Jurnalul municipal 53 all.pdf · “De cem brie trebuie sã fie o lunã a bilanþurilor, a comu-...

Jurnalul municipalZiar de informare cetãþeneascã n Nr. 53 n Octombrie/Noiembrie n 2010

w w w . p r i m a r i a c l u j n a p o c a . r o

TELEFONUL PRIMARULUILA DISPOZIÞIA CETÃÞEANULUI

0264984

O COMUNITATE BINE INFORMATÃ ESTE O COMUNITATE PUTERNICÃ

CLUJ-NAPOCA

Jurnalul municipalPublicaþie editatã de Primãria ºi Consiliul Local Cluj-Napoca

paginile 2-3

Cluj-Napoca, cel mai importantcentru de investiþii al þãrii în anul 2010

paginile 8-9

Harta sectoarelorde salubrizarestradalã

pagina 4

Dupã 50 de anilocuitorii cartieruluiGrigorescu au o piaþã nouã

pagina 16

Program 1 Decembrie

CancelarulGermaniei în vizitãla Cluj-Napoca

S E D I S T R I B U I E G R A T U I T C E T Ã Þ E N I L O R D I N C L U J - N A P O C A

pagina 11

În perioada 3-23 decembrie2010 piaþa Unirii va gãzdui cea de adoua ediþie a târgului de Crãciuncreat din dorinþa Primãriei muni -cipiului Cluj-Napoca de a contri -bui, cu ocazia Sãrbãtorilor de iarnã,la bucuria clujenilor de orice vârstãprintr-o serie de evenimente în ini -ma oraºului.

Programul evenimentelor zilnice:l Patinoar în aer liber cu pro-

gram de funcþionare în intervalul o -rar 10:00 – 22:00

l Comercializarea produselorspe cifice în 15-20 de cãsuþe amena-jate, între orele 11:00 – 20:00

l Pomul de Crãciun al compa -niilor clujene, începând cu ora18:00

l Spectacol pentru Moº Crã -ciun oferit de companiile clujene17:00 – 18:00

l Concerte de colinde, zilnicîn tre orele 18:00 – 20:00.

TÂRGUL DE CRÃCIUNEDIÞIA A II-A

În ultima lunã a anului, Primãria municipiului Cluj-Napoca organizeazã eve ni mente menite sã îi adu -cã pe clujeni în spaþiul public ºi sã îi apropie.

“De cem brie trebuie sã fie o lunã a bilanþurilor, a comu-nitãþii, în care sper cã spiri tul sãrbãtorilor de final de an,care se apropie, sã îi facã pe toþi cetãþenii ora ºului sã îºi doreascã sã profite de ocaziile pe care noi le punemla dispo zi þia lor, pentru a petrece timp liber împreunã,

pentru a fi o ade vãratã comunitate” a explicat primarulSorin Apostu.

Din oferta lunii decembrie: Ziua Na þionalã a Românieila Cluj-Napoca, organizarea celei de a doua edi þii a Târ -gului de Crãciun din Piaþa Unirii ºi celebrarea ex celenþeicopiilor clujeni, în cadrul Galei - 10 pentru Cluj - JunioriiClujului, Spe ranþele Cetãþii.

Primãria Cluj-Napoca organizeazãediþia a II-a a galei de premiere a ele vi -lor clujeni care au avut performanþe încursul anului ºcolar trecut, “10 pentruCluj - Juniorii Clujului, SperanþeleCe tãþii”.

Noutatea acestei ediþii este faptulcã vor exista 3 secþiuni:

l Secþiunea A: Tineri cu vârstacuprinsã între 14-18 ani (liceu)

l Secþiunea B: Tineri cu vârstacuprinsã între 10-14 ani (gimnaziu)

l Secþiunea C: Tineri cu vârstacuprinsã între 3-10 ani (preprimar ºiprimar)

O altã noutate se referã la crearea u -nui premiu special care va fi acordat das -cãlului cu cei mai mulþi elevi nominali -zaþi la gala „10 pentru Cluj”. Acest pre -miu a fost solicitat de unii dintre spon-sorii ediþiei trecute, dar ºi de unii dintreelevii care au câºtigat anul trecut premiiºi ne-au declarat cã meritul pro fesorilorcare i-au format este egal cu al lor ºi ar fidorit ca ºi aceºtia sã fie recompensaþi pu -blic de comunitate.

Categoriile de excelenþã sunt:1. Ambasador pentru Cluj – pen-

tru cei care au fãcut Clujul cunoscut

în lu me, prin activitatea desfaºuratã înacest an

2. Social – pentru contribuþia labinele comunitãþii

3. Arte, ansambluri – pentru rezul-tatele obþinute în echipã, la balet, mu -zicã, teatru, film, picturã, sculpturã,fotografie etc.

4. Arte, individual – pentru rezul-tatele obþinute la balet, muzicã, teatru,film, picturã, sculpturã, fotografie

5. Sport de echipã – pentru rezul-tatele obþinute în echipã

6. Sport individual – pentru rezul-tatele individuale

7. IT – pentru rezultatele obþinuteîn domeniul IT

8. ªtiinþe – pentru rezultatele obþi -nute la matematicã, fizicã, chimie, bio -logie etc.

9. Mediu – pentru dezvoltarea u -nor proiecte în domeniul protecþieimediului, ecologiei etc.

10. Inovaþie – pentru realizãri deo -sebite în domeniul tehnologiilor.

Gala de premiere va avea loc în 15de cembrie la Casa de Culturã a Stu den -þilor în cadrul unui spectacol. Câºti gã to -rii vor primi un trofeu, diplome ºi ca do -uri din partea sponsorilor evenimentului.

DECEMBRIE, LUNA CLUJENILOR

GALA EXCELENÞEI LA CLUJ-NAPOCA - 10 PENTRU CLUJ - JUNIORII CLUJULUI, SPERANÞELE CETÃÞII

DECEMBRIE, LUNA CLUJENILOR

Jurnalul municipalCluj-Na pocaFocus

Numãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010 Pagina 2

www.primariaclujnapoca.ro

Anul 2010 a fost unul dintre cei mai di -na mici din punct de vedere al pro specþiuniiinvestitorilor interesaþi sã gãseascã noi desti-naþii pentru dezvoltarea companiilor. Fie cãau trimis înainte ambasadorii þãrilor dincare vin, fie cã au contactat în mod directauto ritãþile, sau au venit prin intermediulcompaniilor de consultanþã investitorii au

venit la Cluj- Napoca în numãr mare înacest an. Dupã ce ºi-au fãcut calculele debussines, cele mai multe au anunþat cã do -resc sã investeascã la Cluj-Napoca. Astfel,anul 2011 va fi, fãrã îndoialã, anul reveniriidin punct de vedere al ofertei locurilor demuncã pentru clujeni.

REMARUL 16 FEBRUARIERemarul 16 Februarie compania ºi

Bom bardier au semnat un acord în urmacãruia Remarul va produce la Clujtrenuri sub licenþa Bombardier. Potrivitreprezentanþilor companiei, citaþi de Ziuade Cluj, în urmãtoarele ºase luni numã -rul de locuri de muncã nou create va fi deminimum 500, iar în urmãtorii patru anise va ajunge la 2.500 de locuri de muncãcreate. Toate aceste locuri de muncã vor

crea, la rândul lor dezvoltare pe verticalã,prin stimularea industriilor furnizoare dematerii prime ºi materiale necesare pro-ducþiei de trenuri, unde, creºterea co -men zilor, va produce, potrivit specialiº ti -l or o nouã creºtere a numãrului de locuride muncã disponibile.

ENERGOBITCompania clujeanã este unul din-

tre principalii ofertanþi de locuri demuncã pentru absolvenþii anumitorsecþii ale Universitãþii tehnice dinCluj-Napoca. Pentru anul urmãtor,proiectele de dezvoltare ale companieivor produce o creºtere a numãrului deangajaþi cu circa 500, dintre care, celpuþin 100 vor fi pentru activitãþile dinCluj-Napoca.

STI GROUPPrintre companiile care au deschis noi

puncte de producþie sau servicii în acest an senumãrã grupul german STI Group, cu afa -ceri anuale de peste 200 de milioane de euro.La începutul anului grupul a inaugurat ounitate de producþie la Cluj-Napoca. Fabricaeste construitã pe o suprafaþã de 2.000 m² ºiproduce ambalaje din carton duplex pentrutoate industriile, inclusiv pentru cea amedicamentelor. Prin tre clienþii grupuluigerman se nu mãrã companii precum Be -iersdorf (cutii cadou pentru brandul Nivea),Mars (pentru brandul Whiskas), Henkel(ambalaje pentru Persil, Fa), Max Factor,Pernod Ricard (Chivas Regal), Osram etc.Com pania a anunþat cã va continua anga-jãrile de personal în anul viitor.

INGUna dintre cele mai aºteptate in -

vestiþii a anului a fost, fãrã îndoialã, cea adeschiderii de cãtre gigantul financialING a unui centru euro-regional de ser-vicii financiare la Cluj-Napoca. Acestava lucra pentru clienþii diviziei de asi -gurãri a ING din România, Cehia, Slo -vacia, Polonia sau Ungaria. În prezent laCluj sunt angajaþi apoximativ 300 despecialiºti, care se ocupã cu procesareapoliþelor de asigurãri de viaþã pentrucompaniile grupului din Cehia ºiSlovacia. Conducerea ING a anunþat oinvestiþie de 250 milioane de euro înurmãtorii 10 ani în dezvoltarea centruluiregional de servicii pentru clienþi din

Cluj-Napoca, unde vor fi angajaþi peste1.000 de specialiºti pânã în 2013.

SYKESCompania americanã Sykes este un

lider mondial în furnizarea de soluþii decontact client management ºi servicii deBusiness Process Outsourcing (BPO).Compania oferã o gamã de soluþii clien -þilor sãi, în special în domeniile: comu-nicaþii, servicii financiare, asistenþã me -dicalã, tehnologie, transport ºi industriade agrement. Sykes este specializatã înfurnizarea de soluþii de outsourcingflexibile, de înaltã calitate, cu un accentpe suport tehnic ºi customer service.Biroul deschis în luna septembrie aacestui an la Cluj-Napoca are în prezent250 de angajaþi calificaþi ºi va lucraexclusiv pentru compania sud-coreeanãSamsung în Europa.

TERAPIA RANBAXYCompania multinaþionalã Ranbaxy –

concern farmaceutic din care face partecompania clujeanã de medicamenteTerapia SA a comunicat în mod direct încadrul unei întâlniri oficiale cu primarulSorin Apostu, decizia Consi liului deAdministraþie al companiei de a menþineCluj-Napoca drept oraºul – cartier gene -ral al concernului în ceea ce priveºte orga-nizarea activitãþilor destinate pieþelorregionale. Totodatã, compania va conti -nua procesul de extindere a activitãþilor,fapt care va duce în perioada imediat

„Cluj-Napoca, cel mai important centru

ING300-1000 locuri de muncã

ENERGOBIT100 locuri de muncã

DEDEMAN250 de locuri de muncã

TERAPIARANBAXY

50-180 de locuri de muncã

FUJIKURA620 de locuri de muncã

SYKES250 de locuri de muncã

BAUMAX150 de locuri de muncã

EMERSON800 de locuri de muncã

REMARUL2500 de locuri de muncã

STI GROUP1038 de locuri de muncã

Declaraþia aparþine redacþiei sãptãmânalului economic Capital, care a ajuns la aceastãconcluzie în urma unei analize publicate în luna octombrie. Cele mai importante investiþiicare s-au anunþat în România în acest an se vor implementa la Cluj-Napoca. În urma aces-tor decizii ale inve sti torilor strãini, precum ºi în urma proiectelor publice anunþate deja,anul 2011 va aduce peste 6000 de noi locuri de muncã pentru clujeni.

l În timp ce majoritatea marilor oraºe se confruntã cu recesiunea ºi ºomajul, profesionalismul clujenilor ºi renumele de angajaþi

de calitate atrag investiþiile strãine în capitala Ardealului l Deschidereaautoritãþilor locale este al doilea motiv pentru care companiile au ales Cluj-Napoca

drept destinaþia româneascã în care sã plaseze capital

Jurnalul municipalCluj-Na poca Focus

www.primariaclujnapoca.roNumãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010 Pagina 3

urmãtoare la o creºtere a numãrului deanagajaþi cu circa 30 de persoane înalt cali -ficate, iar în 2011 la o campanie masivã deangajãri pentru a susþine extinderea ope -raþiunilor la Cluj-Napoca.

DEDEMANUn alt investitor, de aceastã datã

român, care va aduce peste 230 de locuride muncã la începutul anului 2011 esteretailerul Dedeman. În cadrul întâlniriipe care primarul Sorin Apostu a avut-ocu Dragoº Pavãl, preºedintele grupuluiDedeman, acesta a declarat cã au fostdemarate lucrãrile de construcþie pentrunoul magazin din cadrul lanþului, care seva deschide la Cluj-Napoca, în 25februarie 2011 ºi va fi amplasat pe str.Fabricii de Chibrituri, în perimetrul fos-tei uzine Tehnofrig. Compania Dede -man va crea, în prima etapã, circa 230 denoi locuri de muncã la Cluj-Napoca, lacare se adaugã cele indirecte, oferite decompaniile clujene angajate în con-strucþia magazinului.

BAUMAXMagazinul de bricolaj a demarat

deja construcþia unui nou magazin înzona fostei fabrici IRA. Numãrul deangajaþi care vor fi prezenþi la deschi -derea din 2011 este de 150, urmând caacesta sã creascã pe mãsurã ce în zonã sevor finaliza investiþiile de contruire aunui nou supermarket.

FUJIKURA AUTOMOTIVE ROMANIACompania de producþie nr 1 din

Cluj-Napoca este prezentã în oraºul nos-tru din anul 2003 ºi a cunoscut în ultimiidoi ani efectele crizei de pe piaþa modialãa producþiei auto. Dacã la începutuluiacestui an se punea serios problemaînchiderii fabricii din Cluj-Napoca ºi amutãrii contractelor în Maroc, iatã cã înluna octombrie a avut loc o schimbareradicalã a situaþiei. Practic concernul a

încheiat un parteneriat strategic cu com-pania de producþie auto Volswagen, iarconsecinþele pentru clujeni au fost dintrecele mai bune. Nu numai cã nu se maiînchide fabrica, dar, începând cu lunaianuarie 2011 Fujikura AutomotiveRomânia va începe o campanie agresivãde angajare, care va duce la dublarea nu -mãrului actual de angajaþi, de circa 650 delocuri de muncã ºi la peste 1.000 de noiposturi pânã la finalul anului 2011

EMERSONCompania americanã care ocupã

întreg parcul industrial Tetarom II, depe bulevadrul Muncii a anunþat pentruanul 2011 cã va continua dezvoltareaproducþiei de la Cluj-Napoca ºi va anga-ja peste 800 de persoane înalt calificatepen tru Centrul Român de Inginerie (Ro -

manian Engineering Center -REC). In -tenþiile de dezvoltare ale companiei aufost comunicate oficial printr-un comu-nicat de presã dat de cãtre compania-mamã din Statele Unite ale Americii.

În data de 15 octombrie 2010, prima -rul Sorin Apostu a semnat cu ministruldezvoltãrii ºi turismului Elena Udreacontractele de finanþare privind contrac -tarea din fonduri europene nerambursa -bile a proiectelor depuse de Pri mãriepen tru reabilitarea liniei de tram vai ºi aparcului central. Ceremonia oficialã desemnare a cererilor de finanþare a avutloc în prezenþa primului ministru EmilBoc, care, în calitatea sa de primar al mu - ni cipiului Cluj-Napoca în perioada2004-2008 a între prins primii paºi în pre -gã tirea strategiei mu nicipiului de atra ge -re a fondurilor eu ropene nerambursa -bile.

“Este un moment foarte importantpentru Cluj-Napoca: semnarea contrac -telor de finanþare pentru douã dintre celemai importante proiecte din Planul In te -grat de Dezvoltare Urbanã. Mã bucurfoar te mult cã am putut sã atragem baniîn plus pentru municipiul nostru, înechivalentul a 22% din bugetul local peacest an ºi a 18% din bugetul general almunicipiului” a declarat primarul SorinApostu. „Perioada de implementare aproiectelor va aduce pe piaþa muncii dinmunicipiu circa 600 de locuri de muncã,iar dupã finalizarea proiectelor de reabi -

litare a liniilor de tramvai vom obþinepes te 4.000 de mp de spaþii verzi noi ºivom reduce semnificativ poluarea fonicãpentru locuitorii de pe strãzile pe care vatrece tramvaiul”.

IMPLEMENTARE ÎN ETAPE

Etapele care vor urma acestui mo -ment se referã la organizarea licitaþiilor de

execuþie pentru fiecare proiect în parte ºia licitaþiilor de management de proiectpentru fiecare dintre obiective. Lucrãrilede reabilitare a liniei de tramvai ºi a par-cului central vor demara în anul 2011, înetape, pentru a nu bloca circulaþia în mu -ni cipiu pe durata execuþiei acestora. Fon -du rile accesate în cadrul acestor proiecteprovin din finanþãrile europene puse ladispoziþia þãrilor membre de cãtre Uniu -nea Europeanã prin Programul Opera -þio nal Regional (POR) pe axa 1 destinatãpolilor de creºtere. Finanþarea totalã pecare Cluj-Napoca o poate atrage din a -ceas tã axã e de circa 82 de mili oane euro.

Proiectele pentru care s-au semnatdeja contractele de finanþare au fostdepuse de cãtre municipalitate spre eva -luare în luna aprilie 2010.

investiþional al þãrii în anul 2010”

DETALII DESPRE PROIECTE: VALOARE CONTRACTE:

Tramvai Mãnãºtur + P. Gãrii Valoare totalã: 76.848.324 leiValoare nerambursabilã 55.196.614 lei

Tramvai P Gãrii + Muncii Valoare totalã: 86.205.579 leiValoare nerambursabilã: 65.508.995 lei

Total tramvai Valoare totalã: 163.053.903leiValoare nerambursabilã 120.705.609 lei

Parc Valoare totalã: 40.054.576 leiValoare nerambursabilã: 29.716.623 lei

TOTAL GENERAL Valoare totalã: 203.108.479 leiValoare nerambursabilã: 150.422.232lei

de locuri de muncã

se vor crea pedurata

lucrãrilor la cele trei investiþiiale municipalitãþii

600

Primãria Cluj-Napoca a atras în 2010 proiecte europene pentru infrastructurã de 36 de milioane euro, din totalul de 82 de milioane euro de atras pânã în 2013

l Parcul Central Simion Bãrnuþiu ºi clãdirea Casino

îºi vor recâºtiga farmecul de altãdatã prininvestiþiile din fonduri de la UE

l Clujenii vor avea un tramvai silenþios, modernºi nepoluant la finalul investiþiilor din fondurile

contractate în octombrie

Potrivit reprezentanþilor investitorilor, motivele care au stat la baza selecþiei Clujului din liste de zeci deoraºe europene au avut la bazã oferta forþei de muncãbine pregãtite, deschiderea autoritãþilor locale ºiamplasarea geograficã a oraºului, legat de orice punct deþarã sau din zona Europei centrale ºi de est. Mai mult,poziþia geograficã a Clujului face din oraºul nostru unpunct de maxim interes pentru companiile asiatice, unsemnal puternic în acest sens fiind eforturile pe care lefac þãri precum Coreea de Sud sau China de a strângerelaþiile de colaborare cu autoritãþile locale, în demersulde a pune bazele unei dezvoltãri de viitoare

parteneriate cu mediul privat clujean. În acest sens, o delegaþie de oameni de afaceri a fost invitatã la începutul lunii octombrie în Coreea de Sud, în oraºulînfrãþit Suwon, cunoscut drept “oraºul Samsung”.Totodatã primarul Sorin Apostu a onorat în luna octombrieinvitaþiile oficiale ale autoritãþilor din Suwon ºi ale celordin Zhengzhu, China, ocazie cu care a avut o serie deîntâlniri cu reprezentanþii unor mari companii din zonã,precum Daewoo - care au solicitat chiar o prezentaredetaliatã a Clujului — interesant pentru ei de luat în calculpentru o eventualã relocalizare a unei fabrici de electrocasnice din Spania.

Tatonãri asiatice

Dupa 180 de ani de la deschidere, Parcul Central va beneficia de lucrãri de restaurare

Batrânul Casino va gãzdui un Centru de culturã urbanã

La mai bine de 50 de ani de când afost construit, cartierul Grigorescu nu abeneficiat de o piaþã agroalimentarã pemãsura sa. “Acesta este motivul pentrucare construcþia unei pieþe agroali-mentare în acest cartier a fost unul din-tre obiectivele pe care mi le-am stabilitîncã de la începutul mandatului. Ceamai dificilã etapã a fost aceea a eliberãriiacestui teren pentru a putea demara pro-cedurile pentru construirea halei. În ur -ma faptului cã pe acest amplasament auexistat o serie de chioºcuri nealimentare,construite acum mulþi ani, am fostnevoiþi sã ne adaptãm situaþiei ºi sãgândim un proiect atipic de piaþã agroa -limentarã cu o aripã separatã pentrucomerþ nealimentar” a declarat primarulSorin Apostu. Lucrãrile au fost execu-tate de Asociaþia SC Construdava ºi SCStoneco SRL desemnatã câºtigãtoare înurma licitaþiei publice, iar timpul deexecuþie a fost extrem de redus, practicdin septembrie pânã în noiembrie.Valoarea lucrãrilor executate este de736.898,00 lei. Suprafaþa construitã estede 717,64 mp, iar funcþiunile sunt despaþii comerciale alimentare, pentrulegume-fructe (cu 45 mese pentru co -mer cianþii agricoli), spaþiu comercialproduse lactate (dotat de municipalitatecu 3 agregate frigorifice în valoare de14.578 lei), spaþiu comercial pentru pa -ni ficaþie, spaþiu comercial pentru vânza -re de carne ºi ouã, precum ºi grupuri sa -nitare, spãlator, magazie ºi spaþiu admi -nistrativ. În partea vesticã a clãdirii suntcele 20 de chioºcuri, dispuse faþã în faþã,separate printr-un coridor central, careau fost deja date în funcþiune. Suprafaþaunui chioºc este de 6,55 mp. Totodatã,hala agroalimentarã deþine 23 de locuride parcare.

În acest an Primãria Cluj-Napoca amai finalizat un proiect de halã agroali-mentarã, destinatã locuitorilor din zonaMãrãºti Someºeni. Piaþa agroalimentarãIRA este cea de a patra piaþã administratãde Primãria Cluj-Napoca care a fostmodernizatã pentru a oferi condiþii civi-lizate de comerþ cu alimente perisabile.În halã au fost mutaþi practic acei co -

mercianþi care vindeau în vechea piaþãIRA în regim de comerþ în detaliu ºi pro-ducãtorii care îºi câºtigau existenþa dinprodusele alimentare obþinute. Pro cen -tul de atribuire a meselor a fost de 60%producãtori ºi 40% comercianþi. Exe cu -tantul ºi proiectantul lucrãrii, de semnatîn urma licitaþiei a fost S.C. Trustul deInstalaþii Montaj ºi Con strucþii S.A.Cluj-Napoca. Valoarea in ves tiþiei a fostde 893.592 lei, hala agroa limentarã are osuprafaþã construitã de 1.113,25 mp, dincare 930,86 mp este alo cat ca spaþiu pen-tru comerþul cu legume fructe, 42 mp -

un spaþiu comercial de produse lactate,restul anexe. Piaþa agroalimentarã maiare 50 de locuri amenajate de parcare.

De interes Jurnalul municipalCluj-Na poca



Parteneriat pentru sãnãtatea copiilor din grãdiniþele clujene

Echipa de specialiºti în diabet, bolimetabolice ºi nutriþie condusã de prof.dr. Nicolae Hâncu, împreunã cu Pri -mãria municipiului Cluj-Napoca vaîncepe o verificare a modului în care serealizeazã alimentaþia copiilor din grã-diniþele clujene.

“Doresc sã ajungem în fiecare uni-tate, sã vedem în ce fel este alcãtuitmeniul, cum se gãtesc alimentele dar ºidacã ce este scris pe hârtie se regãseºteºi în farfuria copiilor” a explicat pri-marul Sorin Apostu. “Totodatã, cu aju-torul domnului profesor Hâncu vomrealiza la finalul acestei verificãri dedetaliu un “manual de bune practici”care sã conþinã recomandãri cu privirela ce tip de alimente trebuie folosite cuprecãdere, dar ºi o listã de interdicþii

privind produse pe care grãdiniþele nuvor avea voie sã le achiziþioneze” acompletat primarul.

“Iniþiativa Primãriei Cluj-Napocaeste o noutate în þara noastrã ºi estefoarte necesarã pentru cã ne ajutã sãputem schimba lucruri despre careºtim deja de mult timp cã sunt nesãnã-toase, dar nu puteam opri continuarealor. ªtiu de la pãrinþii care vin cu copiila tratament cã în grãdiniþã nu primescmereu alimente sãnãtoase pentru co -pii, sau meniurile sunt prea stereo tipe,lucru care afecteazã comportamentelealimentare ale micuþilor” a de claratprof. Nicolae Hâncu. “Sunt atât decon vins de utilitatea acestui proiect,încât vã asigur cã voi participa personalcel puþin la primele verificãri pentru a

vedea exact unde se greºeºte ºi cum sepot remedia lucrurile” a mai spus re -putatul medic.

Grãdiniþele din municipiu sunt,din punct de vedere administrativ însubordinea municipalitãþii, care, prinalo cãri de la bugetul local susþine func -þionarea acestor unitãþi ºcolare.

Alocaþia de hranã este achitatã depãrinþi, se stabileºte la început de an încadrul ºedinþelor cu pãrinþii, iar înacest an este în medie de 7-7,5lei/zi/copil.

În grãdiniþe copiii mãnâncã douãmese ºi o gustare, respectiv mic dejun,prânz cu trei feluri de mâncare (supã,fel de bazã ºi desert), iar la plecarecopiii primesc o gustare, fie fruct, fieiaurt, fie, patiserie.

LOCUITORII CARTIERULUI GRIGORESCU AU HALÃ ALIMENTARÃ DUPÃ 50 DE ANI

Primãria va da posibilitatea cluje-nilor care doresc sã se cãsãtoreascã sãîºi programeze ziua ºi ora cununieicivile on-line.

Practic se face o rezervare a orei ºizilei, pentru cã aceste detalii suntfoarte importante pentru tinerii cãsã-toriþi, care, în funcþie de acest mo -ment, îºi programeazã întreg eveni-mentul.

Programul va fi operaþional înce -pând cu data de 1 decembrie, pânãatunci fiind accesibil ca test. În pe -rioada de testare programul se va pu -tea accesa de pe www.e-primariacluj-napoca.ro, urmând ca, dupã data de 1decembrie sã existe un link direct depe pagina principalã a primãriei.

Cine doreºte sã îºi programezeastfel cãsãtoria poate accesa paginawww.e-primariaclujnapoca.ro, ale -gând butonul „programare cãsãtorii”,unde, la butonul „rezervare”, alegeziua ºi ora pe care o doreºte, com-pleteazã datele persoanele ale celordoi ºi valideazã înregistrarea. Primeºteun numãr de înregistrare, cu care seprezintã apoi la depunerea actelor.

În momentul înregistrãrii rezer -vãrii, un angajat al Direcþiei de la Evi -denþa Persoanei verificã datele per-soanelor înregistrate pentru a vedeadacã sunt corecte ºi reale ºi, în cazulîn care nu se confirmã, anuleazã înre -gistrarea ºi trimite e-mail la adresa

lãsatã pentru a-l anunþa pe titular cãnu i-a fost validatã înregistrarea.

Un cuplu poate face o singurãrezervare! De fapt, pe un CNP sepoate face o singurã rezervare!

Important de reþinut este faptulcã, potrivit legislaþiei în vigoare, cu 10zile înaintea momentului cãsãtoriei,tinerii trebuie sã se prezinte la Stareacivilã cu actele pe care le depun pen-tru cãsãtorie. Practic, programul per-mite rezervarea momentului, nu þineloc de înregistrarea cãsãtoriei.

În acest an toate familiile tineredin Cluj-Napoca au primit la finalulceremoniei, alãturi de deja cunoscu-tul set de fotografii oferit gratuit decãtre muncipalitate, ºi o sticlã de vinalb ºi o scrisoare de felicitare dinpartea primarului, ca semn al apre -cie rii comunitãþii faþã de faptul cã ti -nerii au decis sã întemeieze o fami-lie, temelia sãnãtoasã a unei societãþi.

Programare on-linea cãsãtoriilor civile

Costurile celor douã hale agroalimentare s-au acoperit din economii pe carePrimãria Cluj-Napoca le-a fãcut în 2010 la consumul de combustibil, obiectede biroticã, hârtie, dar ºi la factura de telefonie mobilã. Astfel, dacã în 2009 înprimele 10 luni s-au cheltuit peste 4,7 milioane de lei, în acest an, prin progra-mul strict de control al costurilor instaurat în instituþie, s-au cheltuit pentruaceleaºi consumuri numai 3,1 milioane de lei, adicã cu 34 % mai puþin. Dinaceste economii, de circa 2 milione de lei, s-au acoperit costurile cu cele douãhale agroalimentare ultramoderne, ºi dotãrile aferente acestora.

Investiþii din economii

În pieþele clujene administrate demunicipalitate funcþioneazã regula-mentul conform cãruia comercianþii nupot depãºi dublul preþului afiºat petabelele din incinta pieþei, care suntcomunicate zilnic de cãtre CentrulAgro Transilvania — piaþa de gros dinDezmir.

VERIFICAÞI PREÞUL DE REFERINÞÃªI PROVENIENÞÃ!

Jurnalul municipalCluj-Na poca De interes



Transparenþã în administraþia publicã localã

Un alt serviciu este destinat celorcare au documente la care aºteaptãrãspuns. Registratura on-line permiteoricui sã verifice stadiul de procesare asolicitãrilor de cãtre Primãrie de labirou sau chiar de acasã. Prin accesarealinkului special creat pentru Regis -tratu rã, pe site-ul www.primariacluj-napoca.ro ºi introducerea în câmpurileexistente a numãrului de înregistrare,data ºi numele sãu, clujenii vor afla

întreg parcursul documentului sãu dela înregistrare, pânã la momentulprezent.

Certificate de informare la urbanism - în 5 zile

În urma unei analize, la direcþia deurbanism s-a constatat cã majoritateacetãþenilor care solicitã certificate deurbanism vor de fapt acest document

doar pentru a se informa care suntreglementãrile specifice unei anumitezone. Prin urmare Primãria va eliberala cerere „Certificate de informare” întermen de 5 zile de la data depuneriicererii. Certificatele de urbanism suntstrict reglementate prin lege ºi pre-supun o procedurã relativ greoaie, iarprin aceastã mãsurã Primãria Cluj-Napoca doreºte sã-i ajute pe cei caredoresc, de fapt, doar sã afle cât mairapid anumite informaþii.

Aceste certificate de informare nupot fi folosite pentru alte scopuri,cum ar fi operaþiuni notariale. Prinurmare, începând din luna noiembrie,cei interesaþi pot cere certificatul deinformare dacã vor doar sã ºtie ce sepoate face pe parcela care îl intere-seazã ºi în ce condiþii, pe care îlprimesc în 5 zile. Dacã nu doreºte sã

uzeze de aceastã etapã de informarepoate apela la procedura clasicã decerere a unui certificat de urbanism –dureazã 30 de zile.

Construcþiile care nu au respectat autorizaþia – pe „lista neagrã”

Primãria municipiului Cluj-Na -poca a postat pe site-ul oficial al insti-tuþiei www.primariaclujnapoca.ro situ-aþia cererilor de atestare a edificãriiunui imobil care au fost respinse, dinmotive de nerespectare a prevederilorautorizaþiei de construire.

„Niciunul dintre imobilele con-struite fãrã sã respecte autorizaþiaemisã de cãtre Primãrie nu va primidovada de luare în folosinþã a imo-bilului, obligatorie pentru a puteaîntãbula construcþia” a explicat pri-

marul Sorin Apostu. Acesta a spus cã,la verificãrile din teren cu privire launele dintre imobilele pentru care sesolicitã acest document inspectoriiprimãriei au avut surpriza sã des -copere construcþii radical diferite faþãde ce se autorizase se fapt. „Ne aºtep-tam sã gãsim locuinþe colective, ºi înloc de asta am gãsit un bloc cu zeci deapartamente”, a precizat primarul.Primãria va începe procese împotrivaposesorilor acestor dosare respinse dela primirea dovezii de luare în folo -sinþã. “Vreau sã trag astfel un semnalde alarmã tuturor celor care, crezândcã îºi iau autorizaþie de construirepentru casã ºi ulterior cred cã-ºi potconstrui apartamente, cã la Cluj-Napoca nu vor mai putea face astfelde lucrãri”, a afirmat primarul SorinApostu.

ANUL VIITOR VA ADUCE PRIMUL PARKING DE CARTIER ÎN GHEORGHENI

Primãria Cluj-Napoca analizeazãîn acest moment ofertele depusede cãtre societãþile comercialecare au participat la licitaþiapentru execuþia parkinguluiBãiºoara. Preþurile de execuþieoferite de cãtre participanþi suntconsiderabil mai mici decâtvaloa rea estimatã din studiul defe zabilitate, unde era evaluatîntre 5,5 ºi 10 milioane de lei.

La licitaþia deschisã în vedereaatri buirii contractului de lucrãri la o -biectivul de investiþii Parking supra -teran Aleea Bãiºoara nr.1-3, munici -piul Cluj-Napoca au depus oferte 11societãþi, dintre care cea mai micãofer tã a fost a SC Stoneco & Con -strudava SRL de 4.671.361 lei. Dupãevaluarea ofertelor detaliate comisiade licitaþie va atribui lucrarea, urmândca aceasta sã demareze în cel mai scurttimp, astfel încât locuitorii din zonastrãzii Bãi ºoara sã poatã beneficia deparking încã din a doua parte a anului2011.

Parkingul din cartierul Gheor -gheni va oferi 317 locuri, organizate peun demisol, parter ºi douã etaje plusterasã. Terenul mãsoarã 9.550 mp. Ac -

cesul autobuzelor la staþia de la capãtde linie va fi menþinut, urmând sã fiecorectatã ºi zona de circulaþie de laintersecþia celor douã strãzi.

PROIECTELE PRIND CONTUR

De la începutul anului 2009, Pri -mãria a iniþiat demersurile în ve dereaidentificãrii unor amplasamente po -tri vite pentru construcþia de par -kinguri de cartier, având în vederefaptul cã numãrul mare de maºini alclujenilor depãºeºte capacitatea deparcare în zo ne le cu blocuri din oraº.Astfel, s-au iden tificat primele cinciamplasamente ºi au fost începutedemersurile pentru proiectare ºi con-struirea acestora. Din tre cele cinciproiecte, primul finalizat este ParkingMinerva, situat în centrul cartieruluiMãnãºtur, care a adus un numãr su -plimentar de 440 de locuri de parcarepentru locuitorii din zonã, permi -þând, totodatã ºi pãstrarea ºi reamena-jarea parcului pentru copii, ºi a zoneiverzi în imediata apropiere. Un altpro iect aflat în faza avansatã de con -stru ire este Parking Fabricii – care aretermen de finalizare în anul 2011, ºiva aduce rezolvarea problemelor de

parcare în zona sensului giratoriu dincartierul Mãrãºti. Acest parking vacrea 310 lo curi de parcare ºi spaþiiverzi în jurul sãu.

Din nefericire pentru locuitoriicartierului Mãrãºti proiectul parkingu-lui de pe strada Aurel Vlaicu va fi relo-cat de cãtre municipalitate, în urmarefuzului locuitorilor din zona în careurma sã fie amplasatã construcþia. Celmai probabil parkingul va fi reamplasatîn cartierul Mãnãºtur.

Un alt proiect de parking pe careprimãria îl are în vedere este cel de

pe strada Gheorghe Dima - 229 lo -curi. Valoarea estimatã pentru aceas -tã investiþie este de 15.709.736 lei,însã municipalitatea analizeazã al -ter nativa de a amenaja în zonã nu -mai locuri de parcare în situaþia încare riveranii proiectului nu dorescun parking - care ar crea mult maimult spaþiu verde ºi zonã de joacãpentru copii.

Ca urmare a solicitãrilor cetãþenilor, Primãria a hotãrât sã monteze unsistem de barierã cu cartelã în parkingul Mãnãºtur. Astfel, va exista un sis-tem de intrare cu barierã pe care se intrã pe bazã de cartelã, iar ieºirea vafi prevãzutã cu o barierã unisens cu ghearã la nivelul solului. De asemenea,se vor monta ºi 2 camere video suplimentare pentru a supraveghea acce-sul în parking. Cardurile de acces se pot ridica numai de cãtre persoanelecare deþin abonamente de parcare de la postul de Poliþie Comunitarã dinincinta parking-ului Primãverii, pe baza cãrþii de identitate.

Barierã la Parking Minerva ºi praguri de sol cu „ghearã”

Parkingurilede cartier

aduc la Cluj-Napoca 1.065 de noilocuri pentruautoturismelecetãþenilor.

Primãria municipiului Cluj-Napoca a introdus în 2010 o serie de serviciimenite sã creascã transparenþa în relaþia cetãþeanului cu municipali-tatea. Astfel, din luna august orice persoanã care utilizeazã serviciileCentrului de Informare pentru Cetãþeni are posibilitatea de a apreciaprestaþia funcþionarului public faþã de problema sa. „Controlorii deopinie” înregistreazã votul prin apãsarea pe unul dintre butoanele „foartebine”, „satisfãcãtor”, „nesatisfãcãtor” ºi permit Primãriei sã se asigurecã angajaþii au comportamentul potrivit faþã de cetãþeni.

Jurnalul municipalCluj-Na pocaPagina asociaþiilor de proprietari

www.primariaclujnapoca.ro Numãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010 Pagina 6

AªTEPTÃM SUGESTII DIN PARTEA ASOCIAÞIILOR DE PROPRIETARI CU PRIVIRE LA MATERIALELE PE CARE SÃ LE PUBLICÃM ÎN ACEASTÃ PAGINÃ BIROUL MASS-MEDIA, CAMERA 50, MOÞILOR 3

Actualizarea bazei de date a asociaþiilor de proprietariºi locatari din Cluj-Napoca

Primãria municipiului Cluj-Na -po ca a demarat o acþiune de actualizareºi completare a bazei de date privindasociaþiile de proprietari ºi locatari dinmunicipiu.

În acest sens, pânã la data de 20decembrie preºedinþii ºi administra-torii asociaþiilor de locatari sau pro -prie tari de pe raza municipiului Cluj-Napoca trebuie sã completeze ºi sãdepunã la Centrul de informare pentrucetãþeni, cu sediul în Cluj-Napoca, str.Moþilor, nr. 7, formularul privind ac -tualizarea bazei de date a asociaþiilor delocatari/proprietari.

Informaþiile conþinute în formularse referã la nume, prenume, domiciliu,adresa de corespondenþã, adresa de e-mail, telefon pentru preºedinte, admi -nistrator, cenzor, alte persoane desem-nate sã reprezinte asociaþia.

De asemenea, pentru respectareaprevederilor Legii nr. 230/2007 privindînfiinþarea, organizarea ºi funcþionareaasociaþiilor de proprietari, administrato-rilor li se solicitã sã depunã, împreunã cuformularul de actualizare a bazei de date,o copie dupã certificatul de atestare a cali -tãþii de administrator de imobile eliberatde Primãria muni cipiului Cluj-Napoca.

ANUNÞ REFERITOR LA LICITAÞIA PUBLICÃ DE CONCESIONARE

A SERVICIILOR DE SALUBRIZARE MENAJERÃPrimãria municipiului Cluj-Na -

poca informeazã cetãþenii cã asociaþiade proprietari/locatari din care facparte aparþine, începând din lunaoctombrie 2010 unuia din cele douãsectoare de salubrizare menajerã,pen tru care, potrivit rezultatului lici-taþiei publice de concesionare a ser-viciilor de salubrizare menajerã,furnizorul de servicii desemnat legaleste SC Rosal SRL - pe sectorul I siSC Brantner Servicii Ecologice SA -pentru sectorul II.

În consecinþã, preºedintele Aso -cia þiei, reprezentant legal al acesteiaare obligaþia legalã de a încheia unnou contract de salubrizare menajerãcu operatorul care deþine autorizaþiade funcþionare pe sectorul de careaparþineþi, respectiv sectorul 1 (cu -prin de cartierele Mãnãºtur, Zorilor,Plopilor, Gruia, Grigorescu, Centru- parþial, zona de delimitare fiind Ca -lea Turzii, piaþa ªtefan cel Mare (sec-tor 1), piaþa Avram Iancu (sector 1),str. Cuza Vodã (sector 1), piaþa MihaiViteazu (sector 1), str. I.P. Voiteºti(sector 1), str. Dacia (sector 2), str.Horea (sector 1), piaþa Gãrii (sector1), str. Locomotivei (sector 1), caleaferatã), sau sectorul II (cuprinde car -tie rele Someºeni, Bulgaria, Mã rãºti,Gheorgheni, Andrei Mureºanu, Iris,Dâmbul Rotund, Centru - parþial,zo na de delimitare fiind Calea Tur -zii, piaþa ªtefan cel Mare (sector 1),piaþa Avram Iancu (sector 1), str.

Cuza Vodã (sector 1), piaþa MihaiViteazu (sector 1), str. I.P. Voiteºti(sector 1), str. Dacia (sector 2), str.Horea (sector 1), piaþa Gãrii (sector1), str. Locomotivei (sector 1), caleaferatã). (vezi pag. 8-9)

Conform licitaþiei publice de con -cesionare a serviciilor menajere, ce -tãþenii municipiului vor beneficia decolectarea selectivã a deºeurilor me -na jere pe douã fracþii - uscatã (hârtia,plasticul, metalul, textilele ºi sticla) ºirespectiv umedã (gunoi menajer).

Firmele concesionare trebuie sãfacã o serie de investiþii pentru rea -lizarea infrastructurii aferente servi-ciului de salubrizare, având obligaþiasã modernizeze toate punctele gos -po dãreºti existente ºi sã realizeze toa -te dotãrile necesare pentru imple-mentarea colectãrii selective a deºeu -rilor la sursã: pubele inscripþionatecu denumirea materialului pentrucare sunt destinate, marcate în culoridiferite, mijloace de transport adec-vate. Toate persoanele fizice (gospo -dãrii individuale, locuinþe colectiveºi asociaþii de proprietari/locatari) ºitoate persoanele juridice vor fi dotatecu europubele standardizate.

Mijloacele de transport al deºeu -rilor vor fi dotate cu sistem GPS demonitorizare, astfel încât sã poatãexista o supraveghere strictã de cãtrePrimãrie a respectãrii programuluide salubrizare ºi a tuturor costurilorimplicate.

Formularul decupat ºi completat poate

fi depus la sediul primãriilor

de cartier ºi la Centrul de informare

pentru Cetãþeni de pe

str. Moþilor nr. 7

Ajutoarele de încãlzire pentru iarna 2010-2011

Primãria Cluj-Napoca a preluatpâ nã în data de 19 noiembrie 7000 decereri de ajutor pentru încãlzirea lo -cuinþei din partea clujenilor.

Continuarea programului depreluare a cererilor dupã închidereasesiunii aferente lunii noiembrie seva face în perioada 1 decembrie 2010– 31 martie 2011, în primele 20 dezile ale lunii în care se face cerereaîn vederea obþinerii ajutoarelor deîncãlzire a locuinþelor cu agent ter-mic, gaze naturale ºi lemne.

Cererile se vor depune în conti -nuare la sediile primãriilor de cartier, lacamera 10 din incinta sediului Primã -riei din Piaþa Unirii nr. 1 ºi la Centrulde Informare pentru Cetãþeni str. Mo -þilor, nr. 7.

Precizãm din începând cu lunadecembrie 2010 nu se mai preiau

ce reri la sediul Regiei Autonome deTer moficare Cluj-Napoca (din B-dul21 Decembrie 1989, nr. 79), asocia -þiile de proprietari urmând sã depunãaceste cereri în camera 10 din incintasediului Primãriei din Piaþa Uniriinr. 1.

Din cele 7000 de cereri depuse,ma joritatea clujenilor, în jur de 5000,au solicitat ajutoare pentru încãlzirealocuinþei cu gaze naturale.

În urma procesãrii cererilor, în209 de cazuri au fost identificate per-soane cu bunuri care conduc la ex -cluderea acestora de la primirea aju-toarelor de încãlzire, cu venituri caredepãºesc plafonul de acordare alacestora sau cu documente lipsã ladosar. Alte 155 de solicitãri vor fi su -puse unor anchete din partea ins pec -torilor Primãriei.

Amplasamentele în care au fostmontate lucrãrile sunt piaþa MihaiVitea zul, str. Regele Ferdinand nr 2, bd.Eroilor nr 16. Spaþiu de expunere, piaþaUnirii nr. 6, bdul. Eroilor colþ cu Piaþa

Avram Iancu. Pornind de la o obligaþiestabilitã prin HCL la nivelul munici -piului, prin care proprietarii de spaþiico merciale au obligaþia de a le întreþinepe perioada în care sunt neocupate în

aºa fel încât sã nu arate pãrãsite ºi sãaltereze aspectul general al zonei în caresunt situate, am acceptat propunereacelor de la fundaþia Alt Art de a oferi oalternativã la soluþia iniþial recoman-datã, respectiv de a apela la imagini cuClujul vechi. În acest fel s-a nãscutacest proiect, o ºansã de afirmare pen-tru artiºtii contemporani, care vorputea sã îºi expunã opera în spaþiul

public, pe un suport inedit, cel al uneivitrine de magazin. Lucrãrile câºtigatesunt “Pisica” - autor Carlos Carmona -me dina, “Dãm bani ºi pe apã” - Se bas -tian Big, “Reþeaua de transport în co -mun” - Lajos Lehel, “Banii” - Koter Vil - mos, “Eºti aici, unde mergi” - MirunaToma, “Mitru”- Horia Popa, ºi lucrareaartiºtilor clujeni Alina Bradu, Silviu-Teofil Medelan, Laura Panait, numitã“Bubbletalks”, ºi cea a lui Car los Car -monamedina numitã “Inter ven tion”.

Fiecare lucrare selectatã a fost pre-miatã cu 1.000 de lei, banii pentruderularea concursului provenind de laAdministraþia Fondului Cultural Na -þional. “Vrem ca în ºase luni sã orga-nizãm ºi o a doua ediþie a acestui con-curs, «Oraºul vizibil». Vrem sã atragemalãturi de noi ºi sponsori privaþi.Firmele clujene sunt destul de zgârcitecând vine vorba despre asemeneainiþiative, însã sperãm sã reuºim”, adeclarat reprezentantul Alt Art.

FocusJurnalul municipalCluj-Na poca

Numãrul 53 lOctombrie-Noiembrie l 2010 Pagina 7


ARTÃ CONTEMPORANÃ „ORAªUL VIZIBIL”

Fundaþia Alt Art, partener al Primãriei municipiului Cluj-Napoca în cadrul proiectului pentru spaþiul public „Oraºul Vizibil. Artã în spaþiul public” a finalizat competiþia de lucrãri de artã contemporanã.

Jurnalul municipalCluj-Na pocaDe interes Jurnalul municipal

Cluj-Na poca

www.primariaclujnapoca.ro www.primariaclujnapoca.roNumãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010 Pagina 9

De interes

Numãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010Pagina 8

SECTORUL 1 este deservit de ROSAL ºi cuprinde cartierele: Mãnãºtur, Zorilor, Plopilor, Gruia, Grigorescu, Centru-parþialSECTORUL 2 este deservit de BRANTNER ºi cuprinde cartierele:Someºeni, Bulgaria, Mãrãºti, Gheorgheni, Andrei Mureºanu, Iris,Dâmbul Rotund, Centru-parþiall Sectoarele sunt despãrþite de urmãtoarele zone/strãzi: CaleaTurzii, P-þa ªtefan cel Mare, P-þa Avram Iancu, Cuza Vodã, P-þaMihai Viteazul, I.P. Voiteºti, Dacia, Horea, P-þa Gãrii, str.Locomotivei, calea feratã ºi sunt deservite de ROSAL, cu excepþiastrãzii Dacia, care este deservitã de BRANTNER.

ÎMPÃRÞIREA PE SECTOARE A FIRMELOR DE SALUBRIZAREObligaþii firme concesionarel Modernizarea punctelor gospodãreºti existente ºi amenajareatuturor punctelor de colectare care nu sunt amenajatel Sistem de colectare selectivã a deºeurilor pe douã fracþii:umedã ºi uscatãl Dotarea cu mijloace de realizare a precolectãrii selective ºiînlocuirea mijloacelor de precolectare care prezintã defecþiuni.

Jurnalul municipalCluj-Na pocaFocus

www.primariaclujnapoca.ro Numãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010Pagina 10

CLUJ-NAPOCA - ORAªUL COMOARÃSelecþie de fotografii participante la concursul de fotografie

180de clujeni s-au înscris la concursul de fotografie cu tema“Cluj-Napoca - oraºul comoarã”, organizat de Primãria Cluj-Napoca. Prin intermediul acestui concurs cei care îndrãgesc

fotografia au avut ocazia sã îºi punã pasiunea ºi priceperea în slujba oraºului.Proiectul a avut în vedere realizarea unei colecþii de fotogafii cu municipiulnostru. Fotografiile celor 180 de participanþi sunt analizate în prezent de cãtrecomisia de jurizare, iar cele mai bune dintre acestea vor face obiectului uneiexpoziþii la Bastionul Croitorilor, care va avea loc în luna decembrie, urmânda fi publicate ºi pe site-ul primãriei.

Jurnalul municipalCluj-Na poca Internaþional


AMBASADORUL MARII BRITANIIÎN VIZITÃ LA PRIMÃRIE

În luna octombrie Primãria muni -cipiului Cluj-Napoca a avut onoarea sãprimeascã noi vizite diplomatice im por -tante, printre acestea numãrându-se vizi tanoului Ambasador al Re ga tului Unit alMarii Britanii ºi Ir landei de Nord la Bucu -reºti, Excelenþa Sa Martin Harris (foto),

care în data de 12 sep tembrie s-a aflat înprima sa vizitã ofi cialã în România, în afaraCapita lei.

În cadrul acestei întâlniri, E.S. a încura-jat parteneriatul public-privat, care va fireglementat începând cu luna decembrie,considerând municipiul Cluj-Napoca dreptun partener im por tant de comerþ ºi propu -nând domnului primar sã îi aibã în vedere ºipe investitorii din Marea Bri tanie în cadrulacestor proiecte. Dom nul Martin Harris anumit municipiul Cluj-Na poca o adevãratãplatformã pentru dez vol tarea comerþului, iaruna dintre prio ritãþile mandatului E.S. esteaceea de a dezvolta parteneriate de comerþîntre oa menii de afaceri din Marea Britanieºi cei din România.

AMBASADOAREA TUNISIEI, ADMIRATOARE A CLUJULUI

Tot în cursul lunii octombrie, pri-marul Sorin Apostu a primit vizita

Excelenþei Sale doamna Saloua Bahri,Ambasadorul Republicii Tunisiene laBucureºti. Principalele puncte ale dis-cuþiei au fost legate de situaþia comu-nitãþii tunisiene din Cluj-Napoca, înspecial cea a studenþilor tunisieni.

E.S. s-a arãtat impresionatã deoraºul de pe Someº, pe care a avutocazia sã îl viziteze în mai multe rân-duri.

NOU CONSULAT ONORIFIC AL OLANDEI, LA CLUJ-NAPOCA

În data de 16 noiembrie 2010 Pri -mãria municipiului Cluj-Napoca aavut onoarea sã primeascã vizitaambasadorului Olandei în România,Tanya van Gool. Excelenþa Sa a inau-gurat noul Consulat Onorific alOlandei la Cluj-Napoca, consulat ca -re va avea rolul de a creºte pre zenþaolandezã în diferite domenii, pr e cum

culturã ºi educaþie, nu numai în do -meniul economic ci ºi cel cultu ral.

Ambasadorul Olandei l-a prezentatºi pe noul consul onorific, dl. WouterReijers, un om de afaceri care se aflã înCluj-Napoca încã din 1991. DomnulReijers a afirmat cã rolul sãu ºi al con-sulatului onorific este acela de a ajutaoamenii de afaceri olandezi care dorescsã investeascã în Regiunea de Nord-Vest a României.

Consulatul Onorific va uºura im -plementarea de noi investiþii olande -ze în regiune, cu atât mai mult cu câtorice iniþiative ale investitorilorolandezi vor fi sprijinite de auto ri -tã þile locale ºi centrale. În acestsens, domnul Wouter Reijers a de -clarat cã se vor organiza diverse eve -nimente de pro movare a regiunii înrân dul oamenilor de afaceri olan-dezi, precum ºi misiuni diplomaticeºi comerciale.

Consulatul Onorific al Olandei laCluj-Napoca este al treilea în România,dupã cele din Timiºoara ºi Constanþa ºieste acreditat pentru judeþele Cluj,Bihor, Satu Mare, Maramureº ºi Sãlaj.Consulatul va avea sediul în comunaFloreºti, prima comunã din Româniacare gãzduieºte sediul unui consulat, înclãdirea ISDC, sediul firmei olandezede tehnologia informaþiei ºi va fi deschistrei zile pe sãptãmânã.

Olanda este cel mai mare investitorstrãin din România, cu investiþii depes te 4,5 miliarde de euro pânã în pre -zent. Exemple în acest sens sunt com -paniile ING sau UPC, care au a junsfoar te puternice pe piaþa româneascã ºireprezintã un exemplu pentru alþipotenþiali investitori strãini.

La Cluj-Napoca mai funcþioneazãîncã patru consulate: Consulatul Ge -ne ral al Ungariei ºi Consulatele Ono -ri fice ale Italiei, Turciei ºi Franþei.

În 12 octombrie 2010 primarul So rin Apostu a întâmpinat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, împreunã cu prefectul FlorinStamatian ºi cu preºedintele Consiliului Judeþean Alin Tiºe la sosireaaeronavei oficiale pe Ae ro portul Internaþional Cluj-Napo ca.

În cadrul vizitei la Universitatea Ba beº-Bolyai, înaintea ceremoniei de de -cernare a titlului de Doctor Honoris Cau sa de cãtre Senatul Universitãþii, can -celarul german a semnat în Cartea de Onoare a Municipiului ºi a primit oscrisoare din partea primarului Sorin Apostu, având ca subiect principal candi-datura municipiului Cluj-Napoca la statutul de Capitalã Culturalã Euro pea nã în anul 2020.

Cancelarul Germaniei, la Cluj-NapocaDoamna An gela Merkel invitatã sã susþinã mu nicipiul Cluj-Napoca în competiþia pen tru statutul de Capitalã Culturalã Eu ropeanã în anul 2020

VIZITE DIPLOMATICE l VIZITE DIPLOMATICE l VIZITE DIPLOMATICE

Jurnalul municipalCluj-Na pocaHotãrâri de Consiliu Local



Art. 1 Se aprobã liniile prioritare desubvenþionare de la bugetul local, pentruanul 2011, pentru asociaþiile ºi fundaþiileromâne cu personalitate juridicã, care în -fiinþeazã ºi administreazã unitãþi de asis-tenþã socialã, în domeniile:

l Persoane vârstnice dependente ºipersoane cu handicap - unitãþi de îngrijirela domiciliu;

l Persoane supuse riscului de con-sum substanþe toxice – unitãþi cu compe-tenþã în prevenþie, consiliere ºi interven -þie în ceea ce priveºte dezvoltarea com-portamentelor adictive.

Art. 2 Cu îndeplinirea prevederilorho tãrârii se încredinþeazã Comisia deeva luare a asociaþiilor ºi fundaþiilor ro mâ -ne cu personalitate juridicã, care înfiin -þeazã ºi administreazã unitãþi de asistenþãsocialã ºi Direcþia de Asistenþã Socialã ºiMedicalã.

(Hotãrârea a fost adoptatã cu 24 voturi)

Art. 1 Se aprobã modificarea Hotã -rârii nr. 137/2010 astfel cum a fostmodificatã prin Hotãrârea nr. 350/2010,în sensul modificãrii indicatorilortehnico-economici, conform anexeicare face parte integrantã din prezentahotãrâre.

Art. 2 Cu îndeplinirea prevederilorhotãrârii se încredinþeazã Biroul Strategieºi dezvoltare localã, management pro -iecte, Direcþia Tehnicã ºi Direcþia Econo -micã.


Art. I Se aprobã modificarea art. 2din Hotãrârea nr. 140/2010 astfel cuma fost modificatã prin Hotãrârea nr.353/2010, în sensul modificãrii buge-tului ºi a cheltuielilor bugetare afe -rente proiectului „Modernizarea linieide tramvai pe ruta Piaþa Gãrii –Bulevardul Muncii în mu ni cipiulCluj-Napoca, articol care va aveaurmãtorul conþinut:

“Art. 2Se aprobã bugetul proiectului în

valoare totalã de 86.205.579,01 lei, dincare 65.508.995,68 lei repre zintãsuma nerambursabilã solici tatã.

Se aprobã contribuþia la cheltu-ielile eligibile, ce revine municipiuluiCluj-Napoca, în valoare de 1.336.918,29,re pre zentând un procent de 2% dintotal cheltuieli eligibile.

Se aprobã contribuþia la cheltuie -lile neeligibile, ce revine municipiuluiCluj-Napoca, în valoare de 2.807.551,13lei.

Se aprobã contribuþia de 16.489.113,91lei ce reprezintã valoarea totalã TVAafe rentã proiectului.

Municipiul Cluj-Napoca se obligãsa asigure resursele financiare, costurieligibile, neeligibile, inclusiv costurileconexe proiectului, necesare imple-mentãrii optime a proiectului în con -diþiile rambursãrii/decontãrii ulte-rioare a cheltuielilor din instrmentelestructurale”.

Art. II Cu îndeplinirea prevede -ri lor hotãrârii se încredinþeazã Bi -roul Strategie si dezvoltare localã,

ma nage ment pro iec te ºi Direcþia econo - micã.


Art. I Se aprobã modificarea art. 2din Hotãrârea nr. 138/2010 astfel cuma fost modificatã prin Hotãrârea nr.351/2010, în sensul modificãrii buge-tului ºi a cheltuielilor bugetare afe -rente proiectului „Modernizarea linieide tramvai pe ruta Mãnãºtur – PiaþaGãrii în municipiul Cluj-Napoca”,articol care va avea urmãtorul conþi -nut:

„Art. 2Se aprobã bugetul proiectului în

valoare totalã de 76.848.324,42 lei, dincare 55.196.614,92 lei reprezintã sumanerambursabilã solicitatã.

Se aprobã contribuþia la cheltuie lileeligibile, ce revine municipiului Cluj-Napoca, în valoare de 1.126.461,53 lei,reprezentând un procent de 2% dintotal cheltuieli eligibile.

Se aprobã contribuþia la cheltuie -lile neeligibile, ce revine municipiuluiCluj-Napoca, în valoare de 5.827.997,73lei.

Se aprobã contribuþia de 14.697.250,24lei ce reprezintã valoarea totalã a TVAaferentã proiectului.

Municipiul Cluj-Napoca se obligãsã asigure resursele financiare, costurieligibile, neeligibile, inclusiv costurileconexe proiectului, necesare imple-mentãrii optime a proiectului în con -diþiile rambursãrii/decontãrii ulterioa -re a cheltuielilor din instrumentele struc -turale”.

Art. II Cu îndeplinirea prevede -rilor hotãrârii se încredinþeazã BiroulStrategie ºi dezvoltare localã, manage-ment proiecte ºi Direcþia economicã.


Art. 1 Se aprobã regulamentul-ca -dru de funcþionare a pieþei agroalimen -tare Grigorescu din municipiul Cluj-Napoca, prevãzut în anexa 1, care faceparte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2 Se aprobã taxa de ocupare de3 lei/masã/zi, pentru ocupanþii meselordestinate comercializãrii produseloragroalimentare, indiferent de forma deorganizare a utilizatorilor (producãtoragricol, persoanã fizicã autorizatã, aso-ciaþie familialã, societate comercialã).Perioada de ocupare a meselor se va fa -ce pentru maximum trei luni, cu posi-bilitatea de prelungire.

Art. 3 Vitrinele frigorifice din ca -drul spaþiului comercial destinat co -mercializãrii produselor lactate vor fiocupate pe bazã de abonament, pentrutaxa stabilitã la art. 2, pe o perioadã demaximum trei luni, cu posibilitatea deprelungire.

Art. 4 Selectarea utilizatorilor spa -þiilor comerciale, având destinaþia co -mercializãrii cãrnii ºi a produselor dincarne, cât ºi destinaþia comercializãriiproduselor de panificaþie, va fi fãcutã înurma unei licitaþii publice organizatede Primãria municipiului Cluj-Napocape baza unui punctaj acordat comer-cianþilor interesaþi, punctaj din care opondere de 50% o va reprezenta tari-ful/mp/zi propus, respectiv 50% va fiacordatã pentru utilizatorii, producã-torii direcþi, înregistraþi la RegistrulComerþului Cluj. Taxa de ocupare aspaþiilor comerciale va fi valoarea ceamai mare oferitã de utilizatori pe mp/zi.Valoarea minimã de luare în conside -rare a propunerii de taxã este de 3,5lei/mp/zi.

Art. 5 Spaþiul destinat comerciali -zãrii cãrnii ºi produselor din carne(carne tocatã, pastã de mici, mezeluri,cârnaþi, specialitãþi, afumãturi etc) va fiînchiriat pe o perioadã de maximumtrei ani, cu condiþia desfacerii de pro-duse din carne specifice, pe perioadasãr bãtorilor religioase tradiþionale. Mo -bilierul frigorific necesar va fi achi -ziþionat pe cheltuiala producãtorilorselecþionaþi. Pentru spaþiul destinatcomercializãrii produselor de panifi-caþie, vor fi întocmite contracte deînchiriere pe o perioadã de un an.

Art. 6 Cu îndeplinirea prevederilorhotãrârii se încredinþeazã Direcþia teh -nicã, Direcþia urbanism, Direcþia Poli -þia comunitarã ºi Direcþia economicã.

REGULAMENT DEFUNCÞIONARE A PIEÞEIAGROALIMENTARE GRIGORESCU DINMUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

CAPITOLUL IPREVEDERI GENERALE

Prezentul regulament este întoc -mit în baza Hotãrârii Guvernului nr.348/2004 privind exercitarea comerþu-lui cu produse ºi servicii de piaþã înunele zone publice, modificatã ºicompletatã prin H.G. nr. 1334/2004,pri vind modificarea ºi completareaunor hotãrâri ale Guvernului în ve -

derea în tãririi ordinii ºi disciplineicomerciale în pieþele agroalimentare,precum ºi în baza Hotãrârii Con -siliului local nr. 376/2010, scopul luifiind crearea unui cadru de desfãºurarea activitãþilor de comercializare a pro-duselor ºi serviciilor de piaþã, care sãrespecte principiile concurenþei loiale,de protejare a vieþii, sãnãtãþii ºi intere-selor economice ale consumatorilor,precum ºi a mediului.

Art. 1 PIAÞA AGROALIMEN TA -RÃ GRIGORESCU va funcþiona înmunicipiul Cluj-Napoca, cartierul Gri -gorescu, str. Mirãslãu f.n., reamenajatãºi modernizatã de cãtre Consiliul localal municipiului Cluj-Napoca în bazaAutorizaþiei de construire nr. 781/02.07.2010.

Art. 2 Administratorul pieþei esteConsiliul local al municipiului Cluj-Napoca.

Art. 3 Piaþa agroalimentarã Grigo -rescu este piaþã permanentã, specificulei este de piaþã agroalimentarã desti-natã comercializãrii legumelor, fruc -telor, laptelui ºi produselor lactate, cãr -nii ºi produselor din carne, ouãlor,mie rii ºi produselor apicole, a florilor,inclusiv artificiale.

Art. 4 Piaþa agroalimentarã Grigo -res cu se organizeazã ºi funcþioneazã înbaza prezentului Regulament de func -þionare a pieþei agroalimentare Grigo -rescu din municipiul Cluj-Napoca,aprobat prin Hotãrârea nr. 376/2010.

Amenajarea Pieþei agroalimentareGrigorescu s-a efectuat în baza Avizu -lui nr. 107752/43/20.05.2010 a Comi -siei Tehnice de Amenajare a Teritoriu -lui ºi a Studiilor de fezabilitate aproba -te prin Hotãrârea nr 225/2010.

CAPITOLUL IITIPUL PIEÞEI ªI CATEGORIA DE MÃRFURI COMERCIALIZATE

Art. 1 Tipul pieþei este de piaþãagroalimentarã permanentã.

Art. 2 Produsele care se comerciali -zeazã în aceastã piaþã se încadreazã înCAEN, la codul 4789.

Art. 3 Orarul de funcþionare alpieþei:

l perioada de varã, între orele 6,30– 21,00 de luni pânã sâmbãtã, iarduminicã, între orele 7,00 – 14,00;

l perioada de iarnã, între orele7,00 – 20,00 de luni pânã sâmbãtã, iarduminicã, între orele 7,00 – 14,00.

CAPITOLUL IIIPLANUL PIEÞEI

Art. 1 Planul pieþei este prevãzut înplanºa nr. 1, anexã la prezentul regula-ment , în aceasta se regãsesc: cãile deacces, spaþiile de parcare ºi sectorizareapieþei.

Clãdirea halei agroalimentare areregimul de înãlþime parter, este îm -pãrþitã funcþional în hala agroalimenta-rã propriu-zisã ºi un ansamblu de 20de chioºcuri cu coridor central acope -rit.

Hala este prevãzutã cu trei accese –pentru cãrucioare ºi pietonale pelaturile est, vest, respectiv sud. Accesulestic este în directã legãturã cu platfor-ma de descãrcare produse ºi cu par-carea pentru situaþii de urgenþã. Ac -cesul la spaþiile comerciale se face dininteriorul halei, pentru magazinele de

privind aprobarea liniilor prioritare de subvenþionare dela bugetul local în anul 2010,pentru asociaþiile ºi fundaþiileromâne cu personalitatejuridicã, care înfiinþeazã ºi administreazã unitãþi deasistenþã socialã

HOTÃRÂREA nr. 252/2010

privind modificarea Hotãrâriinr. 140/2010 astfel cum afost modificatã prin Hotãrâreanr. 353/2010 (aprobareaproiectului ºi a cheltuielilorlegate de proiectul„Modernizarea liniei de tram-vai pe ruta Piaþa Gãrii –Bulevardul Muncii în municipiulCluj-Napoca)


privind modificarea Hotãrâriinr. 138/2010 astfel cum afost modificatã prin Hotãrâreanr. 351/2010 (aprobareaproiectului ºi a cheltuielilorlegate de proiectul„Modernizarea liniei de tramvai pe ruta Mãnãºtur –Piaþa Gãrii în municipiul Cluj-Napoca”)


privind aprobarea regulamentului – cadru defuncþionare a pieþei agroalimentare Grigorescu dinmunicipiul Cluj-Napoca


HOTÃRÂREA nr. 360/2010privind modificarea Anexei laHotãrârea nr. 137/2010 astfel cum a fost modificatãprin Hotãrârea nr. 350/2010(aprobarea documentaþieitehnico-economice ºi a indicatorilor tehnico-economicipentru obiectivul de investiþii„Modernizarea liniei de tramvai pe ruta Mãnãºtur –Piaþa Gãrii în municipiul Cluj-Napoca”)

Jurnalul municipalCluj-Na poca Hotãrâri de Consiliu Local


alimente, respectiv din coridorul cen-tral pentru chioºcuri.

Accesul carosabil ºi pietonal sprepiaþã se face din strada Miraslãu, fiindprevãzute parcãri atât pentru situaþii deurgenþã ºi intervenþie, pentru aprovi -zionare, cât ºi pentru cumpãrãtori –rea lizate din dale ecologice.

Accesul în halã îndeplineºte toateexigenþele prevãzute în normativul NP051/2001 cu privire la adaptarea clã -dirilor ºi spaþiului urban la nevoile per-soanelor cu handicap. De asemenea, aufost luate mãsurile necesare pentrurespectarea normelor în vigoare pri -vind siguranþa în exploatare, siguranþala foc ºi respectarea legii calitãþii înconstrucþii, printr-o proiectare judi-cioasã.

Pe latura esticã a ansambluluipieþei, între aceasta ºi str. Miraslãu, esteprevãzut trotuar pietonal ºi spaþiu deparcare pentru marfã.

Cãile de acces pentru cumpãrãtorispre punctele de vânzare vor fi rea -lizate pe culoarele dintre mese ºi pealeile de circulaþie din halã.

Structura de vânzare ºi anexelecuprind:

l Halã mese legume – fructe -358, 25 mp;l Magazin carne - 22,75 mp;l Magazin lactate - 15,35 mp;l Magazin panificaþie - 9,70 mp;lMagazin ouã ºi produse apicole - 9,50 mp;l Birouri - 17,40 mp;l Grupuri sanitare ºi spãlãtor - 32,65 mp;l Magazie - 6,65 mp;Chioºcurile, în suprafaþã de 6,55

mp fiecare, au acces individual din co -ri dorul central.

Art. 2 Piaþa este dotatã cu o maga-zie de cântare, unde este amplasat cân-tarul de verificare al cumpãrãtorului,cântare tip balanþã sau basculã pentruutilizatorii pieþei ºi un cântar carepoate mãsura pânã la 30 kg, la o singurãcântãrire, necesar mãrfurilor vânduteîn cantitate mare de cãtre utilizatoriipieþei, echipamente de protecþie.

Art. 3 Piaþa este racordatã la ener -gie electricã ºi la reþeaua de apã-canalcu branºamente proprii.

Art. 4 Depozitarea deºeurilor va fifãcutã în spaþiul special amenajat.

CAPITOLUL IVPREZENTAREA ANSAMBLULUI PIEÞEI ªI A PLATOULUI PIEÞEI AGROALIMENTAREPIAÞA AGROALIMENTARÃ GRIGORESCU.

Art. 1 Amplasamentul pieþei agro -ali mentare Grigorescu are urmãtoarelevecinãtãþi:

l la N – magazin Profi;l la V – alee acces cartier;l la E – str. Mirãslãu (spaþiu verde

ºi staþie RATUC)l la S – str. Paul IoanArt. 2 Suprafaþa totalã construitã

es te de 720 mp, distribuitã astfel:l mese legume-fructe - 358,25 mp;l magazin carne - 22,75 mp;l magazin lactate - 15,35 mp;l magazin panificaþie - 9,70 mp;l magazin ouã ºi produse apicole - 17,40 mp;l birouri - 17,40 mp;l grupuri sanitare ºi spãlãtor - 32,65 mp;l magazie - 6,65 mp;

l 20 chioºcuri individuale - 133,00 mp;Suprafaþã destinatã circulaþiei –

parcãri, platformã de descãrcare a mãr-furilor, alei pietonale exterioare, circu-laþii pietonale interioare.

Art. 3 Pavimentul pieþei la exterioreste din ciment sclivisit, dale ecologicela parcãri ºi platformã de desfacere, iarîn interior, este din beton elicopterizatîn zona meselor de vânzare legume-fruc te, gresie în spaþiul comercial, spã -lãtor, grupuri sanitare ºi parchet lami-nat în birouri.

Art. 4 Sectorizarea pieþei este reali -zatã astfel:

l pe latura esticã a halei – spaþiidestinate comercializãrii produselorlactate, de panificaþie, respectiv ouã ºiproduse apicole; pe latura vesticã ahalei – un spaþiu destinat comercializã -rii produselor din carne, o magazie,douã birouri administrative ºi grupurisanitare compartimentate (femei, bãr-baþi, persoane cu dizabilitãþi);

l adiacent laturii nordice a haleipropriu-zise – un ansamblu de 20 dechioºcuri individuale deservite de uncoridor central acoperit, cu suprafaþatotalã de 212,70 mp;

l pe colþul sud-estic ºi pe laturilede est ºi vest, accese pietonale.

Pe zona centralã a pieþei sectori -zarea grupurilor de mese comercialeeste realizatã astfel:

Sectorul A – ocupând un procentde max. 60% din numãrul meselorcomerciale – destinat producãtoriloragri coli.

Sectorul B – ocupând un procentde 15% din numãrul meselor comer-ciale – destinat persoanelor fizice/aso-ciaþiilor familiale autorizate.

Sectorul C – ocupând un procentde 15% din numãrul meselor comer-ciale – destinat societãþilor comerciale.

Sectorul D – ocupând un procentîntre 5-10% din numãrul meselor, darnu mai puþin de trei mese – destinatcomercializãrii florilor.

Art. 5 Mobilierul utilizat în piaþãeste din fibrã de sticlã.

CAPITOLUL VDREPTURILE ªI OBLIGAÞIILE UTILIZATORILOR PIEÞEI

1. DREPTURILE UTILIZATORILOR PIEÞEI

1. Sã se poatã informa facil asupratarifelor practicate în piaþã, prin con-sultarea unui panou cu preþurile zil-nice, cu preþul cel mai mic ºi cel maimare pe fiecare tip de produs;

2. Producãtorii agricoli sã aibã asi -guratã posibilitatea de a închiria de laadministraþia pieþei cântare verificatemetrologic;

3. Sã aibã acces gratuit la cântarultip balanþã sau basculã cu o capacitatede peste 30 kg la o singurã cântãrire,necesare cântãririi mãrfurilor vân-dute/achiziþionate în cantitate mare;

4. Sã poatã practica preþurile pecare le considerã optime pentru mãr-furile pe care le comercializeazã;

5. Sã aibã acces la toate serviciileoferite de administraþia pieþei;

6. Sã fie informat asupra perioadeiºi orarului de funcþionare a pieþei.

2. OBLIGAÞIILE UTILIZATORILOR PIEÞEI1. Afiºarea preþurilor pentru pro-

dusele oferite la vânzare conform pre -

vederilor legale, folosind exclusiv eti -chetele tip Z1, puse la dispoziþie deadministratorul pieþei;

2. Respectarea legislaþiei privitoarela desfacerea produselor;

3. Etalarea instrumentelor de mã -surã;

4. Folosirea numai a cântarelor ve -rificate din punct de vedere metrolo gicoferite de administratorul pieþei;

5. Inscripþionarea denumirii pro -ducãtorului agricol, a persoanei juri -dice, a persoanei fizice autorizate sau aasociaþiei familiale la loc vizibil, uºorde citit, care sã nu poatã fi ºtearsã peetichetele tip Z2 puse la dispoziþie deadministratorul pieþei;

6. Menþinerea permanentã a curã -þeniei la locul de vânzare ºi în jurulacestuia ºi transportarea gunoiului lalocurile special amenajate în cadrulpieþei, ori de câte ori este cazul;

7. Sã nu expunã mãrfurile în afaralocului de vânzare alocat;

8. Sã nu ofere, din mers, spre vân-zare mãrfurile;

9. Sã nu ofere spre vânzare pro-dusele înainte de deschiderea pieþei ºidupã închiderea acesteia;

10. Sã nu expunã spre vânzare mar -fã deterioratã sau stricatã;

11. Sã efectueze aprovizionareapie þei în afara programului de func þio -nare, înainte de începerea acestuia.

12. Sã pãrãseascã piaþa dupã ora în -chiderii acesteia în max. ½ h de la oraînchiderii;

13. Sã pãstreze în cele mai bunecon diþii bunurile închiriate.

14. Sã aibã o þinutã decentã ºi unlimbaj civilizat în relaþia cu toþi cetãþeniiaflaþi în pieþe.

15. Sã practice preþuri de vânzarecare sã nu depãºeascã dublul preþurilorde referinþã comunicate zilnic de cãtreSC Centrul Agro Transilvania SA Cluj.

16. Sã expunã etichetele puse la dis-poziþie de Primãria municipiului Cluj-Napoca, la fiecare produs în parte, sem-nalând, astfel, produsele româneºti dife -rit faþã de produsele din import.

CAPITOLUL VIDREPTURILE ªI OBLIGAÞIILE ADMINISTRATORULUI PIEÞEI

Administratorul pieþei are urmãtoa -rele drepturi ºi obligaþii:

1. Elaboreazã regulamentul pentrufuncþionarea pieþei ºi îl supune spre avi -zare autoritãþilor publice locale;

2. Verificã dacã utilizatorii pieþei aucalitatea de producãtor/comerciant, con-form prevederilor legale ºi nu permiteaccesul altor comercianþi;

3. Verificã dacã utilizatorii pieþei auafiºate numele ºi sediul social;

4. Afiºeazã la loc vizibil ºi în mod li -zibil regulamentul-cadru, orarul defunc þionare, precum ºi tarifele practicateîn piaþã;

5. Sprijinã organele de control auto -rizate;

6. Nu admite în piaþã un numãr deutilizatori mai mare decât limita locuri -lor de vânzare existente în sectorul des-tinat desfacerii produselor oferite deaceºtia;

7. Stabileºte tarifele pentru serviciileprestate ºi asigurã afiºarea acestora;

8. Asigurã evidenþa solicitãrilor lo -cu rilor de vânzare ºi asigurã atribuirea a -cestora producãtorilor agricoli ºi comer-cianþilor produselor de uz gospodãrescîn ordinea solicitãrilor;

9. Asigurã verificarea periodicã, dinpunct de vedere metrologic, a cântarelorpe care le oferã spre închiriat utilizato-rilor pieþei;

10. Asigurã un numãr de cântare înstare de funcþionare egal cu cel al locu -rilor de vânzare din piaþã destinate co -mercializãrii de cãtre producãtorii agri-coli a legumelor, fructelor, cerealelor ºise minþelor;

11. Asigurã gratuit cântare de con-trol pentru verificarea de cãtre cumpãrã-tori a corectitudinii cântãririlor;

12. Asigurã zilnic ºi ori de câte orieste necesar salubrizarea pieþei;

13. Asigurã, în mod gratuit, func þio -narea unor cântare tip balanþã sau bas-culã cu capacitatea de peste 30 kg la osin gurã cântãrire, necesare mãrfurilor vân -dute în cantitate mare de cãtre utiliza-torii pieþei;

14. La data închirierii locului de vân -zare, administratorul pieþei este obligatsã înscrie în registrul de evidenþã specialînfiinþat datele de identificare ale per-soanelor fizice sau juridice care au în -chiriat locul de vânzare, cantitatea esti-matã a fi comercializatã, precum ºi dataseria ºi numãrul chitanþei care atestãplata chiriei;

15. La data închirierii locului devânzare, administratorul pieþei va afiºaîn mod vizibil, la fiecare punct de vân-zare, talonul de identificare a producã-torului agricol sau, dupã caz, a comer-ciantului persoanã juridicã.

16. Selecþia utilizatorilor pieþei va fifãcutã astfel:

l Selecþia iniþialã a persoanelor juri -dice, asociaþiei familiale, a persoanei fi -zice ºi a producãtorilor agricoli, deþinã-tori ai certificatului de producãtor, va fifãcutã în funcþie de existenþa ºi vechimeaabonamentelor eliberate de Primãriamunicipiului Cluj-Napoca pe vechealo caþie a Pieþei Grigorescu.

l Repartizarea meselor va fi realiza-tã cu acordul Direcþiei Poliþia Comu -nitarã, în vederea asigurãrii unui climatde ordine, disciplinã ºi respectarea legis-laþiei privind activitãþile comerciale.

l În situaþia în care, dupã reparti-zarea meselor cãtre cei care deþin abona-mente pe vechea locaþie a Pieþei Grigo -rescu, rãmân mese neocupate, acesteavor fi distribuite în funcþie de sectorulunde sunt acestea ºi forma de organizare(producãtor agricol, persoane fizice/aso-ciaþii familiale autorizate, societãþi co -merciale) ºi în funcþie de vechimea ce -rerilor înregistrate la Primãria Cluj-Na -poca.

l În cazul eliberãrii unor mese, du -pã repartizarea iniþialã, acestea vor fi dis-tribuite în funcþie de sectorul unde suntacestea ºi forma de organizare (producã-tor agricol, persoane fizice/asociaþii fa -

miliale autorizate, societãþi comerciale)sã în funcþie de vechimea cererilor de -pu se pentru atribuirea iniþialã.

l Dupã o perioadã de trei luni, va fifãcutã o nouã selecþie, luându-se în cal-cul preþul practicat în aceastã perioadã,ºi, respectiv, preþul cel mai mic al pro-duselor oferite spre vânzare tuturor uti-lizatorilor pieþei.

l Selecþia utilizatorilor vitrinelorfrigorifice din spaþiul destinat comer-cializãrii produselor lactate va fi fãcutã înfuncþie de vechimea cererilor înregis-trate la Primãria Cluj-Napoca.

17. Ocuparea locurilor la mese va fifãcutã în baza unui abonament eliberatde administraþia pieþei. Instituþiile cuatribuþii de control, competente con-form legislaþiei în vigoare, vor veghea larespectarea drepturilor ºi obligaþiilorpieþei, aºa cum sunt prevãzute în regula-mentul-cadru.

18. Va afiºa ºi va controla zilnic con-formitatea cu preþurile de referinþã (pia -þa de gros, SC Centrul Agro Tran silvaniaSA Cluj), cu sprijinul Direcþiei PoliþiaComunitarã.

19. Va asigura în fiecare piaþã pe careo administreazã mese de referinþã pen-tru comercializarea produselor cu celmai mic adaos faþã de preþurile de refe -rinþã comunicate zilnic de cãtre SCCentrl Agro Transilvania SA Cluj. Aces -te mese vor fi puse gratuit la dispoziþiace lor interesaþi.

CAPITOLUL VIISANCÞIUNI ªI CONTRAVENÞII

1. Constituie contravenþie utilizareaunui limbaj neadecvat în relaþia cucumpãrãtorii cât ºi între utilizatorii pie -þei ºi se sancþioneazã cu amendã cuprin-sã între 100-200 RON ºi acordarea unuipunct de penalizare.

2. Constituie contravenþie comercia -lizarea produselor la preþuri care depãºescdublul preþurilor de referinþã comunicatezilnic de cãtre SC Centrul Agro Tran -silvania SA Cluj ºi se sanc þio neazã cu a -men dã cuprinsã între 500-1000 RON ºiacordarea a trei puncte de penalizare.

3. La cumularea a cinci puncte depenalizare, utilizatorul pieþei va pierdespaþiul de vânzare atribuit de cãtrePrimãria municipiului Cluj-Napoca.

4. Constituie contravenþie nefo -losirea etichetelor de semnalizare a ori -ginii produselor, folosirea etichetei desemnalizare a produselor româneºtipen tru produsele din import, cât ºifolosirea etichetei de semnalizare a pro-duselor din import pentru produseleromâneºti ºi se sancþioneazã cu amendãcuprinsã între 200-400 lei ºi acordarea adouã puncte de penalizare.

Piaþa Grigorescu

Poliþia comunitarã Jurnalul municipalCluj-Na poca

Numãrul 53 l Octombrie-Noiembrie l 2010Pagina 14


Poliþia Comunitarã, bilanþ la zece luniNumãrul de sesizãri înregistrate

timp de 10 luni a fost de 23.590,numãrul contravenþiilor constatate ºisancþionate a fost de 64.323 în valoaretotalã de 9.406.065 lei.

În intervalul ianuarie – noiembrie2010 au fost trimise la executare silitã9.274 de procese verbale de constatare acontravenþiei neachitate în termenullegal de cãtre contravenienþi. Totodatãs-au încasat 24.404 de amenzi contra-venþionale.

În acelaºi interval s-au înregistrat664 de plângeri contravenþionale ºi 23plâgeri penale.

În primele 10 luni ale anului au fostaplicate 58.015 de sancþiuni contra-venþionale pentru parcãri neregula-mentare.

La cererea cetãþenilor sau conformprogramului de activitãþi al poliþieiComunitare Cluj-Napoca s-au efectuat195.245 de verificãri.

Poliþiºtii comunitari au asiguratpaza la 34 de obiective de interes pu blic:parcãri, cimitire, primãrii de cartier,azil, pieþe. Aceastã activitate are caracterpermanent ºi se desfãºoarã în treischimburi.

În ceea ce priveºte activitãþile SER-VICIULUI CONTROL URBA NISMdin cadrul Poliþiei Comunitare Cluj-Napoca au fost verificate 1445 de se -sizãri, 2033 de construcþii ºi s-au aplicat149 de sancþiuni contraven þionale pen-tru lucrãri executate fãrã autorizaþie de

construire sau cu nerespectarea proiec-tului vizat spre neschimbare.

Au fost verificate 587 de mijloacepublicitare, ºi desfiinþate 225 dintreacestea. În privinþa imobilelor deterio-rate s-au aplicat 158 de somaþii ºi 27 desancþiuni.

Serviciul CONTROL PROTEC -ÞIA MEDIULUI a fãcut în aceastãperioadã 2532 de acþiuni de verificare ºia aplicat 584 de sancþiuni contraven -þionale, din care 116 pentru salubrizare,11 pentru distrugeri spaþii verzi, 247pentru depozitãri ilegale, 39 pentrumur dãrirea carosabilului. În privinþaautovehiculelor abandonate au fostiden tificate 778 de autovehicule, dincare 704 au fost ridicate de pe dome niulpublic 45 dintre acestea fiind ridicate pecale administrativã.

Pentru a combate poluarea fonicã,Poliþia Comunitarã a realizat 175 demãsurãtori sonometrice, în 31 dintrecazuri s-au încheiat procese verbale deconstatare a contravenþiei.

Au fost identificate 104 amplasa-mente pe care se fãcea afiºaj neautorizat,

luându-se mãsuri de identificare ºi amen - dare a autorilor.

S-au realizat 15 acþiuni de ecolo-gizare cu elevii, ºi au fost desfiinþate de -pozitãri ilegale de deºeuri de pe dome-niul public ºi malul apelor în volumtotal de 2543 tone de deºeuri.

Serviciul INSPECÞIE COMER-CIALÃ a verificat ºi soluþionat 592 desesizãri. În ceea ce priveºte sancþiunilecontravenþionale pentru încãlcarea re -gulilor de comerþ, s-au aplicat 743 deamenzi pentru lipsa autorizaþiei defuncþionare, comerþ stradal, metrologie,19 sancþiuni în cadrul verificãrilor lafir me care comercializeazã plante etno -botanice, 228 pentru nerespectarea re -gulamentului privind serviciul de trans-port public în regim de taxi ºi 166 pen-tru nerespectarea programului de apro -vizionare a magazinelor.

Au fost confiscate mãrfuri comer-cializate ilegal: pepeni, brazi, alte pro-duse: 15,42 tone ºi articole de îmbrã -cãminte în valoare de 1.475 lei. Totodatãs-au ridicat de pe domeniul public 14tonete amplasate ilegal.

Acþiunile de asigurare a ORDINIIªI SIGURANÞEI PUBLICE au con-stat în verificarea ºi soluþionarea a 2257de sesizãri de la cetãþeni. S-au aplicat987 sancþiuni contravenþionale.

Au fost depistate ºi identificate 1578de persoane care practicau cerºetoria, înmedie 4-5 persoane pe zi. Au fost iden-tificate 30 de cazuri în care atelaje cutracþiune animalã se aflau pe traseeneautorizate ºi lãsarea în libertate, fãrãsupraveghere a animalelor. Au fostsechestrate 69 de animale ºi 17 atelaje.

S-au depistat 46 de cazuri de plim-bare a animalelor de companie în altelocuri decât cele stabilite prin hotãrârede Consiliu.

Au avut loc 28 de acþiuni de evacu -are a taberelor nomade, în cadrul cãroraau fost depistate 429 de persoane carelocuiau în aceste tabere.

În 10 luni au fost depistate 30.700de cazuri de parcare neregulamentarã.

Au fost legitimate 1.578 de persoanesuspecte, s-au depistat 9 persoane careau comis infracþiuni flagrante, acesteafiind reþinute ºi predate Poliþiei naþio -nale.

S-a asigurat ºi menþint ordinea pu -blicã cu ocazia manifestãrilor cultural –

sportive, ºi s-a asigurat patrularea înzona localurilor cu program de noapte,a teraselor ºi terenurilor de fotbal.

La solicitarea telefonicã a cetãþenilorla dispeceratul poliþiei comunitare, cuprogram 24/24 s-au efectuat 8002 veri-ficãri.

Serviciul CONTROL TRAFICRU TIER a înregistrat ºi soluþionat1.387 de sesizãri, iar cu privire la sem-nalizarea rutierã ºi pietonalã numãrulverificãrilor a fost de 2.430. au avut loc585 de acþiuni de dirijarea traficuluirutier ºi pietonal cu ocazia realizãrii deintervenþii la infrastructurã ºi mani-festãri publice. Au fost aplicate 30.701sancþiuni contravenþionale pentru con-

travenþii privind fluidizarea circulaþiei,blocarea desfãºurãrii normale a traficu-lui pietonal ºi rutier cu autovehiculeoprite/staþionate neregulamentar, staþiiRATUC, standuri taxi. Ca mãsuricomplementare 3.214 autovehicule aufost ridicate, iar alte 4.423 autovehiculeimo bilizate/blocate.

În ceea ce priveºte alte activitãþiale Poliþiei Comunitare au fost înre -gistrate ºi gestionate un numãr totalde 23.590 de sesizãri, dintre care 7375 s-au fina lizat cu diverse proceduri. S-au încasat 24.404 de amenzi, ºi auavut loc 1.681 de prezentãri în faþainstanþelor de judecatã, s-au realizat466 de întâmpinãri ºi 333 de recur-suri.

din controalele realizate de PoliþiaComunitarã sunt fãcute ca urmare a sesizãrilor venite din partea cetãþenilor. Sesizãrile dumneavoastrãsunt preluate 24 de ore din 24 la dispeceratul Poliþiei comunitare0264/598.78490%

De la 1 ianuarie 2010, conform Legii 155/2010 se înfiinþeazã POLIÞIA LOCALÃ cu atribuþii sporiteîn domeniul ordinii ºi siguranþei publice, a traficului rutier, precum ºi noi atribuþii în activitatea de evidenþã a persoanelor.

Jurnalul municipalCluj-Na poca Din oraº



REPOVESTIT DE IRINA PETRAª ªI OVIDIU PECICAN (I)CLUJUL ÎN LEGENDE

ARGUMENTClujul în legende se aºazã în seria

de lucrãri provocate ºi finanþate de Pri -mãria clujeanã în ideea de a re-stârnicetãþenilor interesul ºi iubirea pentruoraºul în care trãiesc.

Totodatã, ea, cartea, se situeazãfiresc în prelungirea proiectelor edito-riale ale Filialei clujene a UniuniiScriitorilor din România, ºi ele asistategeneros de municipalitate: dicþionarulilustrat Clujul literar. 1800-2005; Cu -vinte, marele almanah din 2006; O sutãde ani de viaþã literarã transilvanã. Ocronologie în imagini, 2008; Clujul dincuvinte. Antologie ilustratã, 2008; Lo -cuirea cu stil. Locuri ale memoriei cultu raletransilvane, 2010. Aceste alcãtuiri succe-sive s-au ivit din credinþa cã trecutul neeste (sau se cuvine sã ne fie) laîndemânã drept cel mai potrivit ºi efi-cient instrumentar pentru a în þelege ºiasuma prezentul ºi pentru a puteagândi, cu mai mari ºanse de izbândã,viitorul. În contextul ritualic al re-a -min tirii, se accede la illo tempore ºi serevine în cunoºtinþã de cauzã într-unprezent mai informat ºi mai plin deconsistenþã. (Autorii)

LEGENDARIUM „Aceste legende sunt de origine

cultã ºi nu preiau din folclorul trans-mis de-a lungul generaþiilor decât, iciºi colo, elemente mai mult sau maipuþin importante pentru ansamblullor. Personajul principal al fiecãreiadintre ele ºi al tuturor este Clujul, îndiversele lui metamorfoze istorice.Personajele care le animã, atestate saunu istoric, sunt prezente aici doar încalitate de martori sau actori încreºterea ºi schimbarea oraºului de-alungul vremurilor. Faptele de la carepornesc sunt însã întotdeauna atestateistoric ºi, în linii generale, adevãrate” .Ovidiu Pecican

Napuca dacicã ºi Claudiu Ptolemeu

Într-o zi a anului 160 e.n., în car -tierul Kanopus al Alexandriei Egiptu -lui a apãrut un strãin cu pãrul blond,pu rtând barbã ºi pretinzând cã a um -blat pânã la capãtul lumii ºi cã ºtie citiîn constelaþii viitorul oamenilor. Oa -menii îl numeau, dupã moda greceas -cã, Dorossos, dar numele pe care ºi-ldãdea el singur era Duressus.

Toþi cei care treceau prin piaþã semirau de ºtiinþa lui într-ale iscodiriicerului ºi de înþelepciunea pe care ovãdea când venea vorba despre boli ºidureri. Cãci nu numai cã ºtia ºi numelestelelor pe care cei din partea loculuinu le puteau vedea, dar când voia sãafle cauza neajunsurilor trupului între-

ba cât mai lãmuritor despre stareasufletului, dupã învãþãtura unuia Zal -moxes, despre care filosoful Platonspunea cã i-ar fi fost într-o vreme sclavlui Pitagora.

Miraþi de omul acela, câþiva bãrbaþidin partea aceea de oraº i-au bãtut înpoartã faimosului geograf ClaudiuPtolemeu, preþuit pentru cunoºtinþelelui matematice ºi din domeniul geo -grafiei.

– Sã ne spui, preaînvãþate, dacãacest om este ceea ce zice cã este sauceea ce spune e mai mult decât ar puteael fi, l-au rugat ei pe bãtrânul savant.

– Fie, a încuviinþat acesta ºi, luân-du-ºi toiagul ºi încingându-se la brâu, apornit sã îl cunoascã pe strãin.

– Zici cã vii de unde se terminãlumea terestrã? l-a întrebat Ptolemeu,luându-se dupã cele auzite pe drum.

– Vin de acolo de unde începe ºi seterminã lumea mea.

– ªi cum se cheamã locul acela? – Napuca, din þinuturile septentrio -

nale ale Daciei. – Acolo începe marea cea mare?

vru iarãºi sã ºtie geograful. – Sã înceapã marea cea mare acolo,

n-aº zice cã începe ºi se terminã lumeamea în acel loc. Nu, e tocmai dimpo -trivã: acolo se întâlnesc munþii într-ovale de râu. În religia lui Zalmoxis,totul începe ºi se sfârºeºte cu muntele.

Ptolemeu discutã multe ore cuDuressus ºi aflã o sumedenie de tainede la strãinul din Dacia. Mai apoi tri -mise dupã un sclav de-al lui, scrib, sã-iaducã cele necesare aºternerii pepapirus a lucrurilor pe care le aflase.Dar cine sã mai ºtie ce s-a scris acolodin porunca lui, câtã vreme parte dinoperele lui au ars odatã cu bibliotecadin Alexandria, iar altele au fost risipiteîn vremea prigoanei creºtine împotrivapãgânilor ce se închinau la zei? Astãzimai ºtim doar cã numele davei, alaºezãrii întãrite dacice Napuca, a rãmasconsemnat pentru prima oarã în istoriede pana scribului lui Claudiu Pto -lemeu.

Claudius Semper ºi Municipium Aelium Hadrianum Napoca

Îndatã dupã cucerirea Daciei,romanii au început sã dezvolte aºezãriproprii, legându-le între ele prin dru-muri cât mai ferite de pericole, dinpunct de vedere strategic, dar în acelaºitimp suficient de largi ºi de potrivitepentru a rãspunde nevoilor neguþãto-rilor sau eventualei deplasãri rapide acohortelor ºi legiunilor.

Viitorul oraº roman Napoca nu s-asuprapus aºezãrii dacice din valea râu-lui Samus, deºi locuitorii acesteia olãsaserã pustiitã în timpul ultimelorbãtãlii pentru ca, în caz cã ar fi învins –cum de altfel s-a ºi întâmplat -,romanii sã nu gãseascã acolo nicioameni care sã îi întâmpine, nici hranãpentru a se susþine.

Dar râul era în aceeaºi vale, loculîngãduia fortificarea sa militarã, prinîngrãdirea intrãrii ºi ieºirii din vale, ºimai rãmânea ºi teren pentru cultivatgrânele.

De aceea, comandantul trimis sãsprijine aºezarea veteranilor ºi a famili-ilor acestora în apropierea rãmãºiþeloraºezãrii dacice Napuca i-a lãsat pe ceicare îl însoþeau sã-ºi ridice caseleîntr-un sat al lor, astfel încât toatãlumea sã aibã acces la apã de pe maluldrept ºi, în acelaºi timp, toatã lumea sãºtie unde îi e locul pe valul de lemn ºipãmânt care apãra aºezarea în caz cãvreun duºman ar fi venit sã-i atace ºisã-i dea morþii.

Îndatã ce s-a dat ordinul de cam-pare ºi de iniþiere a trasãrii terenului învederea construirii caselor noilorveniþi, s-a creat o adevãratã vânzolealã.Care descãrca uneltele din spatelecailor ºi mãgarilor, care fãcea mãsurã-tori conforme planurilor, iar alþii s-aurãspândit prin pâlcurile de pãdure dinpreajmã, dupã trunchiurile necesareîn tãririi vãii, de-o parte ºi de alta. Nu -mai Claudius Semper, un veteran rã -mas cu o singurã mânã dupã confrun -tarea cu Decebal de la Centum Putei,nu s-a urnit de pe buturuga unde seaºe zase.

– De ce nu îi urmezi pe ceilalþi,Claudius Semper? l-a întrebat ºefulexpediþionarilor cu o voce severã.

– Centurionule Caius MaximusVetticus, nu îi pot urma fiind ocupat culucruri mult mai importante.

– Ce lucruri mai importante, cã tevãz ºezând, când toatã lumea dimpre-jurul tãu îºi face treaba în vitezã ºi cucât mai multã pricepere?

– Faptul cã ºed când alþii se miºcãnu înseamnã cã nu fac nimic. Dar întimp ce voi vreþi sã înlocuiþi valea astasplendidã cu o simplã îngrãditurã ºicorturile din interiorul ei, care vor fimai apoi înlocuite de casele unui sat,eu plãnuiesc în minte cum va arãtapeste puþin timp mãreþul oraº al fiilornoºtri.

– Claudius Semper, pesemne cã nuºtii ce vorbeºti. Augustul nostru îm -pãrat Traianus a ordonat clar unde vorfi oraºele acestei provincii. Nu pentruun oraº am fost trimiºi aici, ci pentru aasigura stãpânirea locului ºi continui-tatea sistemului luminos de sem-nalizare militarã în caz de pericol.

– Crede ce vrei sã crezi, centuri-onule. Dar eu îþi spun: nu va trecemult ºi pe locul unde stai acum va fitemplul lui Jupiter Capitolinul, iar maiîncolo se va înãlþa templul Dianei, apoial lui Apollo, ºi tot aºa. Fiindcã foruloraºului aici va fi.

Peste nici douãzeci de ani, în 124,noul împãrat, Hadrian, transformavicus-ul în civitas, dându-i numele deMunicipium Aelium Hadrianum Na -poca. ªi mult mai târziu, peste încã omie ºi ceva de ani, numele latin aloraºului, Claudiopolis, urma sã pãstre -ze, ca semn de recunoºtinþã eternã,amintirea veteranului Claudius Sem -per, înzestrat, pesemne, cu darul pre-vestirii viitorului.

ªi la Tapae, ºi la Sarmizegetusa

În vremea împãratului Marcus Au -re lius, bun administrator ºi renumit fi -losof al antichitãþii, oraºul de pe Samusa ajuns capitalã a provinciei, fiind ridi-cat la rangul de colonia ºi primindacum numele de Colonia AureliaNapoca. Numãrul locuitorilor nu doarcrescuse în cele trei generaþii de cândse înstãpânise puterea imperialã asupraacestei zone de la nordul fluviului Da -nu bius, dar ei erau ºi foarte diverºi caorigine etnicã, adunându-se din toatepãrþile lumii romane. Sirieni, germaniºi greci se regãseau în viaþa oraºuluialãturi de senatorii ºi cavalerii numiþide suveran sã guverneze ºi sã asiguredezvoltarea provinciei. Dacii coborâ se -rã între timp ºi ei de la munte, învãþândregulile noii convieþuiri, unii chiar ºilimba, ºi gãsind profitabilã mlãdiereadupã obiceiurile aduse de cuceritoriide odinioarã, deveniþi între timp pri-cepuþii administratori ai Daciei.

Într-o zi, în vremea unui procura-tor arogant, venit de puþinã vreme dinCetatea Celor ªapte Coline, mai mulþicetãþeni ai Napocãi s-au întâlnit înforul oraºului ºi, din vorbã în vorbã, auînceput sã se laude unul cãtre celãlalt:

– Familia mea a venit prima aici,fiindcã bunicul meu s-a aflat în rândulcãlãreþilor care au trecut în Dacia încãdin vremea lui Domiþian! s-a fãlit unburtos despre care se ºtia cã provinedin familia unui veteran din Palmyra.

– Da, dar uiþi cã la Tapae, pe vre-mea lui Domiþian, am fost învinºi dedacii lui Decebal ºi n-au rãmas aicidecât prizonierii – spuse un grec dinThessalia, zâmbind subþire. Cel puþinbunicul meu l-a însoþit pe ilustrularhitect Apollodor din Damasc ºi a tre-cut printre primii, alãturi de augustulTraian, podul de peste Danubius.

– Într-adevãr, ºi bunicul tãu, ºi altãu au fost printre primii în Dacia, cin-stitã fie-le memoria – a intrat în vorbãºi al treilea, care îi privise calm pânãatunci, ascultând cu atenþie ce spunefiecare. Numai cã al meu a luptat chiarîn dreapta lui Decebal, fiind sfetnicullui apropiat ºi bun tovarãº de arme cuel, atât în vremea lui Domiþian, cât ºi încea a lui Traian.

Jurnalul municipal vã prezintã în episoade cea mai nouã apariþie a unor scrieri menite sã promoveze istoria minunatã a oraºuluinostru. Cartea „Clujul în legende” va fi lansatã în cadru festiv cu prilejul aniversãrii Zilei naþionale a României, 1 decembrie 2010 ºi va fiapoi pusã la dispoziþia celor interesaþi cu titlu gratuit. Autorii lucrãrii,Irina Petraº ºi Ovidiu Pecican au pus la dispoziþia clujenilor cu generozitate timpul ºi truda pe care au dedicat-o acestei cãrþi.

Jurnalul municipalCluj-Na poca

Ziua Naþionalã

Jurnalul municipal 53 all.pdf · “De cem brie trebuie sã fie o lunã a bilanþurilor, a comu-...

Documents

Transcript of Jurnalul municipal 53 all.pdf · “De cem brie trebuie sã fie o lunã a bilanþurilor, a comu-...