenii, de bunăvoie şi nesilit de ni-meni, este mai presus de o-rice că Iisus, venind pe pă-mânt, a acceptat toată via-ţa prin care a trecut, inclu-siv arestarea, torturile şi moartea pe cruce, le-a ac-ceptat de bunăvoie ca fiind necesare. Jertfa aceasta, ca-re prin El urma să răscum-pere păcatul lui Adam şi pă-catul întregii omeniri.

El intra în Ierusalim ca un rege cu însemne regale şi trebuia să se ştie că va suferi tot ca un rege. Aces-ta a fost mesajul pe care oa-menii nu l-au priceput, nici măcar ucenicii. Chiar în Sfânta Evanghelie de astăzi ni se spune că ucenicii au-zeau aceste cuvinte şi ros-tiri ale profeţiilor şi nu-şi dădeau seama că ei erau aceia care împlineau profe-ţiile, că aveau să-şi dea sea-ma mult mai târziu, după Învierea Domnului, când toate, retrospectiv, se vor lă-muri, când vor trece prin analiza lucidităţii asupra faptelor consumate până la capăt, dar atunci nu şi-au dat seama, cu atât mai pu-ţin mulţimile. Iisus era sin-gurul care era lucid în a-ceastă împrejurare, iar de partea cealaltă, luciditatea diavolului, prin farisei şi căr-turari, care continuau din răi să fie şi mai răi. Mai cu seamă, după ce se săvârşi-se minunea cu Lazăr, deve-niseră crânceni şi, ne spu-ne Evanghelia Sfântului Ioan, că se hotărâseră să-l omoare ei pe Lazăr pentru ca să curme odată acest en-tuziasm al mulţimii care în-cepuse să creadă în Iisus.

Suferinţa biruitoare a Lui Iisus

vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017 | monitorulcj.ro SOCIAL 9

PUBLICITATE

PUBLICITATE

CONVOCATOR

Consiliul de Administraţie al societăţiiMECANICA HUEDIN S.A.

cu sediul social în loc. Huedin, str. Protopop Aurel Munteanu, nr. 70, jud. Cluj, înregistrată la O.R.C. Cluj sub nr. J12/3402/1991, având C.I.F. RO 245612, convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru data de 08.05.2017, ora 12:00, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de referinţă 28.04.2017, cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea completării obiectelor secundare de activitate ale societăţii cu următoarele coduri CAEN: 2711 – Fabricarea motoarelor, generatoarelor si transformatoarelor electrice; 2829 – Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala n.c.a.; 2841 – Fabricarea utilajelor si a masinilor-unelte pentru prelucrarea metalului; 2920 – Productia de caroserii pentru autovehicule, fabricarea de remorci si semiremorci.

2. Aprobarea completării Art. 5 paragraful 2 din Actul constitutiv al societăţii în mod corespunzător, cu următoarele coduri CAEN: 2711 – Fabricarea motoarelor, generatoarelor si transformatoarelor electrice; 2829 – Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala n.c.a.; 2841 – Fabricarea utilajelor si a masinilor-unelte pentru prelucrarea metalului; 2920 – Productia de caroserii pentru autovehicule, fabricarea de remorci si semiremorci.

3. Aprobarea Actului constitutiv al societăţii actualizat.

Începând cu data convocării, documentele referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi a adunării generale extraordinare pot fi consultate și procurate de la sediul societăţii sau de la adresa www.mecanicagroup.ro, directorul Info acţionari. Reprezentarea acţionarilor se poate face și prin alte persoane decât acţionarii, cu excepţia administratorilor, pe bază de procuri speciale, care se vor depune la sediul societăţii până la data de 05.05.2017.

În cazul în care la prima convocare nu vor fi întrunite condiţiile de prezenţă, a doua convocare se face pentru data de 09.05.2017 în același loc, aceeași oră și cu aceeași ordine de zi.

Preşedinte Consiliul de Administraţie,dl. Vădeanu Ioan

PUBLICITATE

ANUNŢURI DE MEDIU

BUTNAR RADU ADRIAN, în calitate de titular, anunţă publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare, conform H.G. 1076/2004, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Elaborare PUZ conform Legii nr. 350/2001 pentru parcelare şi Construire ansamblu de locuinţe semicolective, împrejmuire teren, amenajări exterioare, operaţiuni notariale, racorduri şi branşamente la utilităţi“, str. Luncii f.nr., Cluj-Napoca.

Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul APM Cluj din data de 05.04.2017, între orele 8-14.

Publicul interesat poate transmite în scris comentarii și sugestii, până în data de 22.04.2017, la APM Cluj, str. Dorobanţilor nr.99, cod 400609, fax 0264-412914, e-mail offi [email protected] în zilele de luni-vineri, între orele 9-14.

S.C. CH RANSBETON CONSTRUCŢII S.R.L., în calitate de titular, anunţa publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare, conform HG 1076/2004, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Elaborare PUZ şi construire imobil de locuinţe şi servicii, împrejmuire, amenajări exterioare, racorduri şi branşamente la utilităţi, operaţiuni notariale şi organizare de şantier“, str. Sobarilor f.nr, Cluj-Napoca.


Publicul interesat poate transmite în scris comentarii și sugestii, până în data de 22.04.2017 la APM Cluj, str. Dorobanţilor nr.99, cod 400609, fax 0264-412914, e-mail offi [email protected] în zilele de luni-vineri, între orele 9-14.

S.C. BUILDIT S.R.L., în calitate de titular, anunţa publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare, conform HG 1076/2004, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Elaborare PUZ în condiţiile Legii NR.350/2001 actualizata, DTAC pentru împrejmuiri în regim provizoriu“, str Marin Sorescu f.nr., Cluj-Napoca.


Publicul interesat poate transmite în scris comentarii și sugestii, până în data de 22.04.2017 la APM Cluj, str. Dorobanţilor nr. 99, cod 400609, fax 0264-412914, e-mail offi [email protected], în zilele de luni-vineri, între orele 9-14.

In conformitate cu O.U.G 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modifi carile si completarile ulterioare si Ord. 1798/2007 S.C GP SAGEATA PROD SRL anunta inceperea demersurilor in vederea obtinerii autorizatiei de mediu pentru obiectivul Balastiera Negreni 2 din localitatea Negreni, com Poieni, jud Cluj.

Eventualele sugestii si reclamatii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr. 99, in zilele de luni:-joi: 8.30 – 16.30, vineri: 8.30-14.00

48 de organizaţii ale socie-

tăţii civile au adresat o scri-

soare preşedintelui Klaus

Iohannis şi conducerii

Parlamentului, în care soli-

cită ca iniţiativa cetăţeneas-

că de modifi care a

Constituţiei pe tema defi ni-

ţiei familiei să fi e discutată

cu reprezentanţii Comisiei

de la Veneţia, pentru oferi-

rea unui punct de vedere,

acuzând riscuri de restrân-

gere a unor drepturi şi

încurajarea unor comporta-

mente discriminatorii.

„Organizaţiile semnatare so-

licită Preşedintelui şi Parlamen-

tului României să iniţieze con-

sultarea Comisiei de la Veneţia

pentru Democraţie prin Lege

privind propunerea legislativă

PL-x 127/2017, pentru restrân-

gerea defi niţiei familiei în Con-

stituţie. Actualul impas proce-

dural în ceea ce priveşte demer-

surile de redefi nire a familiei în

Constituţie, riscul de restrânge-

re a dreptului la viaţă privată şi

de familie, dar şi de încurajare

a unor comportamente discri-

minatorii fac necesară solicita-

rea ajutorului din partea Comi-

siei de la Veneţia ca instituţie cu

expertiză, garant în respectarea

statului de drept şi a drepturi-

lor omului”, se arată într-un co-

municat de presă.

Retrasă de pe agenda Camerei Deputaţilor

Semnatarii apelului amintesc

că iniţiativa a fost retrasă de pe

agenda plenului Camerei Depu-

taţilor, la propunerea PSD, care

a invocat "vicii procedurale" şi

confl ictul de competenţe între

camerele Parlamentului, având

în vedere că parlamentarii nu

au putut cădea de acord asupra

forului care trebuie să dezbată

iniţial proiectul.

„Considerăm acest moment

de întrerupere a parcursului le-

gislativ după o traiectorie tu-

multuoasă ca fi ind unul opor-

tun pentru clarifi carea legalită-

ţii procedurale a iniţiativei pe

plan naţional, dar mai ales pen-

tru consultarea Comisiei de la

Veneţia, pentru obţinerea unui

punct de vedere asupra defi ni-

ţiei propuse să fi e date familiei

în raport cu standardele euro-

pene de drepturile omului”, se

mai arată în comunicat, potri-

vit news.ro.

O opinie din partea Comisiei de la Veneţia

Iniţiatorii i-au solicitat ast-

fel preşedintelui Klaus Iohan-

nis şi conducerii Parlamentu-

lui să ceară o opinie din partea

Comisiei de la Veneţia atât în

privinţa procedurii iniţiativei

cetăţeneşti şi a organizării re-

ferendumului constituţional

pornit în baza iniţiativei, cât şi

în ceea ce priveşte fondul pro-

punerii.

„Orice modifi care a Consti-

tuţiei, cât şi legislaţia punctu-

ală pentru organizarea referen-

dumului constituţional trebu-

ie să respecte recomandările

făcute de Comisia de la Vene-

ţia în Opinia sa referitoare la

România din 2014 şi în ghidul

de standarde pentru modifi ca-

rea constituţiilor elaborat în

2010 de această instituţie”,

spun ONG-urile.

Acestea au subliniat că es-

te nevoie de o clarifi care şi din

punctul de vedere al familiilor

care „nu sunt bazate pe căsă-

torie”, respectiv familiile for-

mate în baza uniunii consen-

suale, familiile monoparentale

sau familiile extinse.

Scrisoarea a fost semnată de

Coaliţia anti-discriminare, Ac-

tiveWatch, Agenţia Împreună,

Alianţa Naţională a Organiza-

ţiilor Studenţeşti din România

(ANOSR), ARAS – Asociaţia

Română Anti-SIDA, Asociaţia

ANAIS, Asociaţia E-Civis, Aso-

ciaţia E-Romnja, Asociaţia

Maatka Phi, Asociaţia pentru

Libertate si Egalitate de Gen-

A.L.E.G., Asociaţia RHRN – Ro-

manian Harm Reduction Ne-

twork, Asociaţia Solidaritatea

pentru Libertatea de Conştiin-

ţă, Asociaţia Umanistă Româ-

nă, Asociaţia ACCEPT, Asocia-

ţia Carusel, Asociaţia Mame

pentru Mame, Asociaţia Metru-

Cub – resurse pentru cultură,

Asociaţia MozaiQ LGBT, Aso-

ciaţia Necuvinte, Asociaţia Vi-

itorul Tinerilor, ASUR – Asoci-

aţia Secular-Umanistă din Ro-

mânia, Ateliere fără frontiere,

Be An Angel Romania, Cluj-Na-

poca, Centrul de Acţiune pen-

tru Egalitate şi Drepturile Omu-

lui (ACTEDO), Centrul de Stu-

dii Internaţionale, Centrul Eu-

ropean pentru Drepturile Copi-

ilor cu Dizabilităţi – CEDCD,

Centrul FILIA, Centrul pentru

Inovare Publică, Centrul pen-

tru Studiul Democraţiei, CeRe:

Centrul de Resurse pentru par-

ticipare publică și altele.

La fi nalul lunii martie, Ca-

mera Deputaţilor a scos de pe

ordinea de zi a votului fi nal ini-

ţiativa cetăţenească de revizui-

re a Constituţiei pe tema defi -

niţiei familiei, pe motiv că „nu

există niciun argument legal sau

constituţional” prin care acest

for este primul sesizat, astfel că

proiectul a fost retrimis Birou-

rilor Permanente Reunite.

Vă reamintim, Coaliţia pen-

tru Familie vrea ca referendu-

mul pentru redefi nirea căsăto-

riei în Constituţie să aibă loc la

fi nalul lunii mai.

ONG-urile cer consultarea Comisiei de la Veneţia pentru redefinirea familieiOrice modificare a Constituţiei trebuie să respecte recomandările făcute de Comisia de la Veneţia, arată ONG-urile.

10 sanatate.monitorulcj.ro vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017

LICITAŢIE PUBLICĂ

Subscrisa PHOENIX OMEGA IPURL, desemnată în calitate de lichidator judiciar al societăţii GONDOR SECURITY SRL (fosta GOMBOȘ SECURITY SRL) – în faliment, in bankruptcy, en faillite, organizează licitaţie publică cu strigare pentru vanzarea următoarelor bunuri din patrimoniul debitoarei:

1. bunuri mobile constând în:- echipamente de protecţie, laptop și mobilier;- un număr de 13 autoturisme, un scooter marca Piaggio

și o remorcă marca Pongratz 206U;

2. bunul imobil constând în:- Cabană din lemn situată în localitatea Sovata jud. Mureş,

în suprafaţă de 98,51 mp, cu menţiunea că terenul pe care este amplasată cabana nu este proprietatea societăţii GONDOR SECURITY SRL deci nu face obiectul vânzării.

Preţul de pornire în cadrul ședinţelor de licitaţie este egal cu 100% din valoarea evaluată în cadrul procedurii.

Licitaţia va avea loc în data de 12.04.2017 ora 15:00, in Cluj Napoca, str. Ludwig van Beethoven nr. 29A, jud. Cluj. Documentaţia de înscriere va putea fi depusă până la ora 15:00, în ziua anterioară licitaţiei. În caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în data de 21.04.2017, 28.04.2017, 05.05.2017, 12.05.2017.

Informaţii suplimentare se pot obţine la tel: 0264.432.603

PUBLICITATE

LICITAŢIE PUBLICĂ

Subscrisa PHOENIX OMEGA IPURL, desemnată în calitate de lichidator judiciar al SIBO INSTALCOM S.R.L. – în faliment, in bankruptcy, en faillite, organizează licitaţie publică cu strigare pentru vanzarea bunului imobil „Teren“ în suprafaţă de 1.000 mp situat în localitatea Mărişel, jud. Cluj, afl at in patrimoniul debitoarei. Preţul de strigare este diminuat cu 90% faţă de valoarea lichidare de 9.177 lei stabilită prin raportul de evaluare.

Licitaţia va avea loc în data de 14.04.2017, ora 15:30 in Cluj Napoca, str. Ludwig van Beethoven nr. 29A. Documentaţia de înscriere va putea fi depusă până la ora 15:30, în ziua anterioară licitaţiei. În caz de neadjudecare licitaţia se va relua în datele de, 21.04.2017, 28.04.2017, 05.05.2017, 12.05.2017,19.05.2017, 26.05.2017, 02.06.2017 în aceleași condiţii de participare.


PUBLICITATE

Numărul fumătorilor

cotidieni şi al deceselor

din cauza fumatului au

crescut în lume din

1990, în ciuda progrese-

lor înregistrate în majo-

ritatea ţărilor de atunci

şi până în prezent, au

avertizat joi cercetătorii,

potrivit cărora războiul

împotriva fumatului este

departe de a fi câştigat,

relatează AFP.

Un bărbat din patru şi o

femeie din 20 erau fumători

cotidieni în 2015, respectiv

aproape un miliard, potrivit

raportului „Global Burden

of Diseases”, întocmit de un

consorţiu de oameni de şti-

inţă.

Este o scădere semnifica-

tivă a proporţiei fumători-

lor cotidieni în raport cu cea

din urmă cu 25 de ani, în

1990, când un bărbat din

trei şi o femeie din 12 fu-

mau în fiecare zi.

Însă în pofida acestei

ameliorări, numărul fumă-

torilor a crescut de la 870

de milioane în 1990 la pes-

te 930 de milioane, din ca-

uza creşterii demografice

mondiale. Şi numărul de de-

cese atribuite tutunului –

peste 6,4 milioane în 2015

– a crescut cu 4,7% în ace-

eaşi perioadă.

Producătorii de ţigări au pus ochii pe ţările în dezvoltare

Mortalitatea ar putea să

crească şi mai mult, pentru

că principalele companii din

domeniul tutunului atacă

agresiv noile pieţe, în spe-

cial în ţările în curs de dez-

voltare, avertizează rapor-

tul publicat în revista medi-

cală „The Lancet”.

Tabagismul provoacă un

deces din zece în lume, din-

tre care jumătate în numai

patru ţări: China, India, SUA

şi Rusia.

Împreună cu Indonezia,

Bangladesh, Filipine, Japo-

nia, Brazilia şi Germania, e-

le reprezintă două treimi din

consumul mondial de tutun.

„Tabagismul rămâne al

doilea factor de risc de de-

ces precoce şi de invalidi-

tate” după hipertensiunea

arterială, potrivit autorului

pr inc ipa l Emmanuela

Gakidou, sl Institutului de

măsurare şi de evaluare a

sănătăţii din cadrul Univer-

sităţii din Washington. Anu-

mite ţări au înregistrat o

puternică reducere a taba-

gismului cu o combinaţie

de taxe mai ridicate, cam-

panii de educare, avertizări

şi programe de ajutorare a

celor care vor să se lase de

fumat.

Brazilia, de exemplu, şi-a

redus proporţia fumătorilor

bărbaţi de la 29% la 12%

în perioada de 25 de ani ana-

lizată, în timp ce procentul

fumătoarelor a scăzut de la

19 la opt.

În schimb, Indonezia,

Bangladesh şi Filipine – cu

47%, 38% şi 35% dintre

bărbaţi fumători – nu au în-

registrat progrese între 1990

şi 2015.

Creşterea nivelului de trai, „risc” de tabagism

Potrivit Organizaţiei Mon-

diale a Sănătăţii (OMS), nu-

mărul bărbaţilor şi al femei-

lor fumătoare din Africa sub-

sahariană va creşte cu 50%

până în 2025 în raport cu 2010.

Mortalitatea care se va

înregistra în ţări cu venit

scăzut şi intermediar va fi

probabil „enormă”, notea-

ză specialistul britanic John

Britton, într-un comentariu

în „The Lancet”.

Este posibil ca jumătate

dintre fumătorii cotidieni,

respectiv o jumătate de mi-

liard, să moară prematur,

dacă nu renunţă la fumat,

a adăugat el.

Numărul deceselor din cauza fumatului a crescut din 1990 și până în prezent

Foarte mulţi români îşi

încheie sărbătorile de

Paşte la spital, din cauza

exceselor alimentare sau

a combinaţiilor nesănă-

toase de alimente.

Medicul specialist în dia-

bet, nutriţie şi boli metaboli-

ce, Mădălina Indrie, explică

pentru cititorii Monitorul de

Cluj ce se poate mânca de Paş-

te, fără consecinţe grave asu-

pra sănătăţii.

Alimente de care ar trebui să ne ferim dacă am ţinut tot postul

După o perioadă de restric-

ţii în consumul de produse

lactate, ouă şi carne, este im-

portant ca oamenii să nu fa-

că excese alimentare.

„Nu este nevoie de o tre-

cere anume de al un regim

vegan la unul omnivor, trece-

rea se poate face oricând fă-

ră nicio reacţie adversă, ceea

ce este important de făcut es-

te să nu exagerăm la mesele

respective, ideea este să ne

păstrăm cumpătarea şi mode-

raţia şi să ştim să ne oprim

când e cazul, altfel pot apă-

rea reacţii adverse de ordin

digestiv. Poate apărea o dis-

chinezie biliară sau chiar o

pancreatită”, explică specia-

lista în nutriţie.

Mielul se supune regulilor care privesc carnea roşie

Specifi c sărbătorilor de Paş-

te este consumul de carne de

miel, care este ştiută în popor

ca o carne grea. De fapt, se

supune regulilor care însoţesc

orice fel de carne roşie.

„Mielul este încadrat la

carnea roşie, o regulă de bun

simţ spune că trebuie mân-

cată o dată pe săptămână.

Vor fi două sau trei zile în ca-

re sunt sărbătorile şi în care

evident că vom avea pe ma-

să carne de miel, dar înţelept

ar fi să ne oprim la această

perioadă şi să nu continuăm

şi după aceea cu alte sorti-

mente de carne roşie. O altă

caracteristică a cărnii de miel

este că e de animal tânăr, ce-

ea ce presupune că avem o

cantitate mai mare de puri-

ne, ceea ce va duce la creş-

terea acidului uric în orga-

nism şi o hiperglicemie laten-

tă care poate declanşa o cri-

ză de gută. Criza de gută poa-

te apărea foarte uşor în con-

textul unei mese abundente

şi mai ales şi stropită cu al-

cool, cum sunt cele de săr-

bători” , spune medicul.

Ce nu ar trebui să fi e pe masa de Paşte

Lista cu recomandări, în-

tocmită de Mădălina Indrie,

se potrivieşte pentru orice al-

tă masă pe care o servim.

„Nu îşi găsesc locul me-

zelurile, sunt cu totul şi cu

totul de prisos când este atâ-

ta carne proaspătă nu are ni-

ciun sens să cumpărăm sa-

lam sau şuncă sau parizer,

sau alte sortimente.Pe listă

aş adăuga prăjiturile din co-

merţ. Ştiu că de multe ori ale-

gem comoditatea, dar mai în-

ţelept este să facem o prăji-

tură acasă cu ingrediente cu-

noscute. Nici sortimentele de

brânză topită nu îşi găsesc

locul, majoritatea fi ind ames-

tecate cu grăsimi de proastă

calitate. Se adaugă şi sucuri-

le. Pe lângă toate alimentele

care au densitate calorică ma-

re – carnea de miel, drob, ouă

umplute – nu se justifi că şi

sucurile. Bem apă şi eventu-

al un pahar de vin sau de be-

re”, completează nutriţionis-

ta, pentru Monitorul de Cluj.

Ouăle colorate artifi cial sunt un pericol?

Coloranţii sunt atât de pu-

ternici încât, uneori, trec de

coaja oului, impregnându-se

în albuş. Situaţia nu ar tre-

bui să ne sperie, dar asta nu

înseamnă că nu sunt de pre-

ferat variantele tradiţionale

de vopsire.

„Din moment ce ajung pe

piaţă şi sunt date către con-

sum au nişte proprietăţi bi-

ne reglementate. Coloranţii

nu vor fi periculoşi, mai ales

că mâncăm astfel de ouă o

dată pe an. De preferat sunt,

totuşi, ouăle vopsite ca în

copilărie cu coji de ceapă,

nuci sau sfeclă”, explică me-

dicul.

Cum ne pregătim sistemul digestiv după șapte săptămâni de post?Ce ar trebui să fie și ce nu pe masa de Paște în opinia unui medic nutriționist clujean.

Pentru persoanele care ignoră aceste sfaturi și fac excese culinare, se recomandă folosirea unor enzime digestive. Aceste pastile ajută la reducerea disconfortului după o masă abundentă, ele nu exclud posibilitatea apariţiei unor efecte negative asupra organismului.Excesele alimentare pot duce la disconfort îndelungat și la necesitatea unei perioade de recuperare.

Cum ne protejăm dacă nu ne putem abține de la mâncare

Românii se întrec în preparate când vine vorba de masa de Paște

vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017 monitorulcj.ro 11

Acesta este nu numai scopul esenþial al pe care îl luãm zi de zi faþã de clienþii

Adresa: Bd. Muncii Nr. 16, Cluj-Napoca,Tel 0264 415 262; 0722 424 000; 0732 127 114

0720 543 737; 0726 777 319

RADP Cluj-Napoca

a deschis în 1 aprilie

sezonul de canotaj

pe Lacul Chios din Parcul Central

al municipiului

Cluj-Napoca.

Vă așteptăm zilnic în luna aprilie între orele

10:00 – 19:00 să vă relaxaţi la o plimbare

cu una dintre cele 40 de ambarcaţiuni

disponibile: 10 hidrobiciclete tip „Lebădă”,

10 hidrobiciclete tip „mașinuţe”, 5 hidrobiciclete

tip „Dragon”, 5 hidrobiciclete tip „Flamingo”,

5 hidrobiciclete tip „Galaţi” (verzi) și 5 bărci

cu vîsle tip „pescar”.

Tarifele de utilizare pentru 30 de minute:

6 lei pentru copiii sub 14 ani, 12 lei pentru

copiii peste 14 ani și pentru adulţi. Copiii sub

4 ani au gratuitate.

ANUNŢ DE ANGAJARE

Vrei să lucrezi ca șofer

în comunitatea europeană?

Ai experiență pe tir sau ai doar califi care C+E?

Sună-ne la 0743.161.336 (zona est) sau 0740.295.418 (zona vest)

sau scrie-ne pe adresa [email protected]

și te ajutăm să te alături echipei noastre.

LICITAŢII PUBLICE

LICEUL CU PROGRAM SPORTIVorganizează licitaţie

pentru închirierea a două terenuri de sport sintetice în data de 12.04.2017, ora 11.

Informaţii la telefon 0264-561236.

LICEUL CU PROGRAM SPORTIVorganizează licitaţie

pentru închirierea unui chioşc alimentar în data de 13.04.2017, ora 11.

Informaţii suplimentare la telefon 0264-564236.

ANUNŢ DE MEDIU

SC HECO SCHRAUBEN SRL, în calitate de titular, anunţă publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare, conform HG nr. 1076/2004, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Planul Urbanistic de Detaliu – realizare hală de producţie V şi birouri, realizare parcări“ în municipiul Câmpia Turzii, str. Laminoriștilor nr. 159, Parc Industrial Reif, jud. Cluj. Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99, și la sediul SC HECO SCHRAUBEN SRL – str. Laminoriștilor nr. 159, Câmpia Turzii, jud. Cluj începând cu data de 07.04.2017 între orele 8-14. Publicul interesat poate transmite, în scris, comentarii și sugestii, până la data de 24.04.2017, la APM Cluj, str. Dorobanţilor nr. 99, blocul 9B, cod 400609, fax 0264-410716, email: offi [email protected], în zilele de luni între orele 9 – 16:30, marţi – joi între orele 9- 14 și vineri între orele 9 – 12.

CONVOCATOR

Consiliul de administraţie alS.C. SAMUS CONSTRUCŢII S.A.

denumită în continuare „SOCIETATEA“, o societate pe acţiuni înfi inţată și funcţionând conform legilor din România, Cod Unic de Înregistrare RO 202107 înmatriculata la Registrul Comerţului sub Nr. J12/22/1991, cu sediul social în Dej, str. Văii, nr.2, jud. Cluj, reprezentat prin domnul TECAR IOAN – Președintele Consiliului de administraţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare și cu actul constitutiv al societăţii, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor („AGOA”) pentru data de 27.05.2016, începând cu ora 9,00, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la data de referinţă 23.05.2016, cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea situaţiilor fi nanciare ale Societăţii la data de 31 decembrie 2015.

2. Fixarea remuneraţiilor administratorilor pentru exerciţiul fi nanciar în curs.

3. Pronunţarea asupra gestiunii consiliului de administraţie.

4. Stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe exerciţiul fi nanciar 2016.

Acţionarii pot participa la lucrările AGOA personal sau prin reprezentant cu procura specială. Formularul de procura specială se poate obţine de la sediul S.C. Samus Construcţii S.A. Procura specială se întocmește și semnează de către acţionarul reprezentat în 3 exemplare originale. Un exemplar se trimite la S.C. Samus Construcţii S.A. până la data de 25.05.2016, al doilea exemplar se înmânează reprezentantului, iar al treilea exemplar se păstrează de acţionar.

Vor putea participa și vota la lucrările AGOA acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor SC Samus Construcţii SA la data de referinţă 23.05.2016.

Începând cu data de 27.04.2016, documentele și materialele informative referitoare la problemele înscrise pe ordinea de zi a AGOA vor fi puse la dispoziţia acţionarilor, la sediul societăţii din localitatea Dej str. Văii nr. 2, judeţul Cluj, în zilele lucrătoare, între orele 09.00-15.00.

În cazul în care nu sunt întrunite condiţiile cerute de lege, a doua convocare se face pentru data de 30.05.2016 ora 9,00 cu aceeași ordine de zi.

Preşedintele Consiliului de AdministraţieTECAR IOAN

ANUNŢ PUBLIC

S.C. ECOLOR S.R.L., titular al proiectului „Extindere clădire industrială – Ecolor 5“, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către A.P.M. Cluj, de a nu solicita efectuarea evaluării impactului asupra mediului în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și continuarea procedurii privind emiterea aprobării de dezvoltare pentru proiectul „Extindere clădire industrială – Eco lor 5“, propus a fi amplasat în comuna Jucu, sat Juc-Herghelie, strada Principală, nr. 69A, judeţul Cluj.

Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor, nr 99, în zilele de luni între 9.00 – 16.00, marţi – joi între orele 9.00 – 14.00, vineri între orele 9.00 – 12.00 precum și la următoarea adresă de internet: http://apmcj.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până la data de 14.04.2017.

ANUNT CONCURS PENTRU POST CONTRACTUAL

SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, „LEON DANIELLO“, cu sediul în: loc. CLUJ-NAPOCA, str. B.P.Hașdeu, nr.6, jud.Cluj, organizează concurs pentru ocuparea a două posturi contractuale, aprobat prin H.G. nr. 497/2010, și Ordin al M.S. nr. 1470/2010, în cadrul instituţiei:

Denumirea postului:

• 1 post de – asistent de laborator – post contractual pe perioadă nedeterminată,

• 1 post de – asistent medical generalist – post contractual pe perioadă determinată,

• 1 post de – infi rmieră – post contractual pe perioadă nedeterminată.

Condiţii de participare la concurs:– pentru postul de asistent, nivelul studiilor: Școala

Postliceală Sanitară,– pentru postul de infi rmieră, curs de califi care.

Data, ora și locul de desfășurare a concursului:Proba scrisă: data de 04.05.2017, ora 10.00, la sediul

spitalului;Proba practică și interviul vor fi stabilite de către comisia

de concurs, în urma corectării lucrărilor.

Data limită până la care candidaţii vor depune actele pentru dosarul de concurs este 25.04.2017, la sediul spitalului, Biroul RUNOS.

Actele necesare înscrierii la concurs și bibliografi a sunt afi șate la sediul unităţii.

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0264-597453 interior 138.

IMOBILIARE

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

GARSONIERE

¤ CUMPĂR garsonieră.Exclus cart. Plopilor.Aștept telefoane la tel. 0760-185659. (7.15)

TERENURI

¤ P.F. vând teren în Cluj-Napo-ca, str. Dealul Fânaţelor F.N., la 100 m de autobuzul nr. 39, în supr. 6200 mp, cu front de 160 m, cu toate utilităţile pe teren, preţ negociabil. Inf. la tel. 0741-100529. (3.7)

¤ P.F. vând teren pentru con-strucţii în Cluj-Napoca, str. Be-caș nr. 34, supr. 3900 mp, cu C.F. + C.U., P+2 sau case înși-ruite, cu front de 19,5 m și 200 m lungime, cu toate utili-tăţile pe teren, preţ negocia-bil. Sunaţi la tel. 0741-100529. (3.7)

¤ Vând teren agricol, suprafaţa 20.000 mp (2 hectare) în Jucu de Sus – Molitură. Terenul este compact, situat la 100 metri de utilităţi, lânga drumul comunal asfaltat. Preţ: 3 Euro/mp. Tel. 0740-615547.

LOCURI DE MUNCĂ

Firmă de transport cu acţionariat german,

angajează şoferi profesionişti,

categ C+E,posesor atestat

profesional şi cartela tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru

comunitate.Plata la zi.

0729 272 272(3.12*)

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

DIVERSE

CUMPĂR puncte A.N.R.P.

Tel. 0740-876436. (56.75)

CAUCIUCURI noi şi second-hand

pentru utilaje agricole și industriale.

Asigurăm garanţie și livrare! Telefon:

0758-400500 (2.12*)

LICITAŢII PUBLICE

¤ Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Administraţia Judeţeană a Fi-nanţelor Publice Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. P-ţa. Avram Ian-cu, nr. 19, vinde la a treia licitaţie publică în data de 24.04.2017, ora 10.00, bunurile mobile con-stând din: Utilaj PGM 45/200, preţ 3406 lei; Ghilotină electrică, preţ 2767 lei; Laminator RSC 1651, preţ 15739 lei; Termopre-să, preţ 1088 lei; Cutter Plotter, preţ 4045 lei; Xerox DC 3535, preţ 1378 lei; Laptop DELL Inspi-ron 3521, preţ 1383 lei; Server DELL Precision T5500, preţ 1617 lei; Color Printer W-64s- 2 buc., la preţ 17831 lei și 29596 lei, bu-nuri proprietate a debitorului SC Refresh Print SRL, CUI 32791329, la preţuri se adaugă TVA. Infor-maţii suplimentare pot fi obţinute la sediul AJFP Cluj, str. P-ţa. Avram Iancu, nr. 19, camera 11B, telefon 0264.591670, interior 305 sau accesând pagina de in-

LICITAȚIE PUBLICĂ

Subscrisa PHOENIX OMEGA IPURL, desemnată în calitate de lichidator judiciar al societăţii REMO IMPEX S.R.L. – în faliment, in bankruptcy, en faillite, organizează licitaţie publică cu strigare pentru vanzarea fondului de comerţ REMO IMPEX SRL, fond constituit din bunuri mobile şi din bunul imobil, restaurant „Casa Armatei“ situat în Mun. Turda, Str. Ion Raţiu, conform caietului de sarcini.

Licitaţia va avea loc în data de 12.04.2017 ora 15:00, in Cluj Napoca, str. Ludwig van Beethoven nr. 29A, jud. Cluj. Documentaţia de înscriere va putea fi depusă până la ora 15:00, în ziua anterioară licitaţiei. În caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în datele de 21.04.2017, 05.05.2017, 19.05.2017.

Preţul de pornire al fondului de comerţ este de 2.099.695,2 lei + TVA pentru bunurile mobile conform dispoziţiilor legale aplicabile la momentul vânzării;


ternet a ANAF, www.anaf.ro – anunţuri vânzarea prin licitaţie a bunurilor sechestrate.

¤ Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Administraţia Judeţeană a Fi-nanţelor Publice Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. P-ţa. Avram Ian-cu, nr. 19, vinde la a treia licitaţie publică în data de 25.04.2017, ora 10.00, bunurile imobile con-stând din: Spaţiu comercial S3 – situat la mezanin, în suprafaţă utilă de 409 mp., având părţi in-divize comune în cotă de 1,38/100 – a parte și teren în co-tă de 259,78/4730 mp, situate în localitatea Cluj-Napoca, str. Ob-servatorului, nr. 134-138, la pre-ţul de 699.473 lei, plus TVA, bu-nuri proprietate a debitorului SC Musubi SRL, CUI 13921988. In-formaţii suplimentare pot fi obţi-nute la sediul AJFP Cluj, str. P-ţa. Avram Iancu, nr. 19, camera 11B, telefon 0264.591670, interior 305 sau accesând pagina de in-

ternet a ANAF, www.anaf.ro – anunţuri vânzarea prin licitaţie a bunurilor sechestrate.

URBANISM

¤ S.C. CALCIM PROIECT S.R.L-D. cu sediul în sat Rediu, nr. 218, com. Aiton, jud. CLUJ anunţă iniţi-erea elaborării PLAN URBANISTIC DE DETALIU pentru obiectivul „Construire imobil mixt, Amena-jare incintă, Împrejmuire, Racor-duri şi Branşamente“, pe str. Ho-rea, nr. 72, Cluj-Napoca, jud. CLUJ. Documentaţia poate fi con-sultată la sediul Primăriei – Servi-ciul Urbanism – Camera 62. (1.1)

PIERDERI

¤ S.C. PR4IMAGE S.R.L. cu sediul în Cluj Napoca, str Mehedinţi nr. 88/3, având CUI 19315271, J12/4129/05.12.2006, declar pierdut certifi cat constatator nr. 78579/01.07.2009. (1.1)

SPORTSPORT.vineri – duminică, 7 – 9 aprilie 2017

Foto

: M

on

ito

rul

Foto

: M

on

ito

rul

Luptă contra CraioveiHandbalistele de la CS ”U” Cluj joacă sâmbătă, 8 aprilie, cu ocu-panta locului trei în clasament, formaţia SCM Craiova, transmite u-cluj.ro. Meciul este programat în Sala Sporturilor „Horia Demian” cu începere de la ora 16:00 și contează pentru etapa a 24-a a Ligii Naţionale. „Este pen-ultimul meci de pe teren propriu al echipei, Florin a fost la antre-namente începând de marţi și va fi pe bancă la meci. Fetele se pregătesc normal și ne dorim ca în aceste ultime două meciuri pe care le mai avem pe teren pro-priu să reușim două rezultate po-zitive, ca să terminăm anul pe un trend pozitiv și să ne pregătim pentru Cupa României”, a decla-rat Cosmin Sălăjan, directorul sportiv al echipei universitare.

Deplasare la DinamoFormaţia de rugby a Universităţii Cluj joacă duminică în deplasare la Dinamo București, de la ora 14, în SuperLiga de rugby. Elevii lui Cristian Podea și Horea Hîmpea se afl ă poziţia a șaptea în clasament înaintea acestui du-el, cu un meci mai puţin faţă de echipa de pe locul șase, Poli Iași, de care o desparte un punct. Dinamoviștii se poziţionează pe locul cinci cu 11 puncte. Meciul tur a fost adjudecat de clujeni în august 2016, acasă, cu scorul 25-20. În etapa trecută, ”U” Prodvinalco a stat, în timp ce Dinamo a cedat pe terenul Stelei, scor 39-25.

Aproape să smulgă un punctVleibaliștii CS Universitatea Cluj a cedat partida cu AS Volei Caransebeș, de acasă, scor 1-3 la seturi. Confruntarea din Sala Sporturilor „Horia Demian” a contat pentru prima etapă a re-turului din faza a doua a Diviziei A1. După ce au cedat primul set la -20, sportivii an-trenaţi de Romeo Lotei au cres-cut ritmul și au câștigat actul doi cu 25-21, informează u-cluj.ro. Oaspeţii au fost mai atenţi ulterior la mingile decisive, câș-tigând următorul set, cu 25-21. Formaţia din Caransebeș a reu-șit să câștige meciul în patru se-turi, impunându-se și în partea ce a urmat cu același scor. ”U” Cluj va juca în următoarea run-dă în deplasare împotriva Știinţei Bacău. În următoarea rundă, ”U” Cluj se deplasează pe terenul echipei din Bacău.

Begu, în optimiJucătoarea de tenis Irina Begu s-a califi cat în optimile de fi nală ale turneului WTA de la Charleston (Carolina de Sud), miercuri, după 4-6, 6-2, 7-6 (6) cu Kristina Kucova (Slovacia), transmite agenţia Agerpres. Românca a obţinut victoria la ca-pătul unui meci de două ore și 29 minute, după ce marţi s-a im-pus categoric, cu 6-0, 6-0, în faţa turcoaicei Cagla Buyukakcay. Begu, sportivă care are două sferturi la Cherleston în palma-res, și-a asigurat un cec de 9.254 dolari și 55 de puncte WTA, iar în optimi o va întâlni pe australian-ca Samantha Stosur (33 ani, 17 WTA), a șasea favorită. Cele do-uă jucătoare se vor întâlni în pre-mieră în meci direct.

Pe scurt

Echipa de baschet mascu-

lin U-Banca Transilvania

debutează luni acasă în

sfrturile de fi nală din Liga

Naţională contra echipei

SCM U Craiova. Clujenii

au încheiat cu victorie

meciul de miercuri seară

contra Stelei, din ultima

etapă a play-off-ului.

Miercuri seară s-au înche-

iat meciurile din faza a doua

a campionatului iar echipa

U-Banca Transilvania, liderul

sezonului regulat, va întâlni

sferturile de fi nală cu ocupan-

ta locului 8, SCM U Craiova.

Toate fazele din play-off (sfert

de fi nală, semifi nală, fi nală)

se dispută în sistemul cel mai

bun din cinci partide, U-Ban-

ca Transilvania având avan-

tajul terenului propriu în toa-

te fazele.

Programul sferturilor

În sferturile campionatului

se vor disputa următoarele

meciuri: U-Banca Transilva-

nia – SCM U Craiova, BC C-

SU Sibiu – BC Mureş, Steaua

CSM EximBank Bucureşti –

BCM U Piteşti şi CSM Oradea

– BC Timişoara.

Jocurile vor fi transmise la

tv, primele jocuri urmând să

se desfăşoare după următorul

program: Luni 10 aprilie 2017:

U-Banca Transilvania Cluj-Na-

poca – SCM U Craiova (me-

ciul 1, ora 19:00); Marţi, 11

aprilie 2017M; Steaua CSM

Eximbank – BCM U Piteşti

(meciul 1, ora 18:00); CSM C-

SU Oradea – BC SCM Timi-

şoara (meciul 1, ora 20:00);

Miercuri, 12 aprilie 2017: BC

CSU Sibiu – BC Mures Tg.

Mureş (meciul 1, ora 18:00);

U-Banca Transilvania Cluj-Na-

poca – SCM U Craiova (me-

ciul 2, ora 20:00); Joi, 13 apri-

lie 2017: Steaua CSM Exim-

bank – BCM U Piteşti (meciul

2, ora 20:00), CSM CSU Ora-

dea – BC SCM Timişoara (me-

ciul 2, ora 18:00); Vineri, 14

aprilie 2017: BC CSU Sibiu –

BC Mures Tg. Mureş (meciul

2, ora 18:00).

Victorie cu Steaua

U-Banca Transilvania a în-

cheiat cea de-a doua fază a

campionatului cu o victorie,

în faţa Stelei Eximbank Bucu-

reşti, cu 90-84 (19-20, 16-23,

30-22, 25-19). Cele două echi-

pe au intrat la egalitate, 65-65

în ultimul sfert, însă clujenii

au tranşat victoria spectacu-

los, cu un slam-dunk al lui

Nandor Kuti, încântându-i pe

cei aproximativ 2.500 de fani

din tribune.

Se pregătesc pentru Craiova

„Meciul acesta a fost foar-

te greu pentru noi, nu e u-

şor să joci un meci fără ni-

cio miză asupra clasamen-

tului. Chiar i-am felicitat pe

băieţi pentru că au găsit re-

sursele, după pauză, mai

ales, pe fondul unei apărări

mai agresive, să găsim solu-

ţiile necesare pentru a învin-

ge. Mă bucur că am câşti-

gat, însă de acum totul în-

cepe de la zero, trebuie să

fi m foarte puternici, atât

mental, cât şi fi zic”, a de-

clarat antrenorul Mihai Sil-

văşan după meciul cu Stea-

ua. „Luăm fi ecare meci ca

atare, primul e cel mai im-

portant şi avem sufi cient

timp să îl pregătim Nu pot

fi foarte mulţumit de ultime-

le două meciuri, cel de la Si-

biu şi prima jumătate a jo-

cului de astăzi, nu am avut

motivaţia necesară să ară-

tăm că suntem mai buni. Eu

mă bazez pe faptul că am

învingători în echipă, acest

lucru se va vedea de luni.

Trebuie să găsim soluţii, in-

diferent de forma în care

suntem, să câştigăm. Cele

mai importante meciuri sunt,

acum, cele cu Craiova, tre-

buie să fi m sută la sută pre-

gătiţi, să nu ne relaxăm ab-

solut nicio clipă, pentru a

nu avea surprize”, a adău-

gat antrenorul.

U-BT întâlneşte Craiova în sferturile campionatuluiU-BT a încheiat cu victorie în faţa Stelei play-off-ul Ligii Naţionale de Baschet Masculin şi întâlneşte SCM U Craiova în sferturi.

Clujenii vor avea în toate confruntările din fazele următoare avantajul terenului propriu

U-Banca Transilvania dispută meciurile din sefrturile campi-onatului după următorul program:

Meciul 1: luni, 10 aprilie, ora 19.00: U-Banca Transilvania – SCM U Craiova (Cluj, Sala Sporturilor ”Horia Demian”)

Meciul 2: miercuri, 12 aprilie, ora 20.00: U-Banca Transilvania – SCM U Craiova (Cluj, Sala Sporturilor ”Horia Demian”)

Meciul 3: joi, 20 aprilie, SCM U Craiova – U-Banca Transilvania (la Craiova)

Meciul 4: sâmbătă, 22 aprilie (dacă este necesar), SCM U Craiova – U-Banca Transilvania (la Craiova)

Meciul 5: marţi, 25 aprilie (dacă este necesar), U-Banca Transilvania – SCM U Craiova (Sala Sporturilor „Horia Demian”)

Semifi nalele vor avea loc pe 1 si 3 mai, 8 și 10 mai, respectiv 13 mai, iar fi nala în 19 și 21 mai, 26, respectiv 28 mai și 31 mai.

Programul meciurilor

Echipa de fotbal CFR

Cluj a pierdut cu 2-0

meciul disputat miercuri

seara, pe Arena

Naţională din Capitală,

în etapa a patra a

play-off-ului Ligii 1 de

fotbal.

Clujenii au cedat la înce-

putul play-off-ul şi pe tere-

nul Stelei, cu acelaşi scor,

2-0. De precizat că în sezo-

nul regulat CFR-ul a învins

atât Steaua, cu 2-1, cât şi

Dinamo, cu 2-0, în deplasa-

re.

Pentru dinamovişti jocul

de miercuri este primul câş-

tigat din faza play-off-ului.

Adam Nemec (21) şi Rival-

dinho (43), au adus victo-

ria bucureştenilor. Sud-ame-

ricanul, fiul fostului fotba-

list brazilian Rivaldo, s-a

aflat la primul gol în trico-

ul lui Dinamo. Dinamo a în-

scris după două ratări ale

aceluiaşi Nemec, în timp ce

CFR-ul a replicat prin Adri-

an Păun, care a fost blocat

de portarul Cerniauskas,

transmite Agerpres. Patrick

Petre a trecut şi el pe lângă

un gol. La reluare CFR-ul a

părut că apasă acceleraţia,

dar ocaziile importante au

lipsit, Dan Roman irosind o

şansă în finalul meciului.

„N-am început bine”

CFR Cluj rămâne pe lo-

cul 3 în clasamentul

play-off-ului, cu 28 de punc-

te, în timp ce Dinamo Bu-

cureşti a urcat pe locul pa-

tru, cu 26 de puncte. „N-am

început bine jocul. În pri-

ma repriză n-am jucat de-

loc bine, ne-au dominat te-

ritorial, cu toate că am avut

două ocazii clare prin Adi-

ţă Păun. În repriza a doua,

am dominat în totalitate,

n-am reuşit să marcăm. E

o înfrângere dureroasă, as-

ta e. Am pierdut o bătălie,

nu un război. Mai sunt şa-

se jocuri. Obiectivul nostru

nu a fost titlu. Obiectivul

nostru a fost calificarea în

play-off”, a declarat Vasile

Miriuţă, la interviurile fla-

sh de după meci, potrivit

Digisport.ro.

„Cipri va da totul”

Miriuţă i-a luat apărarea

jucătorului său, după ce

acesta ar fi spus că lumea

ar fi început să îl jignească

pe stradă pentru că ar fi ur-

mat să se transfere la FCSB:

„N-au cum să-l considere

trădător. Cipri e încă jucă-

torul nostru. Şi astăzi a aler-

gat foarte mult şi a făcut o

partidă foarte bună. Sunt

convins că Cipri va da totul

până pe 15 mai, iar apoi el

va decide ce va face”, a adă-

ugat Miriuţă. Transferul fot-

balistului la echipa bucureş-

teană a intrat în stand-by,

Deac fiind tentat de prelun-

girea contractului cu CFR,

care expiră în vară.

CFR-ul a „întors placa”: înfrângeri cu FCSB şi Dinamo în play-off

La trei ani după ce betoane care nu se încadrează în clasa minimă de … · 2017-11-30 ·...

Documents

Transcript of La trei ani după ce betoane care nu se încadrează în clasa minimă de … · 2017-11-30 ·...