aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 1111 // 22001144

c

m

y

k

Primul ccosmonaut rromân,invitat lla PPucioasa!

O nnouã fformã de tteatru: tteatru ssocial

Spitalul OOrãºenescPucioasa ccautã mmedici!

■ Colþul de Culturã

FLAUTUL ªI SSTATUETA

1 DDECEMBRIE –– ssãrbãtorit la PPucioasa!

■■ pagina 5

■■ pagina 6

■■ pagina 7

■■ pagina 8

SSffiinntteellee ssããrrbbããttoorrii ddeeiiaarrnnãã ssee aapprrooppiiee ccuu ppaaººii rreeppeezzii,,iiaarr AAnnuull NNoouu bbaattee llaa uuººãã!! PPeennttrruuOOrraaººuull PPuucciiooaassaa aa ffoosstt uunn aannpplliinn ddee eevveenniimmeennttee ccuullttuurraallee,, uunnaann aall pprrooiieecctteelloorr iimmpplleemmeennttaatteeddee PPrriimmããrriiee ppeennttrruu aa ooffeerriicceettããþþeenniilloorr ccoonnddiiþþiiii ddee ttrraaii mmaaiibbuunnee..

„„VVãã ddoorreesscc uunn CCrrããcciiuunn lliinniiººttiitt,,îînnccoonnjjuurraaþþii ddee cceeii ddrraaggii.. FFiiee ccaapprriimmaa zzii ddiinn NNoouull AAnn,, ssãã nneeggããsseeaassccãã mmaaii bbuunnii,, mmaaii ppuutteerr--nniiccii,, mmaaii aammbbiiþþiiooººii,, ddee ccee nnuu mmaaiiiinndduullggeennþþii ººii rrããbbddããttoorrii uunniiii ccuuaallþþiiii,, ddaarr mmaaii eexxiiggeennþþii ccuu nnooiiîînnººiinnee ººii mmaaii vveesseellii.. LLaa MMuullþþii AAnniiccuu ssããnnããttaattee ººii llaa mmuullttee ggâânndduurriibbuunnee!! UUnn AAnn NNoouu pplliinn ddeeîîmmpplliinniirrii!!””,, uurreeaazzãã DDããnnuuþþ BBããddããuu,,pprriimmaarruull OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaa..

Fie cca bbucurria ººi lliniºteaaduse dde ssfintele ssãrrbãtorri

sã vvã îînsoþeascã ppe ttotparrcurrsul aanului

ce vva uurrma.

CRÃCIUN FFERICIT ººi LA MMULÞI AANI!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

ISSN - 1582-4942

LLAA MMUULLÞÞII AANNII,, PPUUCCIIOOAASSAA!! UUNN AANN NNOOUU PPLLIINN DDEE ÎÎMMPPLLIINNIIRRII!!

„„CCrrããcciiuunnuull nnuu eessttee oo ppeerriiooaaddãã,, nniiccii uunn sseezzoonn,, ccii oo ssttaarree ddeessppiirriitt.. AAddeevvããrraattuull ssppiirriitt aall CCrrããcciiuunnuulluuii îînnsseeaammnnãã ssãã pprreeþþuuiieeººttiippaacceeaa ººii bbuunnããvvooiinnþþaa,, ssãã ooffeerrii,, ddiinn pplliinn,, ccoommppaassiiuunnee..””

CCaallvviinn CCoooolliiddggeeA sosit cea mai frumoasã perioadã din an, sãrbãtorile de iarnã

cu parfumul lor distinctiv. Câþi dintre noi nu considerã oare lunadecembrie ca fiind cea mai dragã dintre toate cele 12?!

Crãciunul nu reprezintã însã un lucru comercial, aºa cum aajuns din pãcate în ultima perioadã, o goanã dupã cadouri ºi timpirosit. Înseamnã fapte bune, miros de cozonaci, scorþiºoarã, colinde ºi timp petrecut alãturi de familie ºi cei dragi.

Cel dintâi praznic împãrãtesc cu datã fixã, în ordinea fireascã(cronologicã) a vieþii Mântuitorului, este Naºterea, numitã în poporºi Crãciunul, la 25 decembrie. Este sãrbãtoarea anualã a naºteriicu trup a Domnului nostru Iisus Hristos, iar creºtinii sãrbãtoresccoborârea lui Dumnezeu pe pãmânt ºi zãmislirea Sa ca om dintr-oFecioarã. În amintirea stelei care i-a condus pe magi, copiiiobiºnuiesc sã meargã în ziua de 25 decembrie cu steaua, vestindcã Fecioara Maria a nãscut pe Mesia. Este sãrbãtoarea unei min-uni.

Tradiþii ºi obiceiuri de Crãciun (Naºterea Domnului IisusHristos): pe 20 decembrie, la Ignat, existã obiceiul sacrificãrii por-cului; înainte de Crãciun, preotul umbla, din casã în casã, cuicoana, pentru a vesti Naºterea Domnului; la români, tradiþiaîmpodobirii bradului ºi a casei cu crenguþe ºi coroniþe de brad esteun obicei relativ nou, preluat de pe la jumãtatea secolului al XIX-lea de la þãrile germanice; în ajunul Crãciunului existã obiceiul dea merge cu colindul; în ziua de Crãciun, colindele revin, de aceastãdatã copiii, de regulã bãieþii, cântã „Steaua”, colind prin careanunþã venirea pe lume a pruncului Iisus Hristos: de asemenea,tradiþia spune cã cei care dau lucruri din casã alungã norocul dincãmin; în unele sate, în vasul cu apã, în care familia se spalãdimineaþa, se pun nuci, pentru ca oamenii sã fie sãnãtoºi peste an.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Crãciunul, ssãrbãtoareanaºterii llui IIisus

LLaa mmuullþþii aannii,, ttuuttuurroorrssããrrbbããttoorriiþþiilloorr!!

Sfântul, slãvitul ºi mult lãudatulApostol ªtefan Întâiul - mucenic afost unul dintre primii convertiþicreºtini dintre evreii greci, unul dinprimii ºapte diaconi hirotoniþi deApostoli ºi primul mucenic al BisericiiOrtodoxe. Este grabnic ajutãtor înjudecarea proceselor nedrepte.

Biserica pomeneºte muceniciaSfântului ªtefan în data de 27decembrie ºi mutarea moaºtelor luiîn data de 2 august, dar ºi în 15 iunie,odatã cu Sfinþii Fortunat ºi Ahaic.

Mãrindu-se numãrul creºtinilordupã întemeierea Bisericii, a crescutºi numãrul cererilor pentru diverseslujiri ale apostolilor. Astfel, au fostaleºi din cadrul comunitãþii, ºaptebãrbaþi „plini de Duh Sfânt ºi deînþelepciune” care sã slujeascã atâtîn cadrul slujbelor religioase, cât ºi sãsupravegheze buna orânduialã la

mesele comune. Primul dintreaceºtia a fost ªtefan, iar ceilalþi ºasesunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon,Parmena ºi Nicolae.

Sfântul ªtefan s-a arãtat unapãrãtor al credinþei adevãrate cuprivire la persoana lui Hristos, mãr-turisind cã El este Fiul lui Dumnezeu,care S-a nãscut, a murit, a înviat ºi S-a înãlþat la ceruri pentru mântuireanoastrã. A fost acuzat cã a adus blas-femie lui Moise ºi lui Dumnezeu.Atunci când Caiafa a întrebat dacãcele ce se mãrturisesc despre Elsunt adevãrate, Sfântul ªtefan a ros-tit o lungã cuvântare în care a arãtatcã Iisus Hristos este Mesia, celprezis de profeþi ºi cã iudeii sunt vino-vaþi pentru uciderea Lui. Furioºi,evreii au cerut uciderea lui cu pietre.Dupã ce L-a vãzut pe MântuitorulHristos în chip minunat în slavã,stând de-a dreapta lui Dumnezeu, s-a rugat pentru sine ºi pentru ceicare îl omorau: „Doamne nu le socotilor pãcatul acesta” (FapteleApostolilor VII, 59-60). Locul ucideriiSfântului ªtefan a fost în valea luiIosafat. Având în vedere cã în vre-mea aceea cei care erau uciºi cupietre nu puteau fi înmormântaþi încavoul familiei, se presupune cãtrupul Sfântului ªtefan a fost pus înmormântul unui creºtin. Moaºtelesale au fost descoperite în anul 415,atunci când preotul Luchian dinKefar-Gamala a avut o întreitã vi-ziune. Când i s-au descoperitmoaºtele, pe mormântul sãu scria„chiliel”, care în limba ebraicãînseamnã „cununa”, pentru ca într-adevãr el a luat, cel dintâi dintrecreºtini, cununa muceniciei.(creºtinortodox.ro)

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Sfântul ªªtefan, pprimul ddiaconºi mmartir aal BBisericii

FFFFiiiieeee ccccaaaa ssssããããrrrrbbbbããããttttoooorrrriiii lllleeee ddddeeee iiiiaaaarrrrnnnnãããã ssssãããã vvvvãããã aaaadddduuuuccccãããã llll iiiinnnniiiiººººtttteeee,,,,ccccããããlllldddduuuurrrrãããã ººººiiii aaaarrrrmmmmoooonnnniiiieeee îîîînnnn ssssuuuuffff lllleeeetttt !!!!UUUUnnnn AAAAnnnn NNNNoooouuuu ppppllll iiiinnnn ddddeeee îîîîmmmmppppllll iiiinnnniiiirrrriiii !!!!CCCCRRRRÃÃÃÃCCCCIIIIUUUUNNNN FFFFEEEERRRRIIIICCCCIIIITTTT ººººiiii LLLLAAAA MMMMUUUULLLLÞÞÞÞIIII AAAANNNNIIII !!!!

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobare Plan Urbanistic Zonal

(P. U. Z.) - construire extindere magazie P,oraº Pucioasa, Bulevardul Trandafirilor, nr. 118.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobare Plan Urbanistic de

Detaliu (P. U. D.) - construire locuinþã P+M ºigaraj - str. Radu Cosmin, nr. 25 A, oraºulPucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobare Plan Urbanistic de

Detaliu (P. U. D.) - construire provizoriechioºc lemn – Bulevardul Gãrii, nr. 9, oraºulPucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea acordãrii Normei de

hranã pentru personalul Poliþiei LocalePucioasa începând cu data de 01.01.2015 înconformitate cu prevederile art. 35’1 dinLegea nr. 155/2010 a Poliþiei Locale ºiOrdonanþei Guvernului nr. 26/1994, republi-catã privind drepturile de hranã, în timp de

pace ce se acordã personalului din sectorulde apãrare, ordine publicã ºi siguranþãnaþionalã.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Rectificarea bugetului local pe

anul 2014.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea cheltuielilor aferente

navetei cadrelor didactice.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Rectificarea bugetului instituþiilor

publice finanþate din venituri proprii ºi sub-venþii pe anul 2013.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Repartizarea unei locuinþe rea-

lizate în cadrul programului de construcþii delocuinþe pentru tineri, destinate închirierii ºianume ap. nr. 13, bl. B ANL, str. Stadionului,conform Anexei nr. 1.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Rectificarea bugetului Grãdiniþei

nr. 1 „Prichindel” - Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea dãrii în concesiune a

operaþiilor de sterilizare ºi microcipare acâinilor cu stãpân de pe raza oraºuluiPucioasa.

Hotãrâri aale CConsiliului LLocal PPucioasa

BBiirroouull VVeenniittuurrii iinnffoorrmmeeaazzãã!!

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Buletin dde iinformare

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

PPee ppaarrccuurrssuull aannuulluuii 22001144,, îînnOOrraaººuull PPuucciiooaassaa,, ss--aauu ddeerruullaattnnuummeerrooaassee pprrooiieeccttee ccee vviizzeeaazzããmmooddeerrnniizzaarreeaa ssttaaþþiiuunniiii

Reabilitare ºi modernizare! Acestea aufost cuvintele de ordine ale anului 2014pentru Pucioasa. Oraºul a intrat într-unproces de implementare a unor proiecte cevizeazã infrastructura drumurilor ºi ceaeducaþionalã.

Rând pe rând, s-au asfaltat strãzile

oraºului ºi ale cartierelor: strada TudorVladimirescu, strada Olãnescu, stradaFlorin Popescu, în Glodeni ºi Bela. S-aintervenit cu grederul ºi s-a lucrat la bor-duri ºi trotuare pe strada Morilor, la PodulTasianu, în Maluri (DC 8), pe strada Unirii,strada Pajiºtei, strada Liniºtii, strada

Patrana, strada Garofiþei, stradaSalcâmilor, strada Radu Cosmin.Muncitorii au realizat racorduri la reþeauade apã ºi canalizare pentru toþi cetãþeniistaþiunii de interes naþional, care nu bene-ficiau de aceste servicii pânã în prezent.

Concomitent cu lucrãrile la drumuri, s-au început proiecte de reabilitare ºi mo-dernizare a douã unitãþi de învãþãmânt dinoraº: ªcoala nr. 4 Elena DoniciCantacuzino ºi ªcoala Gimnazialã MihaiViteazul. La sfârºitul proiectelor, elevii ºicadrele didactice ale celor douã instituþii

vor beneficia de condiþii demne de un oraºal Uniunii Europene. „În aceastã perioadã,se realizeazã anveloparea ºcolilor, selucreazã la acoperiºul ªcolii Mihai Viteazulºi se începe montajul elementelor deacoperiº pentru ªcoala nr. 4”, ne-adeclarat Adrian Mangalagiu, insp. Superior

Compartimente Achiziþii – InvestiþiiProiecte Europene Primãria Pucioasa.

Sezonul rece s-a instalat în forþã, aºacã, din pãcate, pentru moment lucrãrile ladrumuri sunt sistate din cauza timpului

nefavorabil. Tot în aceastã perioadã, seaºteaptã convocarea primarului DãnuþBãdãu în vederea semnãrii contractului definanþare pentru proiectul „Înfiinþare,Reabilitare ºi Dotare Centru Naþional de

Informare ºi Promovare Turisticã înStaþiunea de Interes Naþional Pucioasa”.

Aºa cum se întâmplã în cazul unorproiecte de o asemenea anvergurã, incon-venientele sunt inerente. Important esteînsã rezultatul final, la care, cu rãbdare, seva ajunge, iar aºteptarea va fi rãsplãtitãprin modul în care va arãta localitatea.Finalizarea acestor proiecte nu estedeparte, iar imaginea de final începe sãprindã contur. Staþiunea balneoclimatericãde interes naþional de la poalele Patraneiva deveni un punct important pe harta þãrii.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

PPuucciiooaassaa –– ssttaaþþiiuunnee bbaallnneeoocclliimmaatteerriiccãã ddee iinntteerreess nnaaþþiioonnaall!!

Pentru eliberarea duplicatelor în cazulactelor de stare civilã pierdute, distruse saufurate, cât ºi pentru preschimbarea celorvechi în certificate de uz internaþional, suntnecesare urmãtoarele acte:

- cerere – formular tip,

- actul de identitate original ºi copie xerox(în lipsa acestuia – cartea de identitate provi-zorie eliberatã de Serviciul de EvidenþaPersoanelor),

- chitanþa în valoare de 2 lei achitatã lacasieria Primãriei.

Duplicatele dupã certificatele de naºterese elibereazã numai titularilor;

Duplicatele dupã certificatele de naºtereale minorilor cu vârsta de peste 14 ani, carenu au avut niciodatã act de identitate, seelibereazã unuia dintre pãrinþi sau reprezen-tantului legal;

Duplicatele dupã certificatele de cãsãto-rie se elibereazã unuia dintre soþi;

Duplicatele dupã certificatele de deces se

elibereazã persoanelor îndreptãþite.

Certificatele de stare civilã se pot eliberaºi altor persoane împuternicite prin procurãspecialã, autentificatã conform prevederilorart. 72 alin. (6) din Hotãrârea nr.64/26.01.2011.

ÎÎNNTTOOCCMMIITT,,IInnssppeeccttoorr ssttaarree cciivviillãã,,

JJeeccuulleessccuu RRaalluuccaa

EELLIIBBEERRAARREEAA DDUUPPLLIICCAATTEELLOORR::

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Un nou Consiliu al Elevilor ºimulte activitãþi ce trebuie organi-zate cu rãspundere, mereu atrac-tive ºi interesante atât pentru eleviimici, dar ºi pentru elevii mari.

Prima activitate altfel -Halloween. Aºteptat cu nerãbdarede copii ºi cu oarecare reþinere depãrinþi, Halloween nu este totuºi osãrbãtoarea atât de înfricoºtoare.Cu multã voie bunã ºi entuziasm,copiii aºteaptã sã se costumeze înpersonaje ciudate. Echipele au por-nit sã realizeze acest proiect nou ºivechi în acelaºi timp. Întâi eranevoie de afiºe ºi de invitaþii.Desigur, numai ei, elevii, le puteauface aºa cum ºi-ar fi dorit, mai alescã în Consiliul Elevilor existã ta-lente la desen. Apoi s-a trecut laorgnizarea atelierelor.

Sub îndrumarea cadrelor didac-tice coordonatoare ale consiliului:Toboºaru Laura, Pincovici Alina-Ivona, Borcea Hermina ºi VintilãGeorgiana, activitatea a fost orga-nizatã ºi desfãºuratã în ateliere, peclase: Decuparea de dovleci ºi pre-mierea dovleacului cel mai chipeº;Colorare simboluri de Halloween;Parada costumelor ºi prezentareasemnificaþiei lor; Film cu specificpentru aceastã sãrbãtoare, darcare, în substrat, avea în vederepromovarea valorilor familiei ºi arelaþiilor dintre membrii unei familii.

La activitãþi au participat toþielevii claselor P-IV ºi mai mult de200 de elevi din ciclul gimnazial,toate cadrele didactice ale ºcolii ºipãrinþi. Toate au stat sub semnulveseliei, au fost pline de culoare ºiglume, iar cei prezenþi au avutparte de o distracþie pe cinste.

Fiecare participant la ateliere, cuexcepþia vizionãrii filmului, a primito diplomã ºi un mic cadou, dinpartea Consiliul Elevilor.

Scopul activitãþilor a fost nunumai sãrbãtorirea zilei deHalloween, ci ºi încurajarea elevilorîn luarea unor decizii ºi punerea lorîn practicã, dezvoltarea capa-citãþilor organizatorice ºi de coor-donare a unor activitãþi, informareadespre alte tradiþii specifice unorpopoare. Activitãþile de Halloweenau fost ºi un cadru de învãþare nonformalã a limbii engleze.

În perioada 17-21 noiembrie2014, s-a desfãºurat Sãptãmânaeducaþiei globale, cu tema„Securitatea alimentaþiei”. ConsiliulElevilor împreunã cu responsabiliiSNAC: Pincovici Alina-

Ivona,Toboºaru Laura ºi ParniaRoxana au donat un numãr de 35de pachete cu alimente, fructe ºilegume, elevilor ºcolii care provindin familii cu venituri materiale pre-care. Alimentele au fost colectatede la toþi elevii ºcolii în urmadesfãºurãrii unei campanii de infor-mare ºi promovare a generozitãþii,colaborãrii, toleranþei ºi dorinþei dea ajuta necondiþionat colegii. Tot înacea sãptãmânã, s-au desfãºuratactivitãþi de informare ºi conºtienti-zare a nevoii unei alimentaþii sãnã-toase la elevi. Acestea au fost orga-nizate la toate clasele sub formaunor ateliere de lucru (desene,colaje, afiºe, ppt, mese rotunde petema alimentaþiei sãnãtoase),expoziþii cu desene ºi produse nat-urale.

Scopul activitãþilor desfãºurateîn aceastã sãptãmânã a fost evi-denþiarea necesitãþii adoptãrii unuistil de viaþã sãnãtos, dezvoltareaspiritului caritabil ºi toleranþei faþãde colegii aflaþi în nevoi, încura-jarea consumului de fructe ºilegume, al prãjiturilor fãcute în casãîn detrimentul dulciurilor din co-merþ.

Toþii elevii ºi cadrele didacticedin cadrul ºcolii au îmbracat hainede sãrbãtoare ºi au aniversat ZiuaNaþionalã a României cum au ºtiutmai frumos ºi anume prin: cântece,mese rotunde, concursuri, serbãri,desene, colaje, expoziþii tematice ºiabilitãþi practice. De asemenea,ªcola Gimnazialã „Mihai Viteazul” arealizat o expoziþie tematicã la

Biblioteca Orãºeneascã „Gh. N.Costescu”. În acest fel, elevii ºi-aumanifestat dragostea de þarã ºimândria de a fi român.

Toate aceste activitãþi extra-curriculare contribuie la gândirea ºicompletarea procesului deînvãþare, la dezvoltarea înclinaþiilorºi aptitudinilor elevilor, la organi-zarea raþionalã ºi plãcutã a timpuluilor liber. Având un caracter atractiv,copiii participã într-o atmosferãrelaxantã, cu însufleþire ºi dãruire,la astfel de activitãþi.

DDiirreeccttoorr aaddjj..,, PPrrooff.. îînnvv.. pprriimmaarrPPiinnccoovviiccii AAlliinnaa--IIvvoonnaa

CCoonnssiilliieerr eedduuccaattiivv,, PPrrooff.. îînnvv..pprriimmaarr TToobbooººaarruu LLaauurraa

AALLTTFFEELL DDEE AACCTTIIVVIITTÃÃÞÞII LLAA ªªCCOOAALLAA GGIIMMNNAAZZIIAALLÃà „„MMIIHHAAII VVIITTEEAAZZUULL””

În perioada septembrie 2014-august2015, Colegiul Naþional „Nicolae Titulescu”din Pucioasa deruleazã proiectul de mobili-tate „MOBILITATE EUROPEANÃ PENTRUVIITORI CREATORI DE PAGINI WEB”finanþat în cadrul Programului Erasmus+,Acþiunea Cheie 1-VET.

Proiectul se dezvoltã în cadrul unuiparteneriat, în care sunt implicaþi trei insti-tuþii: Colegiul Naþional „Nicolae Titulescu” –organizaþia de trimitere, Agrupamento deEscolas de Barcelos – organizaþia de pri-mire, Asociaþia Interculturalã Amigos deMobilidade (A.I.A.M.) – organizaþia inter-mediarã.

Organizaþia de primire - AGRUPAMEN-TO DE ESCOLAS DE BARCELOS - are ovastã experienþã în derularea de programeeuropene în cadrul programului definanþare Lifelong Learning atât în dez-voltarea de proiecte Comenius, cât ºiLeonardo da Vinci. Escola Secundaria deBarcelos din cadrul AGRUPAMENTO DEESCOLAS DE BARCELOS, în care se varealiza stagiul de pregãtire profesionalã, aimplementat în ultimii patru ani, patruproiecte de parteneriat Comenius ºi douãproiecte în cadrul programului sectorialLeonardo da Vinci, a gãzduit patru asistenþiComenius ºi a trimis în mobilitãþi europeneindividuale sau instituþionale peste 600elevi ºi profesori, ocazii cu care a doveditcapacitatea de a planifica, organiza, evaluaactivitãþi de învãþare în cadrul proiectelor.AGRUPAMENTO DE ESCOLAS DEBARCELOS este partenerul ColegiuluiNaþional „Nicolae Titulescu” în proiectul

„Through Universal Myths, towards EternalTruths” (4 Myths 4 Truth), derulat în cadrulunui parteneriat multilateral Comenius cuimplicarea a ºapte instituþii de învãþãmânteuropene. Prin urmare, experienþa ºi exper-tiza anterioarã sunt premise pentru caEscola Secundaria de Barcelos sãfuncþioneze cu succes ca organizaþie deprimire în cadrul proiectului de mobilitate,conform standardelor stabilite în cadrulprogramului Erasmus+ ºi a acordurilor sta-bilite cu organizaþia de trimitere, ColegiulNaþional „Nicolae Titulescu”.

Asociaþia Interculturalã Amigos deMobilidade (A.I.A.M.) este o asociaþie non-profit, specializatã în dezvoltarea de pro-grame europene de tip Internship, care pro-moveazã, organizeazã ºi sprijinã programeinternaþionale de mobilitate, întâlniri inter-naþionale pe teme de interes reciproc, mul-ticulturalitate ºi interculturalitate. Sediulasociaþiei este în Barcelos, Districtul Braga,în nordul Portugaliei, foarte aproape deOceanul Atlantic. În Portugalia, asociaþiaorganizeazã mobilitãþi în Braga, Barcelos,Esposende Beach, Praia da Rocha(Algarve) si Funchal (Insula Madeira).Asociaþia a lucrat în programe de Internshipeuropean din mai 2012, ca ºi instituþiegazdã ºi partener intermediar. Cu mai multde 18 luni de experienþã ºi 1070 participanþiprimiþi în acest timp, AsociaþiaInterculturalã Amigos de Mobilidade estecea mai mare organizaþie gazdã pentruprograme europene din Portugalia. Avândun personal cu foarte mulþi ani de expe-rienþã relevantã pentru domeniul

proiectelor europene, A.I.A.M. organizeazãpentru participanþi: vizite pregãtitoare,vizite de lucru, cursuri de limbi strãine,vizite de studiu, vizite culturale, tururi, întâl-niri, mese rotunde, ateliere de lucru, con-tacte profesionale ºi de afaceri ºi plasa-mente de lucru în multe organizaþii publiceºi private. În cursul anului 2012 A.I.A.M aprimit 263 de participanþi, iar in 2013 aprimit 808 participanþi din diferite þãri pre-cum: Spania, Franþa, Italia, Grecia, Estonia,Letonia, Lituania, Germania, Suedia,Ungaria, Irlanda, Turcia, Polonia, România,Bulgaria, Slovacia, Republica Cehã,Slovenia, Rusia, Maroc ºi Egipt. Informaþiileprimite de la parteneri, ca ºi cele postatepe site, promptitudinea cu care au rãspunssolicitãrilor în etapa de iniþiere a proiectului,ne-au convins cã Asociaþia InterculturalãAmigos de Mobilidade (A.I.A.M.) poate fi unpartener de încredere în cadrul proiectului.

Obiectivul principal al proiectului esteoferirea de sprijin elevilor de la spe-cializarea matematicã-informaticã pentrudezvoltarea ºi recunoaºterea compe-tenþelor lor digitale, prin participarea la unstagiu de formare profesionalã în domeniulcreãrii de pagini web în AGRUPAMENTODE ESCOLAS DE BARCELOS atât pentruasigurarea succesului ºcolar imediat -obþinerea atestatului de competenþe profe-sionale în informaticã cu rezultateîmbunãtãþite, cât ºi pentru a oferi perspec-tive îmbunãtãþite de carierã. Proiectul vadezvolta deopotrivã competenþele lingvis-tice ale elevilor, prin utilizarea limbiiengleze pe tot parcursul stagiului, compe-

tenþele antreprenoriale, prin elaborarea ºiprezentarea de proiecte destinate realizãriielementelor de identitate digitalã pentruclienþi reali - promotori de turism din distric-tul Barcelos.

Grupul þintã al proiectului este formatdin 36 elevi din clasele a XI-a, profil real,matematicã-informaticã, care vor susþineexamenul de atestare la informaticã, ela-borând un proiect în domeniul creãrii pagi-nilor web. Cei 36 participanþi ºi cele patrurezerve, au fost selectionaþi, în cadrul unuiproces complex, care a inclus ºi o etapã depreselecþie, în perioada de pregãtire a apli-caþiei.

Bugetul solicitat ºi aprobat pentruproiect este de 74040 euro.

Proiectul va produce un impact semni-ficativ asupra elevilor, instituþiilor partenere,comunitãþii locale ºi lãrgite, contribuind atâtla dezvoltarea profesionalã ºi personalã aelevilor, dezvoltare instituþionalã ºi comuni-tarã, cât ºi la atingerea obiectivelorProgramului Erasmus+.

MMiihhaaeellaa CCrriissttiinnaa DDiiaaccoonneessccuu,, ccoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt

ddiirreeccttoorr aaddjjuunncctt CCoolleeggiiuull NNaaþþiioonnaall „„NNiiccoollaaee TTiittuulleessccuu””

Acest proiect este finanþat cu sprijinulComisiei Europene. Aceastã comunicarereflectã numai punctul de vedere al autoru-lui ºi Comisia nu este responsabilã pentrueventuala utilizare a informaþiilor pe care leconþine.

Colegiul NNaþional „„Nicolae TTitulescu”beneficiar aal PProgramului EErasmus+, AAcþiunea CCheie 11-VVET

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

CClluubbuull CCooppiiiilloorr PPuucciiooaassaa aaggããzzdduuiitt uunn SSiimmppoozziioonnNNaaþþiioonnaall,, llaa îîmmpplliinniirreeaa aa 110044aannii ddee llaa zzbboorruull ssaavvaannttuulluuiirroommâânn HHeennrrii CCooaannddaa,, llaaPPaarriiss îînn 11991100

Sâmbãtã, 29 noiembrie 2014,Clubul Copiilor Pucioasa, prin cer-curile de aeromodele si racheto-modele, a organizat un simpozionnaþional cu ocazia împlinirii a 104ani de la zborul lui Henri Coandã

la Paris, în anul 1910.Invitatul de onoare al eveni-

mentului a fost Dumitru Prunariu,primul cosmonaut român. Prezenþila eveniment au fost primarulOraºului Pucioasa Dãnuþ Bãdãu,reprezentanþi ai Clubului RotaryBucureºti, dar ºi oficialitãþi localeºi judeþene.

Dumitru Prunariu a ajuns înspaþiu pe 14 mai 1981 cu navetaspaþialã Soiuz-40, producþieURSS, împreunã cu rusul LeonidPopov. Prunariu a rãmas în spaþiu

7 zile, 20 de ore ºi 42 de minute,mai exact pânã pe 22 mai 1981.

Muzeul Aviatic „Dumitru DorinPrunariu” este o lucrare de mareanvergura, unic în þarã ºi înEuropa prin faptul cã este realizatnumai de copii. Muzeul cuprindepeste 300 de machete de aero-nave, statice ºi zburãtoare, rea-lizate dupã cartea „Construcþiiaeronautice Româneºti”, apãrutãîn 1970, la editura Militarã.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Primul ccosmonaut rromân,invitat lla PPucioasa!

ªªttiiaaþþii ccãã??11.. AAnnaaccoonnddaa,, uunnuull ddiinnttrree cceeii mmaaii mmaarriiººeerrppii ddiinn lluummee,, ddãã nnaaººtteerree llaa ppuuii vviiii,, îînnlloocc ssãã ddeeppuunnãã oouuãã??

22.. CCaammeelleeoonniiii îii ppoott mmiiººccaa oocchhiiii îînnddoouuãã ddiirreeccþþiiii ddiiffeerriittee îînn aacceellaaººii ttiimmpp??

33.. CCooccooaaººaa ccããmmiilleelloorr eessttee ffoorrmmaattãã ddiinnggrrããssiimmee ººii mmuuººcchhii ººii nnuu ccoonnþþiinnee nniicciiuunnooss??

44.. CCrrooccooddiilluull nnoouu--nnããssccuutt ee ddee ttrreeii oorriimmaaii mmaarree ddeeccââtt oouull,, ddiinn ccaarree aabbiiaa aaiieeººiitt??

55.. UUnn ººaarrppee aarree nneevvooiiee ddee aapprrooxxiimmaattiivv5500 ddee oorree ppeennttrruu aa ddiiggeerraa oo bbrrooaassccãã??

66.. UUnneellee bbrrooaaººttee ppoott ffii îînngghheeþþaattee ppâânnããddeevviinn ssoolliiddee ººii aappooii ddeezzgghheeþþaattee,, ccoonnttii--nnuuâânndd ssãã ttrrããiiaassccãã??

77.. CCrrooccooddiilluull ddee NNiill ppooaattee aajjuunnggee llaa oovviitteezzãã ddee 4466,,6677kkmm//hh??

88.. OOcchhiiuull ssttrruuþþuulluuii eessttee ddee ddoouuãã oorrii mmaaiimmaarree ddeeccââtt ccrreeiieerruull lluuii ººii ccâânnttããrreeººttee11,,5500 kkgg??

99.. EEssttee nneevvooiiee ddee 4400 ddee mmiinnuuttee ppeennttrruu aaffiieerrbbee uunn oouu ddee ssttrruuþþ??

1100.. UUnn cciimmppaannzzeeuu ppooaattee ssãã îînnvveeþþee ssããssee rreeccuunnooaassccãã ppee ssiinnee îînnttrr--oo oogglliinnddãã,,îînnssãã oo mmaaiimmuuþþãã nnuu ppooaattee ffii îînnvvããþþaattããaacceesstt lluuccrruu??

1111.. FFeemmeellaa lleeuu ssee ooccuuppãã ccuu vvâânnããttooaarreeaaîînn ppeessttee 9900%% ddiinn ccaazzuurrii,, îînn ttiimmpp cceemmaassccuulluull lleeuu pprreeffeerrãã ssãã ddooaarrmmãã ssaauu ssããssee ooddiihhnneeaassccãã??

1122.. MMããccããiittuull rraaþþeeii nnuu aarree eeccoouu ººii aacceessttaaeessttee uunn ffaapptt ppee ccaarree nniiccii cceerrcceettããttoorriiii nnuu--llppoott eexxpplliiccaa??

1133.. CCrrooccooddiilliiii nnuu ppoott ssccooaattee lliimmbbaa ddiinngguurrãã ddeeooaarreeccee aauu oo pprrootteeccþþiiee ppeennttrruu aannuu ººii--oo mmuuººccãã ccuu aajjuuttoorruull ffããllcciilloorr ppuutteerr--nniiccee ººii aa ddiinnþþiilloorr ffiioorrooººii??

1144.. RRããggeettuull uunnuuii lleeuu aadduulltt ppooaattee ffii aauuzziittddee llaa oo ddiissttaannþþãã ddee 77 kkiilloommeettrrii ddeeppããrrttaarreeººii îîii aavveerrttiizzeeaazzãã ppee iinnttrruuººii ssaauu aadduunnããmmeemmbbrriiii ggrruuppuulluuii ccee ss--aauu rrããssffiirraatt??

1155.. PPee ppaarrccuurrssuull îînnttrreeggiiii ssaallee vviieeþþii,, oo ssiinn--gguurrãã vvaaccaa ddãã ppeessttee 220000..000000 ddee ppaahhaarreeddee llaappttee??

Iarna este timpul pentru poveºti lagura sobei, pentru depãnat amintiri, pen-tru vin fiert cu scorþiºoarã ºi pentrucozonac cald, abia scos din cuptor. Acestanotimp creeazã o atmosferã de vis înjurul nostru, mai ales datoritã peisajelorzãpezii.

Ca perioadã a anului este marcatã desãrbatorile de iarnã, care au ajuns maidegrabã un timp pentru a primi daruri, unpretext pentru petreceri ºi îndeosebi untimp pentru reunirea familiei. Marcaþi desãrbãtorile iernii, anotimpul în sine nutrebuie sã ne aducã amintiri neplãcute,fie cã suntem acasã sau în vacanþã, pe laprieteni sau într-unul din numeroaselelocuri de cazare amenajate în zonelemontane.

Pentru a preveni neplãcerile specificeacestei perioade ar trebui sã þinem contde câteva aspecte ce ne pot pune la adã-post de o situaþie de urgenþã. Aceste situ-aþii pot fi ºi rodul inconºtienþei sauindolenþei noastre. Este necesar ca înconºtiinþa oamenilor sã existe ideea cãeste mai uºor sã previi o situaþie deurgenþã, decât sã intervii pentru limitareaefectelor acesteia.

Una dintre multele situaþii de urgenþãîn care ne putem gãsi pe perioadasezonului rece in cauza cãderilor masivede zãpadã.

Pentru a nu exista posibilitatea de a fisurprinºi într-o astfel de situaþie trebuiesã:

- vã informaþi permanent asupracondiþiilor atmosferice folosind radioul ºitelevizorul;

- evitaþi orice deplasare dacã nu esteneapãrat necesarã.

Fii pregãtit pentru a rezista acasã:- pregãtiþi-vã rezervã de alimente, apã

ºi combustibil;- asiguraþi-vã mijloace diferite pentru

încalzit ºi preparat hranã;- pregatiþi-vã mijloace de iluminat

independente de reþeaua electricã;- pãstraþi la îndemânã unelte pentru

degajarea zãpezii.Dacã trebuie sã plecaþi:- asiguraþi-vã îmbracãminte groasã,

cãciulã, mãnuºi ºi sã ºtie cineva undesunteþi plecaþi;

- cãlãtoriþi numai ziua ºi folosiþi dru-murile principale;

- interesaþi-vã din timp de starea dru-murilor;

- nu fiþi cutezãtori ºi temerari (opriþi,întoarceþi-vã ºi cereþi ajutor);

- dacã mijlocul de transport se stricã

nu intraþi în panicã ºi pãstraþi-vã calmul,apelaþi 112 ºi aºteptaþi ajutorul;

- încercaþi sã scoateþi autovehicululcât mai aproape de marginea pãrþiicarosabile pentru a nu bloca mijloacelede deszãpezire;

- nu pãrãsiþi mijlocul de transport pen-tru a cere ajutor deoarece vã puteþi rãtã-ci;

Dacã v-aþi blocat pe drum, departe deajutor în maºinã:

- rãmâneþi în maºinã;- nu pãrãsiþi maºina decât dacã vedeþi

cã sunt persoane care vã pot ajuta la maipuþin de 80 m;

- agãþaþi o bucatã de material textil viucoloratã de antena radio ºi ridicaþi antenacât se poate de mult;

- porniþi farurile ºi avariile atunci cândmotorul este pornit;

- atenþie la pericolul de otrãvire cumonoxid de carbon. Menþineþi þeava deeºapament curatã, sã nu fie astupatã dezãpadã;

- din când în când deschideþi puþingeamul pentru a aerisi;

- urmãriþi apariþia unor semne dedegerare sau hipotermie. Faceþi exerciþiiuºoare pentru a vã pãstra o bunã circu-laþie sanguinã;

- dacã sunt mai multe persoane înmaºinã, dormiþi cu rândul. Îmbrãcaþi-vãcãlduros ºi folosiþi ziarele vechi, hârtiile,sau husele de la scaune pentru a izolamaºina;

- evitaþi epuizarea fizicã, vremea receoboseºte inima;

- eforturi, cum ar fi cel pentrucurãþarea zãpezii sau împingerea maºinii,pot duce la atac de cord sau agravareaunor probleme cardiace existente;

- beþi apã suficientã pentru a nu vãdeshidrata. Nu ieºiþi afarã în vânt.

Pierderea sensibilitãþii ºi o paloare adegetelor, nasului sau chiar a lobilor ure-chii pot fi simptomele de degerare.Degerãtura este o reacþie severã aorganismului expus la frig. Hipotermiaapare în momentul în care temperaturaorganismului scade sub 35 de grade.Simptomele hipotermiei includ tremurã-turi necontrolabile, vorbire lentã, pierderide memorie, greaþã. Dacã suspectaþi cão persoanã suferã de degerãturi sauhipotermie începeþi sã încãlziþi încet bol-navul. Nu daþi unei persoane pe care osuspectaþi cã suferã de degerãturi sauhipotermie bãuturi care conþin cofeinãsau alcool.

În fiecare an zeci de oameni mor dincauza temperaturilor scãzute, a acciden-telor rutiere specifice anotimpului rece ºiincendiilor provocate de folosireaaparatelor de încãlzire improvizate.

NNUU FFIIÞÞII PPRROOPPRRIIAA VVIICCTTIIMMÃÃ!!

RREEFFEERREENNTT PPRROOTTEECCÞÞIIEE CCIIVVIILLÃÃNNÃÃSSTTAASSEE CCOORRNNEELL

ÎNZÃPEZIRILE - OO SSITUAÞIE DE UURGENÞÃ CCIVILÃ

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Teatrul jurnalist, o ramurã ateatrului social, este o metodã deeducaþie nonformalã ce se prezin-tã ca un instrument de intervenþiesocialã, prin care se pot dezbateanumite dileme presante din viaþade zi cu zi.

Este, de asemenea, o formãde teatru interactiv, o metodã deintervenþie care încurajeazã par-ticipanþii sã ia atitudine, sã aperevalorile ºi principiile morale încare cred ºi sã gãseascã soluþiireale. Dacã joci într-o piesã deteatru social, trebuie sã fii gata înorice moment sã faci faþã rãs-turnãrilor de situaþie, schimbãrilorneaºteptate, improvizaþiei!

Interferenþa dintre sfera teatru-lui ºi aceea a socialului e privitãcel mai des unidirecþional (dinspresocietate spre teatru) ºi restrâns,la nivel tematic. Iar ceea ce aînceput sã circule cu denumireade teatru social este acel teatrucare preia din imediata viaþãsocialã subiecte sau idei impor-tante la un moment dat.

În termeni de sociologie ateatrului, relaþia teatrului cu socie-tatea e însã mult mai complicatã;constitutivã din punct de vedere alteatrului, adicã spectacolul teatralîºi aflã modelele sau reperele însocietate, societatea fiind tribu-tarã teatralizãrii voite sau invo-

luntare la nivelul unor practici saucutume. Cu alte cuvinte, teatrulreproduce sub forma dramei situ-aþii ºi acþiuni sociale, iar socie-tatea înfãþiºeazã, prin ceremoni-alele ei notorii, structurale, diferiteforme de spectacol în dinamicalor. Rolurile sociale devin perso-naje pe scenã ºi se întorc apoipentru a confrunta imagineareprezentatã cu aceea purã, origi-narã, pentru a-ºi verifica, respec-tiv, verosimilitatea. De altfel, în

limba greacã actor se spune hy-pocrite (cel care joacã un perso-naj), sensul dezvoltat în culturaeuropeanã ulterior fiind doar oficþiune, spun analiºtii. De la oepocã la alta, dar mai ales în soci-etãþile arhaice, ritualurile sociale(magice) au prevalat ºi au pre-mers reprezentãrii lor în specta-colul teatral, acestea din urmãfuncþionând ca un reflex deconºtiinþã al manifestãrilor natu-rale, instinctuale petrecute la

nivelul colectivitãþilor sociale.Aceastã nouã formã a teatru-

lui, se adreseazã tinerilor elevi ºistudenþi care au înclinaþii sau suntinteresaþi de comunicare, de jur-nalisticã, de film, de comporta-mentul lor în grupul din care facparte.

Astfel, Compartimentul CulturãBiblioteca din cadrul UAT OraºPucioasa, în parteneriat cuColegiul Naþional „N.Titulescu” , încadrul cãruia funcþioneazã Cercul

de Jurnalism, coordonat de doam-na profesoara Izabela Stancioiu, alansat, cu prilejul SãptãmâniiEducaþiei Globale (17-21.11.2014), proiectul „Teatrul ºitinerii”. Elevi talentaþi ºi inimoºi aupus în scenã primul scenariu alunei reprezentaþii de teatru jurna-list. Dan Elisa, RãdulescuBeatrice, Stoica Laura, MileaGabriel, Stan Roxana, SprinceanaSebastian, Ciobãnoiu Cristina,Diaconu Cristian, Niþu Ioana,Potlog ªtefania, Holban Bianca aufost cei care au dat viaþã perso-najelor pe scena CentruluiCultural din Pucioasa. Colegiiacestora, prezenþi la spectacol, aurãsplãtit cu aplauze muncadepusã, ºi s-au arãtat dornici de ase implica ºi ei în evenimente deacest fel. Tema propusã pentruaceastã reprezentaþie, Siguranþaalimentaþiei, a stârnit lungi dezba-teri, intervenþii ºi bunã dispoziþie.

Prin acest proiect seurmãreºte îmbogãþirea cunoº-tinþelor privind comunicarea însens larg, abilitarea tinerilor pen-tru a putea lucra într-o echipã îndiverse proiecte ºi activitãþi.Aceastã experienþã ineditã aînsemnat oportunitatea de a aveaun exerciþiu jurnalistic important ºicalitativ.

LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu

O nnouã fformã dde tteatru: tteatru ssocial

Pregãtirea psihologicã înainte deînceperea cursei!

Din cauza condiþiilor meteo specifice,capacitatea de conducere este multdiminuatã!

Oboseala se instaleazã mai repede!Ceaþa, precipitaþiile, albul zãpezii

obosesc ochiul!Câmpul percepþiei este restrâns, iar

distanþele nu sunt apreciate corect!Distingerea formelor, observarea mar-

cajelor, indicatoarelor ºi semnelor de cir-culaþie se fac cu dificultate!

Informaþiile despre starea vremii tre-buie luate în calcul încã de la începutulcursei, pentru a avea o imagine exactãdespre ce va fi „atunci” ºi „acolo”.

Asigurarea stãrii tehnice corespunzã-toare a autovehiculului

Autovehiculele cu masa totalã maimare de 3,5 tone trebuie sã fie dotate culopatã, materiale ºi lanþuri antiderapante.

Asiguraþi-vã cã instalaþiile de climati-zare ºi de dezaburire sunt în stare defuncþionare!

Dotaþi-vã autovehiculul cu anvelopespecifice sezonului rece sau cu lanþuriantiderapante.

RReegguullii ppeennttrruu CCoonndduucceerreeaaaauuttoovveehhiiccuulleelloorr ppee ttiimmpp ddee iiaarrnnãã

Reduceþi viteza în apropiereaderdeluºurilor ºi a patinoarelorimprovizate! Oricând vã poate apãrea înfaþã un copil cu o sãniuþã scãpatã de subcontrol!

Nu subestimaþi dificultãþile impuse decondiþiile meteo!

Distanþa faþã de autovehiculele care

circulã în faþã trebuie sã fie mai mare pedrum alunecos, iar viteza de deplasaremai redusã, atât pentru a se evita coli-ziunea cu cei din faþã, cât ºi pentru a nu fiobligaþi sã frânaþi brusc, fapt care duce laderapare!

Pe vreme de ploaie, lapoviþã sau nin-soare, când vã întâlniþi cu alte autove-hicule, acþionaþi din timp ºtergãtoarele deparbriz. Câteva momente de circulaþiefãrã vizibilitate pot fi fatale!

În zilele cu ploi, viscol, ninsori, tempe-raturi scãzute, fiþi mai atenþi la pietoni.Aceºtia sunt mai puþin prudenþi, circulãzgribuliþi, se ascund sub umbrele, privescmai puþin în jur, astfel cã nu se prea asi-gurã la traversare!

Nu acþionaþi brusc mecanismele dedirecþie ºi de frânare ale autovehiculului!

În condiþii de zãpadã ºi polei, renunþaþipe cât posibil la pedala de frânã. Folosiþicu precãdere frâna de motor!

Pe porþiunile acoperite cu polei saugheaþã este contraindicatã executareaoperaþiei de virare concomitent cufrânarea!

În viraje, mersul cu diferenþialele blo-cate are influenþã negativã asupramenþinerii direcþiei!

IImmppoorrttaanntt!!

MMããrriiþþii ppee ccââtt ppoossiibbiill ttiimmppiiii ddee ooddiihhnnãã ººii ttiimmppuull ddee rreeccuuppeerraarreeîînnttrree ddoouuãã ccuurrssee!! MMiiccººoorraaþþii ddiiss-ttaannþþeellee ppaarrccuurrssee „„nnoonn ssttoopp””!!

ªªEEFFUULL PPOOLLIIÞÞIIEEII OORRAAªªUULLUUIIPPUUCCIIOOAASSAA

CCOOMMIISSAARR ªªEEFF DDEE PPOOLLIIÞÞIIEECCOOMMAANN AALLBBEERRTT

IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiillee ppeennttrruu RReessttaabbiilliirreeaaddoommiicciilliiuulluuii îînn RRoommâânniiaa aa

cceettããþþeenniilloorr rroommâânnii aaffllaaþþii îînn ssttrrããiinnããttaattee

Persoanele care s-au nãscut ori cãsã-torit în strãinãtate ºi deþin acte de starecivilã încheiate la autoritãþile strãine tre-buie sã solicite mai întâi transcriereaacestora la starea civilã din România.

Cetãþenii români care ºi-au schimbatnumele sau prenumele în strãinatate,este necesar sã solicite în prealabil,schimbarea numelui pe cale administra-tivã sau inscrierea menþiunilor de schim-bare a numelui în registrele de stare civi-la române, iar persoanele care audivorþat în strãinatate trebuie sã soliciterecunoaºterea hotãrârii judecãtoreºtistrãine de cãtre instanþa judecãtoreascãdin România.

Cetãþeanului român care are domici-liul în strãinãtate ºi solicitã autoritãþilorcompetente române eliberarea docu-mentelor de identitate, de cãlãtorie saude stare civilã, dar nu poate face dovadacetãþeniei române, i se elibereazã docu-mentele respective, în condiþiile legii,numai dupã ce se atestã de cãtreDirecþia Generalã de Paºapoarte, la ce-rerea acestor autoritãþi, faptul cã solici-tantul este cetãþean român.

Minorii care nu au împlinit vârsta de14 ani ºi solicitã restabilirea domiciliuluiîmpreunã cu parinþii vor fi menþionaþi încererile acestora, iar cei care au vârstaîntre 14 ºi 18 ani vor depune cereri per-sonal, în nume propriu.

Minorii ai cãror pãrinþi îºi pãstreazãdomiciliul în strãinãtate, pot solicita(re)stabilirea domiciliului în Românianumai dacã au fost încredinþaþi legal unuitutore domiciliat în România.

În cazul în care numai unul dintrepãrinþi îºi (re)stabileºte domiciliul înRomânia împreunã cu copii minori estenecesar consimþãmântul celuilalt pãrinte,dat în forma autenticã la notarul public.

Adeverinþa - Statut de cetãþeanromân domiciliat în strãinãtate

Dupã obþinerea cãrþii de identitate,persoanele care au domiciliat în afaraRomâniei, pot solicita eliberarea uneiadeverinþe din care sã rezulte perioadaîn care au avut statutul de cetãþeanromân domiciliat în strãinãtate, necesarãla Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.Adeverinþele se elibereazã la cerere, decãtre Direcþia Generalã de Paºapoarte.

Cererea se depune la serviciul publiccomunitar pentru eliberarea ºi evidenþapaºapoartelor simple al judeþului pe razacãruia ºi-a stabilit domiciliul persoana încauzã sau la Biroul Relaþii cu Publicul dincadrul Direcþiei Generale de Paºapoarte.

SSããrrbbããttooaarreeaa CCrrããcciiuunnuulluuii ssãã vvããddeesscchhiiddãã ppooaarrttaa sspprree uunn AAnn NNoouu pplliinn ddee bbuuccuurriiii ººii îîmmpplliinniirrii!!

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAAAgg.. ººeeff pprriinncciippaall ddee ppoolliiþþiiee

EEmmaannuueell TToohhããnneeaannuuIInnsspp.. OOaannaa IIoorrddaacchhee

Conducerea aautovehiculelorpe ttimp dde iiarnã

SSPP CCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAIInnffoorrmmeeaazzãã!!

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Spitalul Orãºenesc Pucioasase confruntã cu o lipsã acutã demedici, specialitãþile deficitarefiind:

- anestezie ºi terapie inten-sivã;

- pediatrie;- medicinã de urgenþã;- oftalmogie.Acest fapt se datoreazã, în

principal, faptului cã mediciirezidenþi, care dau concurs pepost, nu revin în unitate, dupãfinalizarea perioadei de rezi-denþiat. Totodatã, demersurileunitãþii de a scoate posturile laconcurs rãmân fãrã rezultat,deoarece nu se depun dosare

de înscriere.Medicii interesaþi trebuie sã

ºtie cã au disponibilitate dinpartea Oraºului Pucioasa înangajare ºi acordarea unor faci-litãþi (locuinþã, transport etc).

Solicitãri informaþii supli-mentare – persoanã de contact:

● Spitalul Orãºenesc Pu-cioasa – ªef Birou Runos ec.Eliza Niþã (tel. 0245.760618 - int.110, 0245.760728)

● U.A.T. Oraº Pucioasa –Primar Dãnuþ Bãdãu (tel.0245.232277, e-mail:info@primpuc.ro).

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

SSppiittaalluull OOrrã㺺eenneesscc PPuucciiooaassaa ccaauuttãã mmeeddiiccii!!

AAnniiii ss--aauu ssccuurrss,, vvrreemmuurriillee ss--aauu sscchhiimmbbaatt......

Mentalul artistic ºi-a descope-rit canale noi de comunicare cupublicul, libertatea stilisticã slu-jind drept pavãzã pentru diversifi-carea exprimãrii ºi, regretabil une-ori, pentru veleitarism, agresivi-tate ºi limbaj licenþios...

Se apropia anul Caragiale ºi,la un secol de la trecerea dra-maturgului în eternitate, spiritulsãu îºi semnaleazã prezenþa maivizibil ca oricând. În acest contextam abordat multe teme în dia-logul meu cu domnul „Cazi” – pro-fesorul gratulat cu acest apelativde amicii ºi studenþii sãi din stradaEdgar Quinet.

Dupã trei legislaturi ca deputatîn Camerã, înainte de a încheiacel de al ºaisprezecelea lustru deviaþã, a propus spre dezbatere înconsiliul familial o chestiuneimportantã la ordinea zilei: amelio-rarea agasantelor dureri reuma-tice într-un sejur estival de douãsãptãmâni. Auzise de urbeaPucioasa – staþiune balneo-clima-tericã de interes naþional, fostãsubocârmuire de plai la 1848,pomenitã la începutul veacului tre-cut ºi de Vlahuþã, pe atunci profe-sor la un renumit liceu din oraºulcapitalã de judeþ. Cum ultimulcuvânt în familie îl are domnia-sa,dupã îndelungi tratative cu amen-damente punctuale, a zis: „Aidreptate, nevastã!”...

ªi pentru a-ºi pregãti vizitacurativã, domnul Cazi ia mãsurilecuvenite. Prin metoda paºilormãrunþi ajunge în posesia datelor

necesare: urmãreºte cu atenþieprognoza meteo din ariageograficã premontanã, achitãbiletele de tratament ºi stabileºteon-line perioada pentru începutullunii lui Cuptor. Informaþii turisticesuplimentare obþine de la foºti stu-denþi trãitori pe aceste meleaguriºi, din centrul capitalei, purcede ladrum cu consoarta, ceva maidevreme de data stabilitã.Primiserã o invitaþie la Vârfuri, înreºedinþa de vacanþã a unui vechiamic bucureºtean de pe stradaPacienþii. Cãldurã mare, domnilor!Dar...

În ciuda previziunilor meteo devreme secetoasã, chiar în ziuaplecãrii spre localitatea dinapropierea staþiunii, o ploaiemãruntã îi însoþeºte pe vilegia-

turiºti printre dealurile subcarpa-tice. Cãlãtoria s-a prelungit pe undrum forestier care ºerpuia îndecorul mirific demn de invidiat.Toate bune ºi la locul lor, însã pemãsurã ce înaintau altitudineacreºtea ºi nori negri ameninþãtorise învolburau fantomatic pestecoline. În scurt timp bãierile ceru-lui s-au rupt cu tunete ºi fulgerepericuloase. Apa adunatã de pecoclauri a început sã-ºi facã men-drele pe drumul în pantã careducea la reºedinþa de vacanþã adistinsului amic. Cu toatãstãpânirea de sine a ºoferuluitransportator ºi cu tot optimismulcare l-a marcat o viaþã pe venera-bilul magister, pasagerii auînceput sã dea semne deneliniºte. Doamna, marcatã numai

de imagini sumbre, rãbda întãcere. Zdruncinãturi, balansãri,derapaje ºi în ultimã instanþãmanevre riscante. Omul de lavolan reuºea de fiecare datã sãevite nedoritul accident.

Peisajul sublim îºi pierduse dinfarmecul iniþial ºi în cele din urmã,a dispãrut cu desãvârºire...

Cu mare greutate ºi-au învinsadrenalina, deºi o simþeau enormºi vedeau un final monstruos. Abiadupã ce zeul-automobil a învinsºuvoaiele dezlãnþuite printrefãgaºele potrivnice ºi au ajunsteferi la destinaþie, aflarã cã dri-ver-ul însãrcinat sã-i transporteera profesionist. Dacã ºtiau de laînceput, sabia lui Damocles n-armai fi stãruit ameninþãtor dea-supra capetelor...Dar nu asupraacestui episod am vrut sã vãcaptez benevolenþia... Mi-lamintesc pe d-l ªT. CAZIMIR într-o altã ipostazã publicatã odi-nioarã în România Literarã.Fotografia de atunci – trucatã înstudioul unui fotograf calificat – îlînfãþiºa în uniformã de militar întermen, cãlare pe un vrednicDucipal al cavaleriei române dinprimul rãzboi mondial. De dataaceasta, aflat în holul central alunui hotel din staþiunea amintitã,fotograful, fãrã veleitãþi de profe-sionist, reuºeºte totuºi sã-l sur-prindã cu un zâmbet galant lângão statuetã de culoarea aramei.Fixatã pe una din coloanele desusþinere a plafonului, statueta i-aatras atenþia prin ineditul ei. NiciAfroditã, nici Elenã, nici Cleopatrãsau Nefertiti, nici vestalã respons-abilã cu încãlzirea apei sulfuroasepentru pacienþi...

Lipsa unei explicaþii sumare

asupra reprezentãrii femeii cân-tând la un instrument mai greu declasificat dupã metamorfozare, l-aconcentrat într-o meditaþie prelun-gitã... Sã fie membrã a unei for-maþii de camerã din evul mediuapropiat, sau o violonistã reprofi-latã profesional a cvartetuluiAMADEUS?... Oricum, trebuieluatã în seamã, fiindcã dupãprima procedurã în cada rãumirositoare, un moment de respiroîn aerul condiþionat nu poate fidecât benefic pentru vârsta atreia. Cu certitudine, solista liricãne-ar fi gâdilat în mod plãcutauzul cu trilurile unui flaut... Numaicã flautul din aramã a fost sub-tilizat ºi substituit în mod ingenioscu o þeavã incolorã de plasticrecuperatã din tomberoanele sta-bilimentului. ªi cum din folclor seºtie cã hoþul neprins e negustorcinstit, autorul rãmas anonim pen-tru administraþie a valorificat pro-fitabil metalul neferos la REMAT.Din acel moment flautista s-aadaptat situaþiei ºi-i încântã zilnicpe pacienþi cu imperturbabilesunete galactice, reverberateinevitabil în apa tãmãduitoare asecþiei de recuperare...

- Ce pãrere aveþi, domnule pro-fesor – zice fotograful apãsând pedeclanºator –, e de bun augurtrocul ãsta sau trebuie sã batem înlemn?...

- Ce sã zic... aºa da, liber-schimbism!... ºarjeazã domnia-sa.Dar cum mai poþi bate în lemnîntr-o lume de plastic?!...

MMiirrcceeaa BBããddooiiuu((FFrraaggmmeenntt ddiinn vvoolluummuull

„„RReefflluuxx îînn oogglliinnddãã””))

IInnggrreeddiieennttee::200 gr miere, 3 ouã, 100 gr

zahar, 2-3 cuiºoare, scorþiºoarã,1/2 linguriþã bicarbonat, 1 lingurãzeamã de lãmâie, 100 ml ulei,coaja de la 1 lãmâie, 1 praf desare, fãinã cât cuprinde.

Pentru decor: ciocolatã topitã.

MMoodd ddee pprreeppaarraarree::Mierea se încãlzeºte într-o

cratiþã amestecând continuu.

Ouãle se amestecã cu zahãrulºi se bat pe o baie de abur cca. 1min, apoi se adaugã mierea caldã,uleiul, bicarbonatul stins cu zeamade lãmâie, scorþiºoara ºi cuiºoarelepisate. Se amestecã compoziþia,apoi adãugãm fãinã cât cuprinde.Trebuie sã obþinem un aluat con-sistent, care se poate modela uºor.

Se întinde o foaie cu ajutorulunui praf de fãina într-o tavãtapetatã cu hârtie de copt. Cu aju-

torul formelor se obþine turta dulce.Surplusul de cocã se eliminã.

Se introduce tava la foc potrivitpânã devin aurii la bazã.

Se scoate tava din cuptor, iarturta dulce se lasã sã se rãceascãcomplet.

Se decoreazã dupã imaginaþiecu ciocolatã topitã.

PPooffttãã bbuunnãã !!

Turtã ddulce ccu mmiere

■ Colþul de Culturã

FFLLAAUUTTUULL ªªII SSTTAATTUUEETTAA

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

c

m

y

k

NNAAªªTTEERRII

Bãrbulescu Ioana-Gabriela – 27.10.2014,Roman Vlad-Andrei – 05.11.2014, MiculescuMihaela-Ioana – 24.11.2014, Popescu Nicol-Andreea – 25.11.2014.

LLEE DDOORRIIMM SSÃÃNNÃÃTTAATTEE!!

DDEECCEESSEE

Köpataki ªtefan – 67 ani, Ioniþã Lucica –61 ani, Mihai Ileana – 62 ani, ViºanGheorghe – 94 ani, Manea Gheorghe – 80ani, Dumitra Cornelia – 83 ani, Zidaru

Tudorel – 82 ani, Maxim Tudoriþa – 83 ani,Tîrgheº Floarea – 72 ani, Manolescu Ioana– 80 ani, Toderoiu Floarea – 74 ani,Sprinceanã Gheorghiþa – 94 ani.

DDUUMMNNEEZZEEUU SSÃÃ--II OODDIIHHNNEEAASSCCÃÃ!!

CCÃÃSSÃÃTTOORRIIIIPreda Constantin-Claudiu ºi Harea Elena

– 08.11.2014

LLEE DDOORRIIMM ””CCAASSÃà DDEE PPIIAATTRRÃÔ”!!ÎÎNNTTOOCCMMIITT,,

IInnssppeeccttoorr ssttaarree cciivviillãã,, JJeeccuulleessccuu RRaalluuccaa

1 Decembrie, Ziua Naþionalã aRomâniei, a adunat ºi în acest an sutede participanþi. În ciuda vremii geroaseºi a precipitaþiilor, oamenii au dorit sãcelebreze împreunã acest momentspecial din viaþa unui neam.

Ziua a început cu slujba Te Deum ºia continuat cu depunerea de coroanela Monumentul Eroilor, unde au susþi-nut un program deosebit elevii instituþi-ilor de învãþãmânt din oraº.

Manifestãrile de Ziua României audebutat cu mesajul adresat de primarulU.A.T. Oraºul Pucioasa, Dãnuþ Bãdãu:„Sãrbãtorim astãzi naºterea naþiuniiromâne înfãptuitã la 1 Decembrie1918, în vremurile frãmântate care auurmat primului rãzboi mondial. A fost o

zi care a încununat în mod fericit luptapoporului român pentru independenþã,un popor care a ºtiut întotdeauna sãlupte pentru dreptate ºi libertate ºi carea avut ºi are oameni curajoºi care sã îlreprezinte. (...) Nu trebuie sã uitãm cãacest moment istoric nu putea existafãrã sacrificiul vitejilor ostaºi români.Drept urmare, vreau sã adresez mulþu-miri ofiþerilor ºi subofiþerilor ArmateiRomâne, tuturor soldaþilor ºi cadreloractive, dar ºi celor aflaþi în rezervã, pre-cum ºi veteranilor de rãzboi, tuturorcelor care au luptat pentru ca noi sãexistãm ca stat naþional ºi sã ni-iamintim pe eroii care s-au jertfit pecâmpul de luptã. Mulþumesc tuturorcelor care astãzi, în ciuda vremiigeroase, au fost alãturi de noi!

LA MULÞI ANI PUCIOASA! LAMULÞI ANI ROMÂNIA!”

Evenimentul a continuat în PiaþaCentralã „Cartaxo”, cu un spectacol fol-cloric deosebit, susþinut de soliºtii demuzicã popularã Raluca Dobre,Cristina Pãun ºi Dan Ilinca, acompani-aþi de Ansamblul Folcloric „JuniiValahi”, coregraf Dan ªetreanu,moment care i-a antrenat pe toþi ceiprezenþi în hore ºi sârbe.

LLAA MMUULLÞÞII AANNII,, RROOMMÂÂNNII!!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Birou SStare CCivilã - NNoiembrie 22014

1 DDECEMBRIE –– ssãrbãtorit lla PPucioasa!LLaa mmuullþþii aannii,, rroommâânnii!!