ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPlNiEÎ PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJm \aaaiJSiii«swxaiMexea3irr.'ii a!rmmaS!mii

11 OGTOMBKIE 194U O Z I PIîNTBU ISTOBIE

U riaşa. tragedie ce a,sfîj5.at clanyaî# de inam ic, In acccaşidestinul poporului român, «a cecnifal au 1310» ia lăsat dare- roase şî profunde urm » în Me­moria locuitorilor tnultîniiîena- re£ vetre de cultură materială şi spJxîlnală d e Ia poalele I ’c- feacaluî. . -„Kfâi.am plecat, A rd e a lo le '.'

, tfilţ ano . . , Na-I ' vîiîa noastră, na! vom

reveni.’*Intra asemenea versaţi îşi

cîotaa şi pîttsgeaa ostaşii râ- mănî, Ia. începutul anuî sep- fembrio îadoUăt, {urămjtnluttîs a, se reîntoarce fti C'lujtrt din carţ. cu plumbaţ umîOn\e)- io suflet, trebuiau sa plee», Cre­dincioşi jurăraîniuluî, e i s-au întors patru ani mai tfrzia, a- dticînd, pcnlrn toU&aima> li­bertatea —- £Scîia acnuttiî'oare ce animă destinul neatnaluTro- ariâiscscv

zi, avangarda D , 9 l . r puno. stâ- piniciî po un cap <fe p od la vest de A pah ida p e dealul Eeiuc- dcnilor.

Sub acoaericca acestor în­drăzneţe acţiuni, a întunericu­lui ş£ intemperiilor, manevra prindpalS. d e învăluire est* realizată prin sucgclaăero d e ! ) . 18 K. (tnunte} care ac|ft>nenză pe dii’ecţîa Aitore — Bezm ir — SînnBxh-ira —. dealul C îiîc t« ii­lor, în cooperare ca D, £ Af* ce acţiona p « dErccţia Baîşoara — S&vSffisIa — CiîECtt — dealul SuceagalaL £it accsfe condiţifi trapele feorthysîa, ameninţate cu îacercaîrea, abandonează în grabă Clujul, în speranţa refa­cerii unui aliniament de apăra­re, f&vorabiî; îir ora.j pătrund, fără lupte, trupele U. 4 L sovi­etice...

Din lungul şir a l faptelor daS-au. întocs, pornind să . a- a<rm& şi a l eroilor ce au interne-

lungo vrăjmaşul cotropitor dc iaf această fobînda, să ne am în-Ia nord do Braşov spre Rara- tim pilda d c bravură a locoie-oîtr Odorheî. T îrgu Mureş şi «Mitului Gbeorgîra Suruceana,Reghin. S-au întors stăvilind sublocotenentului Ion Vişinescu,ofensiva horthysto-hitlerîstă în plutonierului t.r. Alexandru Si-rqdisul Tîrnavelor, ofensivă a vitara, sergentului Dumitru Io*cărci săgeată hidoasă vi*a ini­ma Unirii cetei M ari —» Alba lulia. Mulţi dintro ei — mii. zeci de mii — şi-au frînt des­tinul, aflîudu^şî som nul de veci al eroilor Li Oarba-de~Murcş,

nescu, maiorului Dumitru IVÎi- IiSilesca, căpitanului Gheoi’gha Şerban, caporalilor N icolae Ko~ «aan şi Nicolae Oprea, a altor sute do eroi din D. 21 I.

Să ne amintita, de asemenea,la t.uduş sau la Viîşoara, dar da maiorul E%til Scridon, scr- malţi. cei mai mulţi, ’şi-au pur- gentul m ajor Virgil Ţarcă, ser­ia l cu dîrzenîo paşii spre noi gcntul Ion Laaăr Zăbăilâ, frun- aîinLamento alo bravurii ©stă- taşul Cornel Fleşerîn şi affllţi şeşfi, în crînccna bătălie îicn- alţii din 0 . 2 M. care, cn pre- tru eliberarea Ardealului cotro- ţu r vieţii, a a . deschis drumul e- Pit Inima lor .sim ţea• e v » ,-fte- .B W r i l . spre G ilS»; -pentru' e i me sub robie inima Arileaialuî eterna! ClHj.'Sâ-fî Primea.seS, ©— Clujul —, iar ochii lor scru­tau în zarea apusului hotarul fe l drept do la Carcl.

Eliberarea deplină a teri lo­riului naţional răpit prin odi­osul Dic-tat dt* la Viena s-a rea­lizat în perioada £—25 oetbm-

eiîpS mai devreme, libertatea.Să ne amîutîm do toţi ce!

ştiaţi şî neştiuţi care, cu. sîn­gele lor aa făurit libertatea noastră, a celor de atunci şi d# azi do pe acesie meleaguri, pen­tru că eliberarea străbunei ce-

brie 1941 printr-un ansamblu faţi a f ePrcIf ntatt ^ \ „ ^ ‘,do acţiuni militare, manDVre şi ?o r ica t cveci«'.ent d®activităţi pregătitoare care. în p c frontul d»ntermeni ostăsesii, poartă numele prinas cţtapa a «,Opc *de „Operaţia Cluj“ . La ea au luat e v e n .m c u t care a accelcrat n l -parte A. 4 (cu C. 2, S A., corpul t J i !de munte,’ D. II t., o grupare axul Cluj, ZalSiu, Cariîi, &brm<3ata), D. 18 Z, V>. 2 M „ D l Pătul căruia, la 2aC v , Corpul aerian şi alte îorţe. brazda a

Declanşată în /o r ii zilei de 9 î«* transilvan rcsprra i.l.o r^octombrie 1944. do pa alinia- ^Keflectmd tumultalatentul rînrilor Mureş sl Arieş, zde, presa vremii scria ^ J.pe lin front de ap roape '100 km. cetăţenii României au ptimUîn coadîţiî m ctcoroîogîce deo- **c^ inuniîe tresalhnd de micu~sebit de grele, ofensiva elibera- vestea mjircaţa a clibura-toare a Armatei Române a spui- rii C luiulm , datorat*, m mobecat rapid iluziile duşmanului hotăritor Armatei Uoinanc.de a menţină poziţiile pe care «Deşi de totdeauna a fost con-1« ocupa şi, în scara îile i de 10 sîderat ea fund ccntrul roma-oclotnbric, a bătut ameninţător nilor ardeleni, scria ziarul la porţile ClululnJporţile Clujului.

In dimineaţa zilei de 11 o c ­tom brie, trupele A . 4 române, în cooperare cu forţ© din C. SOI

„Descătuşarea" din l i octom ­brie 1944 —. bandele fasciste, în frunte cu Jîîfler yi 5Ţusolinr. aa nesocofit acest adevăr firesc

soviciic, reluau olensiva pen- aa răpit Clujul dindu-S grotru eliberarea Clujului sl pentru f>Ior maghiari". Dar ziua drep-raperca apărării organizate de <e: jiKÎecăţi venise şi drcpfafeainam ic pe pantele de est ala ? ’>-a spus cuvîntul pentru tot-tîeaiiiiUor din slîwga rhslui Sa- deauna. Sub loviurile n ecruţiirffKH I <\Tis, 9— ---- 4 • ' 1

dul unei manvere duiilu învă­luitoare, pe In est şi vest, pc:n- trn a feri C lu ju l'd c d istru sei şi n cruţa populaţia de noi su­ferinţe.

în materializarea acesti-i idei. o.îtaşii D. 21 1. duc lupte grele

si

Clujului reprezenta, în acest proces, un eveniment cu sem­nificaţie majoră pe eare azi, după trecerea a 45 de ani, îl trăiai cu aceeaşi dreaplă şi sin- ecră preţuire.

Este acesta angajamentul so-in raionul localităţii Corpadea, ,c ” *n al ^ ^ f.lr^ ca rcT ' p e ' pă reu-^ .c să alaneo duşmanul co- taţuror ostaşilor care, po p tropilor, eliberează .Itlcu de iVlijlrte şi cuceresc un cap de pod la vest de sat, i'nterccplîud comunicaţia Cluj — fie j şi res- nini*înrlpinKÎnd furibundele conlnuda-

ri cu tancuri şî inî.m krîn d<.*-

mînhiî slîn i al Transilvaniei, veghează ea, niciodată. r,ic! o biazdă a vetrei strămoşeşti să na mai poală fi cotropită.

Col. ponslanlin . DIXSURATO

' ANOf. H. NK. 222 MIEKCURÎ 10 «CTOMU1HK 1990

na

I 8 PAGINI 2 LEI

LA NOI

CA LA N IM EN I'(I)Dictatura lui Ceauşescu a fost

mai crin cenă. decît oricare alta in îuniojt contemporană. PcntiM comparaţia sc. apela (i?£ se ape­lează) Iii exemple* d in .a lte .ep oci sau spaţii geografice-, locu ite der popoare cu mentalităţi deosebite da cea europeană. Revoluţia a fost slfigeroas&> cu m ulţi morţi ş i răiiiţî, cu distrugeri a iît de mari mcît cu greu pot f î evalu­

ate-, Cum a-a fost în mei'uns-dliitce ţările 'foste socEdîSte. IzBucnliea oamenilor a fost m al mare- decît oriunde: Pentru ca nu după foar­te mult timp să apară' senimcniîij derutei ş? ai neîncrederii" în ceea ce era Ia urt m om ent dat ceva foarte sigur, l ’ arîidcle au apărut îfttr-uh. nirmăi- atîfc cte inai'e, îrscît iarăşi iitt avem term en tfe. com­paraţie cu situa ţiite concrete din ţările vecine. Fără să m ai vor­bim d e ca l» cu tradiţie dem ocra­tică de mult consolidată.Multa au fost, puţine au rămas. Minorităţile naţionale au fost re­prezentate de Ia început în Par­lamentul tării, in cel provizoriu şi ta cel ales Ia 20 mai. Cum nn s-a fntîînplat şî nu se în - tîmplă oriunde. Şi totuşi, proce­sul de democratizare dtn România a fost şi este contestat, refuzîndn- i-ss ţării recunoaşterea unor rea­lităţi p s caro Ic poate constata oricine. Oricine doreşte acest lu­cru, bineînţeles. A lte ţări Unga­ria, de exemplu ,ca re au refuzat in mod expres admiterea în Par­lament a reprezentanţilor m ino­rităţile? naţionale,-, ,sînt date ca ckcnq'itu tfe’ " demaceaţiEi- '-'flfed-. arătats m degetaî în tnod încu­rajator de reprezentanţi ai uno* cercuri din străinătate, ch iar o fi- - ciale, ori acuzator — da conaţio­nali ai noştri sau de vecini, care uită că Ia ei acasă lucrurile stau m ult mai prost, măcar din acest punct de vedere.

Este adevărat că propaganda antiromânească a fost vehem entă' şi atît de logic glnditâ, îneît este uşor de presupus că există cineva care doreşte cu tot dinadinsul ca imaginea ţârii să tis mereu alta decît e ea în realitate. Me­reu pătată. Sigur, rezultatul aces­ta funest nu' poate fi pus numai pe seama călătoriilor propagan­distice a ie unor voi urc Sari pe care propria idee de dem ocraţie îi în­deamnă la acţiuni greu da înţeles. Sau, din contră, foarte uşor de înţeles atunci cînd mobilurilo iniţiativelor lor diplom atice peste hotare sînt descoperite. Să nu uităm însă că în ţară a fost crea­tă o anume stare de confuzie, de la care pornindu-se se poate B- tinse foarte uşor un asemenea deziderat. S-aii desfăşurat eveni­mente despre care românii au păreri diferite. £ a noi — ca la

nimeni, opoziţia a încurajat la un moment dat efectiv mişcările de stradă. In Bulgaria asemenea mişcări au fost stopate de şeful opoziţiei, care şi-a dat seama că destabilizarea creată astfel n.u. poate face decît rău ţării. Care şef al opoziţiei a ajuns preşedin­tele ţării'. Semnificativ, nu? T ot la noi s-a ajuns la adevărate revolte ale unor grupuri de oa­meni, care au atacat sedii ale im or instituţii centrale- Se va spune cfi'ş f în alte ţări s-a întâm­plat la fel. în Bulgaria, de. e - xcînp’u, dar acolo intervenţia forţelor de ordine a fost promp­tă. Despre poliţia română nu se poată spuns: însă la fel. în unele cazuri, ea rămîne pasivă şi'acum cind sînt atacaţi oamenii pe stra­da. Toate aceste lucruri, şi altele, au fost exploatate într-un mod extraordinar de abil. Surprinză­tor de abil. Şi s-a ajuns îa ne­încrederea cu care este tratată România peste hotare. U n sen­timent de o acuitate ţi sa sur* prinzăt&are, pentru că la altceva se aşteptau românii din partea ţărilor occidentale. A fost de ajuns însă dt atitudinea ţării fâţă de o întîmplare dramatică anexarea Kuweitului d e către îralc — să dedanşeze un proces de dezgheţ' în relaţiile Uomânict cu ţările occidentale, pentru ca în fânirile cu reprezentanţi al acestora să devină eficiente, iar limba folosită să fi# perfect în­ţeleasă şi de -unii şi de alţii. S-ar putea spune că amintita .atlta-Jine-a' României faţă (la im eveniment cti- implicaţii grave este tn concordanţă cu principiile generale care stau'Ia: baza. vieţii politice şî sociale din ţară. Este exact. D ar aceste principii’ n-au fost „observata* decît în- m o­mentul tn care ele au. venit în atingere ca interesele comunită­ţii ■ internaţionale.

S-a mai întîmpîat însă o ciu­dăţenie {cura altfel să o numesc?) în viaţa ţării. Alegerile au fost cfştigate de F.S.N., care avea şi are un anume projram general. Care însă nu concordă decît în foarte ‘ mică măsură cu cel sus­ţinut de Guvern. Guvernul este al Frontului, Car programul pe care se străduieşte să-l aplice este liberal. Cu o form ulă des folosită — mai liberal d e d t ar fi îndrăznit să-4 gîndească un guvern al acestui partid. Situaţie paradoxală — evident. Care a dus la grupări f l regrupări în Parlament, şl acestea destul de greu de înţeles. Guvernul a trecut la aplicarea acestui program, acţiune de-a dreptul îndrăzneaţă, care, deo­camdată, n-a dat rezultatele aş-

’teptate. Vaier CUIOREANO

ki*~ u . v u i A y ^ u v * *tuiul şi formulării alineatului 3 din articolul 93. Aproape 30 de senator! au exprimat puncte de vedere diferite, venind cu argtjr meute dintre cele mal variate a- supra următorului text din secţi­unea a treia privind adjnajnfttra- ţia soefcU’Hii: „uni.cjU adirthi^ffci- tor sau preşcdiftlsle co,nsiJiuy|l de administraţie şi cel. puţttr jo - njătate din ntimăţul admitdstns- lorilor vor fi români11. Mal mulţi senatori din epoziţie au susjţnut ca administratorir să fie celaţenl români, şi nu cum era prevăzut în text rowiîni. Supus aprobării, textul a f o ;t votat tn forma sa iniţială, cu majoritatea celor pre­zenţi.

ADUNAREA DEPUTAŢILORMarţi au continuat lucrările In

plen ale Adunării DejjutatUor.în partea a doua a şed&iţet, au.

fost luate în dezbatere: proiec­tul de lege privind modificarea decretului nr. 214/1377. referitor la pensiile militare de stai, pro­iecţii! de le;'e privind uncie mă­suri in legătură cu asigurările Ia unităţilo agricole cooperatiste, şi proiectul de lege referitor la pensiile şi alte drepturi d e asţ- Kurărî sociale ale ayOCaţiîoc. Dtt- pă discuţii generate» ca şî diipii dc;'.baterea; şi adoptarea pe arti­cole a acestor proiecte d e act normativ, adunarea a validat,prin vot deschis, proierteîe dc lee_ge amintite.

In ultima paria a şedinţei de marţf, membrii Adunării Depu­taţilor au ridicat, in cadrul punc­tului Diverse, o serie de proble­me, au formulat interpelări la adresa unor ministere. S-a solici­tat, astfel, urgentarea lucrărilor pentru adoptarea Legii Presei, a celei privind reglementarea con­flictelor da muncă şi a elaboră­rii statutului poliţîsvuitd. A n fost adresate, ăe asemenea, interpe­lări Ministerelor Agriculturii, da Interne, Învăţămîntulul şi Ştiift- ţei. Deputaţii şi-au manifesta!: do-

-tinţa să fie informaţi cu m odul în care este utilizat patrimoniul fostului U.T.C., ca .măssri!» lua­te de organele în drept pentrtt realizarea însămînţSrîior de toam­nă. . _

h o t A k i r e t b i v i n d RECENSAMINTOL rOTOLATIEI ŞI

Î.OCUINTELOH D ÎS ■ KOMANfA

Printr-o hotărîre semnată da primul ministru Petre Roman guvernul României a decis cal pentru cunoaşterea cit mal exac­tă a numărului şi distribuţiei te­ritoriale a populaţiei, a structu­rilor sale demografice şl socio- economiee, precum .$1 a fondului locativ şl condiţiilor de locuit ala populaţiei, în perioada 7— 14 s, nuarle 1992 să se efectueze na întregul teritoriu al ţării, rocc£? sămmtnl p o p u la ţ i ţ i f lor din România. *«nţ«.

Pentru organizarea şl efectua, rea reccnsămîntuîui a fon stituită o comisie centrală m cărei preşedinte es<e . î^ l ! Ioan Aurel Stoîca, rninlslm dS stat pentru calitatea vie*ii „ tecţia socială. * V P»o-

j t % m m Mitsc ia m m $\, am p i m im M ”• K. Cîţi membri numără U.D.

M.U. şi ce culoare politii.3 arc?D.G. — După evidenţele noas­

tre, U.D.M.R. artî, în prezent, în jur de 600.000 de membri. Cit despre, culoare politică, ncfilnd un p?.rtld, nu are o ideologie pro­priu-zisă. Uniunea noastră întru­neşte un număr mare de organi­zaţii politice, profesionale, de ti­neret. Aceste organizaţii com po­nente au fieearo interese diver­se, activează intr-un anumit, loo. Partidul Creştin Democrat Ma­ghiar dia România este de ace­eaşi esenţă cu celelalte partide creştina dio Europa. Alianţa D c- m«iaG''~a>'Tiueri‘tii!ui poraejte

*► Intervin cn domnul senator Domrdcos Gtv.a ®

de Ia convingerile proprii tine­retului dem ocrat din Europs, ne- avind povara unor prejudecăţi specifice bătrînilor, Intrcţinînd relaţii bune cu organizaţii rom â­neşti de tineret. Aş exem plifica cu atitudinea acestei organizaţii din luna martie, vizavi dc eve­nimentele de la Tirgu-î.îureş. Prin definiţie uniunea noastră este pluralistă. Se spune că ar fi totalitară Nimic mai greşit Structura noastră de organizare cUeorirpoUdă, nu verticală- De

pildă, în această toamnă, Ia orga­nizaţiile judeţene var avea lo c ale­geri, dar acestea so vor «-ruantra numai acolo unde se consideră ne­cesare. Astfel (vineri — n.a.) am discutat despre organizarea sistemului informaţional şt a fost nevoie de un consens pc cart; l-am obţin ut N oi pornim dc la idealul societăţii civile; şl ti -m , dem nâm p o membrii U.D.M.R. să se bazeze pe iniţiativa pro­prie, sît fie activi, să nu aştept» indicaţii de sus.

Maria SANCl WV.?,iYM

(Continnaie tn pag. Ify •*

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE ----- ---- .. ,, ■' '---------

„BE 36 D[ ANI TRĂIESC IA BUCUREŞTI, AM PRIETENI BOMÂM ”: P A G IN A 2

R EP A TR 1IM A

La multele întrebări, din diferite domenii, solicitate de cititorii noştri, redacţiei, astăzi răspundem la întrebarea: CARE SINT CONDIŢIILE CE TREBUIE SA LE ÎNDEPLINEASCĂ CETĂŢE­NII ROMANI AFLAŢI PESTE COTARE ŞI CARE DORESC SA SE ÎNAPOIEZE ŞI SA SE STABILEASCĂ IN ROM ÂNIA?

(Urmare din PnS O

R. Kx-istă fracţiuni în cadrul U.D.M.R.?

IXG - N-a? spune fracţiuni, teama no fracţiuni este specifică vechilor partide, aşa <'.*• n-ar fi ni-i o prohlem l Kxi'tă, în«â, pe bfliv* ,v dialog, ajungem la pune­ţi» fir vrdo'-e rcmnna Din struc­tura U.D.M.R. deriva mai multe orientări, convingeri diferite, ce­ea rr genereo?ă dezbateri, une­ori. aprinse.

R, — Care este po/iiin U.D.M.R. fnfa tîe orga iele de conducere pnlîiiră si administrativă ale ţă­rii?

n.G. — După alegeri am ho- tflrlt sfl nu participăm la forma­rea guvernului. deci sîntem In o p o z it . Tn pirlament sprijinim mul!" demersuri guvernamenta­le, participăm, de asemenea, la luTărilr- comisiilor. Nu este vor- ba dwpre o izolare, deci. De ase- niot.t'i, nu participăm Ia o coali­ţie parlamentară, dar colaborăm, Inclusiv cti F.S.N. Cu toate aces­tea, votăm, nu o dată, altfel de­ci t majoritatea. Regretăm că gu­vernul. aşa cum reiese din pro­gramul său, nu are o doctrină clară, o concepţie proprie In re­zolvarea problemei minorităţilor. De aici decurg foarte multe gre­utăţi, confuzii. Este inacceptabil ea legea, hotărîrea 521 • guver­nului, să nu se aplice In privin­ţa admiterii In învăţămîntul postuniversitar In limba maghia­ră, fapt împiedicat de guvern. T. adevărat că s-a revenit, d a r... No: credem că maghiarii din Ro­mânia trebuie să cunoască limba romănă, la învăţarea anei limbi este nevoie de afecţiune. Ase-

măsuri împiedică un pro­re- apropiere. ■ Eu am fost etl- cîv-tat ca duşman al limbii ro­mâne, am fost acuzat de lucruri Incredibile, -cel mai mult, Insă, ' m-a durut acesta. De 36 de ani trăiesc la Bucureşti, ara prieteni români, cunosc limba română. Referitor la guvern, dacă se ade­vereşte că este incapabil să-şi realizeze programul, să asigure principii democratice, atunci tre­buie sâ tragă concluziile. Cred că ţi un alt guvern ar fi Intîm- pinat 'greutăţi foarte mari, deoa­rece nu s-a reuşit iniţierea unuii

SPORT.Duminică, In cea de a şasea e-

tapă a Diviziei B 1» handbal masculin, „Armătura- Cluj a ob­ţinut a patra victorie acasă (din tot atîtea partide) lnvingînd de­taşat: 27—17 o formaţie puterni­că şi foarte tenace: Minaur XI. Adăugind acestor reuşite ţi ca­litatea jocului prestat, realizăm imaginea unei formaţii ambiţioa­se ce doreşte să spargă anonima­tul şi care, implicit, reclamă » - tenţie. Dorinţă In Intimpinarea căreia venim convinşi efi prin aceasta realizăm nu numai o pu­nere în pagină, ci şi o punere In gardă a amatorilor de handbal. Aşadar . . .

După ce s-a plimbat mai mulţi ani pe axa (S-B-G-B, „Armătura" exprimă In acest sezon veleităţi de lider al seriei, dispoziţie da­torată potenţialităţii şl ambiţiei actualului lot de jucători, spriji­nului consistent şi statornic al unităţii (întreprinderea «Armătu­ra") carc patronează echipa şi destoiniciei actualului tandem de antrenorii Liviu Jurcă (antre- nor-jucător) şl Sorin Chirilă (cu ultima subliniere răspundem şi cclor ce ne-au tot întrebat unde au . . . dispărut cei doi „U**-işti?f). Cuplul pe care ni-1 apropiem pentru un schimb de pase în trei.

Refl.: Am sesizat că „Armătu­ra1* nu are un şapte consacrat. Nu este el cristalizat sau mobi­litatea formaţiei este o tactică?

Liviu Jurcă; Considerăm că nu este mobilizant pentru Jucători să se ştie distribuiţi In titulari şi rezerve. Singurul criteriu care o- perează: forma de moment, .«ti, inerent, natura adversarului pc care II avem de înfruntat.

Uep: In acest spirit, bănuiesc că nici evidenţierile nu sînt pn- stbilf'. nu?

S. Chirilă: Totuşi, n-o sâ le

dialog sincer cn societatea fi, mâl ales, cu Intelectualii. Nu au fost puse, încă. In funcţiune toa­te energiile societăţii. Cit despre parlament, acesta este departe de n fi un parlament Ideal, m ajori­tatea parlamentară a P.S.N. cre- înd probleme. Parlamentarii FSN nu sînt adversari ai democra­ţiei, sînt Intre ei oameni foarte bine pregătiţi, dar F.S.N. nu are o ideologie clar formată, nu are un program coerent. Se observă, acum, un proces de cla­rificare. Sperăm că noile alegeri vor avea o nouă configuraţie. Observăm cu îngrijorare reveni­rea la vechile structuri. în Par­lament, membrii guvernului eu spus că elita este confruntată ruo rezistenţă a structurii plafo-' nate a administraţiei. Consider că nu a fost o alegere fericită modul de numire a prefecţilor.

ceea ce a dat prilejul numirii «nor oameni activi Înainte.

R. — Dumneavoastră, personal, Y-aţi detaşat de munca de „dina­inte"?

D.G. — Eu am fost ziarist şl editor, nu am luat cuvîntul la nici una dintre plenarele parti­dului. In tinereţe am crezut că socialismul oferă o şansă. Cu tre­cerea timpului, prin experienţa societăţii în care trăiam şl a muncii mele, a trebuit să-mi dau seama că acest program po­ntic este o utopie negativă, nu poate să rezolve problemele. Am studiat cinci ani In U.R.S.S., am văzut re este acolo. S-a declan- ţat un proces de reevaluare a convingerilor mele. Procesul nu a fost uşor, dar a fost cu atît mal ' profund si mai categoric. Cred că am reuşit să mă dez­bar de acel stil şi mod de gîn­dire.

Cetăţenilor români, aflaţi peste hotare, şi care doresc să se îna­poieze şi să se stabilească In Ro­mânia 11 se garantează dreptul la repatriere, pe baza decretului- lcge din 31 decembrie 19E9. ./

Foştii cetăţeni români, care, înainte de 22 decembrie 1989, au pierdut cetăţenia română din di­ferite motive o pot redobîndi la cerere, In baza unei declaraţii autentificate In străinătate la re- prezenanţele diplomatice sau o fi­ciile consulare ale României, iar In ţară la Notariatul de stat al municipiului Bucureşti, chiar da­că au o altă cetăţenie şi nu îşi stabilesc domiciliul Iii România. Articolele din codul penal privind refuzul înapoierii In ţară si cel referitor la trecerea frauduloasă a frontierei au fost abrogate. Re­feritor la copii precizăm că pă­rinţii hotărăsc pentru copiii lor minori privind cetăţenia. Copilul, care a împlinit vîrstă de 14 ani trebuie să exprime consimţămînt separat.

Persoanele care se repatriază In condiţiile acestui decret şi au cetăţenia română beneficiază de

toate drepturile politice, econo­m ice şi sociale conferite de lege cetăţenilor români. Persoanele care deţin cetăţenia română şi doresc să se repatrieze, dar nu au acte doveditoare a acesteia, au dreptul Ia eliberarea unui pa­şaport de îndată ce se clarifică problem a cetăţeniei lor. Persoa­nele care se repatriază depun ce­reri, In acest sens, la misiunile

diplomatice şi oficiile consulare române sau direct la Ministerul Afacerilor Externe.

Dobîndirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nici o consecinţă asupra cetăţeniei ce­luilalt soţ. Soţul cetăţean străin poate cere dobîndirea cetăţeniei române In condiţiile legii. De menţionat că persoanele care se repatriază beneficiază de scutiri vamale pentru toate bunurile do- bîndite în străinătate. De aseme­nea recapătă drepturile la pensie pe care le-au avut îa data plecării definitive din ţară. Ei pot bene­ficia, cu prioritate, de spaţii de locuit proprietate, prin organi­zaţiile de stat, cu plata în va­lută. Atît cetăţenii români cu do­miciliul în străinătate cît şi per­soanele care nu au cetăţenia română şi vor să se stabilească pe teritoriul României pot să cum­pere locuinţe construite din fon­durile statului cu plata integrală In valută.

Renunţarea la cetăţenia româ­nă cetăţenilor români cu domici­liul în străinătate, care au înde­plinit formalităţile legale de renunţare la cetăţenia română la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României în străinătate se aprobă potrivit De­cretului din 26 martie 1990. De aceasta beneficiază şi copiii m i­nori. Dacă persoanele de m ai.sus doresc să-şi menţină cetăţenia română în străinătate pot înde­plini.formalităţile pentru rcdohfn- direa cetăţeniei române în con­diţiile legii.

DEVIATORISDiferiţi cititori — fie mai de

dreapta, fie mai de stingă, fie chiar din cei eare se consideră centri'? ti — ne spun că -le place, în general, ziarul nostru, dar că . . . oscilăm, că uneori „ţinem* cu Guvernul ori Parlamentul, alteori le eritieăni, că uneori stimulăm opoziţia, iar alteori o descurajăm. Lucrurile sînt sim­ple: încercăm, pe cit e omeneşte posibil şl In funcţie de calitatea informaţiei pe care o avem, să fim obiectivi, fără interese par­tizane. Că e m ii u ş o r să strigi decît să clntăreşti lucrurile, să înjuri ori să lauzi decît să faci parte dreaptă fiecăruia — asta e cunoscut. Că nte-am asumat O obligaţie grea şi mai puţin ne- spectaculoasă ar trebui să se înţeleagă.

Dar In locul unei lungi gumentări, ar fi util să ne amintim da o glumă veche de acum vreo trei-patru decenii, din vremea cind în partidul comunist se purta o luptă acer­bă împotriva deviatorilor. Iată gluma: „— Ce e un deviator? — Un deviator e acela care mer­se tot înainte. In timp ce par­

tidul o ia cînd la dreapta, cînd la stingă.*.

Noi înţelegem că publiraţiile de partid şi cele ce se numesc Independente (de opoziţie sau de sprijin al F.S.N.) sînt obli­gate să urmeze imperativele tac­tice de moment ale partidelor de care s-au ataşat Dar noi nu slntem obligaţi s - o . facem. Noi înţelegem că aceste publi­caţii trebuie să respecte legile jocului In materie de propa­gandă. Dacă politica e un mod de a atinge înfăptuirea unor Interese, mai m ult sau mai puţin consolidate, ideologic, pro­paganda poate fi uneori o teh­nică da a produce sentimente şi convingeri ce ar putea fi chiar contrare intereselor pe termen mediu şi lung (sau chiar scurt, în zilele noastre) ale ce­lor vizaţi, cu scopul soluţionării Intereselor tactice ale unul par-, tid. In ce ne priveşte, nea vind de sprijinit nici tm partid, nu avem de ce să facem o astfel de propagandă. Deci, ne permi­tem să fim . . . deviatori.

Die CALIAN

Din răspunsurile date la Liti-ebarea privind condiţiile repatri­erii cetăţenilor români, aflaţi peste hotare, din diferite motive, se desprinde d a r c i le sînt' create toate condiţiile pentru a se re­întoarce printre noi. Li marea familie a ROMÂNILOR, din care fac şi ei pai te. Iuliu PETRUŞ

HANDBAL:.ARMĂTURA" INTRE POSIBILITĂŢI Şl ASPIRAŢII

*vităra, fiindcă ar fi nedrept pentru cei care s-au remarcat pînă In prezent: D. Cosma, I. Che- recheş, M. Petruş, L. Pop, M. Fe- renţ . . .

Rep: Printre cei citaţi sesizăm nume Intîlnite pînă nu de mult In tabăra alb-nogrilor. După cum, la „U“ , descoperim actual­mente jucători care au activat, ieri, la .Armătura". Să înţele­gem că Intre cele două formaţii este o poartă permanent des­chisă?

L.J.: Într-adevăr, Intre cele două echipe există, sub acest raport, o relaţie intimă, distri- buindu-ne jucătorii în funcţie de necesităţi.

Rep: Am reţinut specificarea: .sub acest raport**. înseamnă că există şi tensiuni?

S. Ch.: întrucît acestea ne pri­vesc doar pe noi doi, antrenorii, să le spunem animozităţi sau resentimente.

Rep.:?I» J.: Sorin a plecat de la „U“

întrucît antrenorul principal *-a dispensat de serviciile lui. Dar, deşi eliminat, n-a primit dezle­gare. Iar el doreşte grozav să Joace. Ca să nu mai spun cită nevoie avem noi de el, întrucît postul de portar nu este ciccît în parte acoperit.

S. Ch.: Gît II priveşte pe Liviu, eî trăieşte sentimentul frustrării: faptul că s-a despărţit de „U“ fără a fi avut bucuria unei fes­tivităţi de retragere, legitimă — credem noi, jucătorii — după 18 ani In serviciul unei formaţii!

Rep.; Să notăm şi obiectivul tlnărului tandem de antrenbri ai .Arm ăturii1*.

L. J.: Să străbatem campiona­tul In mod onorabil şi să ne for-

'tificăm echipa.Rep..' Mă aştepam să avansaţi

ideea promovării în A!I* J.: Numai cine nu cunoaş­

te duritatea primei divizii poa­te nutri asemenea orgolii Jn con­diţia In care dispune de o echi­pă foarte tînără — media ei de vîrstă fiind de 21—22 de ani dacă mă autoexclud pe mine, „bătrî- nul“ de 38 de ani — şi încă ne­rodată. Nu cred că este o glorie tă promovezi doar ca să ai de unde cădea.

S. Ch.: Asta nu înseamnă că vrem să batem pasul pe loc şi tă trăim fără ideal. Mai întîi însă trebuie să clădim fundamen­tul capabil să susţină ideea ca­re ne animă.

Rep.: Tdce pe care o intuim cu toţii, a.-a că n-o mai răstălmă­ciră.

Rep: Nuşa DEMIAN

Un important eveniment sportiv

CAMPIONATUL NAŢIONAL DE ORIENTARE

Federaţia Română de Orientare a încredinţat Direcţiei jude­ţene de educaţie fizică şi sport, respectiv Comisiei judeţene de orientare cinstea de a organiza. In pădurile din jurul municipiu­lui Cluj-Napoca, campionatul na­ţional de orientare. La întreceri, eşalonate pe distanţa de 4 zile, Intre 11 şi 14 octombrie, vor participa peste 170 de con­curenţi din întreaga ţară, cîşti- gători ai fazelor judeţene, pre­cum şi cei mai buni sportivi ai cluburilor şi asociaţiilor sportive. Pentru 12 titluri, Intîietatea se va da Intre limitele de virstă cu­prinse între 19 şi 21 ani, la mas­culin şi feminin. Iată programul celor patru zile de întreceri:

® 11 OCTOMBRIE: Campiona­tul de sprint (pentru prima dată ca probă); avînd loc de desfăşu­rare Viştea-Vest, Totodată va a- vea loc şi deschiderea festivă la ora 9,30, înaintea startului pro­bei, la ora 10,00.

« 12 OCTOiYIlîRIE: Calificări pentru finala individuală In Fă­get (start la ora 9), eu sosirea In faţa cabanei Făget

Atîetîsm: MEMORIALUL „IO N MOINA*Frumoasa iniţiativă de a organiza o competiţie

memorială atletică, de cinstire a celui care a fost marele nostru campion ION MOINA, s-a materia­lizat, cu sprijinul Direcţiei Judeţene de educaţie fizică şi sport şi contribuţia Comisiei Judeţene de atletism, respectiv clubul „1J“ — prin organizarea primei ediţii, desfăşurată vinerea trecută, bucu- rfndu-se de prezenţa unor atleţi din Ungaria. Pâ­rât câ organizatorii nu s-au preocupat mai insis­tent pentru n invita la intr-cere pe cei mai buni ntlcţi din ţară. O singură prezenţă, de marcă, vi- ce-cnmpioana europeană Maneta Ilcu, dar cu rol d c . .. oficialitate la decernarea premiilor. O su­bliniere pentru întreprinderea dc porţelan „IR IS"

care a sponzorizat întrecerea prin oferirea unor frumoase cupd şi alte premii.

lată. In continuare, elşîigţitorii şi clştigătoarelp probelor concursului: BĂIEŢI: Dorin Mureşan („U“ -1MMR) — la 100 şi 400 m; Ioan Şerban (,,U“-1MMH) — la 800 m; Gabriel Pqp (CSM- ALSITl — la 5000 m ; Co-.min Span („U*-IMMft)— la 110 m garduri; panilor Uere.ş (Univ. Buda­pesta) — la lungime; A. Nagy (Univ. Budapesta)— la disc; Lucian Bodârnea (CSSA) — la suliţă; FF.TE: Zsofia AntoU (Univ. Budapesta) — la 100 m şi lungime; Olimpia Stoica (CSSA) — la 400 m; Zsiusa I’app (CSSA) — Ia 800 in; Eva Munteanu (,U “-1MMU) — la suliţă. Petre Nagy

• 13 OCTOMBRIE: Finala, la Viştea-Est (startul la ora 10).

• 14 OCTOMBRIE: Campiona­tul de ştafetă, Id Făget (după poligonul gărzilor), cu startul la ora 8,30. Va urma apoi festivi­tatea de premiere, a cîştigători- lor întrecerilor.

Adresăm tradiţionalul BUN VENIT tuturor participanţilor la Campionatul naţional de orien­tare.

FĂRĂ 3 TITULARI - VICTORIE CU 3 - 1

Este vorba despre partida fo r ­maţiilor de copii Electrometal şi C.F.R. disputată duminică, pe te­renul cu zgură. In deschiderea partidei seniorilor In cadrul di­viziei „G“ , seria a Xt-a. Deşi fără trei titulari — Adrian Zdroba (portar). Ilie Bucur şi Sandor B a- rabaş (Jucători In clmp) — echi­pa Electrometal a cîştigat cu sco ­rul de 3— 1, după ce la pauză a fost condusă c u i —0. Golurile ta­lentaţilor copii ai antrenorului Ionel Băgăreanu :l" f° sl înscrise de Avelin (2) şi Chiorean. Cei trei jucători titulari amintiţi n-au fost prezenţi În teren pentru simplul motiv ră erau plccaţi la Bucureşti, la trialul pentru a lcă­tuirea selecţionatei de Juniori 1995. Dar echipa şi-a dem ons­trat valoarea şi fărS cei trei ti­tulari.

PAG îM A 3 a A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE

La cererea unor cititori, reproducem un articol a- pârut în ziarul „Szabad- sâg" anul II, nr. 205, vi­neri, 28 septembrie 1990, pag. 1 şi 3.

S I T U A T I A P i A ROMÂNIEI $1 VIITORUL18 S y ji

U.D.M.R. sprijină primirea României în Consiliul Eu­ropei. Cu respectarea acelei funcţii care derivă dia guvernarea locală cuprinsă in Carta Europei, accepta­tă îa 19S5 la Strassbourg şi Carta lim bilor minorităţi­lor naţionale regionale, pe care le va semna şi Româ­nia şi le va considera obligatorii, inclusiv asigurarea garanţiilor cu privire la drepturile individuale şi co ­lective ale m inorităţilor naţionale. (Notă de subsol: Delegaţia parlamentară română va participa la Şedin­ţele Consiliului Europei ca invitat. In numele U.D.M.R., dr. Barasiy Fere no va expune textul de faţă).

Caracteristicile vieţii pylificc din România dc astăzi.Ce caracterizează viaţa noastră politică?A. în viaţa politică se resimte o reeditare a unei

tendinţe de reintroducere a vechii concepţii şi a unei democraţii insuficiente.

1. Introducerea fostei Securităţi şi a nomenclaturii în structura culturii şi a noii puteri de stat;2. Strategia de tergiversare a tragerii la răspundere a

persoanelor în procesele privitoare la genocidul din de­cembrie;

3. Reabilitarea propagandiştilor fostului partid dego- vernămînt şi a reprezentanţilor ideologiei, precum şi activizarea persoanelor fascistoide şi care susţin şi pă­reri antisemite;

4. Activizarea vechilor mecanisme (vezi numirea, au­torităţilor locale pe baza deciziei exclusive a guvernu­lui, precum şl lăsarea pe dinafară a realităţilor etni­ce, precum şi a părerii diferitelor organizaţii). Din per­sonalul existent, autorităţile, în bună măsură, şi-an edificat puterea pe baza garniturii a doua a fostei dictaturi;

?. Atitudinea de încurajare a indeciziei, a toleranţei, precum şi predispoziţia pentru un compromis, ba mai mult, ocazional, o atitudine încurajatoare din partea regimului pentru a fi atacate începuturile democraţiei şi, nu o dată, şi instigarea totalitară, extremistă şi neo- ceauşistă chiar a guvernului faţă de forţele de desta­bilizare. Toate acestea au contribuit în mare măsură la

producerea unei tensionări artificiale a problem elor so ­ciale şi etnice, care au dus la incidente grave (vezi Tîrgu Mureş şî Săpinţa).

6. Guvernul întîrzie încă mereu cu explicarea eveni­mentelor din Bucureşti din iuna iunie şi a brutalităţii de care au dat atunci dovadă autorităţile.

R guvernul, în loc să ia atitudine împotriva forţe­lor care ameninţă democraţia, le ajută, pentru a cîşti- ga teren, folosind tactica de distragere a atenţiei şi câutlnd un tap ispăşitor. Această căutare de ţap ispă­şitor ameninţă în mod cu totul deosebit magbiarimea care trăieşte în România, şi anume, prin activizarea extremelor naţionale şi- a existenţei în continuare a veohdor structuri, precum şi prin lipsa de hotărîre a guvernuhii, ţinînd sub presiune politică şi sufletească continuă maghiariroea din România.

în astfel de împrejurări, strategia acestor forţe ex­tremiste face ca anumite extreme să, se poată afirma mai sigur, strategie care îi sileşte pe unguri să. pără­sească ţara.

Pretenţiile seoavfre.1. Introducerea în Constituţie a punctului 3 a Hotă-

rîrii de ia Albn tuli a, temelia statului român naţional modern. Citat- .Libertatea naţională pentru toate po­poarele care trăiesc împreună pe teritoriul României. Fiecare popor va învăţa in limba sa, se va 'conduce în limba sa proprie îşi se va judeca în lim ba sa şi din persoane alese dia sinul său va dobindi dreptul de re­prezentare Sit Parlamentul şi în guvernul ţării, propor­ţional eu mijfiăruJ populaţiei” .

2. Redactarea legii naţionalităţilor în spiritul şi nor­mele Declaraţiei de la Alba Iulia şi a norm elor euro­pene privitoare la minorităţi.

3. Constituţia să cuprindă în tex tu lsău cadrul juri­d ic ui organizării politice şi democratice, precum şi apărarea intereselor minorităţilor naţionale, înţelegînd aici şi garanţiile necesare.

4. înfiinţarea Ministerului Naţionalităţilor. Organele centrale sau. ale conducerii locale să poată lua deci/ii corespunzătoare cu privire la situaţia minorităţilor, pe baza propunerilor Ministerului Naţionalităţilor.• 5. Situaţia politică, economică şi juridică a maghia-

rimii din România să fie restabilită pe baza situaţiei corespunzătoare din anul 1947. Acesta este anul hotă- rîtor de la Paris şi în urma dispoziţiilor date acolo au luat naştere puterile totalitare comuniste. Intere­sele de atunci ale maghiarimii din România au fost asigurate de' instituţii naţionale cu mai multe straturi Restabilirea acestor instituţii desfiinţate o cerem ca o condiţie de bază şi ca punct de plecare; rezolvarea a- cestei cerinţe să se facă respectind normele europene. Principiile de mai sus înseamnă în practică următoa­rele: în general, recunoaşterea continuităţii de drept ca bază a instituţiilor sociale, culturale şi econom ia: din Ardeal, înţelegînd aici şi dreptul de proprietate.

Instituţiile confesionale.Restituirea către proprietarii originari a averilor bi­

sericilor existente încă şi confiscate, pe lîngă restitui­rea şcolilor confesionale (imobile, fundaţii, biblioteci şi obiccte de cult); admiterea funcţionării ordinelor călu­găreşti; condiţia de bază a tuturor acestor pretenţii este asigurarea funcţionării unei autonomii confesiona­la puternice şi în stare să funcţioneze.

Cultură.Conducerea instituţiilor de cultură fără amestecul

autorităţilor; asigurarea unor emisiuni dc televiziune şi radio cu timp corespunzător, cu program de durată, independente şi faţă de guvern; restituirea bunurilor existente ale bibliotecilor, arhivelor, fundaţiilor p a r ii- ' culare şi publice, înţelegînd şi materialul arhivistic şi manuscrisele; restituirea instituţiilor de cultură şi a altor instituţii de interes public, a şcolilor — mai tîr­ziu etatizate sau confiscate — clădite prin contribuţia maghiarimii din România; în interesul păstrării iden­tităţii naţionale a minorităţilor să se poată preda şi populariza istoria noastră naţională şi să păstrăm tra­diţiile noastre, păstrînd şi operele trecutului nostru; cultivarea liberă de către minorităţi a legăturilor cu acea naţiune de care este legată istoric prin conştiinţa identităţii şi prin legăturile^ de limbă.

învăţăm întInstrucţia independentă în lim ba maternă pînă lă

universitate, inclusiv ca exem plu pozitiv trebuie să considerăm universitatea suedeză din “Finlanda şi cea bască din Spania, şi considerăm absolut necesară reîn­fiinţarea universităţii în lim ba maghiară „Rolyai“ . U - niversitatea maghiară întemeiată, în urma unor evolu­ţii anterioare seculare, în 1945, a fost desfiinţată de Ceauşescu în 1959, în urma intervenţiei personale şi a directivelor lui Ceauşescu. în cadrul universităţii ma­ghiare trebuie să funcţioneze Facultatea de medicină şi.fa rm acie , instrucţie în dom eniul politehnic, facul­tatea de agronomie şi academiile de artă şi muzică cc au fost desfiinţate. în ceea ce priveşte şcolile elemen­tare prim are şi medii, cerem restituirea în proprieta- . tea bisericilor a instituţiilor .confesionale etatizate, pre­cum şi a creşelor, grădiniţelor, a şcolilor în limba ma­ghiară construite din fondurile statului.' Toate acestea trebuie să fie pUsc sub autoritatea unui inspectorat te­ritorial maghiar.

.Economia.La elaborarea şi aplicarea legii privitoare la pămînt

să se ia in considerare raporturile născute prin refor­

ma agrari din 1945 şi pe baza acestora să se respecta pretenţiile actuale.

C. Să înceteze politica aceea care are ca scop schim­barea componenţei etnice a comunităţilor care s-au form at în timp istoric, a comunelor şi localităţilor et­nice.

7. Rugăm Guvernul român să înceapă tratative d ip lo ­matice cu Vaticanul pentru ca Dieceza romano-cato- lică strămoşească din Alba Iulia să fi ridicată la ran­gul de mitropolie, căreia să-i aparţină diecezele din Timişoara, Oradea, Satu Mare (după cum se ştie. Vati­canul, nu de mult. a ridicat la rangul de mitropolie dieceza din Bucureşti). în acest fel această mitropo­lie reprezintă, in primul rînd, România în străinătate, deci îi reprezintă pe credincioşii romano-catoUci caro trăiesc în România, deşi aceştia, in marea lor majori­tate, aparţin parohiilor din Ardeal (1.187.000 credin­cioşi) Rugăm ca statul să nu se împotrivească ţl sâ nu îm piedice instruirea şi serviciile de păstorire reli­gioasă în limba maghiară a ungurilor ceangăi din Mol­dova.

Şi noua Constituţie sâ prevadă (această prevedere na a fort respectată nici în trecut) folosirea liberă a lim­bii materne pe teritoriile locuite de minorităţi, înţele­gînd aici administraţia. Justiţia, denumirile şi scrierea tn limba minorităţilor a localităţilor, străzilor şi insti­tuţiilor (în limba maghiară). în aceste teritorii să fie numiţi astfel de funcţionari care sînt originari din rîn­dul minorităţilor, precum considerăm obligatoriu fi cu ­noaşterea lim bii române şi întrebuinţarea ei în terito­riile locuite în majoritate de unguri.

0. Pretindem soluţionarea grabnică în următoarei* problem e care privesc U.D.M.R. şi pe ungurii car* trăiesc în România:

— cerem ca Guvernul şi organele sale locale sâ îm­piedice instigarea directă, indirectă sau în forma camu­flată a atitudinii antimaghiare tn presă (spre exemp’ a şi în ziarele oficiale ale Frontului, care este la gu­vern);

— ne exprimăm nemulţumirea că U D .M .R , din ca « - za metodelor administrative directe, a ajuns într-o si­tuaţie dezavantajoasă în viata publică (vezi, de exem ­plu, problema sediului U.D.M.R. din Cluj);

— ne plîngem, de asemenea, că Guvernul ă m ono­polizat astfel de informaţii care în democraţiile occi­dentale sînt publice. In acest fel U.D.M.R. este avizat, cu privire la situaţia reală, de multe ori, la informaţii indirecte sau întîrziate şi la eventuale comunicări ale altor agenţii; U.D.M.R. este pus .astfel într-o situaţie de inferioritate sau e pus în faţa unor fapte împlinite.

10- Tribunalul constituţional sâ aibă şi un colegia al naţionalităţilor. -

11. Considerăm ca o condiţie esenţială ca organiza­ţiile internaţionale pentru drepturile omului (Amnesty International, Helsinki Watch, Hungarian Human Rights Foundation, Gesllschaft fur . Menschenrechte, Ligue pour Ies droits de 1’homme) să poată avea bi­rouri pe teritoriul României. Nici o restricţie să na îm piedice activitatea birourilor şi a colaboratorilor mass-mediei internaţionale.

12. Sprijinim în primul rînd funcţionarea din nou a consulatelor care au funcţionat la Cluj (maghiar, ceh, german, italian, austriac şi elveţian), Sn măsura în ca­re părţile respective ar dori aceasta, precum şi resta­bilirea tuturor consulatelor care au funcţionat în R o­m ânia

După părerea şi judecata U.D.M.R.,. Guvernul are ne­voie de mai multă energic» şi consecvenţă pentru ea realizarea programului Guvernului, care are, ds altfel, şi conţinut pozitiv, să poată fi realizată.

„Uniunea Democratică Maghia­ră din România e.ste'organizaţia menită să reproşate şi să apere în viaţa publică interesele ma­ghiarilor din România. Promo­vează a fir«iw e« «ioraocraţiei, re- prezin/3 int«-e«!Îe întregii mi­norităţi maghiare din Bumânia şi prin pnrtiriiuvnea îa farurile vieţii pubSicc cns.lr.it) n5(* !a ga­rantarea Lnstfls'ţicjutiii ţi exerci­tarea faptică a iîrct»iuKinr vidualo colcetivv. acesteia. Nu extd an partid, este organi­zaţia constituită pe loaza naţio­nală a or t'i-i România, care, fărâ a se. ycîua pe pl-at^or- ma vreunei itV^cJogii, pe.airu n- tingeren scoprrtfcw propuse do­reşte tă îiiRlnîiere koaîe mişcări­le, organi/atfXc, jn-spirile re a- deră la prin'iijiiita ei de bară, îi susţine prcgrnmtd v* doresc să coIahnrc7e în roaJiwirea dezide­ratelor noastre **nuine‘‘. (Ex­tras din Platfcirmii-Program a U.D.M.R. din România, Tîrgu Mureş, 13 ianuarie 1999, subl. n.)

Am reprodus fidel aliniatul' 1 din preambulul Platlnrmei-Pro- gram al U.D.M.R, pentru a lă­muri cititorul asupra bazei ideo­logice naţionaliste, colective, po­litice şi identităţii partinice se­paratiste maghiare din România, In totală contradicţie cu afirma-

pozn>< i & T r/^T T T

ţia cuprinsă îa . prima frază din acest aliniat, că adică U.D.M.R.- ul nu este un partid. Ei bine, din conţinutul numai a acestui preambul, rezultă fără echivoc că U.D.M.R.-ul este un partid p o ­litic şi încă neăutorizat de nici un text din legislaţia româneas­că. Asupra acestui argument vom reveni mai tiran.

Acum, să analizăm conţinutul declaraţiei oficiale a U.D.M .R,-' ului publicată ln traducere de ziarul nostru chiar în arest nu­măr, făcut şi înaintat Adunării Consiliului Europei în cursul săptămînii trecute.

Cnraclsriznrea vieţii politice româneşti aciualc.

Pretenţii.Nu ne vom opri asupra criti­

cii pe care o face U.D.M.R.-ul vieţii noastre politice, actuale, deoarece ea so adresează guver­nanţilor şl Parlamentului. Este de datoria lor să răspundă tn fa­ţa alegătorilor. In schimb ne vom opri asupra capitolului In­titulat „PRETENŢII" Pretenţii? In ce calitate? Desigur to calita­

te de aliat al Partidului Naţio­nal Liberai, eu care a legat o a- lianţă în timpul alegerilor. Da­că aceste pretenţii s-ar adresa P.N.L., nu ne-am ocupa de ele. Ele vizează însă interese funda­mentale ale statului Român, a suveranităţii saie şi a liniştii populaţiei autohtone.

X. U.D.M .R-ui are „pretenţia* de a consfinţi şi introduci; în noua Constituţie aliniatul ITI din Hotărîrea de Ia Alba Iuiia din 1 Decembrie 1910, pe care maghia­rii nu au acceptat-o niciodată şl nici nu au semnat-o. Acest act constituţional a fost opera Con­siliului Dirigent al Transilvaniei şi a rămas In vigoare in Tran­silvania numai pînă la 29 mar­tie 1923, data promulgării noii Constituţii, care I-a abrogat. Nici Guvernul» şl nici Parlamen­tul Român nu sînt obligaţi s i introducă nici o dispoziţie din Hotărîrea mal sus amintită.

2. U.D.M.R.-ul .pretinde* ela­borarea unei legi a minorităţi­lor, pe baza Hotărîril de la Al­ba Ittltn din l Decembrie 191*

şi în spiritul norm elor europene. Pretenţia este absurdă, deoareceooi nu vom accepta niciodată să organizăm o parte de cetăţeni împotriva Statufui Român. Aceş­tia nu pot pretinde ln baza nici unei legi naţionale, tratate sau convenţii internaţionale, alte drepturi ' decît acelea conferite priu ' Constituţie tuturor cetăţeni­lor, indiferent de limba pe care o vorbesc, religia care o prac­tică şi rasa căreia îi aparţin.

3. Statul Român nu poate in­troduce în viitoarea Constituţie organizarea juridică, politică şl democratică a intereselor unei minorităţi de cetăţeni, fără a le­za aceleaşi interese democratice ale majorităţii autohtone,- îm­părţind cetăţenii In două catego­rii, minoritari şl majoritari. O astfel de discriminare a cetăţe­nilor ar duce la confruntări la­tre cele două categorii de cetă­ţeni şî la destabilizarea Statului Român.

4. Pentru acelaşi motiv, nu este cazul înfiinţării unui Minister al Naţionalităţilor. Eroarea din 1949

nu mai trebuie repetată. Să no înţelegem, România nu a fost, nu este. şi nu va fi niciodată o republică a naţionalităţilor, ţin­ta pa care o urmăreşte asiduu U.D.M.R.-ul şi organizaţiile re­vizioniste din ţară şi din străină­tate. Nu facem o afirmaţie gra­tuită. Eb a fost- confirmată şi de autorii Conferinţei de Pace de la Trianon din 1920. Intr-adevăr, in scrisoarea trimisă la 6 mai 1920, delegaţiei maghiare conduse de e.,nte'i' A , Aponny de către A. Miierand, preşedintele Conferin­ţei de Pace, acesta spunea, ci­tez: „îm prejurările etnografice din Europa centrală sînt. aşa in­cit este, Intr-adevăr, cu neputin­ţă ca frontierele politice sâ coincidă în toată întinderea lor, cu frontierele etnice. Urmează că unele nuclee de populaţie maghiară ( . . . ) se vor găsi tre­cute sub suveranitatea unui alt' Stat. Dar nu se poate pretinde, pc temeiul acestei situaţii, că ar fi fost mal bine să nu .se schim­be vechiul statut teritorial. O stare de lucruri, chiar milenară, nu are temei sâ dăinuiască mal departe cînd s-a constatat câ • contraria dreptăţii"..

Dr. JUSTUS (va urma>

'A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE ■ P A G I N A I

T0AM1A MUZICALĂ CLUJEAMĂW V ţT A Ţ II FESTIVALULUI

Radu Maier: J E T E S T REALISMUL DE VALET AL REALITĂŢII”n

Nu de mult l'flm - reîntîlnit la CluJ-Napoc* po Rada MnJcr, pictor clujean stabilit în R. F. G. In 1967, dar eare a menţinut In permanentă lccături ca rudele şi prietenii de aici.

N ici bu există posibilitatea tmei îndepărtări abso­lute de ţară — îmi spunea. Nici germanii nu ne pre­tind o absolută neutralitate In raport cn ţara din care am venit. Ceea ce e de dorit tntnror români­lor — din ţară ţi dinalura ei — este obiectivitatea faţă de evenimente, care este f l ea o larmă de an­gajare.

■— Cum ţi st parc dc la distanţă evcîiiţia RoesA- niei?

— Ne lipsesc ecolo multe Informaţii ţ l de accea nm dorit *ă rovin din acra în ţară. Acum cred că lu ­crurile merg bine. Desigur, uscături sînt In arlce pă­dure. Dar eu rint foarte optim ist Şi abia «cum , na ca disident, pot Interveni serios, ca ţi ceilalţi româ­ni d in Occident, pentru ajutorul moral, financiar e tc In favoarea ţării noasta*. Fireşte, nu sînt pur­tă tem i dc corin t al unui crup, dar ştiu că mulţi gîndesc la fel, că mulţi sc gîndesc la schimbarea radicală a atitudinii românilor din exil şi văd cu optimism 'viitorul României. Cei car» au plecat din România gau protestat făţlg, dar şfun că a existat o rezistenţă permanentă n tuturor xbffiânilor, inclusiv a mem brilor de partid. îîeocomuiiîranul? 1 Dar^ citi tin Jost ccnrurdşli adevărdţi? în realitate an n*>ţistal d fiv a mercenari bine pbitiţi. In acele coad^ii a părăsi ţara n-a fetei o trădare, <j somnul unei do ­rinţe de a trăi înai bine. Voi v-aţi dus crucea, Am suferit ţ i noâ, dar nu sub raport m aterial Mă vei tttfaeba dacă bu era mai moral să rămîi aiii şi să suferi ca şi ceilalţi. Dar pentru a sparge ace1 sistem {deal de dictatură' trebuiau făcute anuniite breşe.. .

— în ce m od a evoluat opinia din R. F. G. asupra evenimentelor de la noi?

-— Jîxesa serioasă a căutat să fie obiectivă ţi a trebuit să-ţi modifice primele opinii. Astfel, la în ­ceput armata a fost eroizată, «popeizată fără nuan­ţe. Apoi vncle lucruri s-au mai lămurit, s-a mai n- tlat că anele elemente din armată s-au competrtat altfel. Securitatea era Dractila, vampirii. Apoi rinele voci au început să afirme că i&fă Securitate nu v a r Ji putut face nimic. Astfel tă din marea «>ală au început să fie puse în lumină diferenţiat forţele care au avut un ro l în evoluţia evenimentelor. Ana­lizele tot snSi serioase prezintă lucrurile tot msu nu­anţat, mai credibil, pe teren social, militar, politic ţi diplomaţie. Occidentul a început să înţeleagă că Securitatea mergea pe dona ţine.- urta — a „educa­ţiei comuniste* — a ruginit, n-a funcţionat de fapt; cealaltă — a intereselor naţionale — şi-a menţinut funcţia. Desigur, nu sînt, tocmai cu !, adeptul terorii politice exercitate de anumite sectoare aîe Spcuri- ; tăţiL A u existat în acea instituţie şi fiare, dar şi oameni — ?î încă selecţionaţi dintre cel mai buni cpeeialiţti In anumite domenii iar'rom ânul c benign, nu-i stă bine-eu reVolverui în mină.

■— Nu exagerezi spre.. . stînga?— Fosta mea soţie, şefă de sccţie la Europa Kbe-

râ, primise 14 scrisori de ameninţare. După a 12-a— am solicitat penii is de port-arm ă.. .

— Care este atmosfera în comunitatea română din R . F. G 3 -

— La Miinehen românii sînt carorum adunaţi în jurul Europei libere, un post de radio foarte bine informat — mai dă greş în opinie, dar nu în infor­mare, în general. Desigur c o instituţie finanţată ţi condusă de americani, iar neutrali,smul e un scop important, mai ales în probleme naţionale <n-au ne­voie de conflicte „de coridor” intre redacţii). De n- ccea problema naţională nici nu vor s-o rid ier» la importanţa ci, afiraUnd că Europa liberă nu .şi pro­pune să fabrice opinii — dar prin selecţia informa- ' ţ ie i ... Oricum, postul arc o influenţă pozitivă în­tre romuni prin personalităţile pe care le grupează în jurul său — ţi pentru România în general, cred ru. A l doilea rol important îl joacă biserica — sau bisericile. Prin 7 4 -’70 comunitatea era foarte unita­ră, se oficia o singură liturghie, combinată, pentru am bele biserici. Acum îi avem pe m cnscniorulBîr- lca, legat de papalitate, ţi pe ortodoxul clujean I'e- lecan. Ii agrees pe ambii pentru calităţile Jor inte­

lectuale şi umane. Sînt convins că ambele comuni­tăţi »e pot înţelege foarte bine. Ungurii, de exem­plu (vreo 20.000) n-au conflicte confesionale şi e de aşteptat ca şi cei peste 12.000 de români din MQn- chen să ajungă la aceeaşi bană organizare şi anno-

■ me. De altfel, precizez că Întreţinem cu ungurii din Mîrnchen relaţii bune şScred că bune relaţii trebu­ie să se stabilească şi în Transilvania, ca şi între cc­le două ţări ale noastre. A ltfel nu se poate. Cred că protestele, atmosfera încordată nu-şi au locul. De­sigur, e mai uşor să protestezi mereu, să fii mereu In opoziţie cu ceva. Mă întreb cura ar proceda cei din opoziţie dacă ar fi la putere — şi F. S. N. dacă ar fi în opoziţie.

— Să mai continuăm puţin cu politica ...— Mi se pare important «a fiecare partid să aibă

• pldtform ă-program, • Ideologie solidă, să poată să răspundă convingător corpului cleetoral. In a- eoastă lume complicată omul are nevciie de siguran­ţă. Iar marea abilitate a politicienilor din Vest este de a apela, în alegeri; la program e care să promită cetăţeanului tihnă într-o perspectivă lungă, la pro­grame a căror eficienţă sâ poată f i verificată. Tre­buie înţeles că democraţia nu este conducerea di­rectă de către popor a statului — iar dacă un con­ducător, este debarcat de popor, acefl^tanu se face dircet, ei ca .urmare a inefieienţei politicii sale.

■— A cum , te xog să ne oprim la artă. La Cluj,. acum trei aecerfii erai un pictor revoluţionar, prin

tehnica ţ i temele a b ord a te ...“ A m introdus teii ni ca pulveriza torului, ceea

ce a condus Sl la o îngrădire în alegerea temeior. E o tehnică fascinantă — o folosesc şi azi — pen­tru trecerea toarte nuanţată d e 3a o cti lor, re la alta. Fusesein un bun portretist, interesat de iden­tificarea caracterelor — vreo patru-cinei portrete ale lui Blaga, sile unor oam eni d e artă ca Sandu Rădaleseu, Anatoî Chîsadji, F lorin Piersic, ale u -nar co leg i___D ar aeeste teme nu se pretează latehnica mea, p c care am jaerîecţiunat-o foarte mult, «3 o aparatură foarte com plexă. Ea se pre­tează m oi m ult la peisajul com poziţional: nu de redare topografică a tmor peisaje efistente, tă a unora inventate, carc ar ptitea fi. M otto-ul meu este: Realitatea trebuie redată cu m am dori noi s-o vedcap sau cum ar trebui să ne temem că ar putea deveni — niciodată aşa cum este. M i-e tea­mă să fiu un realist servil, detest realismul de va­let, al realităţii.

•— Care-ţi sînt preocupările în domeniul grafi­cii?

■— Multe. în felurite dom enii, de la gralica de carte la .grafica publicitară, fascinantă nu numai strict ca grafică, c l şi sub raport psihologie: să-l convingi pe om să cum pere chiar şl ceea ce nu-i

. trebuie!. . . Desigur, a lucra în dom enii paralele e ţi n chestiune de educaţie, dar' şi de tempera­m en t In ce mă priveşte, mă interesează foarte multe lucruri: să citesc, să ascult mnzieă simfoni­că, sâ privesc la televiziune actualităţile, să mă im plic. Sînt permanent în pericol de a face prea mu! le, dar n e pot altfel, inactivitatea mă oboseşte. Lucrez la o instituţie d s stat (problem e ale ocroti­rii mediului), d ar.ş i acasă.

•— Pe eîr.d din nou la Cluj, cu o expoziţie?— Sper ca în ianuarie sau februarie viitor.

*N-am publicat imediat convorbirea cu Radu Ma­

ier — şi bine am făcut: între tim p am primit de Ja Titu Popescu un exem plar d in cartea sa .Radu— Anton M aier — Disziplîn, Meditation,JL,yrismus, o foarte bună m icrom onografie, excelent ilustrată cu reproduceri din opera celui care în R. F. G. este cunoscut simplu, îu b semnătura „Radu*. Prezenta­rea Iui Titu Popescu este însoţită de un scurt text al lui Com olius R . Zach şi d c extrase din aprecie­rile altor critici de artă, între care şi Ionel Jianou (din: Ionel Jianou, G abricle Carp, Ana Maria Co- vric, L ionel Scant6yâ: Les artistes roumains on Occident, Paris. 1986,. pe care n-ar îi rău să o a- vcm şi în româneşte). Este şi aceasta o dovadă a atît de necesarei solidarităţi a tuturor românilor.

Ilie CAL1AN

PENTRU CE?Este lim pede pentru oricine, că

multe din cele ce se îniîroplă In jurul nostru sînt inexplicabile. Mai m ult decît atît, sînt ciuda­te. Lucruri bine stabilite, sînt pur şl simplu răsturnate. Nu mai există ordine în multe. N-ar fî exclus să auzim într-o zi că o şcoală a fost desfiinţată, iar în locu l accstcia a opurut un club select, o întreprindere particu­lară peixfru calificarea şi specia­lizarea bişniţarilor, o damelor de consum sau a altor profesi­uni aflate pe acceaşi creangă 5n Ierarhia socială. Anumite senine nratâ că ne putem aştepta şi la aşa ceva. Iată un exeirpiu. Intre

■ Cconla generală nr 18, Liceul de matematică şl lizicS ’ nr. 1 şi o .«rădfniţă cu crcşă cu orar pre- Ju^tfit, cartierul Ghcnr^bcni. exi'ţu mu teren încrădit, betonat. Pacu ii» acest spaţiu nu au fost

Încă amenajate terenuri de fot­bal, baschet, volei, tenis, nu este vina copiilor. Oricum, un număr mare dc elevi, tineri din cartier pot şi fac aici sport. Şi, fără în ­doială, in următoarea perioadă terenul va fi amunajat corespun­zător.

Ce s,i întimplă, însă, acum? Spve stupefacţia elevilor, a lo ­cuitorilor din cartier, în acc'it spaţiu a început amenajarea u- nui poligon auto destinat, după <tîe am auzit, unei şcoli de şo- ferj amatori privată. Fără îrnio- ia)ă, rci eare au „ochit" locul au w u t o idee excclentă. Pentru ci, fircţte. Terenul fiind betonat, lu­crările de amenajare se. reduc substanţial.

iîa r ce faccm cu sutelf, de e le ­vi, care, în proRrani.i şcolară au Şi -oro <îe educaţie fizică? Cum este posibl] să ;o acorde a v in c -

r.ea aprobări p-:ntru demolarea unor terenuri sportive şcolare, cînd se ştie ce lipsă acută avem de săli de gimnastică, şi de baze sportive?

M ai există şi un alt aspect pe care nu-1 putem trecy, cu vede-

"rea. Viitorul poligon ar urma să funcţioneze (Dor.mnc fereşte să kc ajunjţă aici) sub ferestrele a trei blocuri d c locuinţe, să polu­eze una dintre cele mai frumoa­se zone ale Clujului, să reprezin­te un pericol permanent pentru un număr m are dc copii.

Ion ItlîSP..S. Intre şcolile respective

s-a .luiorizat amenajarea şi func­ţionarea unei ţuicării particularo intr-un chioşc de vară. "fie pare că desfacerea merge bine. Să se fi /rindit cineva la elevi cînd .va autorizat amplasarea nccsteia în­tre două şeoli? Forieiji trebuie sii fie, încă o dată elevii accs- tora.

I.-itfi iarăşi o chestiune ciu­dată.

tf îmi plac mai mult recitalurile sol»”— Margareta Fcodorova, care

sînt contractele dv. muzicale eu România j i de cînd datează ele?

— A m fost prezentă pe multe scene de concert în România, la Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Ora­

dea, la Cluj. De prima mea pre­zenţă In România îmi amintesc cu plăcere. Era, în 1957, cînd am concertat sub bagheta maestru­lui George Georgcscu. Stu­dentă fiind, debutul meu în ţa­ra dv. a fost unul de bun au­gur! Era ceva să fii dirijat de George Georgescu, să colaborezi

.eu el, să înveţi de la e l Cei ti­neri nu aveau decît de învăţat

— Aţi lost eleva Iui licm rith Neuhaus.

— Într-adevăr. Pot afirm a că «m lost norocoasă că am studi­at cu el, că l-om avut profesor. Eram elevă cînd am început să

lucrez cu Neuhaus, la Şcoala de muzică, apoi la Conservator, aspirantura. Neuhaus na a fost numai profesor, c i şi un m u ii- ţlan desăvîrşit L e avea pe toateII preocupau toate aspectele. Muîtîerile desigur. N im ic nu era !&>at Ja voja întrnrplării. Relua fiecare notă, fiecare frază, pa- s<jj, pînă ieşeau aşa cum dorea el, adică p er fect î i plăceau Bce- Uiovcn, Baeh, SkriaMn.

«— Recitalul dv. a cuprins lu­crări de Mozart, Chopin,. Skria- Iîîiî. '

— Vedeţi dv. există o linie,

o axă Bach — Mozart — Chopin— Skriabin. Interpretez Bach cu mare, m are plăcere. A m în repertoriu, p e lîngă lucrările pen­tru pian, şi concertele pentru elavetin. Chopin are lucrări foar­te dificile. Există un mare con­trast, în miizica lui, între cle­menţii; clasic şi cel popular. Skriabin e un compozitor toc­mai bun pentru pianişti. E un compozitor al sunetului, al unor gradaţii, al virUioziUiţii pedalei. £î-ar putea să mă preaint publi­cului clujean, în viitor, cu o integrală Sltrâbiii. M -ar bucura. Este un compozitor cunoscut, to­tuşi, puţin cîntat. Skriabin ş l Chopin sînt, în multe privinţe, apropiaţi, înrudiţi.

— Vă prezentaţi publicului In dubUS ipostază, într-un recital cameral j i într-un concert, . .

— JBanuiesc ce . vreţi să mă întrebqţi. îtni p lac mai mult re­citalurile1 solo. In ptrimul rîn»î dcoarece e seara mea. Apoi, sînt în elementul meu şi îmi pot transmite .iuai uşor ginduriie. sentimentele, filosofi a mea. Z ic filosof io gîndjndu-m ă şi la celă­lalt aspect aî activităţii mele, cel de -cadra didactic la Conser­vatorul CeaEtovslri din Moscova. A fi pianist şi cadru didactic, iată dyuă activităţi pe cît de in­teresante, pe atît dc plăcute.

Bernostene ŞOFRON

LECTURI

55După cum clujenii ştiu, p s lin­

gă Biblioteca judeţeană funcţio­nează cenaclul cpigranaiştilor clujeni „Sa!tricon“, cenaclu afir­mat în ţară atît prin mem brii săi ca creatori individuali, c ît şi prin culegerile p e care le-a edi­tat — xnaî modeste ca volum şi grafică, ori mai consistente, pre­cum „Eterna epigramă — 1“ şi, de curând, cel de al doilea vo­lum, în care grupează creaţii a31 de membri, faţă de 13 din prim ul {cifea păcătoasă le-a adus noroc!), patru dintre c i fiind de acum trecuţi în lumea drepţilor. Lucrând într-un fe l de clandesti­nitate permisă, ca toţi epigra- mîştii şi caricaturiştii din timpul dictaturii, clujenii s-au grăbit, după revoluţie, să iasă în lume în adevărata lor lumină. Nu este o selecţie de epigrame scrise spe- cial,pentru acest volum, ci din­tre acelea care — unele chiar nevinovate, cum sint foarte nu­meroase dedicate soacrelor — a- veau puţine şanse de a vedea lu ­mina tiparului. Desigur, nu lip­sesc n ici c c le a căror adresă p o ­litică le-ar fi făcut imposibilă publicarea, precum: „Foaie ver­de de mărar, / Fă-ină, Doamne, măcelar, / pune-mi un cuţit în mîini / ca să tai frunze la cîini" f i „G ol m i-e sufletul de-a-şară/ ca un raft de-Alimentară" de Iu­lian Dămăeuş; „la rînd la ouâ- alît stătui,/că mi-a cerut şi bon d c pu i" de Mihai Teognoste; Jxi toate răspundea cu D /l/şi-n scaun el ce menţinea,/ dar cred că ns- ta-1 ţi pierdu,/căci n-a putut să ?.ică NU“ d c Aurel Buzgău; „Ieri director, astăzi, e x ,/n u tu Kent şi nu lu rîam ej şef de coadă la com plex / şi-n sacoşă... epigrame" de Teodor Capotăî „V ila ta dom i­nă zarea,/ pcrlă-i strălucind în soare./ Din balcon se vede marea

—/ . . .MAKEA CI..ASA MUNCI­TOARE'* şi „A zi aş fi mai fericit/ de-aş mai prinde vremea-aceea/ cînd eram nem ulţum it/şi irniam în lume-a ti:cfe!“ deG av ril-G lo - lic.-iitu;, „<3n cuvinte de festin /îşi inccacă rondurile,/ea 'sub ele, fi- listin,/ iSii-şî ascundă gîridurile'1 de Vasile L-anga"; — Ce se dă la rînd, nepoate? / Uncbiule, se dă de toate . . / — Dar la uşile din dos? / — Numai . . . carne fără os!“ de Alexandru Misiunga; „Luptăm cu diferenţa seculară / dintre urban şi rustic să dispară / şi-am reuşit, în numai cîţiva ani, / să nu avem în nici un sat ţărani!'1 de Ioan Pop; „— M icro­foanele promise / sus pe scenă, unde-s oare? / — Sînt destule in culise, / i n eahinc, prin sertare1" de Oana lîăeuşan; „Dacă bine s-ar discerne, / noutăţile moderne / mai Întîi s-ar fi predat / celor c e ne-au reeidat“ de Al. Stănes- cu; Prin expoziţii cu vînzare / se vede arta . . . ce preţ are!“ de Ion Bindea. Desigur, există încă multe alte epigrame foarte spi- îitu 'i’ e în acest volum, iar dacă r,m citat cîteva, cu adresă îa sta­rea noastră, este pentru a subli­nia o direcţie mai „arzătoare" la mulţi vpjgramişti. Pentru a nu-i nedreptăţi pe ceilalţi, îm i fac. od.'ifoj ie de enoare din -a le cita măcar num ele: Eugen Albu, Ion Art as, Pavel Beilu, Marin Boţoc,

' Aristotel Cruceanu, Ioan Fene- Van, Traian Marcu, Ana M ari- noiu, M ircea M atcaboji, Titu Ol- teanu. Eugen Pop, Marian Po- pesi u, Horea Prodan, Eniil R o­man, Constantin Roşea, Kmil •Singoorzan, Olimpia Todoran Gabor, Sabin Tomuleţ. Zrno Tur- doanu, Valentin Vişiner>rii. T co - fil VtfiiK'sou Amadeus. Tuturor— sţiftes la noi volume!

Ilie C /iL IA N

RESTITUIRIRevoluţia ne-a adus, pe lîngă

o explozie a literaturii filosofice şi sorial-polîtice scrise d c dizi­denţi din ţară şi de peste hotare, un fenomen mult mai ancorat în irtoria României, Este vorba de cărţi scrise de personalităţi in­terbelice cum ar fl Armând 6ă - lincscu sau 7.G. Duca, dar şi des­

pre reconstrucţii aîe destinului

rom.'meşe dinainte şl de dupăl.rK7, scrise de istorici actuali.

•Acest fenomen de restituire, dacă va deveni unul general şi scăpat de orice prejudecăţi, este un semn că istoria şl cultura ro­mânească sc întorc cu adevărat la .Şinele l o r adevărat, adică la A - devăr. Putem fi bucuroşi că isto­ricii şi filozofii romuni se întorc, în sfîrşit, în patria rărţilor.

(VS.)

P A G IN A 5- ■ A D M R U C - ÎH LIBERTATE

Şi tulişi /-avem nevoie da export'Am fost la Combinatul de pie­

lărie ţi încălţăminte „Clujana* unitate dintre cele nud repre- icntative sie industriei de profil pentru a afla cum merg. trebu­rile. Întors acasă, am pornit ra­dioul să văd ce se mai întâmplă Sn ţară ţi în lume. Vorbea un secretar de stat răspunzător dc sectorul producţiei de încălţă­minte. Ce a spus, mulţi ştim ; în tsenţă, că întreprinderile com er­ciale din ţară au prim it mai multă încălţăminte de cît au con­tractat cu industria. Inform aţiile domniei sale le putem credc dară avem în vedere chiar şi numai datele pe care le -a m ' obţinut la „Clujana“ : pentru acest an co­merţul a contractat cu respec-, tiva unitate 2.250.000 perechi de încălţăminte şi s-au livrat în 8 luni 2,5 milioane, plus 72.000 prin magazinele proprii din Cluj-Na­poca.' -

Sînt multe întrebări de pus tind constatăm ce se găseşte în magazinele comerţului; sau, ir. a: exact spus, ce se prezintă, la vedere, spre vînzare. Treburile comerţului se pare că sînt mult peste măsura puterii noastre de a înţelege, precum şi a drumului mărfurilor de îa producător îa ccmpSi&tQml cinstit.

Dar să revenim la „Chijana" ţi la discuţia cu dom nul direc­tor ing. Ioan Fleşeriu. Chiar dacă unitatea a livrat in 2 lunî mai mult decît au prevăzut contrac­tele închdaie p e întregul an cu comerţul, marfă va m ai fi. Nu cit ar trebui pentru că de ani de zile nu am' putut cumpăra, pentru propriile nevoi, ce ţi cit am dorit. Peste noapte nu se pot face minuni; ţ i apoi nici nu ne-ar sta bine ca toţi din Gluj să pur­tăm încălţăminte din neccnşi întreprindere. Am părea în uni­forme.

Speranţe sînt pentru 1891, în primul rînd sub aspectul croiu­lui ţi ■ funcţionalităţii, aî esteti­cului în general. Se va merge miilt pe încălţăminte eu feţe din piele. ; .-

Să nu uităm, îrusă, că ,acest' combinat este profilat în cea mai mare parte pe producţie de ex ­port De export are nevoie ori­care ţară şi e bine să-l păstrăm'-" ?i să-l amplificăm. Mai ales in cazul combinatului „Ciwjana", care are pieţe tradiţionale.

Nu avem în ţară suficiente materii prime şi materiale pen­tru producerea încălţămintei: piei, coloranţi — să nu m a i'vor­bim de cauciuc natural. Pentru a le procura .trebuie valută, pen­tru a avea valută trebuie ex ­port. Dar, mai trebuii! ţi cchipa-

Mărunifi. Cetăţeanul Ioan Vaida, de la Centrul de Calcul Teritorial, ne-a semnalat o pro­blemă minoră, la o primă pri­vire, dar foarte răspinditfi: res­tul ce-l primim de la rongar.in, Sinsiq - a cumpărat luni., 1 oc­tombrie, la ora 7.30, dc, la Au­toservirea „M inerva1*, un bor­can de muştar care costă 7,50 lei, iar vînzătoarea i-a oferii, de la opt lei, un leu rest în ­grijorat dc larglieţea vînzătoa- rei i-a replicat că are nevoie de50 de bani, nu de un leu. A primit, în schimbul a 50 de bani, două capace de sticlă, din plastic, uzate. A cerut con­dica de reclamaţii pe care, chi­purile, o ţine şeful d c unitate care, evident, nu era de găsit. A luat capacele, a mers acasă, a sunat la Direcţia comercială rcclaniînd că nu j s-a dat con ­dica, a revenit să-l caute pe şef care, din nou, nu mai era. O - mul este ţi vrea să fie corect. Trăieşte cinstit din salariu ţi este nedumerit cum de-şi per­mit vânzătorii să dea bacşiş clicnţior?. Am făcut public in­cidentul deoarece banii mărunţi (do 5, 10, 15) au dispărut aproa­pe com plet de pe piaţă, jar a- cnm se pare că sint pe cale de dispariţie şi diviziunile monc- tare de 25. Nu toţi sîntens mi­lionari.

mente tehnologice pe care noi, 1a această oră, nu le putem pro­duce.

Sînt perspective bune pentra export la „Clujana*, coca ce re­prezintă un fapt pozitiv, mai ales acum cînd unii au reţineri faţă de relaţiile comerciale cu România. Cînd vorbeam cu dom­nul director convorbirea ne-a fo.;t întreruptă de telefonul prin care se clarificau treburi cu cel veniţi din străinătate pentru tratative, despre programul celor care urmau să vină în fiecare din zilele următoare; nu doar dintr-o ţară, în fiecare zi.

K un semn bun. E un semn buu că tratativele, cum am mai spus, nu doar cu parteneri tra­diţionali ci ţ i eu foarte mulţi „necunoscuţi*, nu vizează doar ce, cît ţi cînd sc va livra, ci ţi preţurile care se rencgociază in funcţie de cursul pieţii mondiale. Producătorul, deci combinatul negociază acum preţul (şi nu un intermediar) în aţa fe l încit ex ­portul să fie real ş i , nu fictiv eficient.

Sînt multe aspccte de ordin organizatoric care preocupă con­siliul de administraţie,: sindica­tul, p e toţi salariaţii. Urmează a se constitui în societate- comer- elalS pe acţiuni în care scop un important grup de specialişti pregăteşte documentele necesare înregistrării. Sînt îa . curs trata­tive cu alte firm e de profil din judeţele apropiate pentru consti­tuirea unei asociaţii cu scopuri benefice' pentru toţi partenerii; nu intrăm în detalii deoarece tiu toate „secretcle* trebuie dezvă­luite acum cînd ne îndreptăm spre ccanomia de piaţă.

.Directorul combinatului este optimist. Consiliul de administra­ţie a conlucrat şi conlucrează foarte bine cu sindicatul, îm pre­ună soluţiornnd multe din pro­blemele grele care au apărut in ultimele luni./B aza materială aţa este, la fe l

dotarea tehnică din punct de ve­dere firic şi moral. Se simte o acută lipsă de forţă de muncă: au plecat prin pensionare în Jura.SOO de oameni, în cea mai ma­re parte oamenii de înaltă cali­ficare, iar „intrările" sînt ne­semnificative. Problema forţei de muncă nu se va putea rezolva nici astăzi, n ici mîine. Trebuie timp. Mai multă dî&iplînu, mai muîtă ordine, iată, un deziderat pentru ca prestigiul combinatu­lui „Clujeana** se raerţină, pentru ca fiecare salariat -să oîş- tige cit' mai bine iar cîştigul să aibă in spat." o producţie de tliîă.

ION GOI.V

, Replică. Domnul dr. Al. Ma- covescu, în mod delicat, îmi fa­ce reproşuri pentru interviul cu d-nui Ioan Puiu, de la P.N.Ţ.-c.d. (în legătură cu opiniile a- cestuia), punînrîu-i ţi un dia­gnostic medical. Datorită fap ­tului că mi-am mai auzit vorbe din această cauză doresc să-i ' liniştesc pc cititori în privinţa convingerilor politice. Nu sint partizanul nimănui iniei măcar al vreunei persoane) şî nu in­tenţionez sii intru sub protec­ţia cuiva. A aduce în faţa opi­niei publice persoanele care se lansează în prima lînîfi politi­că, a îe lăsa să vorbească, să- ţi spună părerile, indiferent dacă sînt corecte sau eronate, nu cred că trebuie să ne îngri­joreze. Este singurul prilej de a cunoaşte direct caracterul fi­ecăruia.

Vinovăţie. Şi ziariştii români ţi cci străini au căzut de acord asupra unui lucru: in decem­brie, Revoluţia a avut ceva iz de mină străină care a pus u- nifirul (probabil) la „genocidul* din România. Un singur exem ­plu: Ja Gluj, în scara silei de 22 Decem bric, la armată şi Ja sccuritate (pc fostul B.N. .Antal) s-au primit telefoane, la distan­ţă de eiteva minute, că vor fi n- tacate: armata de sccuritate ţl securitatea de armată. Noroc câ ţefii se ştiau şl nu s-au grăbit să treacă la acţiune, altfel pă­ţeam ca sibîenii.

M. SANGEOKZAN

Calculatoare ieftine de la particulariAbraham Laszlo este fizician, arc 35 de ani, lu­

crează (încă) într-un institui de cercetare. A fost— după prepria-i declaraţie — unul dintso naivii eare a crezut că dacă munceşte mult şi eficient va fi remunerat în consecinţă. Insatisfacţia profesio­nală l-a determinat tâ ceară plecarea definitivă din ţară, decizie pe care ţi-a schimbat-o în 22 Decem­brie 1989.

Acum este în pragul unei performanţe: punerea pe picioare a unei firm e particulare, „Tnbak", de iinport-export, o rare a vis in pu?.deria de între­prinderi particulare.

— Ce v-a îndemnat să.recurgeţi la iniţiativa par­ticulară?

— l a o lună de zile după revoluţie rn-.i.m lămu­rit că singura mea şansă este .să lucrez pe cont pro­priu. Colegii mei d e . institut erau mulţumiţi, 1* convenea situaţia. Motivul principal a fost de natu­ră financiară, dar a măi fost şi faptul că nu se exta- tura o schimbare de esenţă n lucrurilor.

— Cc dem ersuri'birocralicc aţi făcui?— Cu paşaportul a font mai greu, am aşteptat. Îs

rînd cu toţi „-comercianţii* vreo şase luni. In luna mai mi-am scos autorizinţia de cercetător indepen­dent, nesperat'de repede şi de frumos, prin Adm i­nistraţia financiară. Aveam două sute de dolari fă ­cuţi cadou de colegi dc clasă din S. U. A., care mă invitaseră în State şi pe care nu i-am cheltuit, ne- putînd pleca. Am luat dolarii şi cîteva adrese şi-am plecat-la Budapesta. Adresele le-am luat din revis­tele de specialitate. Am început că colind la diver­se firme. Jn'prima zi am „încercat" la trai firme fă ­ră să am trCcere. A doua zi, Insă, am avat succes. După patru zile. aveam semnat'.primul contract.

—- Ce aţi oferit spre .tinzarc?— Am oferit propria-mi .torţă de muncă* mai pre­

cis îe-am propus să la c marketing . în liomunsa. M -am reîntors în tară cu patru împuterniciri p e n -, tru marketing, publicitate şi reclamă, jVÎ-am dotat cu informaţii .şi cataloage şi m-am pus pe treabă, m i-am form at preţurile -şi am evaluat cererea pe pi­aţa internă, carc este enormă.

—- Am înţeles că intenţionaţi să aduceţi în ţară calculatoare. I.n ce preţuri so vor vinde?

-— Cel mai mic preţ este de 09 de mii de lei.— Ii mult sau puţin?— Comparaţi dumneavoastră: cel mai ieftin cal­

culator romârjese, pe care îl obţii cu relaţii, costă 250 de.m il. Dacă mai punem la socoteală şi fiabili­tatea crescută a calculatoarelor produse de firme străine cu tradiţie, cred că avantajele sint evidente.

— Pe ce cumpăraţi calculatoarele?■— Străinii doreau să intre în reiaţi; cu noi, pe

Valută. Le-am spus că în România nu vor găsi aşa ccva. Am convenit, de comun acord, să lucrăm' pe „bavter*, coca cc înseamnă că eu cumpăr din Ro»- mania bunuri po care le dau în schimbul calcula­toarelor. liste vorba de cergi, poşete din piele, obi­ecte mici din lemn, pe care le cumpăr de la p ro­ducători paiticuiari. în pîus^ în sistemul „bnrter* se acceptă scadenţe şi se admit şi compensaţii mone­tare, ceca cc îl detaşează de cliring, dealtfel.

— Cine v-a ajutat la luern?— M -am înţeles cu cîţiva eolegi care mă ajută în.

fia ra onclor dp serviciu, pînă mă pun pe picioare. Vreo cinei-ţase. Şi familia.

— V-aţi seas şi autorizaţie dc împart-export?— Da, şi n mers destul de repede.■— Ce fac beneficiarii dumneavoastră cu ccea cc

«'spoliaţi?— De pe.urm a ei cîştigă enorm deoarece re vind, -

la preţuri foarte mari, bunurile pe care le duc eu. Deocamdată trebuie să accept accastă situaţie. Cred, însă, că am ,o „scuză*, deoarece aduc în ţară tehnică dc calcul avansată, extrem de necesară.eco­nomici româneşti, aşa îneît partea română, este în ■

-.■cîştig. Cererea de calculatoare în economia româ­nească este extraordinar dc mare.

, - — tinde v-aţi poficnit?— 't a aprobările de la M. C. I. pentru „barter*.

Ştiu, însă, câ primul ministru a stimulat funcţiona­rii de la ministere să nu b c saboteze. Chiar în a ce s -. te zile aşteptăm răspunsul de la Buţureştj.

' . Maria SANCSL'OKZAN

Libera mifiativâ, încotro?

TURDENII POT FI MULŢUMIŢI?în municipiul Turda, există peste .400 cereri peiv-

tru organizarea unor activităţi p e baza liberei ini­ţiative, l a cca 3S0 de întreprinzători le-au şi fost eliberate deja autorizaţiile dc funcţionare.

Un neavizat ar putea spune: turdenîi pot ii mul­ţumiţi. P ria activităţile deschise sau te curs de

-deschidere, îşi vor putea rezolva multe din pro­blemele gospodăreşti care, de-a lungul anilor, îe-âe dat atîta bătaie do cap.

Aşa să iie'caTe? Din păcate, nu! Pentru edificare, încă c cifră: cca 70—-75 la-sută din activităţile o r ­ganizate Sn acest fel, sînt profilate p e . . . aîim en- 1aţie publică sau altfel spus, pe înfiinţarea unor. cîiciurni şi cirdum ioare -(chiar dacă firm ele Ie dau acestora o denumire sofisticată. -Nu reclama este sufletul comerţului?), pe gogoşerii, pizzerii etc. etc. , De ce? Pentru simplu m otiv câ autorizaţiile, ca şi spaţiile (unde a fost caşul) au fost obţinute mal uşor. Şi toi mai uşor, aşa cum se crede şi cum este în realitate întreprinzătorii pot, prin preţurile excesive, să.scoată banul din buzunarul oam enilor Dacă unităţile de acest profil ale statului sînt, în marea lor majoritate, eliptice de . . . băuturi, îa particulari se găsesc. Cine mai controlează calita­tea acestora? Şi astfel, peste noapte, chemaţi sau nechemaţi de meserie sau nu, au devenit proprie­tari de, spunîndu-le pe nume, birturi.

Din momentul in ca re .. . u şiled in spate ale unor unităţi de stat au început să fie trintite în . . . na­sul unor („întreprinzători", se credea câ mulţi din- tre'aceţtea vor dispărea de pe arenă N-a fost aşa Pînă se mai găseau î » alimentare gemuri, marme­ladă, compoturi, bomboane, s-a găsit şi . . ţuică. De-ncum cazanele vor funcţiona şî în zilele libere: au apăru} cartofii, sfecla de zahăr, porumbul ţi alte bucate care se pretează la . . . fabricarea' tăriilor. Că rom.-;nul nn numai poet estet Şi asta nu-i poate mulţumi pe tim ieni şi mai ales p e ... soţiile aces­tora! ,

Pentru a respeeia adevărul însă, trebuie sâ spunem câ s-su găsit şi întreprinzători care, nn

şi-au pus ir. gînd neapărat îmbogăţirea lor nrgeniă, ci in primul rînd, s-au gîndit să descliidă activi­tăţi care să răspundă unor cerinţe stringente Jegate de nevoile cetăţenilor. P e această Firiie se înscriu înfiinţarea unui atelier de ţtoplăiăe în caro se execută mobilă la comandă. D e curînd, ing. con­structor lacob Gheorghe a deschis o intrepiinâerc mică denumită „Consmontrep* (str. •Rapsodiei nr. 34), cu activităţi de reparaţii, întsejineri ş î execu­tarea unor obiective de construcţii civi-’ e. Indus­triale .şi agrozootehnice. - ;

Vasile Dolha, un alt Întreprinzător, a început lucrările’ de construire a unui abator (crescătoria de porci o are deja), a unui atelier d e preparate din carne ţi dacă va fi ajutat (sperăm) a unui magazin sau două de desfacere a produselor. A u test deschise şi două consignaţii. Consignaţia are destule mărfuri de vînzare (se vede că „tu­riştii'' s-an reprofilat. E mai rentabil să-ţi valo­rifici mărfurile pe această cale, decît î n . . . talcio­curi). N u m ai'că spaţiul c c i-a fost acordat, este sufocant dc- mie. : . *

Şi asta este totuşi ceva. Că domnul Costică Iri- mieş umblă de şase luni după un spaţiu pentru a-şi deschide o farmacie. Are toate autorizaţiile .necesare, a primit şi trei repartiţii de spaţiu. D a r ... cu repartiţiile a rămas. Spune-dînsul: îa mine este vorba de medicamente, nu d a .. . pahar! Să aibă 'dreptate?

Mai sînt în Turda şj alte activităţi pe baza li­berei iniţiative: de proiectare, instalaţii apă şi gaz, izolaţii interioare, m ica publicitate şî o m ăce­lărie care, nu prea are c e . . . vinde. Cu o lîndtuiică isu se face însă primăvară. B e aceea, zicem: fac­torii de decizie ar trebui să încurajeze prin toate m ijloacele, In primul rfnd pe acei întreprinzători care, prin activităţile organizate, aduc ceva nou, folositor tuturor. Că de cîrciumi. Turda, nu a duş ţi nu duce lipsa!

ION CORDOS

,,0N ARBUST M M E ” : COACĂZULMai puţin răspîndit în România, coacăzul, ale

cărui fructe se remarcă printr-o valoare b io log ici foarte ridicată, a fost considerat, încă din seco­lul al X VI-lea , drept un „arbust minune*. Am solicitai pentru cititorii „Adevărului în libertate*, amănunte despre acest arbust unui specialist în domeniu, inginerul Nelu O daie, de la Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cluj.

— Dc unde, aşadar, faima de care se bacnrS coacăzul?

■— Doar cîteva elemente cred că vor fi edifica­toare: conţinutul în vitamina C este de 10— 15 ori mai marc decît la măr, de 30— 10 ori mai mare decît la prune, struguri, pere etc.; conţinutul în vitaminele B 1, B 2, B 6, PP, E este , de aseme­nea, mai mare deelt al majorităţii fructelor. Con­ţine şi mari cantităţi de zaharuri uşor asimilabile (glucoză şi fructoză), acizi organici (citric, malic, tartrie), pectine,- taninuri, uleiuri volatile, sub­stanţe minerale (săruri de potasiu, calciu, fosfor, magneziu etc.). Să mal adăugăm câ fructele coa­căzului au largi întrebuinţări în medicină 5» far­macie

— Carc sînt principalele caracteristici ale arbiis- tiîhii? Este o culturii pretenţioasă, greu dc Înfiin­ţat?

— Diferitele specii şi soiuri de coacăz aflate în cultură se împart în tTci grupe, în funcţie de cu­loarea fructului: negru, roşa şj alb. Arbustul se prezintă sub formă de tufă, cu coroana înaltă de1,5— 1,8 m la maturitate. Tulpinile dau maximum de producţie în anii 2— S de vegetaţie, apOS se în ­locuiesc cu lăstari eare cresc anual din mugurii donninzi situaţi la baza tufei. O plantaţie întreţi­nută corect asigură producţii ridicate tim p de15— 18 ani. Înmulţirea se îa ce prin butaşi verzi, semilemnificaţi şi lem nîficaţi.

— Ce tace colectivul laboratorului dc nrlmşti frraclticri de la S.C.P.P. C luj pentru raspîndirea In mai mare măvurâ a acestui arbust în ltomânia'?

—- Pînă în pier.cnt la staţiunea noastră au iost create’ patru soiuri de coacăz; „lîcco i.l* la coacăzul negru, „Abundent" şi „Roşu timpuriu" la coacă­zul roşu şi .M ărgăritar" 3a coacăzul alb, soiuri ca­re sînt larg răspindite, realizîndu-se nivele de pro- dncţifi de 7—3 tone pe hectar la coacăzul negru şi 10—38 tone la cel roşu. S .C J’J ’ . Cluj oferă toam­na si primăvara butaşi înrădăcinaţi de coacă? pentru producătorii particulari, iar pentru unită­ţile <le stat ţi ferm ierii particulari care doresc să înfiinţeze plantaţii mari de peste 0,5. ha, se înche­ie cantracte ferme pentru producere de materia) răditor.

Linii l.VCA

fcD EVĂR U L - ÎN LIBERTATE P A G IN A S

ANUNŢ

ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢII HIDROENERGETICE „CRIŞ-SOMEŞ" TARNIŢA

vindeprin licitaţie publică:

® mijloace fixe (tractoare pe pneuri U 500, U 650, U 359, U 445, un încărcător T.I.H. şi mijloace de transport auto) _ #

Licitaţia va avea loc în ziua de 15 octombrie 1990, cu începere de Ia ora 9,G0, la Tarniţa. (1497)

i ANUNŢFIRMA „FORUM" CLUJ-NAPOCA

Str. N. Bâlcescu nr. 5, telefon 3-25-55 organizează

cursuri de:o MARKETING-MANAGEMENT, în limbile en­

gleză şi franceză:Testul de selecţie: vineri 12 octombrie a.c^ la

sediu.P e asemenea asigură:° SERVICII de obţinere a viselor de la ambasa­

de, respectiv de turism intern şi extern. (35935)/S.VNW V W V W W VVNAA/VVVW VVS

I.L.F. CLUJCalea Baciului nr. 1 -3

oferăprin vînzare, întreprinderilor de stat, cooperatiste şi persoanelor particulare, următoarele spaţii co­merciale:

9 GHERETE situate la următoarele adrese:

® una în Piaţa Albina• una pe str. Maxim Gorki• una pe str. Şcolii ® una în Piaţa Flora• douâ in Piaţa 1 Mai• două în Piaţa Hermes - 9 una la capătul liniei de autobus 31 — comu­

na BaciuDe asemenea oferă:• Un magazin — complex „Olimpia" - cartierul

MănăşturRelaţii suplimentare la sediul întreprinderii, co ­

lea Baciului nr. 1 -3 , telefon 8-42-76. (1505)

GRUP ŞANTIERE DRUMURI PODURI CLUJ

Calea Dorobanţilor nr. 131-135 încadrează

urgent, prin concurs:• maiştri constructori pentru activitatea de con­

strucţii drumuri, poduri şi aeroporturi în judeţele Alba, Mureş, Sibiu, Sălaj şi Cluj

Informaţii suplimentare la telefonul 1-84-52.(1461)

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC CLUJ-NAPOCA

Str. N. Pascaly nr. 2 -4 , telefon 4-11-26- angajează

de urgenţă prin transfer (şi concurs)** PEDAGOGI ŞCOALĂ (bărbaţi cu stagiul mili­

tar satisfăcut) (1450)

LICEUL DE COREGRAFI* CLUJ-NAPOCAangajează

de urgenţă, în condiţiile legii 12/1971 şi Legii 57/197^, următorul personal:

® pedagog bărbat (un post)® pedagog femeie (jumâţntc post)® paznic bărbat (3 posturi)® focbjst femeie (2 posturi)® îngrijitoare femei (2 posturi)Informaţii: în str. Moţilor nr. 5, telefon 1-68-35.

(1447)

COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA

Str. Fr. David nr. 21 încadrează

prin transfer sau repartizarea Oficiului forţei de muncă:

• croitori haine piele• cojocari. (1454)

A.S. RECORD

angajeazăcu indemnizaţie

• CONTABIL {da preferinţă pensionar) Alte informaţii la telefonul 1-85-14. (14605

COOPERATIVA „MOBILA Şl TAPIŢERIE"

Str. Cîmpina nr. 62/A încadrează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:® timplari (bărbaţi) — categoria 2—6• iapiţeri (bărbaţi) — categoria 2—6. (1479)

v I.C.R.M. CLUJ

Bulevardul Eroilor nr. 21 angajează

fa DEPOZITUL DIN SOMEŞENI, absolvenţi ai trep­tei întîia şi a doua a liceului economic, absolvenţi ai şcolii profesionale comerciale, în funcţia de:

9 sortatori de mărfuri metalo-chimice• primitori-distribuitori de mărfuriDe asemenea angajează absolvenţi al şcolii ge­

nerale de 10 clase în funcţia de:• muncitori necalificaţi (bărbaţi)încadrarea se face în conformitate cu prevederi-

Legii 12/1971. (1440)

ANUNŢI.S.C.I.P, BONŢIDA

cumpărăde la producătorii particulari:

® ORZ• ORZOAICA© PORUMB (la preţul de 5 lei/îtg, în cantităţi

nelimitate)Preluarea se va face de la producător cu mijloa­

cele proprii ale întreprinderii.Adtesa noastră este: comuna Bonţida nr. 834,

judeţul Cluj, telefon 951/3-47-27 şi 952/1-29-88, lacare puteţi apela în orice zi între orele 7—16.

(1499)

COOPERATIVA „PRESTAREA' BECLEAN

Str. M, Kogălmceanu nr. 9 angajează

de urgenţă:• inginer ramura lemn• subinginer ramura lemn ® maiştri ramura lemn® muncitori calificaţi ramura lemn ® muncitori necaliîicaţiAngajarea se face conform legislaţiei în vigoare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul

cooperativei şi la telefonul 4-09-52 Beclean, între orele 8-16 . (1470)

ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI UNELTE CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 14 angajează

urgent, prin Oficiul forţei de muncă sau prin trans­fer:

® O SECRETARĂ-DACTILOGRAFA, cunoscătoare a cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţio­nală

Cererile se primesc ia biroul P.I.S., pînă la data de 15 octombrie 1990.

încadrarea se face conform Legii 12/ 1971 şi Le­gii 57/1974.

Informaţii suplimentare la telefonul 5-25-25, int. 181. (1468)

ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII „FLACARA" CLUJ

Str. Someşului nr. 14 vinde la licitaţie

• utilaje specifice confecţiilor şi alte utilaje (ca­zane abur)

Licitaţia va avea loc la sediul întreprinderii in data de 16 octombrie 1990.

Informaţii suplimentare la telefoanele ' 3-62-58 sau 3-40-77, interior 129. (1431)

ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE TRANSPORT LOCAL CLUJ

vindeIa licitaţie, în data de 15 octombrie 1990, unîtâp-lor economice do stat, cooperatiste şi persoanelor fizice:

• FONDURI FIXE DISPONIBILE (autobuze, trac» toare, autobasculante, butelii gaz, remorci auto etc.) ,

Listele nominale pot fi consultate la sediul în­treprinderii, din Bulevardul 22 Decembrie nr. 12S-* 130, Biroul tehnic. (1429)

ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICAA JUDEŢULUI CLUJ >

Cluj-Napoca, Piaţa Libertăţii nr. 24, telefon1-76-38

angajeazăprin transfer sau Oficiul forţei de muncă următorul personal:

® administrator la cinematograful „Gherla"® un instalator sanitar, categoria 3—5• un conducător auto, posesor permis de condu*,

cere categoria B, D şi C• un electroacustician° un muncitor necalificatCondiţiile de încadrare şi salarizare conform L»-

gii 12/1971 şi Legii 57/1974.Informaţii suplimentare la sediul unităţii, biroul

plan-saiarizare. (1463)

ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRAREA LEMNULUlT CLUJ-NAPOCA ~

organizeazăln data ds 16 octombrie 1990, ora 10,00, concura pentru ocuparea următoarelor posturi:

® ECONOMIST ŞEF BIROU ® ŞEF DEPOZITInformaţii suplimentare la telefonul 3-20-48, int

122. (1507)

UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM CLUJ

Str. Eroilor nr. 9 organizează

concurs în data de.18 octombrie 1990, ora 10, pen-; tru ocuparea posturilor vacante de:

© REVIZOR GESTIUNIRelaţii suplimentare la serviciul organizare-per-

sonal şi C.F.I. (1466)

INSTITUTUL DE CERCETARE Si PROIECTARE CLUJ-NAPOCA

. organizează concurs, în dota de 25 octombrie 1990, pentru ocu­parea funcţiei de:

© şef serviciu plan De asemenea încadrează:® fochist instalator sanitar ® mecanic auto '® conducător auto (posesori ai permisului a®

conducere pentru categoriile E, C, D, £,)De asemenea virtda mijloace fisce propusa pen­

tru casare conform Decretului-lege 50/1990.Informaţii la sediul institutului, str. 30 Decem­

brie nr: 23, telefon 1-44-33, interior 160, la com­partimentul personal. (1484)

COOPERATIVA „METALURGIA® CLUJ-NAPOCA

Str. Năvodari nr. 4 încadrează

prin transfer sau repartiţie de la Oficiul forţei da muncă următorul personal muncitor:

® turnător-formator, caîeg. 4 ® topitor metale, caleg. 4Pentru acest personal se asigură drepturi con­

form Deciziei nr. 107 şi Deciziei nr. 108/1990, pri­vind sporul de toxicitate şl grupa I de muncă, con­cediu suplimentar conform actelor normative vigoare.

De asemenea mai angajăm:® strungari metale, categ. 4• frezor rabotor, categ. 3—4• tapiţer, categ. 3—4 . „ Relaţii suplimentare la biroul personal-învaţa

ia

mint, telefon 1-53-33, interior 24. (1478)

iEEGIONALA DE CAI FERATE CLUJ

P A G IN A ? s-s~" ^

anunţă

(3 datorită unor lucrări la linia CF, începînd ca data ie II ectombrie 1990,

• TRENUL RAPID 26 PE DISTANŢA ORADEA — CLUJ-NAPOCA SE ANULEAZA

Pe această distanţă va circula suplimentar tn aceas- tâ perioadă)

• TRENUL RAPID 36, partea a n-a, es plecare din Oradea Ia era 7,3’J şi sosirea tn Cluj-Napoca Ia era10,06. (1467)

INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE CLUJ-NAPOCA■»

Piaţa Libertăţii nr 31

anunţă racante patru posturi de:

«FIGURANŢIînscrierile ia concurs se fac Ia sediul intitutului. Relaţii suplimentare so dau la telefonul 1-17-89.

(1474)

ŞCOALA PENTRU SURZI NR. 1 CLUJ-NAPOCA _

angajează

• INFIRMIERE (cu şcoala de Cruce Roşie volun­tara)

încadrarea se face conform Hotăririi Guvernului nr 586/1990.

Relaţii suplimentare la telefonul 1-23-35, zilnic intre orele 8-15. (34739)

ŞCOALA PROFESIONALA NR. 18 CLUJ-NAPOCA

Str. Fabricii de zahăr nr. 51 angajează

de urgenţă:• un maistru Instructor, specialitatea instalaţii

sanitare• un maistru instructor, specialitatea electrome­

canicRelaţii suplimentare la secretariatul şcolii, tele­

fon 4-78-27, intre orele 7-15 . (1438)

LICEUL INDUSTRIAL „UNIREA" CLUJ-NAPOCA

înscrie

pentru anul I şcoală profesională, meseria TURNĂ­TOR, absolvenţi a zece clase

Contractele se vor încheia cU întreprinderea J.UNIREA" Cluj-Napoca.

înscrierile pînă la data de 15 octombrie 1990. Relaţii suplimentare la telefonul 3-42-94. (1444)

UCEUL INDUSTRIAL „UNIREA" CLUJ-NAPOCA

încadrează

prin concurs:• PEDAGOGI (femei şi bărbaţi)Concursul va avea loc la o săptămînă după apa­

riţia anunţului in ziar. (1443)

ASOCIAŢIA JUDEŢEANA A VINATORILOR Şl PESCARILOR SPORTIVI CLUJ

Str. Cuza Vodă, bloc A, telefon 1-65-56 organizează

concurs in data de 15 octombrie 1990, ora -9,00, pentru ocuparea posturilor de

• PĂDURAR VINATOARE Şl PESCUIT Condiţiile de,participare la concurs sînt cele pre­

văzute de Legea 12/1971 iar condiţiile de salariza­re sînt cele prevăzute de Legea 57/1974.

Cererile vor fi depuse la sediul Unităţii.Relaţii suplimentare |a telefonul 1-65-56. (1436)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE A COOPERAŢIEI DE CONSUM CLUJ

Cluj-Napoca, str. Cojocnei nr. 93 organizează

concurs, în data de 16 octombrie 1990, ora 8,00, pentru ocuparea următoarelor posturi^

• şef serviciu aprovizionate (economist — bărbat)• şef atelier prelucrarea lemnului (bărbat)® merceolog principal (bărbat)• şef secţie industrie uşoară (confecţii-tricotaje) ® contabil principalCererile de participare vor fi depuse la biroul

personal al unităţii pînă la data de 12 octombrie 1990.

Condiţiile de încadrare conform Legii 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon 5-43-77 sau

5-44-86. (1439)

SPITALUL CLINIC DE COPII CLUJ-NAPOCA

Str. Moţilor nr. 68 anunţă

concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:• merceolog• lucrător comercial I (bărbat)Dato concursului: 13 octombrie 1990.De asemenea angajează, prin transfer sau Ofi­

ciul forţei de muncă:® fochişti pentru încălzire centrală,^ categ. 2—4• instalatori de încălzire centrală şi gaze, auto­

rizat, categ, 2—4Condiţiile de studii şi salarizare sînt cele prevă­

zute de Legea 12/1971 şi Legea 57/1974.Informaţii suplimentare la Biroul P.O.PJ,, tele­

fon 1-79-37. (1477)

ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL" CLUJ-NAPOCA

Bulevardul 22 Decembrie nr. 77 angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoa­rele categorii de personal:

• economişti, merceologi, tehnicieni pentru ac­tivitatea de aprovizionare

• muncitori calificaţi in meseriile:— fochişti— mo tcporrt pişti— vînzători produse textile— tricoteri• pazniciInformaţii: zilnic la serviciul personal-învăţămînt-

salarizare, între orele 13-15. (1480)

ÎNTREPRINDEREA DE PENSULE CLUJ-NAPOCA

vindeprin licitaţie publică:

• MIJLOACE FIXE (maşini şi utilaje pentru pre­lucrarea metalului, lemnului şi maselor plastice, utilaje specifice confecţionării pensulelor) cu dura­ta de funcţionare expirată şi neexpirată

Listele complete ale acestor fonduri fixe sînt a- fişate la sediul unităţii din Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 59—61, unde vor fi depuse şi cererile.

Licitaţia va avea loc în ziua de 16 ectombrie 1990, cu începere de la ora 10. (1475)

ÎNTREPRINDEREA DE MĂTASE „ROMÂNIA MUNCITOARE- CLUJ-NAPOCA

Str. Salcimului nr. 37 angajează

conform Legii 12/1971, următorul personal:• ţesătoare• lăcătuşi pentru ţesătorie (ambele cazuri bene­

ficiază de următoarele drepturi suplimentare: — 23 zile concediu de odihnă; — 25 la sută spor de noapte; — 10 la sută spor de solar) '

• muncitori necalificaţi (femei şi bărbaţi, pentru ţesătorie, vîrstă pînă la 30 ani, absolvenţi a 10 clase)

• şef depozit produse finite Relaţii suplimentare la telefonul 6-25-38, Int,

135. (1481)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA PENTRU CONSTRUCŢII CĂI FERATE CLUJ

Str. Migdalului nr. 20 angajează

prin concurs:® jurisconsult• revizor contabilîncadrarea în conformitote cu Legea 12/1971 si

Legea 57/1974.Condiţii: studii superioare.Concursul va aveo Ioc in dato de 25 octombrie

1990.(1485)

---------------—= A D E V A R U L - ÎN LIBERTATE

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA PENTRU CONSTRUCŢII CĂI FERATE CLUJ

Str. Migdalului nr. 20 angajează

prin transfer sau repartiţie de la D.P.M.O.S,;• controlori poartă (paznici)Condiţii de încadrare conform Legii 12/1971 şl

Legii 57/1974. (1485/A)

ÎNTREPRINDEREA „9 MAP TURDA

Str. Armato Roşie nr. 35 •angajează

• 10 muncitori calificaţi sau necalsficaţi (băr­baţi) pentru secţiile productive

Se asigură următoarele avantaje:• Salar majorat cu 20 la sută• Spor de toxicitate 200 Iei• O masă gratuită ■'• 34 zile concediu de odihnă• Regim de 6 oreCei interesaţi să se adreseze la biroul P.I.S., te­

lefon 1-62-50, Interior 125.De asemenea, organizează concurs pentru ocu­

parea postului de:• contabil şefCondiţii de studii şi vechime conform Legii

12/1971 iar retribuţia conform Legii 57/1974. (1500)

GRUPUL DE ŞANTIERE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE CLUJ-NAPOCA

Str. Aurel Vlaicu nr. 180, telefon 4-71-88 angajează

urgent, prin transfer sau reportiţie de Io Oficiul forţei de muncă, următorul personal:

• dulgheri• zidari• izolatori• fochişti de medie şi înaltă presiune• instalatoriCondiţiile de încadrare conform prevederilor

Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. (1496)

ÎNTREPRINDEREA I.P.C. „FARMEC" CLUJ-NAPOCA

Str. H, Barbusse nr, 16 anunţă

câ In data de 15 octombrie 1990, ora 9,00, se va organiza vinzarea prin licitaţie a:

• mijloacelor lixe amortizate, eu durata de ser­viciu expirată, aprobate (a casare conform Legii 50/1990.

Informaţii suplimentare şl listele cu mijloacele fixe la sediul întreprinderii, compartimentul meca- no-energetic, telefon 3-20-66, Interior 105. (1503)

CRUCEA ROŞIE FILIALA CLUJ

invită

cadreli medicale ţl didaclire pensionate. In ziua de JoiII octombrie ax., ora 1.0, Io SEDIUL din str- 30 Decem­brie nr. 6. pentru

• O DISCUŢIE PE LINIA ACTIVITĂŢII DE CB UI li ROŞIE. (K. NJ

A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE P A G I N A 8

© Intelectuala, 70 ani, caut partener dc singurătate, fâsuta poştali' 413, Of. 1. (35011/A)

• Singură 40 ani, caut prieten îinsor, intelectual. Telefon&-2G-Î2. (34K5)

® Român, 32 ani, 1,32X75, cu o fetiţi îa vîtstă de 7 ani, do»rasa ' ------ “p il . t. m n

9 Vlad 12 colori vopsea pretu­ră utei pe sUcJS, fixativ ulei. de in. Telefon 8-37-22; după" ore­le 13, (M-î 19) -

- • Vir.iî Opeî Record 20, stare perfectă, axt fâfirîfcaţre-4981, pe va lu tî sau Ict. Telefon 1-07-07, după ora 13. (31733) .

9 Vînd CEO autoturism. Tale?- fon. 5-G2S39, GIuj-fŢanoca, (J933ÎX

® Vîrid' liiicîa 131?, cit numftr de rodaj. Tclefou. 7-22-37, dup& ora 17. (34355)

a V io i n a d a 1300 f>reaR. Te-■ lo lok 4’-3î-53, preţ' convenabil. (34Z57) ,

& Vînd CEC Oltcit, cit ridicare ' Imediată., Cumpăr garsonie>ă eonfSrfc mărit, GHeoiglieoî, Pata sat£ central. Teleî&a 3=02-20.(3Gft02)

® Vînd; pnrbrii, mască faţă, faruri, u şi'fâ ţă plus spate; ha- , iou, lămpi spate, scauflj», • faţă, banchetă' spate, cutie viteza -ijt axe planetare VW G o lf 0 . Stra­da. Şocului nr. 2, bloc S 2, SC. III, ap. 23, etaj I, cartier Plopilor, Gluj-Napoca, orele 15—20.(36831) y

O Vînd sobă electrică „Vera". Telefon B-2G-52. (3€929)

® Vind; recamicr marc tapvţat, dulap Iiaiae cu 3 uşi, ambele ca furnir de nuc, la stare bună. 'IV- lefOn 5-93-33, orele 18—28.(34922) ' . ■ :

® Vind: dormitor, m obilă b u ­cătărie TS 83, Roslov,. pîcfc-up Tesla,- amplituner JDelia*, cass deck Klmureş. Informaţii: tcle- toix 2-40-3G, după ora 19. (36735)

• Vînd: apartament 2 camere, Kat aj şi .o maşină vată da zahăr. Telefon 2-3G-32 sau 2-30-39. , (31937) : ’

® Vind: mobilă com binat! de dimensiune mare, lucru manual, divan, maşină de cusut „Singer*, captor aragaz, re.şou gaz, televi­zor „Cosmos 1*. dormitor din e~ settţă tare, rame. T elefoa 3-47-02, numai 5 zile, idlre orele S— 1*5,10— 13. (30943)

® Vind apartament 3 camere,Jn Mănăştur, poziţia excelentă, telecolor în garanţie, Dacia 1300. Gumpăr TV sport alb-negru, nou. Telefon 5-42-72, după ora 14. (35949) .

® Vind apartament 3 camere, x Mănăştur, imediat ocupabil. In­form aţii: telefon 7-98-73 ţi 952/ 3-2.1-72, după ora S. (31927)

® Virrd video Panasonic tu te­lecomandă, cu două casete. Tele­fon 3-15-33. (34330)

® Vind apartament 2 camere, în Turda, micro III, sau schimb cu similar în Gluj-Napoca. T e le -- fon 5-3G-73, Cluj-N^ipoca, după o- ra 13. (19471)

O Vind TV color sigilat, jnpo- nez, în lei sau valută. Telefoa 0-02-45, zilnic după ora 17, (349.13)

® Vinci: telecolor, A3 do?5 a- loctromasnctică Tesla. casete v i­deo ;icitata. Teiefon 8-33-13, du ­pă ora 19. (14759)

® D,-; vinzarc apartament 4 carr.fr.’ , p.irl.-r, cartierul M-lnă-s- ' tur şl m-iliUă. Telefon 3-30-05.

O V c o n v e n a b i l , • msgnetc*- fon T c . ’ .i n 103, cu boxe. Tclefi.n 7-M-iij. (3GiM()

o Vind TV Grundij; "lipereo- lor, cIi;;'!oi’.a!a G3 cm. Telefon5-or.-:»7. ( !:;!,îri)

• Vind televizor color • nou, m ?rcă japoneza. Telefoa 6-C0-16. (3G7G3)

• Vînd videortlaycr - „Fanai'*, cu telecomandă. Telefon 8-33-03. (30701)

• Vîrtd T V color Grundig, dia­gonala C8 cm. Telefon 1-93-97, după ora 17. (3G81G)

• Vind T V Japoncrs ca teleco­mandă, color, monitor. Telefon

« . Viiîq: alb-nc^ra (func­ţia tuuic: ycT-foclă), soJ>S electrică de gătit. T elefoa G-63-63, după o- rele 16. (JG832)

• Vînd apartament 2 cameredecomandate, c0r&*ua& TVîănăs-tur. Telefoa 3-22--31 (34846)

® Vind m obilă cuştteă. Telefoa3-0o-5f, după Ora 17. (Î048G)

• Vînd apartament 2 camere, proprietate pecsonală. Slr. Mehe- dintt- nr. 51—53‘, bloc G 10, ap. 39. (33&4> ■

Vlrtd draperie, cuvertură ţi covor persan. Telefon. 3-57-15. (34333) -

'WVftuî: maşină de. tricotat Ve­ri tas ÎC3 şî ace, acordeon Welt- maister 80 brp,i. rnfofmaţii: teîe- fon K-12S31 (34940/A) ;

• Vîtid cazan cupru. Telefon 1-17-3^1 (3MSG4)

• Vina cap maşină de. surfi- , lat. Telefoa. 4-35-05. (19133)

® De vtftmrc piattinS. Telefoa .4-93-37', d u p i ocx fu. (3130<!)

® Vînd put ScKîiaufaer uri a??i valută est (ruble). Telefon

, S-Gff-33, ailnifc (.^4903) '• Vind rocfîie mireasă, itn- -

port, deosebită. Str, Galaţi nr.13, garsonieră cam. 2€. (34344)

- • Vind frigider „Arctic*4 mare. Telefon 3-75-45. (36778)■ • Cumpăr apartament o came­

ră sau garsonieră confort î. Te­lefon 4-75-33, orele 16— 21.(349G1) ' : : ' .

® CumpSr maniîalf de soanîo- lă, clasele X I ş l Ja f. Telefon 8-23-12. (104.57) r ■ '

• Gumpăr casă familială, m i­nimum 3—4 catucce, confort, gră­dină, singur în curte, fa cârti9- rul Andrei Mureşanu, Grigores- cu sau Gruia. Telefon 3-19-31. (19Î74) -

• Cumpăr apartam ent' două camere, central, con fort plata eventual valută. ■ Aiud, teiefon 953/6-15-87, după ora 17. f35035)

• -Cumpăr casă 2—4 camere, tn Gruia, Cetăţuie, zona • (Săii Turzii, Andrei Mureşanu, Ghe- orgheni. Pata sau spaţiu comer­cial central sau semicentral (lo­cuinţă' transformabilă ca atare) - sau teren mare cu sau fără casă în municipiul Gluj-Napoca, cen­trai sau periferie. T ele foa 1-94-10. Rog insistaţi, uneori răspund» cuplatul. (35034)

• Cumpăr canapea extensibi­lă. Telefon 0-33-54. (35011)

• Cumpăr garsonieră. Telefon1-00-33, după ora 13. (35013)

• Cumpăr apartament 2-3 ca­mere. Telefon 4-1*1-83. (34847)

• Sumpăr televizor eu circu­ite, defect. Telefon 3-65-79, după oral* 21. (34949/A) .

• Gumpăr apartament 1—2—3 camere. Vînd înscriere autotu- ri^rs, eventual schimb cu apar­tament. Teiefon S-04-43. (34775)

• Cumpăr un căţel chinez sau japonez. Telefon 3-S3-83. (35961)

® Sumpăr convertor satelit. Telefon 902/1-27-52, orele 17—22. (34913)

® Cumpăr efiiuvetă ir.ojr, îm ­brăcăminte inoje pentru masă lucru bucătărie. Telefon S-77-G2. (14910)

• Cumpăr mărci; vînd covor pcr.v'in. Telefon 1-9G-63, orele 17 —20. (3S31G/A)

© Cumpăr, pe mărci snu lei, apartament cu 2— 3 camere (ex­clus Mănăştur, Mărăşti). Ger un preţ informativ la O firi1.1i poş- tnl T. că-iuţa 412. (.11373)

® Vind tr-lc-vi/i>nre color Sport ,.Orion“ . Telefon C-39-31. (3.1877)

® Cumpăr cirsonieră sau apar* tameat una cameră, în Ghcor- flheni sau Zorilor. Teiefon 2-S1-81, după ora lo. (3!'Bî-ţ)

9 Compar, pe valută saa lei, c^să, apartament, spaţiu, coraer- (ĂaL Vînd CEG Dada, In seri era 1931 Telefon 5-20-13, după ora 18. (34876)

© Cumpăr acumulator auto nou, riefolosit, preferabil în ga­ranţie. Telefon i-94-10. (36369)

• Cumpăr grădinâ. Telefon1-65-22, orele 18—21. (35393)

„BIERDERT.3S8S* Pascu Dumitru, pierdut car­

net de membru cooperator, co­operativa „Alianţa". II declar nuL (35955) ,

® Pfecasiu Emit pierdut con­tract' îhrthnerc nr; 603&8, elibe­rat de ic iT a t c lu j. l î declar nul. (34752)

® Kiraly Iosif, pierdut contract de închiriere eliberat de ICTÎAI:. Cluf, str. ICarl M ărx nr. 431 ap.3, Ciuj-Napoca. (34902)

• l'ico.y Ioan, pferdut contract închiriere nn 100503; eliberat de IGUAI, Ciuj. îl declar nul. (31914)

• Bdcin Mircea, pierdut con­tract închiriere ICKAL. ÎI declar nuL (W17il) •

® Mur.eţraa Aurel, pierdut eoa- tract d e locuinţa elibecat de. I.O. R.A.E. î l declar nuL (34345)

• Grebla Ioan, pierdut ca rn e t . .A lianţa" nr. 97/1.00700GX Ii de­d a t nul. (349.18)

• AnG'reica Elena, Rus Rodiea, Becendi Iov, B'er^ate . Terasia, Mureşan Kforina, Kubanîca Fran- cfsc, Eosontin. Constantin, Toşa Ioan Comtel, Coroian JZcmm, Hprvath Itdilco, Tficia Gabciela, Câ{nj»aa M arcel, i'elfAiusî Arpad, Cu>tlăii:i Ilie, Iancu' ibact i'u^en, M in cacla M ârcel, • Cauii Sitsana, Popovîcf TUdor Eiyitt, Gyort M e- linda, Koman M ircea îoart, K ito Zsuasanna, Stoica Ioan, Fercnţ Attila, Fiii op Elena, Chîş V iori­ca, Gherman Simona — pierdut iegUmvaţii da serviciu sau stu­dent Le declarăm n u le

9 Cn oeinarginltŞ aueeto * - aaat&m treccrea Sa ţttmitate .»

tuftSiKiui nostru Ar. «»oca t AVBEI. STANESCU, ia TÎr-itA 4 « ÎS bu!. Inm om iîntsrfa vn ave* Isc Is data âe 11 octom boa ora l î , în satul natal som e?iil Kecc. FamiliUe Stânpscu şi fam l- Hia Vafentia Meseşaa. (36K9S ‘

& Cti atHncâ dubesc'- aducem U CTtaoţttaîâ Încetarea ?nJgerStoare <Ua viaţă «.iu b itu lu i şi neaitstn-

ini so}, tatS şî bunte prof. NICOLAB I-EirBOEAîf, om «So b u lU ţteotă m orală şi demnita­te. a trecut iu eternitate şi n e -» 13j*t an suflet am »r Întregii fa­m ilii, caro aii-1 va oiţa. E îjn i- tatc* saîU-iulill ca caro n e -a - ia-, conjurat ţ i gfataril» Ini na !•

, vom uita mţflodată. Oilihnca»- c l - î e in pace. Dor!, A iîtîa n ,, Doi­na ţ l Andrera. (385ia/x>)_________

9 TrAiz» durerea trecerii în eternitate a dragului ivsstra

ttuehi, proî. .N1COT.AE FKURDEAN. fjmteîiî alături ra l. D ori, Adruin ţl Doina, Sa aceste clipe gtele. Asitonelîa, O- tîlla ţ i V iorri. (SSali'BJ

# Cu durere no desp.'iriim d s Iratete, cm aoatnl ţ l nr.rtiial. p rof. NICOLAE FErKDEAtsr. M lr- ee», M irlaara, -BlirciuIirS, S im o- m», M trel, aiona j i eristica . , (3ÎΫ)

9 l*rclund indurrraţl da dis­pariţia fulgerătoare a distinsului n o jlru ^incrâ ;1 cumnat, p ro f.

pensionar NICOLAE FBURDEAN, transmitem sincere condoîcanfţ familiei îndurerate, rara. io* . Iii.in Bila ui. (3551Î/AI

0 Siniem alSiuri de ^uonI nostru prleltn Vasile Frăteanu ta nreste momente grele. Fara. nart-115. (vr.l')

O Cu inimile zdctiiiUc de dv.ee- re anunJSra întefarra din v is ţ i a Enimjiulul nastrti soţ, tata, so­

cru, bunic, Klribunlc K lSiy CAOALKAN. înm ormîntarea ari,10 oc.om lirir, orele 13, din str. I ’.Kre nr. Z—I, Someşeni. Fla-i ţa­rina uşoară. Sofia Carollna, co ­pţii ’Veln, Vasile, Liviu, Maria, Valerira cn taralliile, nepoţii S o­rin i, Corina, Pana. Dacian», Bio­nica, Carmen, Llvi.i, C llin , . I.11* cian, w ircc.i. Mugurel, Blrta Nu­lii «l Suscma. (ÎS17Î) 1 _____________

($ SlAtesa al&uirl de co l* s«l nostru Gloria Lefreae ta marea pierdere pricinuită de moaşte* tatălui g&a. co leg ii de I» U SXA .— atelier. Doze. (SC49S)

<tt „OgUada da aur'1 a tim ttuld ta care lOATfA EM. PEEBE6CU, n o -» {Scut s& vedem , tocEplail c o Eminesca, m ari valori ale culturii româneşti, o va cupriade <le-aeuia ş l pe e a . Universitatea jl.ii>er& 11 aduce un indurerat o - tnagfti şl transmite condoleanţe domnului profesor U rtsi petresca şl fam iliei. (1511)

9 i*»»» om agiu prieienutut noa- *rat p rof. dr, IOAN 1,01'UŢÎtt. Sincere condoleanţo fam iliei. O i- ;;a -ţl VAlţatîn. pssjjj)

Cil ţldcsţt: , ‘aţj ulflrn.x/ţţ^gia" PMitţu's«{wli şi tatăj luint, ■

.WjB&ANBitU KW S.es, fieefedaf la î l de ani, falratnarea fa cim i­tirul Cisntral, In i t octom hrf*1990, ora IX ra m lll» tadureratS» (35S9Î)

O H 'u adincil d u te te In suflet nm inţim tneetarez d in vlaţS, du- p i o Icrasă ţ l gre* sn fcd a jâ , la. virata t o n ani, a msrne^ Buni­c ii f l străbunicii noostr» HtABOIT DUMA, Inm orm istares ara lua (Vi, m lercBrl U octom brie , o r » tş, d ia capela nou& d ia c lA id fa l ManKştur, Fiuuili» ladiitezatiU (S55îS.A>

O Colectivul catedrcl d o daimie farm aceaticii. top ă d ă şeşt» mS* cp» dtsrera a doam nei Elref. <Cf. Gfcorgst» LMpufli!, JatorafS tre­cerii te. nefsih ţi * soţuhif său jt transm ite sincere coM oleaata.(sseis»

alĂtţîtl d s c o le jo l noslrn, A lexandra ■ Potîrnlclie, la dcc«siu m am ei. d ca g î.1 Colegit de U r.T .C X — O fic ia t a#- taleai. tîGMî) ■

9 Sintenx- aUturt de . Bo!sş;ii noştri îoaa G ă d ile % Vasile yt LÎ.V0»,. Sn msrea ' pierdere p f t l r nuI'tS- de- nisariea tatălui tor drns. C»n/I»lcah(e famlsidi Îndoliate. Hîecantotorll de- fa . secţia „Some- î*ni*. (3S8K) . ____

9■ Sintem alături «le colegul nostru Florian Tunco fai marea dutero pricinuita sîe- moartea ma­niei sal®.. Colegii <!e muncă.- (Î5S38I ■____ ____________ ■

9 Sintem alături de 1 doaman ■ prof. d r , , Ge^rgeta tupuţiu !n accfte clipa de gre* ?nce.reare pricinuite de încetare» din viaţă a saţuîuî sSu şi ne ejtprtaim În­treaga compaxiace. Colectivul FaraiStSMi dc FnA’cantie Ctaj-Na- poca., (âiS3S.A?

_ Siatem aliturf de coîesil noştri Maria şl Liviu Eereteut» acc3t î isoHsjfite grei®. Sincera condoH aais. C olectlm i Î.D JP. „Electrom etal*. (3SS25) _____

® "1 3 că S r ii icaobilalul din A - teta Eisuşa $' tşi exprim ă regre­ta i profund pentra dispariţia ce­lu i care a fost n o oa» cu calitStl a le îe , prîţw lt re t la f i colocatar, VALEVTIN BOZA, f l t^anaaiU sincere coaţîolcanţe tamUltl în­doliat*. (3€7Tî)

# "Sînteaai alAturt de ^oiegnl nostru, insiner îVIi-eea ţîoboş, ta Încercarea grea prin cara trece şl u transmitem sincerele noas­tră condoleanţe. ColegU de- la A.C M . — jBilşada 1. (Î6K.~>)—i~ N T aîAîurim durerii colejru-

Itd- mostra Vasile FriUeano 9a plecarea in veşnicie a mamei dragi, ?H exprljnăra sincerele noastre condoleanţe. Colectivul Bibliotecii centrale Universitare. O» TIS)

~9 Slntem aţsiurl de colega noasiiă Viorica lîusu in clipele grele pricinuite de moartea ma­m ei drasi. Sincere condoleanţe ' fam iliei IndoUalc. Colectivul Dl»- pcnsaraiul m edical Juca.C6757)

9 Aduecca un pios ««i:>siu iu­bitului nostru coleg, conf.

IOAN LUPUŢIU, d is e i l de alca- e i nobleţe su fleteasci, la înceta­rea *a nca^u-ptali din vlaţâ. Transmitem familiei îndoliate sirvcrYî con3t*li'is\ţ.'. Fam. coa f.Ciavril N fam ţu. QM33)____________”_® "sintem alAluri de calesa noiiSiri Ancuja im lsa la pierde­rea prem aturi a fratelui. Since­re oor>:"■ ■ î - * iţo in lresil famillU' ColPRil tie serviciu I.T. „Sţjine- su l\ (K 'ill)

® lîesrel-lm d ispariţii dintre nţil a luMiuhil tat.H IOAN' ‘

r.UGJ.AKItr, <!>n nrafrn — SSlaJ. t'iicelo Cniţa şl Anlca.

4} a;ul;.utnr.ic, din surict cs lor care au fost piirta^l la tnarca durere pricinuiţi de moartea so­ţului, lat.Uu) şl înm iculul dr.v". tag. PETRO CiilSTKA. Soţia ţ t i- na. (3ir,l)

@ AsS, i» o c îo m fr le , » o Im pu­nea* « ani da cîstd « t r a a j * noa»-

t£& soţie, m m ! şl bnnlcA* M A SIA ŢH5KE, a trecu t tm e*®» vişatc®. Dumnezeu s& • o«Ul** nească îa pace (I s i -1 nşcxe ro- ficnU In rindol ce lo r drepţi. Staj&a d « pom enire v a avea fix duailntcS, U o ctom b rie '1ÎS8, ta satul ugruţia — S&laj, In veci ncsnlngilaţl; soţul Ioan , f i i i fo ia Ji Vasile ca fam iliile. (JSfîS?

® A Ju ic Îndureraţi ne expri­măm com pasiunea fa fil de cerce­tător ştiinţific p rin cipa l Dorel U v la Bot»oş cu ocazia decesulal tatâlul sSa. Sincerele noastre condoleanţe, co le g ii da ta cate­t e » do cMmie-fisdcă j i i o ta «*- JUcUvul ţ.î^C.B. d ia C Iul-rfap«- tVjşŞ:

lliatcm alături d* ocietenul î i caicffftl nostru Ştefan fa m#- resţ tai darere. Fosta gropi, a* (S5WÎ) ^

9h Nctaarglmltă. cate durerea noastră. Ia Împlinirea a ţa s e e*P- -tfimtat <le cind n e-a păcfislt in^ &ltol n »stra sat ; 1 taslfc-, eercei#- u>t grlh cipal d f. IOAN MASTAÎT OdSlâicşte-tc !n su flet bnn.Isssasinrs ta dragS. n a v a însoţi tn cSfpels noastre d e slngnrfi- tata MslţGrmim tn lntor c e lo r c i - j » an fo s t ţ i «şut Ri&tatl d o noi, laţwcîn-.I sSt na alin»' sa ftiîa ţa . Sileaa ţi ■ gaaog. (fzsrîy

®. î,a: U eipftryria preinaturi aereciatal n o s ln coleg ţ î cola? feolrat’ar, conferenţiar «mlsnersiUr. lOAtt IXn'V'ţlU, exp rim ^ re» giajtels profanSo Rlo studenţirar, csTOuînţ pro fcson J ţi pcison*< lurifl iehnlcs C«wap3s1atv« ţ f con- doleanţe fa ţ i fle fatnitii g eta ta- ■ccrcnlij, conduscrea JnstitatUIxI A sronoîatc CîoJ-Napoc*. pSMQt

Cîte oma^iit Lt i ‘ ani ăe !a dcspStţires de draga, noastră t»-

ţie, masnS. ţi. bunică DA1SA. £.0CItE'riA. FaniSlî.*. (556î5>_____

aia ăt> u trecersjc In eseflintă. a bunei ţ i b lindcl DOINA BBAGEA, au reu^H s i n * «m - b rea sc i amintirea^' Familia. (5»t3)

CO durere In suflet anunţăm încetarea din vîaţâ a iubitului

nostru tată, M en i .ţl bunic GOEOBGIIE FZNEŞAî*. Aminti­rea Ini va rămino yeşnia - vie (a Inimile noastre. Luminiţa, SoWa jl Anamarla. (3 tsa y B > -_____, ® o nvoa,rie .fu lgerătoare l-a rlijjlt dtotr® na! îţe lubitn î nos- (ra tată, socru yl bim lc FI5NEŞAHT CIIEOUOIIK. AmlsHirea Ini răm ine vcşnle vie In Inimile noastre. Liana, Dorel |i Cristina. OSSM A)

@ Cn Inima zdrobită d e durere annnţ încetarea fulîcrStoaîra din v iaţi a bunului ţ i iubitului m ea Sttţ FENEŞASf GHEOSGU®, 3» ani. înhum area va avea lo e Sol, Al octom brie,v »ea is din capela netvsi, a cimitirului M inSştur» P* veci nem in jilaU soţia, ien îca . <Î6139>

9 Cand'ilîanţe vcriţoarelor I- leana, Blirioara ;I verişorului

Silviu la deccsal tatihii d rog . Dr. B olba. (KSS1) ______

9 C iaduri frum oase ţ l amintiri de neuitat le adunâm într-un pto» om agia ' ari, Ia îm plinirea a € «âţHăinîni de la tlista despirţire

de colega noastri LIANA D A D A tA lt. Odihnească-se In P*- et. Colegii du Ia Fâbrica d e Bere Cluj, C.!53Jt)

9 S -a sttas din vlaţâ In *Iua de S octom brie, la numai S( Ani,

cea care a fost tnvfiţ&tcarea EMILIA UDBEA, n&scutâ M ărin- cran dia Ciropia T unII. Mnlţn* tolm celor crlre prin Sacrimi şl flori ne-.in însoţit la durerea noastri. NeştearsS-i va f i amin­tirea. Mihai soţ, Mî?n f io . (Î5501)

• P ios om asln şl veşaicS amin­tire dragei noastre mStuşi

LUCIÎEŢIA FBATEANU. N cpoţs Gliiţă şi Vasile. (îjJCij9 Cu ad inei durere anunţam dupi

o iur-si su feri-iţi decesul scumpu­lui soţ, ta li, frate ?i bu n lo IST VAN MtfIAVJY, In clata do 7J ani, fost lo­cuitor al cartierului Dlmbtii RotatiA ocnslonar a! Atelierului C.F.K. Cluj. Inm ormtntare» In ziua de IX octom ­brie 1550, ora 14,33 din capela cimi­tirului Cordoţj. îndurerata soţie Ve­r i , fiul A til» f î fraţii, surorile « familiile. (30511)

O Anunţ, cu durere, tmplinirm » cinci ani de la decesul celei rnal

bune surori, cnrc ® fost DAISA LCCIIEŢIA. Sora. <10131>

O Se imptir.eso « saptSmîn! de dccesul c:Iei care a fost ANA

Glt&ZA. parastasul sc va oficia tn rina de 13 oetomiirle 1990, ora lî , in biserica Sf. Dunuira din str. 11 iu­nie. numne/eu s5 o Ierta. * nm.ua. (1S3ÎJ)

eOJ FGIUI. n e RtcnAGTIlÎ! n i» CSIlan (redoeler »eft Dan fii-breano fivdnctOT ş**l od junrll Tral.m (îaro {*•- ntiur ijerurraJ d« r»ţ<{actl»l. Vaier Phl&reatiO, Emil Loc*, tnn Ra*. IM irla SînscorTan, lîad o Vida.

REDACŢIA! CloJ. str tlnpoc» tu. I I TT.bEPOANS: I-I8 -3 ! (redactor şef)i I-r3-CÎ (redactor *8Î odlunol il secretariatul de roflactlsli !•»*-•» (w ctls roltnraiaii 1-r.VOT (secţia oroblem * «edal**conorolco)i (gectla problema e*tăt*nejt»t *-r3-fll fadcnlnlftrntl» rlamSulV Mte» publi­

citate «a prlm ejl» Intre or«l» 10—i t «tr. B » ( w » nr I? (U r<*rt/*r\ Sîmhfltn ») Inia», fnohl»

Tiraj38.142