L.P.8

PREGATIREA, ASISTAREA, EFECTUAREA EXPLORARILOR SPECIFICE ALE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ALE

APARATULUI DIGESTIV

I. Sondaje si spalaturi: 1. tubajul si spalatura gastrica2. tubajul si spalatura duodenala

3. clismele

II. Punctia abdominala ( paracenteza sau punctia peritoneala).

III. Explorari paraclinice: 1. examinarea radiologica a tubului digestiv

a) radioscopia ” pe gol” a abdomenului b) radiografia stomacului si intestinului

2. colecistografia; 3. colecistocolangiografia

4. endoscopia tubului digestiv a) esofagoscopia b) gastroduodenoscopia c) rectoscopia si rectosigmoidoscopia

d) colonoscopia

I. 1. SONDAJUL SI SPALATURA GASTRICA

Sondajul gastric – vezi tubajul gastric (L.P. 7)

Spalatura gastrica

sonda va fi prevazuta cu o palnie de sticla - sonda Faucher – palnia se adapteaza direct la sonda- tub Leube – palnia fixata pe tubul de cauciuc care prelungeste sonda prin racordul de sticla

palnia se aduce pana la nivelul toracelui bolnavului si se umple cu apa la temp de 25-26 °C apoi se ridica palnia pana deasupra capului bolnavului a.i. lichidul sa patrunda prin sonda in stomac inainte ca palnia sa se goleasca complet, este lasata in jos cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului , dar in pozitie verticala dupa ce palnia se umplut se goleste continutul ei prin rasturnare in ligheanul/galeata pregatita langa bolnav procedeul deumplere si golire se repeta de 5-6 ori pana ce lichidul devine complet curat, limpede, lipsit de resturi alimentare sau

substante straine

I. 2. SONDAJUL SI SPALATURA DUODENALA

Sondajul duodenal – vezi tubajul duodenal (L.P. 7)

Spalatura duodenala se executa dupa aceiasi tehnica ca si tubajul (sondajul) duodenal utilizand solutii izotonice de clorura de sodiu sau ape minerale,

dupa indicatia medicului.

I. 3. CLISME

Definitie: Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si colon).

Scop1. evacuator

evacuarea continutului intestinului gros pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop interventii chirurgicale asupra rectului

2. terapeutic introducere de medicamente alimentarea sau hidratarea pacientului

1

Clasificare dupa efect clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,

purgative clisme terapeutice – medicamentoase cu efect local,anestezice clisme alimentare – hidratante clisme baritate – cu scop explorator

Pregatiri1. materiale

de protectie – paravan,musama,aleza,invelitoare sterile – canula rectala

- casoleta cu comprese - para de cauciuc pentru copii

nesterile – stativ pentru irigator - irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru - tavita renala,bazinet - apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari) - sare(1 lingurita la un litru de apa) - ulei(4 linguri la un litru de apa)sau -glicerina(40g la500ml) - sapun(1 lingurita rasa la 1 litru)

medicamente – solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de medic - substanta lubrifianta(vaselina)

2. pacient psihic - se anunta si i se explica tehnica

- se respecta pudoarea fizic - se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza

- se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie : - decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate - decubit lateral stang cu membrul inferior strans si dreptul flectat - genupectoral - se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu Invelitoarea

CLISME EVACUATOARE

Executia clisma evacuatoare simpla : - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul - se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase - se umple irigatorul - se evacueaza aerul si prima coloana de apa - se fixeaza irigatorul pe stativ - asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza - indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga - introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular subadiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare. - dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale. - se introduce 10 – 12 cm - se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a

apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului. - pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10 – 15 min - se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere. - se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala - pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare. - se capteaza scaunul la pat sau la toaleta

clisma inalta : - se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata

mucoaselor - in parezele intestinale, ocluzia intestinala

2

- se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi - se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor) - se umple palnia cu apa calda la 35 ْ C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul - se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid - se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei - inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie - se goleste palnia intr-un recipient - se repeta operatia de 5 – 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata

clisma uleioasa : - se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa - introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi - se introduce la presiune joasa - aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 – 15 min - se mentine in rect 6 – 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun moale nedureros) - se indica in constipatii cronice, fecalom

clisma purgativa : - evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica) - se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent - se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal

CLISMA TERAPEUTICA

1. clisma terapeutica se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste

ocolirea caii portale se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala

sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 ½ h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi pe min

2. microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in 10 – 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu

ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala 3. clisma picatura cu picatura

se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un

material moale vata, perna electrica se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata) eterul putand fi administrat sub forma unei

clisme picatura cu picatura pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm lungime si 8-12 mm diametru, cu marginile extremitatilor rotunjite

Scop : eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele in mod spontan)

Pregatiri : materiale – de protectie (musama, aleza, invelitoare, paravan) - sterile (tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta) pacient - psihic : se anunta si se explica tehnica - fizic  : se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si se aseaza in pozitie ginecologica

Executie : asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza unge tubul cu vaselina boricata

3

departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon, prin miscari de ’’rasucire si inaintare ’’ pana la 15-20 cm

acopera pacientul cu invelitoare mentine tubul maximum 2 h se indeparteaza dupa degajare la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei)

Ingrijirea ulterioara a pacientului : se efectueaza toaleta regiunii anale Se aseaza pacientul comod, se inveleste Se aeriseste salonul

Reorganizare : Instrumentele folosite se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc pentru sterilizare Aparatele prevazute cu un cerc albastru (care sunt de ultima generatie) se pot curata si dezinfecta sub imersie totala in

masini de spalat speciale Interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie intrudusa in toate canalele, astfel in cat canalele trebuie sa fie

irigate cu produs dezinfectant Se periaza extremitatile endoscopului Se sterge aparatul cu solutie de glutaraldehida sau CIDEX (atentie este toxica) ; apoi se sterge cu alcool de 90˚ (care se

evapora repede si indeparteaza dezinfectantul) Se usuca bine (pentru a preveni o eventuala infestatie micotica) Fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon, pentru a le proteja Se stocheaza material curat intr-un dulap care trebuie dezinfectat zilnic Fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata, se dezinfecteaza din nou

Incidente si accidente : dureri de deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalitelor , hemoragia SIDA

II. PUNCTIA ABDOMINALA ( PARACENTEZA SAU PUNCTIA PERITONEALA).

Paracenteza abdominala = traversarea peretelui abdominal si patrunderea in cavitatea peritoneala, cu ajutorul unui trocar.SCOP : - explorator – pentru precizarea diagnosticului;

- terapeutic – ca metoda de tratament in ascitele masive (pentru evacuarea lichidului abundent care provoaca tulburari respiratorii si circulatorii prin presiunea exercitata asupra diafragmului, asupra venei cave inferioare, provocand edeme).Materiale necesare:

Masa acoperita cu camp steril; Un trocar gros, cu diametrul de 3-4 mm, cu mandren ascutit si mandren bont, de rezerva; Novocaina 1% pentru anestezie locala; Casoleta cu campuri sterile; Musama si traversa; Un vas gradat cu o capacitate de 10l pentru colectarea lichidului; O tavita renala; Densimetru; Casoleta cu manusi sterile; Trocare de calibru mic, cu diametrul de 1,5- 2mm cu un mandren ascutit si altul bont; Seringa de 2-5 ml, sterile si uscata; Alcool si tinctura de iod pentru dezinfectie locala; Cearceaf impaturit in trei, in lungime(pentru bandajarea abdomenului); Casoleta mica cu pansamente sterile; Cilindru gradat de 100-200ml; Doua eprubete sterile(astupate) , etichetate; Un bisturiu, steril; Substante necesare pentru reactia Rivalta; Ace de siguranta; Catetere sterile, pentru evacuarea vezicii, cand bolnavul prezinta tulburari de mictiune.

Etape de executie

1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare

4

Se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii paracentezei.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii punctiei abdominale; Se controleaza temperature camerei, salii de tratament sau salonului; Se izoleaza patul printr-un paravan de restul bolnavilor, in cazul cand punctia se face in salon; I se explica bolnavului pozitia exacta pe care trebuie sa o mentina in timpul punctiei; In functie de starea lui, se administreaza bolnavului un cardiotonic cu 15-20 min inainte de punctie; Se invita bolnavul sa urineze. Bolnavilor care prezinta tulburari de mictiune li se efectueaza sondaj vezical; Se asaza musamaua si aleza, pentru protejarea patului sau mesei de examinare; Peste aleza se asaza cearceaful impaturit in trei; Se dezbraca bolnavul si se asaza in decubit dorsal la marginea patului cu trunchiul usor ridicat sau in decubit lateral Se acopera trunchiul cu exceptia locului punctiei; Medicul alege locul punctiei, de obicei fosa iliaca stanga – linia Monroe-Richter(locul de intalnire a treimii externe cu cea mijlocie a liniei spino-ombilicale) Se spala locul punctiei; Se atentioneaza bolnavul de a nu se misca la senzatia data de intepatura.

3. Participarea asistentei(in timpul punctiei). Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool; Se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si apoi cu tincture de iod, pe o suprafata de10x10 cm; Se izoleaza locul punctiei cu camp steril; Medicul va fi servit cu : manusile sterile de cauciuc, seringa incarcata cu novocaina pentru executarea anesteziei locale; Regiunea se badijoneaza din nou cu tincture de iod; Se serveste medicului : bisturiul cu care va inciza pielea, trocarul cu care va efectua punctia; Se recolteaza probele sterile de lichid, o cantitate de 100-200 ml pentru laborator (dup ace medical retrage mandrenul), examen citologic, determinarea cantitativa de albumina; Se aplica tubul de cauciuc in prelungirea canulei si se colecteaza lichidul ascitic in recipientul pregatit pentru aceasta; Se observa starea generala a bolnavului si se masoara pulsul si respiratia; Daca apar complicatii, se anunta imediat medicul; Partea superioara a abdomenului se bandajeaza cu cearceaful impaturit(pentru ca decomprimarea cavitatii abdominale sa nu se faca in mod brusc) si se strange progresiv; Se supravegheaza viteza de evacuare(nu trebuie sa fie mai mare de 1 litru la 5 minute!). La prima paracenteza nu se evacueaza mai mult de 4-5 litri de lichid. Lichidul se evacueaza in timp de 1-2 ore; Se schimba pozitia bolnavului, in diferite directii(daca in timpul evacuarii scurgerea lichidului se opreste brusc); Se introduce mandrenul neascutit in trocar(cand orificiul acestuia se acopera cu o ansa intestinala sau flacoane de fibrina); Se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod, dupa ce medicul retrage trocarul; Se aplica pe plaga 1-2 agrafe si un pansament steril; Pielea din cele doua parti ale orificiului se indoaie sub forma de cute si se aplica transversal un emplastru peste cutele obtinute; Se strange cearsaful imprejurul abdomenului si se fixeaza cu ace de siguranta; Se determina densitatea lichidului evacuate, natura lui prin reactia Rivalta; Spalare pe maini cu apa curenta si sapun; Se noteaza in foaia de observatie a bolnavului data, cantitatea.

4. Efectuarea reactiei Rivalta Intr-un pahar conic se amesteca 50 ml apa distilata cu o picatura solutie de acid acetic; Cu pipeta se adauga 1-2 picaturi din lichidul extras prin punctie;

- reactie pozitiva = daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu “fumul de tigara”. Lichidul este exsudat rezultat prin proces inflamator(pleurezie, ascita etc.)

- reactie negative = daca picatura cade in pahar fara sa modifice aspectul, solutia ramanand clara, lichidul este transsudat(hidrotorax etc.)

5. Ingrijirea bolnavului (dupa punctie) Se asaza bolnavul pe carucior, astfel incat locul punctiei sa fie cat mai sus si in aceeasi pozitie se plaseaza in pat; Se asigura in camera temperatura optima si liniste pentru bolnav; Bandajul imprejurul abdomenului se mentine timp de 5-6 ore; Bolnavul va fi supravegheat timp de 24 ore si se anunta imediat medicul la orice suspiciune; Agrafele se vor indeparta dupa 48-72 ore; Pansamentul plagii se efectueaza in conditii de asepsie perfecta; Se serveste bolnavul si se alimenteaza la pat in tot timpul repausului; Substantele analeptice se administreaza la indicatia medicului.

6. Pregatirea probelor de lichid pentru laborator Lichidul recoltat in tuburi sterile sau pe medii de cultura se aseaza in termostat sau se duce imediat la laborator impreuna cu inca 100-200ml de lichid ptr diferite determinari cerute de catre medic in buletinul de recoltare(ex. Citologic, determinarea cant de albumina, etc) Recipientele cu lichidul recoltat se eticheteaza cu : continutul, numele bolnavului, salonul si sectia, data recoltarii;

5

Se completeaza formularele de recoltare; Se transporta imediat la laborator, evitand suprainfectarea produsului.

Punctia peritoneala se mai poate executa: In pozitie semisezanda in fotoliu; In regiunea subombilicala, la mijlocul liniei puboombilicala.

III. EXPLORARI PARACLINICE

III. 1. EXAMINAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV

a) radioscopia ” pe gol” a abdomenului

-examinarea se face fara o pregatire in prealabil, in majoritatera cazurilor este vorba de o urgenta majora;-este utilizata la bolnavii suspectati de abdomen acut-poate evidentia corpi straini radioopaci in tubul digestiv sau in organele extradigestive(ex. :calculi biliari sau renali radioopaci)

b1) radioscopia stomacului si intestinului

Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanţe de contrast (pe cale orală sau rectaIă).Scop: a) explorator - studierea morfologiei şi funcţionalităţii organelor tubului digestiv b)diagnostic - gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv

Examinarea radiologică este contraindicată la:- bolnavii caşectici,-în stare gravă, adinamici,-care suferă de tromboze,-ileus în perforaţia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinală acută,-în peritonită acută,- la femeile gravide în prima jumătate a sarcinii- la femei in timpul si imediat dupa menstruatie.

Materiale necesare: -sulfat de bariu 150 g sau pachet original (sulfat de bariu pro-Roentgen), -cană sau pahar,- apă, - lingură de lemn,- purgativ (ulei de parafină).

1. Pregătirea instrumentelor1.1. Se pregătesc materialele şi instrumentele necesare.1.2. Se pregăteşte suspensia de bariu in bucatarie,cu cateva ore inainte de examinare: cele 150 g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate mica de apă caldă pînă se obţine o pastă omogenă, la care se adaugă apă pînă la 200-300 g, amestecandu-se cu lingura de lemn.

Pentru examenul gastric se foloseste o suspensie mai subtire: bariu/apa: 1 / 2Pentru examenul mucoasei gastrice sau esofagului o suspensie mai concentrata: bariu/apa: 3 / 2

2. Pregatirea psihica a bolnavului2.1. Se anuntă bolnavul cu două zile înainte, explicîndu-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii.2.2. Se explică bolnavului tehnica de investigaţie.2.3. Se anunţă bolnavul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănînce.2.4. Se atentionează bolnavul că nu trebuie să fumeze, pentru că fumatul măreşte secreţia gastrică.2.5. Se informează bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie să-I păstreze.

3. Pregatirea fizica a bolnavului3.1.Se administrează bolnavului, cu 1-2 zile înaintea examinării, un regim alimentar neflatulent şi uşor de digerat, format din supe,

ouă, pîine prăjită, unt, făinoase, produse lactate.3.2. Seara - în ajunul examinării - se efectueaza bolnavului o clismă evacuatoare.3.3. În ziua examenului, dimineaţa, bolnavul este condus la serviciul de radiologie.

4. Participarea la examen.4.1. Bolnavul dezbracat este condus sub ecran, unde i se oferă cana cu sulfatul de bariu in mana stanga , rugandu-l sa o tina la

nivelul capului , langa urechea stanga pentru a nu acoperi cu cana organele examinate4.2. La comanda medicului, bolnavul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat şi amestecat cu o lingură de lemn.

Daca bolnavul prezinta greturi , i se va cere sa respire adanc pana cand greturile dispar.4.3. După terminarea examinării bolnavul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat.4.4. Bolnavul·este readus la serviciul de radiologie (conform indicaţiilor medicului), dupa 2, 8, 24 ore, pentru a se urmări sub ecran

evacuarea stomacului, umplerea intestinuluI subţire şi a colonului.4.5. La 2 ore de la începutul examinării, bolnavul poate să mănance.

6

4.6 Pentru examinarea intestinului subtire bolnavul poate fi rechemat de mai multe ori inca din primele ore.In acest caz , pe durata examenului nu va primi nimic de mancare sau de baut si nu i se vor administra medicamente.

4.7 Se va consemna in condica de predare a serviciului ptr schimbul urmator orarul de rechemare al bolnavului.

5. Îngrijirea bolnavului după tehnică.5.1.Se administrează bolnavului un purgativ (o lingură de ulei de parafină) după terminarea examinării.5.2. Bolnavul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb.

AtentieLa copIii mici gustul bariului se corectează cu cacao sau lămîie şi .se administrează cu lingurita. La sugari, bariul se prepară cu ceai sau cu lapte şi se administrează cu biberonul. Cantitatea de suspensie bariu/apă în diluţie 1/2 este:

-100 g sugari; -100-150 g copii mici; -150-200 g copii mari.

Cu 2-3 zile înainte de examenul radiologic gastro-intestinal se :- va evita  administrarea de purgative - se va suspenda administrarea medicamentelor cu conţinut de bismut, iod, fier, calciu sau bariu pe cale bucală (acestea

împiedică vizibilitatea organelor de examinat). Nu se execută sondaj gastro-duodenal înaintea examenului radiologic (irită mucoasa şi produce o hipersecreţie nedorită).Substanţa de contrast poate fi introdusă în tubul digestiv şi prin alte metode:a) dir e ct în j e ju n pr i n so n dă du odena l ă (Einhorn)- inaintarea sondei se controlează sub ecran radiologic; cînd diviziunea 75-80 ajunge în dreptul arcadei dentare, substanţa de contrast se introduce cu ajutorul unei seringi prin sondă direct în jejun;b ) fracţ i o nat - bolnavul înghiţind din 10 în 10 minute cîte o înghiţitură din substanţa opacă;Urmarind inaintarea bariului in colon se poate examina apendicele.Timpul optim este la 24 ore de la administrarea orala a substantei baritate.Daca in suspensie se amesteca o lingura de sare amara sau ulei de ricin, se dilueaza subst. de contrast , se intensifica peristaltismul cecului si se usureaza umplerea apendicelui.·c) m e toda c ontra s t u lui ga z os pentr u e x a m ina r e a s t o m a c u lui se realizează prin: - insuflarea de aer în stomac cu ajutorul unei sonde sau - prin administrarea unui amestec gazos (acid tartric şi bicarbonat de sodiu).Vasele si linguritele folosite la prepararea suspensiei baritate vor fi totdeauna

pastrate intr-o solutie dezinfectata , de detergenti , inainte de folosire vor fi clatite cu apa.

b2) examenul radiologic al colonului

Examenul radiologic al colonului se poate face: pe cale bucală - după examenul radiologic al stomacului şi intestinului sau pe cale rectală – irigoscopie, respectiv irigografie

Dacă nu se examinează decît colonul, la indicatia medicului se administrează o doză de100g de sulfat de bariu din 8 in 8 ore , examinarea facandu-se dupa a treia doza, iar reexaminarile din 12 in 12 ore pana la evacuarea completa a substantei de contrast Irigoscopia = examinarea radiologică a colonului prin umplerea pe cale rectală cu substanţa de contrast.Scop: explorator - observarea modificărilor anatomice ale colonului. Această examinare necesită o pregătire foarte bună a bolnavului în sensul evacuării complete a colonului de materii fecale şi umplerea lui cu substanţa de contrast. Materiale necesare: -instrumentar necesar efectuării clismei :

0,75-1,5 l lichid ptr clisma irigator Esmach tub de cauciuc cu diametru de cca 10mm si lungimea de 1,5-2m prevazut cu un robinet din

ebonita , mase plastice sau metal, sau cu o pensa Mohr.Tubul este racordat la irigator; canula rectala este confectionata din ebonita, cauciuc sau sticla , inchisa la capat si prevazuta cu o

serie de orificii laterale , prin care lichidul din irigator se revarsa in ampula rectala.Lungimea canulei :12-15-20 cmCanulele de cauciuc utilizate in clisme inalte ajung pana la 30 cm. In afectiuni dureroase ale anusului si rectului se utilizeaza canule moide cauciuc, cel mai des sunt utilizate cele din ebonita.

o plosca acoperita musama si aleza o invelitoare de flanela usoara ptr acoperirea bolnavului substanta lubrefianta si tifon ptr ungerea canulei (vaselina boricata); nu se utilizeaza in acest scop

vata .- purgative,- sondă Strauss, -substantă de contrast:

- sulfat de bariu în suspensie - 300-500 g în 1000-1500 mI apă uşor încălzită sau -sulfat de bariu -200 g- amestecat cu bolus alba -300 g- în 1000 mI apă încălzită,

7

la copii- sulfat de bariu -100-150g in 400-500ml apa la sugari -50-100g suspensie

-şorţuri de protecţie pentru a nu fi expuşi iradierii.1. Pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare

1.1. Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare.1.2. Se pregăteşte clisma baritată.

2. Pregatirea psihica a bolnavului2.1. Se anuntă bolnavul cu două zile înainte, explicîndu-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii.2.2. Se explică bolnavului tehnica de investigaţie.2.3. Se anunţă bolnavul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănînce.2.4. Se informează bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie să-I păstreze.

3. Pregatirea fizica a bolnavului 2.1. Cu 2-3 zile înainte se administrează un regim bolnavului. alimentar de crutare neiritant, neexcitant, nefermentascibil nefIatulent

format din: brînză de vaci, smîntînă, ouă fierte, carne slabă fiartă,orez fiert, pîine uscată.2.2. Cu o zi înaintea examinării, se administreaza bolnavului un regim hidric imbogatit cu piureuri nefermentescibile

2.3. Se efectuează· bolnavului după masă o. clismă evacuatoare si ·apoi se administreaza mai târziu două linguri de ulei de ricin, un purgativ, ptr ca sa nu se umple colonul pana a doua zi cu continutul intestinuluiClisma singură elimină numai resturile de materii fecale din rect şi sigmoid.

2.4. Dimineata se repeta clisma evacuatoare avand grija ca lichidul de spalatura sa se evacueze complet ptr a nu dilua subst. de contrast.

2.5. Se conduce bolnavul la serviciuI de radiologie explicîndu-i inofensivitatea şi importanţa tehnicii.4. Participarea la examen.

4.1 Bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi va fi aşezat pe masa de examinare in decubit dorsal .4.2. Se efectuează clisma baritata, dupa metoda obisnuită a clismelor, şi se întrerupe de cîte ori bolnavul are senzaţia de defecare.Prin

ridicarea si coborarea irigatorului se va regla viteza de inaintare a bariului .Presiunea se va mari numai dupa trecerea suspensiei dincolo de colonel sigmoid, mai ales la nivelul flexurilor.La nevoie asistenta va aduce bolnavul in pozitia O.A.S. sau O.A. D.

4.3. Se întrerupe introducerea substanţei de contrast cînd bariul a ajuns în cecum.In caz de insuficienta sfincterului anal si al refluarii subst. de contrast , clisma se va face cu canula obturatoare Pouliquen, al carui balon dupa umflare blocheaza rectul..

4.4. Dupa terminarea radiografiilor , bolnavul este invitat sa evacueze bariul , apoi este readus pe masa radiologica , ptr a se urmari detaliile mucoasei colice

4.5. Medicul examinează radiologic modificările anatomice ale colonului 4.6. Prin metoda dublului contrast Fischer,

dupa evacuarea partiala a subst. de contrast , bolnavul este asezat pe rand in: decubit ventral, lateral drept , dorsal si lateral stang . se închide rectul cu sonda Strauss, si prin ea se insufla 500-1000ml aer sub control vizual , insuflarea se face cu presiune moderata , deoarece colonul exulcerat se poate perfora

4. Ingrijirea bolnavului după tehnică4.l. Se solicită bolnavul să elimine substanţa de contrast (după terminarea examinării), iar dacă nu reuseste i se efectuează o clismă evacuatoare.4.2. Se efectuează toaleta regiunii perianale,. Apoi bolnavul va fi ajutat să se îmbrace şi se instalează comod în pat.. 4.3. Se notează examenul efectuat in foaia de observatieATENTIE

• Substanta de contrast introdusă prea rapid sau sub presiune provoacă dureri, spasme ale colonului . Pregătirea copiilor pentru examenul radiologic al colonului.

Se instituie o pauză de alimentaţie de 12 ore, fără a efectua clismă sau administrare de purgative. Se introduce sonda la o adîncime de 5-10 cm.

III. 2. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU COLECISTOGRAFIE

Deoarece vezicula biliară poate fi vizibilă radiologic numai cînd contine calculi radioopaci sau se impregnează cu substanţe de contrast, pentru a obţine imaginea ei radiologică se administrează substanţe iodate, pe cale orală sau intravenoasă. Colecistografia = radiografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu substanţa de contrast, administrată de obicei pe cale orală. Colangiografia = radiografierea căilor biliare (inclusiv colecistul) pline cu substanţa de contrast administrată pe cale intravenoasă. Scop:a) explorator - examinarea formei, poziţiei, conţinutului, precum şi contractilităţii (dinamicii) veziculei biliare,

a) diagnostic - descoperirea prezentei de calculi radio-opaci.

Contraindicaţii: afecţiuni hepato-biliare acute, insuficientă renală reactii alergice la iod, stări febrile

OPACIFIEREA VEZICULEI BILIARE PE CALE ORALĂ COLECISTOGRAFIE

MateriaIe necesare:- prînz compus din ouă, smîntînă şi unt cu pîine sau 50 g ciocolată;- carbune animal;

8

-substanţa opacă (Razebil sau acid iopanoic); -antihistaminice.

1. Pregătirea materialelor.1.1. Se pregătesc materialele necesare şi se transportă lîngă bolnav.

2. Pregatirea psihica a bolnavului

2.1. Se anuntă bolnavul cu 2-3 zile înainte, explicîndu-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii.2.2. Se explică bolnavului tehnica de investigaţie.2.3. Se anunţă bolnavul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănînce.2.4. Se atentionează bolnavul că nu trebuie să fumeze2.5. Se informează bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie să-I păstreze.

3. Pregatirea fizica a bolnavului3.1. Se administrează bolnavului cu 2-3zile înaintea examinării, cărbune animal de 3 ori pe zi, cîte două tablete si regim hiperprotidic.3.2. Cu 1-2 zile înaintea efectuării colecistografiei se administrează bolnavului un regim dietetic uşor digerabil, evitînd alimentele cu

conţinut bogat în celuloză şi hidrocarbonate concentrate.3.3. În ziua precedentă examenului, la orele 12 se administrează bolnavului:

- un prînz compus din ouă, smîntînă, sunca si unt cu pîine (provoacă contracţii puternice şi golirea vezicii biliare); -dacă acest prânz provoacă accese dureroase, el poate fi înlocuit cu :

50 g ciocolată sau cu un sondaj evacuator .

3.4. După masă se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de muşeţel călduţ pentru evacuarea gazelor din colon.

3.5. Dupa masa , la orele 16, se administrează bolnavului 6 tablete de Razebil;3.6. Se testează mai intai toleranţa la Razebil, se incepe cu o singura tableta , sfaramata care se dizolvă pe limbă. Se supraveghează

bolnavul pentru a se observa dacă nu are hipersensibilitate la iod. Dacă apar roşeaţă, senzaţie de. arsură, furnicături tahicardie, greturi, urticane. ameţeli, stare de rău

general, bolnavul are hipersensibilitate la iod si se întrerupe administrarea. Dacă bolnavul suportă bine iodul (nu apar simptomele de intoleranţă), la 20-30 minute se administrează

celelalte trei tablete de Razebil, în decurs de 5 minute.3.7. Se aşază bolnavul în decubit lateral drept, timp de 30-60 minute.3.8. Înainte de a se efectua radiografia se efectuează bolnavului încă o clismă evacuatoare.

4. Participarea la examen.4.1. Bolnavul este condus la serviciul de radiologle

Subst. de contrast apare in vezica biliara după 14-18 ore, respectiv 10-14 ore cînd trebuie efectuata radiografia4.2. Bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aseze pe masa de examinare în cazul în care vezicula biliară nu s-a umplut cu substanţă

opacă se mai administrează 4 tablete de Razebil (sau 6 tablete de acid iopanoic). iar examinarea se repetă a 3-a zi.4.3 Pentru studiul motricitatii vezicii biliare , dupa radiografie se face proba Boyden:

Prînzul Boyden - două gălbenuşuri crude eventual amestecate cu zahăr si lapte rece - se administrează după executarea radiografiei

Daca nu suporta pranzul Boyden se administreaza : -50g ciocolata sau-un pahar cu apa de la gheata, sau-se administreaza o injectie cu extract retrohipofizar

4.4. Se efectueaza radiografii ulterioare în serie, la ·intervale de timp de 30-60-90 minute.

Nu se administrează prinzul Boyden la bolnavii cu:-colecistoectomie-calculoza biliara

4.5.Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace şi va fi condus la pat. Dacă se foloseşte acid iopanoic, se va administra între orele 18-20, in total 4-6 tablete acid iopanoic, cite una din 10 în 10 minute, cu puţină apă, fără a.le sfărîma, după care bomavul va fi aşezat în decubit lateral drept, timp de 30-60 minute. De la administrarea substanţei de contrast si pînă la terminarea examinării, bolnavul nu va ingera nimic, si nici nu va fuma.Colecistografia este contraindicata in:

boala Basedow in insuficienta renala acuta icter grav hipertermie debilitate la bolnavii in varsta

III. 3. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU COLECISTOCOLANGIOGRAFIE .

Materiale necesare: - Pobilan contine iod in conc. de 30-50%-antihistamice: hemisuccinat de hidrocortizon,

9

- medicamente de urgenţă (glucoză pentru perfuzii, Romergan, Norartrinal), -aparat de perfuzie, -aparat de oxigenoterapie, -seringi şi ace sterile pentru injecţii intravenoase.

1. Pregătirea materialelor necesare1.1. Se pregătesc materialele necesare. Materialelor necesare.

2. Pregătirea psihica şi fizică2.1. Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii.2.2. In dimineaţa examinării se efectuează o clismă inalta de evacuare a intestinului gros.2.3. Bolnavul nu necesită o pregătire dietetică.

3. Testarea tolerantei bolnavului la iod prin: a) metoda oftalmoreactiei

Se instilează în sacul conjunctival al unui ochi o picătură din fiola Pobilan (fiola de probă). In caz de reacţie hiperergică la iod în decurs de 5 min apare o hiperemie conjunctivală a ochiului respectiv sau

prurit intens.b) administrarea intravenoasa

Se injectează intravenos foarte lent 1 ml de substanţă şi se supraveghează bolnavul pentru a observa dacă apare reactie hiperergică :roşeaţă şi edem al feţei, cefalee, dispnee, greţuri şi vărsături.

3.1. Dacă apar semnele reacţiei, se întrerupe administrarea Pobilanului.3.2. Reacţia hiperergică se combate cu:

-acid epsilon-aminocapronic- antihistaminice : hidrocortizon hemisuccinat-perfuzie intravenoasă cu: glucoza si cu Norartrinal, -se administrează oxigen -se anunţă medicul reanimator.

4. Participarea la examen.4.1. Dacă toleranţa organismului este bună, se va administra substanta incalzita la temperatura corpului4.2 Bolnavul fiind aşezat pe masa radiologică in decubit dorsal, se administrează substanţa opacă încălzită la· temperatura corpului, foarte lent (în decurs de 10 minute):

la adulţi 1-2 fiole de 20 mI Pobilan 30-50%; la copii 1 mI sau 0,45 g substanţă activă / kilocorp.

4.3. După terminarea injecţiei se execută radiografiile. Căile intrahepatice şi extrahepatice se opacifiază în 15-30 minute. Dacă pe filmele executate nu apar vizibile căile biliare, la 40 minute după ·terminarea injecţiei, se

administrează 2- 3 linguri sirop de codeină 2‰ (într-o singură doză)La bolnavii cu colecistectomie sau la care colangiografia sau colecistografia se repetă, prima fiind nereuşită, se administrează sirop de codeină imediat după injectarea Pobilanului In acest caz prima radiografia se execută după 30 minutePentru studiul motricitatii vezicii biliare , dupa radiografie se face proba Boyden: Prînzul Boyden - două gălbenuşuri crude eventual amestecate cu zahăr si lapte rece - se administrează după executarea

radiografiei (indiferent de calea folosită pentru introducerea substanţa de contrast), Daca nu suporta pranzul Boyden se administreaza :

-50g ciocolata sau-un pahar cu apa de la gheata, sau-se administreaza o injectie cu extract retrohipofizar

4.6. Se efectueaza radiografii ulterioare în serie, la ·intervale de timp de 30-60-90 minute.4.7.Pentrul studiul concomitent al stomacului si duodenului se va amesteca pranzul Boyden cu 50g sulfat de bariuNu se administrează prinzul Boyden la bolnavii cu:- colecistectomie,- cu calculoză biliară,- in cazul colangiografiilor executate cu morfina sau codeina.

III. 4.ENDOSCOPIA TUBULUI DIGESTIV

a) esofagoscopia b) gastroduodenoscopia c) rectoscopia si rectosigmoidoscopia

d) colonoscopia

a ) ESOFAGOSCOPIE

Esofagoscopie = examinarea lumenului esofagian cu un aparat numit esofagoscop. Scop -diagnostic sau terapeutic (extragerea corpilor străini, cauterizarea şi badijonarea unor ulceraţii, incizarea unor abcese etc.).

10

Esofagscop = tub de metal polizat, cu lungime de 45 cm şi grosime de 7-12 mm cu extremitatea distală rotunjită este prevăzut cu un mandren obturator şi cu mecanism propriu de iluminare montat proximal sau distal, un sistem optic şi anexe: pensă pentru prelevat biopsii, porttampoane, pense pentru corpi străini, etc. Materiale necesare:

casoletă cu măşti sterile; şorţ de cauciuc; depărtător de gură; oglinda frontală cu sursă corespunzătoare de lumină; aspirator de salivă cu sondele corespunzătoare; tăviţă renală; porttampoane; casoletă cu comprese sterile; substanţă anestezică; soluţie de cocaină 2-4% încălzită la 35°; esofagoscopul (cu toate anexele sterilizate); substanţe: cardiotonice, vasodilatatoare si sedative corlicale.Tehnica –vezi bronhoscopie

Esofagoscopia se poate executa în ,poziţie şezîndă sau în decubit dorsal, urmărindu-se ca gura, faringele şi esofagul să fie în linie dreaptă.Esofagoscopia este foarte rar urmată de incidente sau accidente, aceleaşi cu cele ale bronhoscopiei.

b) GASTRODUODENOSCOPIE

Scop: -explorarea mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument optic numit gastroscop, având o sursa de lumină proprie şi un sistem de lentile care asigura o vizibilitate directă bună Gastroscop = un tub lung de 74 cm, cu un diametru de 7-11 mm rigid în jumatatea sa proximală. Extremitatea care pătrunde în stomac este flexibilă; ea prezintă o piesă rotunjită, cu două ferestre laterale: pentru becul de iluminat si pentru obiectivul aparatului Imaginea este transmisă printr-un sistem de lentile cu distantă focală scurta, de la obiectiv la ocular, vizibilitatea scăzînd la o curbură nmai mare de 24°.Un aparat modern şi mai bine tolerat de bolnavi este gastrofibroscopul; transmiterea imaginii este asigurata de un mănunchi de fibre sticloase foarte fine având câmp mai mic de observaţie, imaginea rămînînd rotundă indiferent de gradul de curbură a tubului permitind explorarea zonei fundice. În vederea extinderii câmpului vizual la extremitatea externă a aparatului, indiferent de sistemul lui optic, se adaptează o pară dublă de cauciuc, cu care se poate insufla aer in stomac.Gastroscopul este prevăzut cu o serie de anexe pentru recoItarea biopsii si se poate adapta aparate pentru fotografierea sau filmarea cîmpului vizual endograstric (chiar duodenal)Materiale necesare: casoletă cu cîmpuri sterile; tăvită renală; sondă gastrică sterlizată pentru evacuarea conţinutului stomacal; Pantopon,atropină, adrenalină - fiole; seringă de 2 ml sterilizată; gastroscop cu toate anexele lui, în stare de perfectă sterilitate; sondă esofagiană de cauciuc cu deschizături laterale, pentru anestezia traiectului gastroscopului; soluţie anesteziantă compusă din: doua parţi cocaină 1% şi o parte adrenalină 1%; glicerină sterilă pentru lubrifiea tubului gastroscopului şi al sondelor esofagiene si gastrice; sursă de.lumina; oglindă frontală; oglindă laringiană; spatulă linguală; porttampoane cu tampoane de vată.1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare.

1.1. Se pregătesc materialele necesare.1.2. Se transportă materialele langă bolnav.

2. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului.2.1. Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii.2.2. Se anunţă bolnavul să nu mănînce si să nu fumeze în dimineaţa zilei de examinare.2.3. în seara zilei precedente se efectuează bolnavului (la care evacuarea stomacului se face in mod deficitar) o spălătură gastrică cu apă căldută pentru a se evacua complet conţinutul gastric:2.4. Cu 40-50 minute înainte de probă se efectuează bolnavului o injecţie cu dilauden-atropină.

3. Participarea la . gastroscopie.3.1. După 15 minute se oferă medicului porttamponul cu tamponul de vată îmbibat în solutia anestezică (cu care se vor badijoria baza iimbii si faringelui), .3.2. .se oferă medicului sonda esofagiană de cauciuc (cu care va anestezia şi pereţii esofagului).3.3. Se aşază bolnavul în camera obscură (încălzită la temperatura optimă) pe masa de examinare in decubit lateral stîng, cu capul mai jos. 3.4. Se introduce în această poziţie sonda gastrică şi se evacuează complet conţinutul stomacului.3.5. Gastroscopia se efectuează cu:ajutorul a două cadre medii.O asistenta asigură poziţia capului bolnavului în extensie fortată si tine tăvita renală.Cealalta asistenta ajută medicul la introducerea aparatului, ungînd gastroscopul, prezentîndu-i instrumentele, tampoane, iar la cererea acestuia, mînuieşte para de cauciuc, adaptează aparatul de fotografiat la sistemul optic al gastroscopuluila indicaţia medicului. Extragerea tubului o face medicul (cu multă atentie fără să se atingă de dinţii bolnavului).Dureaza in medie 3-5 minute, gastroduodenoscopia.

4. Îngrijirea bolnavului după tehnică. 4.1. Se supraveghează bolnavul încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat.4.2. Se transportă bolnavul in salon.4.3. Se supraveghează bolnavul atent timp de două ore după terminarea examinării, trebuie să nu mănince, să nu bea.4.4. Dacă bolnavul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză dureri, la indicaţia medicului se introduce sonda gastrică şi se elimină aerul şi mucozităţile.

11

4.5. Se efectuează bolnavului inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din git,5. Pregătirea produselor pentru laborator.

5.1. Se pregătesc fragmentele de mucoasă stomacală excizate, în vederea examinărilor histologice, se etichetează şi se trimit urgent la laborator.

6. Reorganizarea 6.1. Se spală instrumentele utilizate şi se pregătesc locului de pentru sterilizare.muncă. 6:2. Se aşează în ordine materialele utilizate.6.3. Se notează examenul în foaia de observaţie.

Incidente si accidente: dureri la deglutiţie, febrilităţi, dureri şi tumefacţia amigdalelor.

c) RECTOSCOPIA SI RECTOSIGMOIDOSCOPIA

Rectosigmoidoscopie = explorarea endoscopica a segmentului terminal al tubului digestiv, cu ajutorul unui aparat numit rectoscop, pentru evidentierea modificarilor mucoasei pana la o adancime de 30 cm de la orificiul anal (ampula rectala si ultima portiune a sigmoidului). Acest examen este necesar pentru stabilirea diagnosticului in suferinte hemoroidale, constipatie sau diaree cronica, tenesme rectale, sange in materiile fecale etc.

Rectoscop = un sistem de tuburi metalice intrarectale: trei mai inguste (16-20 mm diametru) pentru explorare, iar unul mai gros (24 mm diametru), pentru tratament, avand un orificiu lateral ce poate fi inchis etans in timpul introducerii in rect si prin care se pot executa interventii intrarectale sub control endoscopic (prelevari biopsice, cauterizari etc.). Fiecare tub este inarmat cu un mandren cu varf bont care se indeparteaza dupa introducerea aparatului in rect. Corpul aparatului este prevazut cu dispozitivului optic ce asigura vizibilitatea (bec electric si oglinda asezata in unghi de 45 grade). El se fixeaza la extremitatea tubului dupa indepartarea mandrenului. Dispozitivul poate fi inlocuit cu o luneta (x3) pentru observarea detaliilor de cercetat. Prin intermediul unui transformator, aparatul se racordeaza la reteaua electrica, iar cu ajutorul unei pompe de cauciuc se faciliteaza patrunderea tubului in rect prin insuflare de aer.

Materiale necesare: Irrigator; Apa calduta (37 grade); Ulei de vaselina; Tampoane de vata; Casoleta cu manusi de cauciuc sterile; Un camp cu orificiul central pentru tubul rectoscopului; Rectoscopul cu tubul si mandrenul sterilizate prin fierbere sau autoclavare (pentru adulti tubul cu diametrul de 20 mm, iar

pentru copii, cel cu diametrul de 16 mm); Solutie saturate de sulfat de magneziu; Medii de cultura pentru insamantari bacteriologice (daca este cazul).

1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesareSe pregatesc toate materialele, instrumentele necesare mentionate mai sus.

irigator, apa calduta (37˚); ulei de vaselina; tampoane de vata ; casoleta cu manusi sterile de cauciuc; un camp steril, cu orificul central, pentru tubul rectoscopului;

rectoscopul cu tubul si mandrinul sterilizate prin fierbere, sau autoclavare ( pentru adulti, tub cu diametrul de 20 mm, pentru copii cu diametrul 16 mm );

solutie saturata de sulfat de magneziu; medii de cultura pentru insamantari bacteriorologice ( daca este cazul); pensa pentru biopsie, pensa anatomica, recipient cu formol , pentru fragmentul bioptic.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului- se informeaza pacientul in ce consta tehnica, explicandu-i-se necesitatea si importanta ei pentru stabilirea diagnosticului- cu 2 zile inainte de examen, pacientul va ingera doar lichide ( supe, ciorbe, lapte, ceai, suc si apa)- in seara precedenta examinarii, se efectueaza 2 clisme evacuatoare, simple/inalte a cate 2 l apa calduta la interval de o ora- in dimineata investigatiei, cu 2 -3 h inaintea examinarii, se efectueaza, din nou, 2 clisme evacuatoare (pentru a indeparta complet resturile de materii fecale sau exudatele patologice)- se dezbraca regiunea interioara a trunchiului- se ajuta pacientul sa se aseze pe masa de examinare, in pozitie genupectorala, cu usoara lordoza a regiunii lombare - se acopera pacientul cu campul prevazut cu orificiul ( acesta sa coincida cu regiunea anusului)

3. Participarea la rectoscopie- se asigura semiobscuritate in camera.- se monteaza corpul aparatului si se racordeaza la sursa de lumina - se verifica functionalitatea dispozitivului optic- se unge tubul rectoscopului cu ulei de vaselina - se ofera medicului manusi sterile ( pentru efectuarea tuseului rectal), apoi , asistenta serveste medicul cu alte manusi sterile si ii ofera tubul rectoscopului pentru a fi introdus in rect- se extrage mandrinul si se fixeaza corpul aparatului la tubul intrarectal (medicul urmeaza sa examineze mucoasa recto-sigmoidiana)

12

- se pregatesc tampoanele cu solutie de sulfat de magneziu si se ofera medicului ( daca el solicita in eventualele obstacole create prin contractia spasmodica a partilor examinate)- la nevoi, se folosesc tampoane uscate, pentru indepartarea resturilor de materii fecale- se preia tubul extras de medic dupa termianrea examinarii

4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnicaindepartandu-se mucozitatile si resturile substantei lubrefiante.Se transporta bolnavul la salon, la patul sau. Se efectueaza toaleta regiunii anale, imediat dupa indepartarea tubului,

5. Pregatirea produselor pentru laboratorDaca s-au facut insamantari bacteriologice, se pregatesc materialele pentru laborator (se completeaza buletinul de recoltare cu datele de identitate ale bolnavului si examenul cerut) si se transporta imediat la laborator.

6. Reorganizarea locului de muncaSe curate mecanic rectoscopul, se spala bine si se pregateste pentru sterilizare. Deoarece unele piese ale rectoscopului nu pot fi sterilizate la autoclave, in cutia aparatului se pastreaza permanent 10-15 tablete de formol.

ATENTIE! La bolnavii debili sau cardiaci, examinarea se face in decubit dorsal, cu genunchii flectati si coapsele in abductie. Administrarea de purgative produce o lichefiere a materiilor fecale care se pot scurge mereu in timpul examinarii in

ampula rectala, impiedicand vizibilitatea. Explorarea trebuie precedata de tuseu rectal pentru excluderea unei stenoze care contraindica rectosigmoidoscopia si

anuscopia. Nu se executa in pusee hemoroidale acute.

d) COLONOSCOPIE

Colonoscopia : examenul vizual direct al colonului, cu ajutorul unui colonoscop flexibil, se vizualizeaza colonul sigmoid , descendent, transvers si ascendent pana la cec Colonoscopul :tub din fibre optice flexibile lung de 135-185 cm ; el se poate adapta la camera video, cu urmarirea imaginilor obtinute pe un ecran tv

Pregatirea instrumentelor si ale materialelor necesare :

- musama, aleza, comprese mici sterile, casolete cu campuri sterile, manusi de cauciuc, pensa de biopsie, recipiente pentru prelevari histologice, colonoscop cu sursa de lumina si sistem de aspiratie, vaselina , silicon, pentru lubrifiere, recipient cu apa, pentru curatirea colonoscopului dupa utilizare , recipiente cu substante pentru dezinfectia aparatului ( aceleasi substante ca si la castroscopie)- medicamente pentru sedarea pacientului

Pregatirea fizica si psihica a pacientului :

- se explica pacientului necesitatea investigatiei - este incurajat si se informeaza pacientul desre tehnica utilizarii, durata investigatiei, efecte neplacute ( senzatia de presiune, durere)- se explica scopul pregatirii fizice, in vederea golirii si curatarii complete a colonului de materii fecale si mucus care ar impiedica examinarea - pregatirea fizica : 3 zile consecutiv, seara si dimineata, se efectueaza cate 2 clisme evacuatoare simple, inalte, la interval de o ora cu cate 2 l apa calduta, ultima clisma se face in dimineata examinarii, cu 3-4 h inainte - in prima si in a2a seara de pregatire se administreaza un purgativ - in cele 3 zile de pregatire, pacientgul va ingera doar lichide - la nevoie, i se pot administra lichide prin perfuzie i.v., in scopul combaterii, sau prevenirii deshidratarii.- seara, inaintea examinarii, se da un somnifer- in dimineata examinarii, se administreaza o fiola de diazepam si scobutil, cu 30 – 60 min inaintea inceperii colonoscopiei

Participarea la colonoscopie :

- sunt necesare 2 asistente - asistenta 1 : linisteste pacientul, il roaga sa coopereze si pe cat posibil sa se relaxeze ( informarea anterioara il face mai cooperant si mai tolerant fata de efectele neplacute ale tehnicii- urmareste functiile vitale ale pacientului- il aseaza in decubit lateral stang, cu genunchii flectati , si este acoperit cu un camp steril, prevazut cu un orificiu central ( in timpul examinarii, la solicitarea medicului, pozitia pacientului poate fi schimbata dintr-un decubit in altul, pe masura ce sonda inaiteaza- a2a asistenta : verifica colonoscopul, asigurandu-se ca este adaptat corect la sursa de lumina si ca are insuflatia si aspiratia bune - lubrifiaza varful tubului ( colonoscopului) cu vaselina si il introduce, incet ,in anus

ATENTIE :- asistenta va avea grija sa nu ajunga vaselina pe lentila, fapt care ar impidica vizibilitatea

13

- pe masura ce medicul are vizibilitatea traiectului lumenului colonic stang, asistenta , la solicitarea acestuia avanseaza tubul incet in lumenul colonului - in acest timp asistenta 1 se ocupa de pacient, supraveghindu-l si explicandu-i cum sa coopereze

Ingrijirea bv. dupa colonoscopie , pregatirea materialelor ptr laborator , reorganizarea locului de munca se fac la fel ca si in cazul recto-sigmoidoscopiei.

Incidente si accidente : sangerare, dureri abdominale violente, perforatia, stop cardiac reflex.Contraindicatii : operatii abdominale recente, in cursul diventriculitei acute sau colitelor ulcerative , herniilor ombilicale , in ascite masive sau la peroane confuze necooperante.

14