„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI !

PUBLICA IA%

DIN JUDE UL C L RA I% Ă Ă ȘARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIA AL ZONEI%Ă

pe e-ziare.ro i presa onlinș e

PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION' Ă '

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI

Ziarul local

Nr. 3 8 Anul XXVIII, i, 201 , pre 2 lei2 5 Jo 7 Februarie 9 %

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATEȘ

Edi!ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

CEL MAI MARE

TIRAJ

Olteni!a, 07.02.2019

CUM PO%I SCĂPA DE AMENZILE DE CIRCULA%IE?

OANA MORARU (HELIKON) DESPREVIORICA DĂNCILĂ!

ISĂRESCU – DOVADA!ROMÂNIA – VÂNDUTĂ PAS CU PAS!

3

74-5

„Jurnalul de C l ra i“editeaz i suplimentele:

Jurnalul de C l ra i GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINAN E

MONITORUL PRIM RIEI C l ra iJurnalul de CULTURJurnalul de OLTENI A

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

ă ă șă ș

ă ă ș

'Ă ă ă ș

Ă'

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 8 din uarie 2019 - pagina 2Ă Ă Ș 2 5 7 febr JURNALUL DE C L RA I nr. 3 8 din uarie 2019 - paginaĂ Ă Ș 2 5 7 febr 7

Ruxandra IONESCU

Subredac ia Olteni a:% %

Director Coordonator:

Adresa redac iei:%

lâng Consiliul Jude ean)ă %

Tehnoredactare, grafic :ă

Gra iela SOARE 0721/901865%

Secretar de redac ie:%

Iacob MÂNDRESCU- redactor

Liviu NECULA

(în centrul municipiului,

Editorialist: prof.dr.SorinDANCIU

„JURNALUL DE C L RA I“Ă Ă Ș

Redactori:

Tel: 0721901865

C l ra i, Str. Sf. Nicolae,Bl.A25,

ă ă ș

Raymond Daniel MADINOAE

E-mail: stiri@calarasi1.ro

Gra iela Soare%

ArtFOTO:

Monica Ioana SAIOC

Liviu NECULA

Subredac ia REPUBLICAMOLDOVA

%

Valentina PODBEGLÎI-redactor efș

Redactor- ef:ș

Subredac ia SPANIA%Sara MARTINEZ (coordonator)

Liviu NECULA

Vladimir SUSARENKO-redactor

Gra iela SOARE%

Ana BEJENARI- redactor

Departament Publicitate

Pentru orice informa ii sausesiz ri, apela i, NON-STOP la

0722/413742

%ă %

TIPARUL EXECUTAT LA

calarasi1@calarasi1.roTelefonul de urgen :%ă

Tipografia Jurnalul de C l ra iă ă ș

Editat de:Trustul Na ional de Pres% ă

SORIDA PRESS&MEDIA STARPre edint : prof. Daniela

DANCIUș ă

REDAC IA'

Iată ce constatări face OanaMoraru despre limbajul VioricaiDăncilă.

O a n a M o r a r u , c o n s u l t a n teduca!ional, a dat publicită!ii oanaliză a limbajului utilizat depremierul Dăncilă, ajungând laconcluzia că „suntem conduși dezombies”. „Eu nu știu de ce asta nuvă înfurie mai mult decât orice altpericol care crede!i că-i paște pecopiii noștri”, spune Moraru,facând aluzie la referendumulpentru familie.

– în fraze alcătui te din treipropozi!ii, o leagă pe a treia totalîntâmplător de logica propozi!ieiprincipale;– la fiecare discurs, ne lovește cud e r a i e r i l e x i c a l e d e t i p u l”scrupu los -scro fu los ” a l lu iCaragiale, cu neaosul lor umorinvoluntar pe care aproape amajuns să-l așteptăm în vremurileastea deja prea triste (”protestatari– protestan!i”, ”inunda!ii-irigatii”,”decongestionat/deconcesionat”)

– nu face declinarea pronumeluirelativ ”care” în aproape nicio frază(”oamenii care i-am întâlnit”);

– după epuizarea celor 4-5 idei pecare le comunică la început, îșiconstruiește celelalte trei sferturiale discursului repetându-le înexact aceeași formulă, cu ceva maimulte fluturări ale genelor ei deplastic, dar fără nicio tresărire avocii sau a vreunui mușchi facial”, ascris Moraru pe Facebook.

– putere mică de abstractizare șislaba abilitate de a conecta idei șiformula ra!ionamente autonome

sau personale;

„- lipsa lecturilor fundamentale încopilarie și în tinere!e, în aniiformatori;

– conformism și dependen!ă dealtă autoritate în ac!iune”, a descrisOana Moraru.

– memorie slabă;– lipsa de nuan!e în judecată,incapacitate de în!elegere ac o n c e p t e l o r c o m p l e x e , ametaforelor și a simbolurilor înra!ionamente, texte, comunicărilecelorlal!i;

– din lipsa de relevan!ă în ideif o l oseș te s in tagma ” foa r te

important” cam la fiecare alte treipropozi!ii;

În continuare, ea detaliază cesemnifică „limbajul sărac, agramatși stereotip despre un om”.

– schematism și rigiditate îngândire;

– incapacitate de planificare șidecizie (analiză slabă, gândirecritică redusă).

– folosește cel putin 5 tautologii în10 minute de discurs – și acelaplanificat anterior (”am conversat șiam discutat”)

– păstrează aceeași tonalitate aglasului și acelasi ritm al vorbirii,indiferent de ideile sau emo!iileexprimate de cuvinte;

„Într-o !ară în care educa!ia seprăbușeș te , ana l fabe t i smu lfunc!ional se lăfăie în statistici,creierele bune pleacă – am ajuns,natural, să avem în fruntea !ăriiemblema tuturor viciilor de gândireși exprimare. Suntem conduși dezombies. Eu nu știu de ce asta nuvă înfurie mai mult decât orice altpericol care crede!i că-i paște pecopiii noștri”, a încheiat OanaMoraru.

– folosește ”a” ca articol posesivuniversal, și în locul lui ”al, ai, ale,alor”;

CONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂ

* furturi * tâlh rii * dispari ii * accidente *ă "BILAN'UL ULTIMEI SĂPTĂMÂNI: APROXIMATIV

190 DE INTERVEN'II LA EVENIMENTE ȘI PESTE 680 DESANC'IUNI CONTRAVEN'IONALE APLICATE

Au fost organizate 11 ac!iuni și s-a intervenit la188 de evenimente, dintre care 178 au fostsesizate prin 112.

În săptămâna 28 ianuarie – 03 februarie a.c.,peste 400 de poli!iști au ac!ionat în sistemintegrat, alături de celelalte structuri din cadrulMinisterului Afacerilor Interne, la niveluljude!ului Călărași, pentru prevenirea faptelorantisociale și men!inerea ordinii și siguran!eipublice.

Ca urmare a activită!ilor desfășurate, poli!iștiiau constatat 55 de infrac!iuni, 4 persoane aufost surprinse în flagrant, iar în cauzeleinstrumentate au fost dispuse 28 de măsuri

preventive.Totodată, pentru neregulile constatate, poli!iștiiau aplicat 682 de sanc!iuni contraven!ionale,în valoare de peste 228.000 de lei.Poli!iștii rutieri au desfășurat activită!i pentruprevenirea accidentelor de circula!ie, fiindconstatate 4 infrac!iuni la regimul rutier. Au fostre!inute 31 de permise de conducere și retrase5 certificate de înmatriculare.

Ac!iunile pentru siguran!a comunită!ii dinultima săptămână au avut ca rezultatprinderea în flagrant a 4 persoane, precumși dispunerea a 28 de măsuri preventive. Întrafic, pentru neregulile rutiere, 31 deconducători auto au rămas fără permis.

OANA MORARU (HELIKON) DESPRE VIORICA DĂNCILĂ!

PIERDUT conform Legii 359/2004 nr.CERTIFICAT CONSTATATOR2018/16.02.2015 J 43 051378 î mun. Călărași, jud. Călărași. Se declară nul.

pentru , RCI 51/ 3/2015, CUIS.C. DANELA FOOD S.R.L.4 , cu sediul n

S.C. GVV PRO MANAGEMENT S.R.L. cu sediul social în București, bd. Unirii, nr.73, camera 1, bl. G3, sc. 1, et. 1, ap. 10, sector 3, prin reprezentant Marius Ștefantitular al planului/ programului “ ”P.U.Z. - ZONA DE AGREMENT proprietar alterenului situat n ora Bude tiă ș ș , tarla 24/1/3, parcela 1, nr. cadastral 23039 și tarla24/1/2, parcela 1, nr. cadastral 23037 în suprafa!ă totală de 76468 mp, anunŃăpublicul interesat asupra depunerii solicitării de ob!inere apentru planul/ programul men!ionat și declanșarea etapei de încadrare.

avizului de mediu

Prima versiune a planului/ programului poate fi consultată la sdiul Agen!iei pentruProtec!ia Mediului Călăraşi din şos. Chiciu, nr. 2, de luni până joi între orele 9-12.Obseva!ii/ comentariile și sugestii se primesc în scris la sediul A.P.M Călăraşi,(tel/fax 0242-315035/ 0242-311926) în termen de zile calendaristice de la datapublicării celui de-al doilea anunŃ.

15

ANUNł PUBLIC

„FEMEIA CARE REPREZINTĂGUVERNUL ROMANIEI ASTĂZI…

CONCLUZIA?

Telefon: 0242315303 / 0242334506Email: office@vemsrl.roWeb: www.vemsrl.roAdresă: Str. Cornişei, Nr.26, Bl.C8, Sc.1, Ap.2, CălăraşiProgram: Luni-Vineri: 08:00-17:00 Sâmbătă: 09:00-12:00

BIROTICĂ, MOCHETE,JALUZELE, TÂMPLĂRIE PVC

Anun% public privind depunerea solocitării de emitere a acordului de mediu

S.C. DEDEMAN S.R.L., anun!ă publicul interesat asupra depunerii solicitării deemitere a acordului de mediu pentru proiectul:,, CONSTRUIRE SPA'II COMERCIALE ȘIMAGAZIN MATERIALE DE CONSTRUC'II, DRUMURI ȘI PLATFORME, PARCAJE,RE'ELE ȘI LUCRĂRI TEHNICO-EDILITARE ÎN INCINTĂ, PU' APĂ, PILONPUBLICITAR, PANOURI DE DIREC'IONARE ȘI RECLAMĂ, RECLAME FA'ADE,CABINĂ POARTĂ , COPERTINE CĂRUCIOARE, AMENAJARE RAFTURIEXTERIOARE ACOPERITE, ÎMPREJMUIRE, AMENAJARE SPA'II VERZI,AMENAJARE ACCESE, POSTURI TRAFO, PUNCT DE CONEXIUNE, ORGANIZAREDE ȘANTIER, OPERA'IUNI CADASTRALE ȘI NOTARIALE”, propus a fi amplasat înmun. Călărași, str. Bucuresti, nr. 356, jud. Călărași,

Informa!iile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Călărași,Șoseaua Chiciu, nr. 2, jude!ul Călărași și la sediul titularului S.C. Dedeman S.R.L., str.Alexei Tolstoi, nr. 8, Bacău, în zilele de luni – vineri, între orele 8 – 16.

Observa!iile publicului se primesc zilnic la sediulAPM Călărași.Prezentul anun! va fi publicat atat în presa cât și la sediul administra!iei

locale pe teritoriul căreia se va realize investi!ia.

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 8 din uarie 2019 - paginaĂ Ă Ș 2 5 7 febr 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 8 din uarie 2019 - paginaĂ Ă Ș 2 5 7 febr 3

Informa!ii suplimentare cu privire la condi!iilede med ie re , documente le necesareȋnregistrării dosarelor, precum și instruc!iunilede completare a acestora, pot fi obŃinute de laconsilierul EURES din judeŃul dumneavoastrăde domiciliu, sau judeŃul în care se aflăinstituiŃia de învăŃământ superior în caresunteŃi înregistraŃi. Date de contact aleconsilierilor EURES din cadrul AgenŃiilorJudeŃene pentru Ocuparea ForŃei de Muncă/respectiv AgenŃia Municipală pentru OcupareaForŃei de Muncă Bucureşti, se găsesc peporta lu l EURES România, la adresahttp://eures.anofm.ro, rubrica Contact.

Pentru anul 2019, sunt disponibile 30 deposturi în domeniul hotelier – gastronomic, ȋngastronomia de sistem (fast-food), ȋn produc!iaindustrială și ȋn domeniul serviciilor.

Termen limită pentru înregistrare este: 14februarie 2019.

Men!ionăm că pot participa studen!ii cu vârstacuprinsă între 18 şi 35 de ani, care urmeazăcursuri de zi, la o facultate de stat sauparticulară, acreditată conform legii și care aucunoșt in!e bune/foarte bune de limbă

germană.

În perioada următoare, studen!ii care dorescsă aplice pentru un job pe perioada vacanŃei devară în anul 2019 (minim 2 luni) în Germania,se pot înregistra la Compartimentul EURESdin cadrul Agen Ń i i lor Jude Ńene pentruOcuparea ForŃei de Muncă/ respectiv AgenŃiaMunicipală pentru Ocuparea ForŃei de MuncăBucureşti.

DEZVOLTAREA PRODUSELOR TURISTICE COMUNEȘI REVITALIZAREA MOȘTENIRII CULTURALE

Parcul Central, Str. Independen ei, nr. 20 tel: 0242.312.800 web: www.culturalcl.ro%Pre ul biletelor este acela i pt. filme 3D i 2D: 8 lei- copii cu vârste de maxim 14 ani i 12 lei- persoane cu vârstepeste 14 ani. Nu se efectueaz rezerv ri. Biletele pot fi cump rate cu o s pt mân înainte de data spectacolului.

! ș ș șă ă ă ă ă ă

Cum să-%i dresezidragonul 3 - 3D

Calmul dinainteafurtunii - D3

Anomalie 2- D8-14 febr

17uarie

Ora: :00

8-14 februarie0a 20Or : : 0

Vineri februarie8 : ora 12:30S mb t 9 0 :

ora 10:30 12:30â ă ă, duminică , 1 februarie

şi

CINEMA 3D/2D

Reprezentan!ii Consiliului Jude!ean Călărași au luat parte, la Silistra, la Conferin!a delansare a proiectului "Dezvoltarea produselor turistice comune și revitalizareamoștenirii culturale".Consiliul Jude!ean Călărași este partener în proiect, alături de municipalitatea dinSilistra (Bulgaria), având ca obiectiv reabilitarea Casei Demetriad, clădirea în carefunc!ionează Sec!ia Copii a Bibliotecii Jude!ene "Alexandru Odobescu".Proiectul transfrontalier, depus pe Programul Interreg România-Bulgaria, are ovaloare totală de 1.499.992 euro.Construită în anul 1888, Casa Demetriad este o clădire inclusă pe Listamonumentelor istorice din Călărași, imobilul impune prin frumuse!e și unicitatearhitecturală.

JOB DE VARĂ ÎN GERMANIA PENTRU STUDEN%I

Concret, dacă sunte!i amenda!i

pentru o contraven!ie rutierăastăzi, termenul de prescrip!ie vaîncepe să curgă de la 1 ianuarie2020.

Șoferii care primesc amenzi decircula!ie și nu le plătesc ar puteasă scape de ele, însă doar înanumite condi!ii. Legea prevedecă după o perioadă, orice amendăcontraven!ională, inclusiv unarutieră, se prescrie dacă cel datornu a fost executat silit.

De asemenea, mai scrie sursacitată, este important să re!ine!i călegea prevede anumite cazuri desuspendare și de întrerupere ate rmenu lu i de p resc r i p ! i e .Suspendarea înseamnă că ,pentru o perioadă, termenul numai curge, urmând să își reiacursul, ulterior. Pe de altă parte,întreruperea, dacă operează,duce la o nouă cu rge re atermenului.

Organele competente pot executasilit orice șofer dator la stat cu plataunei amenzi de circula! ie înmaximum cinci ani de la data de 1ianauarie a anului următor emiteriip rocesu lu i ve rba l . Po t r i v i t

avocatnet . ro, dacă aceastăperioada de timp trece și nu sunte!iexecutati silit, nu mai puteti fi.Astfel, nu va mai trebui să plăti!iamenda primită.

CUM PO%I SCĂPA DE AMENZILE DE CIRCULA%IE?

COD RUTIER 2019

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 8 din uarie 2019 - paginaĂ Ă Ș 2 5 7 febr 5

Scrisoarea este un document istoric care arată ce știam:guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este pivotul aplicăriipoliticilor neoliberale, de vânzare a companiilor publice,de liberalizare (a monedei și pre!urilor) și de intrare într-un sistem de asigurări specific economiei de pia!ă.Semnificativ este faptul că viziunea nu este delocrestrânsă la probleme de monedă, macrostabilitatefinanciară sau curs, așa cum te-ai aștepta când e vorbade guvernatorul BNR, ci privește economia în întregul ei.

Miza, ca și în celelalte !ări estice de atunci, era alegereapoliticilor prin care state centralizate, planificate, cucompanii exclusiv de stat, sunt transformate în uriașepie!e de resurse, mâna de lucru ieftină, în debușee și, îngeneral, în ceea ce am ajuns astăzi: colonie. În care“suferin!a oamenilor”, invocată ipocrit la un moment dat, adevenit foarte, foarte ieftină pentru guvernatorii noștri detot felul și de toată spe!a…

De asemenea, este de remarcat cum, de la bun început,se punea problema “reformării radicale a sistemuluibancar”. Ca acum, același Isărescu să se plângă ipocritcă lipsește capitalul românesc!

Trebuie remarcat faptul că, de pilda, în Polonia s-a aplicatchiar o terapie de șoc, nu doar un gradualism secven!ialrapid, cum preconiza Isărescu în anii ’90. Cum-necum,însă, Polonia, cu toată terapia de șoc, adică aplicare deschimbări structurale care să genereze rapid tranzi!ia dela economia planificată de stat la cea “de pia!ă“, are oeconomie mult superioară celei românești. Și nu dincauza resurselor sau oamenilor, ci, firește, din cauzapoliticilor și a strategiei economice folosite. De altfel,aceeași Polonie nu a trecut prin criză pentru că banca lorcentrală a !inut din scurt creditul privat și nu s-a întâmplatce s-a întâmplat la noi, unde Mugur Isărescu a “uitat”robinetul creditelor deschis la maxim, ca să aibă apoipretext pentru acordul sinistru încheiat cu FMI în 2009,alături de Traian Băsescu.

Este o primă atestare a “nara!iunii” neoliberale care aocupat exc lus iv spa ! iu l pub l ic românesc, încare“economia de pia!ă”, “privatizarea”, “liberalizarea” șitoate celelalte au fost prezentate drept noile dogmeinfailibile care acopereau un jaf na!ional.

Poate merită men!ionat și faptul că a existat o tentativă alui Ion Iliescu de a-l schimba din func!ie pe MugurIsărescu, în 2000, repede lăsată baltă în urma unor“indica!ii” primite de foarte de sus. Și că Mugur Isărescuface parte din Comisia Trilaterală.ZIUAnews vă prezintă o scrisoare primită de laguvernatorul BNR, de Banca Federală. În documentuldeclasificat de americani, datat, cel mai probabil, laînceputul anilor ‘90, Mugur Isărescu își expune inten!iile

pe termen lung cu privire la România. În planul luiIsărescu, este schi!ată privatizarea economiei românești.Șeful BNR vorbește despre inten!iile sale privind“reformarea sistemului economic și bancar” din Româniași Europa de EstO scrisoare adresată de guvernatorul Băncii Na!ionale aRomâniei, Mugur Isărescu, către conducerea TrezorerieiSUA (Federal Reserve – FED), filiala Kansas, a fost,recent, declasificată. Tonul folosit de guvernatorul BNR îndocument trădează curtoazia acestuia. Isărescu prezintăstarea na!iunii și a economiei românesti în perioada post-decembristă, subliniind și angajamentele pe careguvernatorul BNR și le-a asumat în fa!a celor de la FED.În document se vorbește despre privatizări, despreasisten!a acordată României de FMI și BM, dar și desprepoliticile monetare care vor fi aplicate monedei na!ionale.Citind documentul, nu am putut să tragem decât osingură concluzie: această scrisoare este primul înscriscare atestă începutul vânzării României către puterileoccidentale sau, dacă nu vânzarea, măcar punerea ladispozi!ia marilor puteri a economiei românești, apoliticilor fiscale și, implicit, a celor sociale. Interesanteste faptul că scrisoarea a apărut pe site-ul FED NewYork, zilele acestea, motivul desecretizării regăsindu-se,credem noi, în prevederile legisla!iei americane.

Constitu!ia americană de la 1787 interzice explicitînfiin!area unei Banci Na!ionale a Statelor Unite. Dar, laînceputul secolului trecut, s-a for!at crearea unei BănciCentrale numite Federal Reserve (FED), invocându-sestabilitatea economică. Astfel, FED a apărut în urma uneifalse crize financiare, declanșate de bancherul J. P.Morgan. În 1907, acesta a început să răspândeascăzvonul că băncile au difficultă!i și nu vor mai putea facerambursări. S-a creat panica, toata lumea s-a înghesuitsă își retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus lafalimente în lan! (aproape 5.400 de bănci au dispărutatunci). Apoi, Congresul american a demarat o anchetă,pentru a stabili care este cauza acestui dezastru și cumpoate fi el evitat. Comisia însărcinată cu această misiuneera condusă de senatorul Nelson Aldrich. Acesta eraliderul partidei republicane din Senat, dar și omul celormai puternici bancheri americani.Aldrich a propus, ca solu!ie “salvatoare”, crearea uneiBănci Centrale care să apere SUA de dezastru. În 1910,Federal Reserve Act a fost semnat ini!ial, nu delegislatorii americani, așa cum era firesc, ci de bancheri,în cadrul unei întâlniri secrete, organizate în casa lui J.P.Morgan din Jekyll Island. Apoi, documentul i-a fost dat luiAldrich, care l-a prezentat Congresului. La început, nu aavut sor!i de izbândă, dar, în 1913, cand Woodrow Wilsona devenit președinte al SUA, a fost aprobat. În schimbulsus!inerii financiare și politice în alegeri, Wilson lepromisese bancherilor că, odată ajuns președinte, vaaproba, fără să clipească, constituirea Federal Reserve.Cu două zile înainte de Crăciun, când o mare parte dinmembrii Congresului american nu erau prezen!i, FederalReserve Act a fost transformat în lege, fiind aprobat deCongres și de președintele SUA. Senatorul LouisMcFadden spunea, în 1932, în Congresul american:“Prin constituirea Federal Reserve a fost construit unsistem bancar mondial. Un superstat controlat debancherii interna!ionali, care ac!ionează împreună,pentru a transforma lumea în sclavul lor. Federal Reservea uzurpat Guvernul”. (cultural.bzi.ro)

În ceea ce privește situa!ia României, credem că singurulmod efectiv în care s-ar putea face, în mod real, o tranzi!iede la o economie centralizată la o economie de pia!ă, artrebui să fie axat pe trei planuri. În primul rând, trebuie sădezmembrăm institu!iile centrale de planificare șicontrolul lor rigid asupra pre!urilor, salariilor, precum șiasupra altor variabile economice și să punem în locul lorinstitu!iile de pia!ă potrivite. În acest sens, în opinianoastră, este esen!ială reforma radicală a sistemuluibancar.

În ceea ce privește convertibilitatea, suntem întru totul deacord cu conceptul prezentat de domnul Bergsten și dedomnul Williamson, cu privire la modalitatea actuală deconvertire și importan!a convertirii valutei (circula!iemonetară) pentru economiile de pia!ă emergente dinEuropa de Est. Un aspect bun, subliniat de autori, este căplanificarea centralizată a fost caracterizată nu doar prinimposibilitatea de a converti moneda, dar și deimposibilitatea de a converti bunurile. Ar trebui să adaugcă inconvertibilitatea în România a atins un adevărat vârfîn ultimii ani ai regimului anterior. Biletele de bancă audevenit din ce în ce mai mult bilete de loterie. Cu noroc șimultă rabdare, se presupunea că vor cumpăra cevabunuri, de multe ori nu chiar pe cele dorite.Abordarea noastră legată de convertibilitate estecorelată cu secven!ele generale din reformeleeconomică și bancara din România. Prefer abordareasecven!iala, în locul celei de “bing bang” sau a celeigraduale. Pentru aceasta, trebuie să !inem cont depriorită!ile României. România a fost, cu excep!iaAlbaniei, cea din urma !ară din Europa de Est care a mersspre democra!ie și spre o economie de pia!ă.

Ce ne așteaptă în viitorul apropiat? Construim legi privind

reformarea radicală a sistemului bancar românesc –avem asisten!ă de la Banca Mondială și FMI în acestcapitol. Sperăm că legea privind reforma sistemuluibancar va trece nu mai târziu de sfârșitul acestui an. Deasemenea, pregătim proiectul de lege cu privire la plasade siguran!ă în sistemul de asigurări. Ob!inereaconvertibilită!ii monezii României este vazută în acestcontext, al reformei economice interne și al reformeisistemului bancar. Institu!iile specifice și cadrul generallegal pentru convertibilitate vor fi create, în principal, prinreforme bancare. În plus, împărtășim opinia domnuluiBergsten și pe aceea a domnului Williamson cu privire lafaptul că introducerea, deopotrivă, a convertibilită!iibunurilor și a convertibilită!ii monedei, în mod conexat,este o idee bună. De aceea, eu consider că legeaConversiei întreprinderilor de stat este critică.Abordarea noastră cu privire la convertibilitate,gradualism rapid, este bazată pe licita!ie de monedă șireten!ie de conturi. Cadrul legal pentru stabilirea reten!ieiconturilor a fost deja fixat prin Actul de Conversie și prinActul Antreprenorilor Priva!i. Potrivit acestor legi,companiile românești au voie să re!ină 30 la sută dinprofiturile schimbului interna!ional iar, din februarie anulviitor, 50 la sută. Probabil că mai avem nevoie de niștecalificări tehnice, în acest moment. Ne pregătim pentrucadrul legal pentru schimburile interna!ionale prinlicita!ie, pe care plănuim să le !inem de două ori pe lună,începând cu luna octombrie a acestui an. Companiileromânești care au nevoie de valută vor cumpăra de la ceicare o au. Rata de schimb la licita!ie, în opinia noastră, nuva afecta (și vom încerca sî nu afecteze) rata oficială deschimb sau alte tranzac!ii comerciale. Permite!i-mi sădetaliez pu!in această chestiune, care a fost multdezbatută de economiștii români și a beneficiat de sfatulFMI. În opinia noastră, ambele instrumente au poten!ial,dacă sunt utilizate corect și temporar, pentru că introduc omarjă mare de liberalizare a schimbului și a sistemului deschimb valutar, pavând drumul spre convertibilitate.Consider că următoarele condi!ii sunt necesare pentruîndeplinirea acestui scop:

În al doilea rând, trebuie să convertim proprietatea(bunurile) și să promovăm sectorul privat. Aici, în opinianoastră, esen!ial în acest proces este transformareacompaniilor de stat. În al treilea rând, trebuie săconstruim plasa de siguran!ă în sistemul de asigurărisociale, potrivită pentru mecanismele unei economii depia!ă. Pentru Romania, acesta este un punct cu atât maiimportant, pentru că popula!ia României a suferit preamult, mai ales în ultima decadă – decada nebuniei – șisuntem foarte siguri că orice tranzi!ie de succes către oeconomie de pia!ă depinde de evitarea producerii de noi

suferin!e popula!iei din România.

Să asigurăm un nivel de men!inere substan!ial, cel putin30 la sută sau poate 50 la sută (acesta a fost un punctdezbătut).

Pentru licita!iile de schimburi străine:Să fie considerat un corelativ necesar al conturilorobișnuite, pentru a asigura o alocare mai ra!ională aschimburilor stră ine rare. Să evităm bariereleadministrative la cerere (de exemplu, prin limitareapersoanelor care pot licita sau sumele care pot fi limitate),evitând, astfel, corup!ia. Să limităm diferen!a dintre ratade schimb oficială și cea de la licita!ii și să extindemlicita!iile cât de repede se poate, cu misiunea de a leutiliza ca o sursă cheie de informa!ii pentru stabilirea uneirate de schimb unice.

Ce am făcut, deja, până în acest moment? Actul deConversie a întreprinderilor de stat a fost dezbătut și atrecut acum câteva luni prin noul Parlament al României.În concordan!ă cu acesta, trei sferturi din întreprinderilede stat au devenit companii comerciale, a cărorprivatizare este dorită în totalitate, de-a lungul uneiperioade mai lungi de timp, începând, cel mai probabil,din aceasta toamnă. Ultimul sfert din întreprinderile destat, dintre care, cele mai multe asigură utilită!i publice,au devenit companii autonome, de!inute de stat. Maidevreme, în martie acest an, alte două legi majore au fosttrecute prin Guvernul provizoriu. Una a permis și apromovat înfiin!area unor companii noi, private, iarcealaltă a relaxat, în mod semnificativ, regulile cu privirela investi!iile străine în România.

Să fie nediscriminatoriu, să se aplice în mod egal în maimulte domenii ale economiei și să exceptăm de laregulile de licen!iere acele importuri care sunt finan!atede retragerile din aceste conturi.

Am început, în decembrie 1989, cu cel mai centralizat șimai rigid sistem economic și cu o adevarată dictatură.Apoi, am avut o revolu!ie însângerată, care, dinnefericire, a fost urmată de șase luni de vid politic șineliniști sociale. Dacă e să privesc partea pozitivă arevolu!iei din România, am descoperit că dispari!iaPartidului Comunist, în cea mai fierbinte zi din decembrie,a eliminat toate obstacolele ideologice împotriva căroraam luptat. Există un consens na!ional pentru democra!ieși pentru o economie de pia!ă. Guvernul nou ales esteputernic determinat să ac!ioneze rapid în aceastădirec!ie.

“În primul rând, permite!i-mi mie și domnului Urdea (n.r. –predecesorul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR) sămul!umim Federal Reserve Bank of Kansas City pentruaceastă imensă oportunitate. Participarea, de anultrecut, la o conferin!a interna!ională în care s-a discutatdespre reformele radicale din sistemul economic șibancar din România a fost nu numai peste posibilită!ilenoastre, ci și peste visurile noastre. Subiectul desprecare discutăm acum este foarte complex și eu nu potpretinde să îl tratez în mod comprehensiv. Prefer, în loc,să vă prezint câteva idei personale despre conceptulnostru de convertibilitate. În același timp, o să încerc săîncep prin reformarea sistemului economic și bancar, nunumai în România, ci, de asemenea, și în statele dinEuropa de Est. Împărtășim opinia potrivit căreiadiferen!ele economice și situatiile politice din !ările dinEuropa Centrala și de Est necesită abordări diferite.

Desigur, pentru a ob!ine convertibilitatea pentru monedana!ională a României, trebuie să continuăm ceea ce dejaam început, de la începutul acestui an – aceasta estecorectarea supraevaluării substan!iale a monedeina!ionale. Am fost devaloriza!i semnificativ o data și

poate vom mai fi în această situa!ie în această toamnă. Înacelași timp, trebuie să stabilim un regim al ratei deschimb valutar potrivit. În opinia mea personală –dezbătută până acum în România – aceasta poate fifăcută prin aranjarea (stabilirea) unui coș de monede, darvreau să spun, o aranjare (stabilire) foarte flexibilă”.

ISĂRESCU – DOVADA!ROMÂNIA – VÂNDUTĂ PAS CU PAS!

TRADUCEREA INTEGRALĂ A SCRISORII

PENTRU CONTURILE CURENTE:

CE ESTE FEDERAL RESERVE

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 8 din uarie 2019 - paginaĂ Ă Ș 2 5 7 febr 4