KEN FOTTTTI

ALB INFINIT

I

tfr

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiForrmr, xsI.I

Alb infinit / Ken Follett. - BucureEti: RAO Distribu1ie,2018

ISBN 978-606-006-019-2

821_1 1 I

RAO DistribulieStr, BArgiului nr.9-11, Bucuregti, Rominia

www.raobooks.comwww.rao.ro

KEN FOTI,ETTWhiteout

Copyright @ 2004 by Ken FollettToate drepturile rezervate

Traducere din limb aenglezirANDREEA $ELER

Coppight O Editura RAO,2013pentru versiunea in hmba romAna

2018

ISBN 978=606 j006-0 l9-2

Arumur

CnAcILINULUI

1A.M.

Doi b[rbali obosili se uitau la Antonia Gallo, cu resen-

timent gi cu ostilitate in priviri. Voiau sd se duc[ acasd, dar

ea nu voia sd-i lase, iar ei qtiau cd avea dreptate, ceea ce iificea si se simtd gi mai r5u.

Cei trei ficeau parte din Departamentul de personal de

la Oxenford Medical. Antonia, cireia toli ii spuneau Toni,

era administratorul bazei materiale, iar principala ei respon-

sabilitate era siguranla. Oxenford era o companie farma-

ceuticd de mici dimensiuni, care f6cea munci de cercetare

asupra virusurilor care ar putea provoca moartea. Secu-

rilatea era o problemd c6t se poate de serioasd.

Toni flcuse un control inopinat al materialelor gi desco-

perise ci lipseau doui doze dintr-un medicament experimen-

tal.Era destul de grav: medicamentul, un agent antiviral, era

strict secret, iar formula sa era neprefuitS. Era posibil sE fi fost

furat pentru a fi v6ndut unei companii rivale. Totugi, o altiposibilitate, qi mai insplimdnt6toare, ?ntiplrise pe fala

pistruiat[ a lui Toni o expresie de anxietate sumbri qi iiincadrase ochii verzi cu cearcdne negre. Un ho! ar fi putut

fura medicamentul pentru uz personal. $i exista un singur

motiv pentru a face acest lucru: cineva fusese infectat cu unul

dintre virusurile letale care erau folosite in laboratoarele celor

de la Oxenford.

8 KENFoLLETT

Laboratoarele se aflau intr-o casd imens[, datAnd dinsecolul al XIX-lea, care fusese construiti ca re;edin!6 de

vacan{d in Scolia pentru un milionar din perioada vic-toriani. Era numitl Kremlin din cauza celor doui rdnduride gard, a sdrmei ghimpate, a gardienilor in uniformd qi aechipamentului de securitate de ultimd genera{ie. Cu toate

acestea, semlna mai mult cu o biseric5, cu arcade asculite, unturn ;i rdnduri de garguie sculptate de-a lungul acoperiqului.

Biroul celor de la Personal fusese unul dintre cele maisomptuoase dormitoare ale casei. Avea in continuare fe-restre in stil gotic qi lambriu de lemn, numai ci acum, inlocul garderoburilor, erau dulapuri cu dosare, iar birourilecu calculatoare gi telefoane inlocuiseri mesele de toaletdpe care se aflau odatd sticlule de cristal qi perii de pdr cumdner din argint.

Toni qi cei doi bdrbali vorbeau la telefoanele din inc6-pere, sun6nd toli angajalii care aveau permise de intrare inlaboratorul cu nivel inalt de securitate. Existau patruniveluri de biosecuritate. La cel mai inalt nivel, BSL41,cercetitorii lucrau imbrdcali in costume asemdndtoare cucele de cosmonaut, deoarece manipulau virusuri pentrucare nu exista vaccin sau antidot. Pentru cd era cel mai binepdzit loc din intreaga clSdire, eqantioanele medicamentelorexperimentale erau pdstrate acolo.

in BSL4 nu putea intra orice angajat. Pentru a aveaacces in acest laborator, angajatul respectiv trebuia si fitrecut printr-un stagiu de pregdtire in ceea ce privegte sigu-ranla biologicd, lucru valabil chiar gi pentru personalul deintretinere care intra sd verifice filtrele de aer sau sI repareautoclavele. Chiar ;i Toni frcuse acest stagiu de pregdtirepentru a putea intra in laborator ca si verifice respectareanormelor de securitate.

lBiosafety Level Four, laboratorul cu gradul 4 de biosecuritate (n.tr.)

Ars INrrNIr 9

Numai 27 din cei 80 de angajali aveau acces"in labo-

rator. Cu toate acestea, mul1i dintre ei plecaserd deja in

concediul de Crdciun, astfel ci responsabilii cu securitatea

se chinuir[ toald ziua de luni qi ceva din marli pentru a le

da tuturor de urmd.

Toni telefond la Le Club Beach din Barbados qi, dupd

multe insistenle, reuqi siJ convingl pe managerul adjunct sd

o caute pe Jenny Crawford, o t0n5ri tehnicianl de laborator.

in timp ce aqtepta, Toni arunci o privire cdtre propria

imagine reflectatl in fereastrd. Se linea bine, avdnd in

vedere oratdrzie. Costumul ei maro-ciocolatiu cu dungu-

lile albe nu i se gifonase, pdrul ei des era araryat cum tre-

buia, iar pe fa![ nu i se vedeau semne de oboseali. Tatdl

ei era de origine spanioli, dar ea moqtenise pielea palidd

gi p6rul blond-rogcat ale mamei sale, care era scoliani'Toni era inalti qi supl6. ,,Nu e rduoo, iqi spuse ea in gdnd,

,,pe[tn] 38 de ani".

- Cred cd la voi e miezul noplii! spuse Jenny cAnd, in

sfhrqit, rdspunse la telefon.-- Am descoperit o neconcordanli in registrul BSL4, ii

explici Toni.

Jenny era un pic blut5.

-Nu e prima oard cdnd se intdmpl6, spuse ea nepdsitoare.

Dar nimeni nu a mai f[cut o asemen€a tragedie din asta.

- Pentru ci nu lucram eu aici, spuse tdios Toni. CAnd ai

intrat ultima oarl in BSL4?

- Ma4i, cred. Dar poli afla asta din computer.

Bineinleles cd putea, dar Toni voia si qtie daci vatianta

lui Jenny se potrivea cu ce reiegea din registrul electronic.

- $i c6nd ai accesat ultima oardteza:urul?

Tezaud era o cameri frigorific[ linutd mereu incuiatd.

Tonul lui Jenny devenea din ce in ce mai ursuz.

10 KENFOLLETT

- Chiar nu-mi aduc aminte, dar poli si afli dacd verificiinregistrdrile video. Panoul de comandS, activatprin atingere,

de latezaur declanqa automat o camerd video care inregistra

tot ce se intdmpla atdttimp cAt uqa era deschisS.

- i1i amintegti cAnd ai folosit ultima oardMadoba-2?Acesta era virusul la care lucrau oamenii de Stiintd in

momentul respectiv. Jenny era qocatd.

* Sd fiu a naibii, asta lipseqte?

- Nu, nu asta. Dar e cam acelagi lucru...

- Nu cred ci am lucrat weodati cu vreun virus adevd-

rat. Eu luclez cea mai mare parte a timpului in laboratorulpentru culturi de lesuturi. Spusele ei nu conkaziceau cu

nimic informaliile pe care le avea qi Toni.

- Ai observat vreun coleg care sd aibd un compor-tament ciudat sau neobiqnuit in ultimele sdptdmAni?

* Asta e ca la afurisitul 6la de Gestapo, spuse Jenny.* Trec6nd peste asta, ai observat ceva?* Nu, nimic.* incl o intrebare. Ai temperatura normal6?

- Si fiu a naibii, vrei si spui ci ag putea avea

Madoba-2?

- Eqti rdcitd sau ai febr6?

-Nu!- Atunci eqti in reguld. Ai pdrisit lara acum ll zlle -

pdnd acum ar fi trebuit sd ai simptome asemdnitoare cu cele

de gripd dacd ar fi fost ceva. Mulgumesc, Jenny. Probabil cd

e doar o eroare in registru, dar trebuie sd ne asigurdm.

- Ei bine, mie mi-ai stricat seara. Jenny inchise.

- Pdcat, spuse Toni in receptor, deqi nu mai era ni-meni la celdlalt capdt al liniei. Puse receptorul in furcd.

Jenny Crawford e in reguld, anun{d ea. E o tdmpiti, dar

e in reguld.

AIB INrrNu 11

Directorul laboratorului era Howard McAlpine. Barba

sa deas[, grizonatdii acoperea obrajii p6ni la pomeli, astfel

incdt pielea din jurul ochilor pdrea a fi o mascd roz. Erameticulos fird sd pari pedant, iar, in condilii normale, luiToni ii pldcea sd lucreze cu el, dar acum nu era deloc intoane bune. Acesta se sprijini de spdtarul scaunului in care

stltea qi i;i incruci,si bra{ele in dreptul cefei.

- Este extrem de probabil ca materialul dispirut sE fifost folositperfect legitim de cdtre unangalat care sd fi uitatpur gi simplu sd inregistreze ac{iunea in registru.

Tonul lui era !6fnos: mai spusese de doui ori exact

acelagi lucru.

- Sper sd ai dreptate, zise Toni pe un ton neutru.

Se ridicd qi se indreptd cdtre fereastr6. Din birou se

putea vedea anexa in care se afla laboratorul BSL4. Nouaconstruclie pdrea aseminitoare cu restul Kremlinului,av6nd coguri de culoarea orzului gi un turn cu orologiu;unui strdin i-ar fi greu s5-gi dea seama, de la distanld, unde

anume in acest complex se afla laboratorul de inaltd

securitate. Cu toate acestea, ferestrele arcuite ale laborato-rului erau opacizate, uqile sculptate din lemn de stejarnu puteau fi deschise, iar camerele de securitate cu cir-cuit inchis supravegheau totul din capetele monstruoase

ale garguielor. Era un buncdr de beton deghizat in cl5direvictorianS. Noua clSdire avea trei niveluri. Laboratoarele

se aflau la parter. Pe l6ng6 incdperile destinate cercetdrii qi

depozitdrii materialelor, in clddire se afla qi o camerd

folositd pentru izolarea qi ingrijirea oricSrui angajat care ar

fi fost infectat cu vreun virus periculos. Aceasta din urmdnu fusese folositd niciodatS. La primul etaj, se afla echipa-

mentul de filtrare a aerului. La subsol, se g[seau maqindriicomplicate care sterilizau toate deqeurile provenite dinactivitatea desfSgurati. in afard de oameni, nici un orga-

nism viu nu pirdsea laboratorul.

t2 KEN FOLLETT

* Am invdlat multe lucruri din aceastd int0mplare,spuse Toni pe un ton impdciuitor.

ingrijoratS, igi dddu seama cd se afla intr-o poziliedelicat[. Cei doi bdrbali ii erau superiori at6t ierarhic, cdt qi

ca experien!5 de viald - amAndoi erau treculi de cincizecide ani. Deqi nu avea nici un drept s[ Ie dea ordine, Toniinsistase ca ei sd trateze aceastd neconcordanld apdrutd cape o situalie de cizd. Am0ndoi o simpatizau, dar ea profitala maximum de bundvoinla 1or. Cu toate acestea, Tonisimlea clar cd trebuia sd insiste, pentru ci in joc erau

siguranla publicS, reputa{ia companiei qi cariera ei.

- in viitor, va trebui si avem intotdeauna la indemdndnumere de telefon la care sd ii putem contacta imediat pe

toli angajatii care au acces la BSL4, in orice coll al lumiis-ar afla, astfel incdt sd putem lua rapid legdtura cu ei intr-ositualie de urgen!5. $i trebuie sd verificdm registrul maides, nu doar o singuri dati pe an.

McAlpine mormii ceva. in calitate de director al labo-ratorului, registrul era responsabilitatea sa, iar adevdratacauzd,a indispoziliei sale era cdelar fi trebuit sd descopere

neconcordanla apdrutd. Eficienla lui Toni il punea intr-olumind proast6.

Toni se intoarse citre celilalt bdrbat, aare era directorde resurse umane.

* La ce numir am ajuns, James?

James Elliot iqi ridicd privirea din monitor. Se imbrdcaprecum un agent de burs5, intr-un costum cu dungulilesubliri gi o cravati impecabild, incerc6nd parcd a se deo-sebi de oamenii de gtiin!5, care purtau haine din tweed. Re-gulile de siguranld ii pireau parte dintr-o birocralieobositoare, poate pentru ci nu lucrase niciodatl in contactdirect cu virusurile. Toni il considera increzut qi nesdbuit.

-Am stat de vorbd cu26 dincei2T de angaja{i care au

acces la BSL4, spuse el. Vorbea at precizie exageratd, ca

ALs lr.rFrNtr 13

un profesor obosit care explicd o probleml celui mai slab

copil din clasi. Toli au spus adevdrul in legiturd cu ultima

dati cdnd au intrat in laborator qi au deschis tezaurul. Niciunul nu a observat vreun coleg care sd se comporte ciudat.

$i nici unul nu are febr5.

- Cine lipsegte?

- Michael Ross, un tehnician de laborator.

- il cunosc pe Michael, spuse Toni' Era un bdrbat timidgi inteligent, cu aproximativ zece ani mai tdndr decdt Toni'

De fapt, am fost la el acas[. Locuie;te intr-o cdsufi aflat5

camla 25 de kilometri de aici'

- Ltcreazd la noi de opt ani, iat dosarul sdu este

impecabil.McAlpine urmdri cu degetul pe o foaie ;i spuse:

- A intrat ultima datd in laborator acum trei duminici,

ca sd facd un control de rutind al stlrii animalelor.

- $i de atunci?

- A fost in concediu.

- Cdt timp - trei sdPtdmAni?

- Trebuia sd se intoarcl la serviciu astdzi, interveni

El1iot. Se uit[ la ceasul de la mdn6. De fapt, ieri. Luni

dimineald. Dar nu a apdrut.

- A sunat sd anunle cd e bolnav?

- Nu.

Toni ridici din sprAncene.

- $i nu putem lua legitura cu el?

- Nu rdspunde nici la telefonul fix, nici la cel mobil.

- $i nu vi se pare ciudat?

- Cd un bdrbat necdsltorit iqi prelungeqte concediul

ffiri sd-gi anunle angajatorul? La fel de ciudat ca ploaia in

Glen Coe.

Toni se intoarse din nou citre McAlpine.

- Dar tu zici cd Michael are un dosar flrd pati.

Directorul laboratorului pdrea ingrijorat.

14 K,EN FOLLETT

- E foarte conqtiincios. MI surprinde cd gi-a luat liberfrri sd ceard aprobarea niminui.

- Cine era cu Michael cdnd a intrat ultima oard in la-borator? intrebi Toni.

Stia c[ probabil fusese inso{it de cineva, pentru c5, inBSL4, protocolul cerea ca orice acliune si fie executatd in pre-zenta a cel pulin doud persoane: din cauza pericoluluipermanent, nimeni nu putea si lucreze acolo . singur.McAlpine consultS lista din fa{a sa.

- Dr. Ansari, biochimist.

- Nu cred cI il cunosc.

- O cunosc. E o femeie. Monica.Toni ridic[ receptorul.

- Ce numdr are?

Monica Ansari vorbea cu un accent specific orasuluiEdinburgh, iar vocea ei trida faptul ci fusese trezitddintr-un somn profund.

- Howard McAlpine m-a sunat mai devreme, sd gtii.

- imi pare rdu sI te deranjez din nou, spuse Toni.* S-a intAmplat ceva?

- E vorba despre Michael Ross. Nu reugim s5 luimlegltura cu el. Cred cd tu ai fost cu el in BSL4 cu trei du-minici in urmd.

- Da. Stai o clipi sd aprind lumina! TIcu pentru cdtevamomente. Doamne, at6t e ceasul?

- Michael a plecat in concediu in urm6toarea zi, reludToni.

- Mi-a spus cd se duce invizitd,lamama lui, in Devon.Aceste vorbe o ficurd si-qi aminteascd brusc motir,ul

pentru care fusese acasd la Michael Ross. in urmd cu aproxi-mativ qase luni, Toni menlionase, intr-o conversalie obignuitila cantinS, cdt de mult ii plSceau tablourile lui Rembrandt care

infr1i;au femei in vArsti, cu fiecare increliturd si fiecare ridredate cu dragoste. ,,Privindu-le, iti po{i da seama, spusese ea

Are lNrnrn 15

atunci, c6t de mult qi-a iubit Rembrandt mama." Michaelfusese foarte incdntat de remarca ei gi ii spusese cd avea maimulte reproduceri dupd gralr.rile lui Rembrandt pe care ledecupase din reviste sau din cataloagele caselor de licitalii.Dupi program, se dusese acasd la el pentru a vedea imaginile,toate infi{ig0nd femei in vArstS, inrdmate cu gust, ocupdndunul dintre perelii miculului living. Se temuse cd Michaelavea sd-i ceari o intdlnire - il plScea, dar nu in felul acela*,dar, spre uqurarea ei, el nu voia dec6t sd-i arate coleclia. Astfelcd Toni trdsese concluzia ci nu era decdt un blietel care isivenera mama.

- Informalia aceasta este foarte uti15, ii spuse ToniMonicdi. Stai un moment! Se intoarse cdtre James Elliot.Avem la dosar dalele de contact ale mamei sale?

Elliot miqcd din mouse si acces5 un alt fiqier.

- Este inregistratd ca fiind ruda cea mai apropiatS.

fudicd receptorul unui alt telefon. Toni isi relud con-vorbirea cu Monica.

- Michael s-a comportal ca de obicei in duminicaaceea?

- Da, sigur.

- A1i intrat impreund in BSL4?

- Da. Apoi, bineinleles, am mers sd ne schimbim in ca-

mere separate.

- Cdnd ai intrat in laboratorul propriu-zis, el era dejaacolo?

- Da, se schimbase mai repede dec0t mine.

- Ai lucrat cot la cot cu el?

- Nu, eu eram intr-o parte a laboratorului, md ocupamde culturile de {esut, iar el verifica starea animalelor.

- Ali plecat impreund?

- Nu, el a plecat cu cAteva minute inaintea mea.

- Mi se pare cd el ar fi putut accesa tezaurul frrd ca tusd stii.

16 KENFOLLETT

- Da, nu ar fi fost deloc greu.

- Ce pdrere ai tu despre Michael?

- E in reguli... inofensiv, cred.

- Da, e o descriere foarte potrivitd pentru el. $tii cumva

dacd are vreo iubit6?

- Nu prea cred.

- Tu il giseqti atrdgdtor?

- Arati bine, dar nu e sexy.Toni zdmbi.

- Exact. Ai remarcat weodati ceva ciudat la el?

-Nu.Toni observd o ezitare, dar nu scoase nici mdcar un

sunet, ddndu-i celeilalte femei timp si continue. Ldngd ea,

Elliot vorbea cu cineva, intrebdnd de Michael Ross sau de

mama sa.

- Vreau sI spun, faptul cd o persoand locuiegte singurlnu inseamnd automat c[ e nebund, nu-i aqa? zise Monicadupd un moment.

Ldngd Toni, Elliot spunea in receptor:

- Foarte ciudat. imi pare rdu ci v-am deranjat la o ord

atdt de tfuzie.Curiozitatea lui Toni eraatdlatil de vorbele lui Elliot.

- Mullumesc, Monica. Sper si-!i poli continua somnul,

spuse ea pentru a incheia convorbirea.

- Solul meu este medic de familie, replicd aceasta.

Suntem obignuili cu telefoanele in miez de noapte.

Toni puse receptorul in furcd.

- Michael Ross a avut suficient timp sd deschidi tezau-

ruI, spuse ea. $i locuiegte singur. ii arunc[ o privire luiE1liot. Ai reuqit sd suni acas[ la mama lui?

- Este un azil de bitrdni, spuse Elliot. Pdrea inspii-mintat. Iar doamna Ross a murit iarna trecut6.

-Ei, drdcia dracului! izbucni Toni.

3 A.M.

Becurile puternice iluminau tumurile ;i frontoanele

Kremlinului. Erau cinci grade sub zero, dar ceruI era senin

gi nu era nici un pic de zdpadd. in fala clddirii se afla ogrddind in stil victorian, cu copaci qi tufiguri. Ltna, aflatd

in al treilea pitrar, arunca o lumind cenugie asupra nimfelordezhrdcate care se inillau in mijlocul f6nt6nilor secate, intimp ce dragoni de piatr[ stdteau de pazd.

Tdcerea fu spulberatd de huruitul motoarelor, in timp ce

doui dubile iegir[ din garaj. Ambele erau insemnate cu sim-

bolul intemafional pentru pericol biologic: patru cercuri negre

intretiiate pe un fundal galben aprins. PAnd sd ajungd lapoartd, gardianul ridicase deja bariera. Cele dou[ autovehicule

ieqird din incinta complexului gi se indreptard cltre sud cu o

vitezd amelitoare.

Toni Gallo era la volanul primei maqini, conducdnd de

parci s-ar fi aflat in ma;ina ei Porsche, folosind toatdldr-gimea drumului, turdnd motorul qi tdind curbele. Se temea

sd nu ajungd preatdrzit. in aceeaqi maqind cu Toni, se aflau

trei oameni antrenali pentru situalii de decontaminare. Cel

de-al doilea vehicul era o unitate mobil5 de izolare, condus

de un paramedic, .si pe locul pasagerului se afla o doctorili,Ruth Solomons.

Toni se temea ci s-ar putea ingela, dar era ingrozitd, cd,

era posibil sd aibi dreptate.