Jurisprudenţă Privind Atragerea Răspunderii

10
MEMO privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor societăţii falite. a. NATURA JURIDICĂ A RĂSPUNDERII Natura juridică a răspunderii administratorului, este aceea a unei răspunderi speciale, care împrumută caracterele răspunderii delictuale . - Fiind vorba de o răspundere delictuală, înseamnă că, pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reies din art. 998-999 C. civ. (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate şi vinovăţia), condiţii care capătă în această situaţie unele conotaţii speciale. - Caracterul special al răspunderii reglementate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 constă în aceea că textul de lege delimitează, printr-o enumerare exhaustivă categoria faptelor (lit. a-g) considerate nelegitime, prejudiciul – care este acela al provocării sau contribuirii faptelor la ajungerea debitoarei în starea de insolvenţă, iar nu existenţa unor debite neachitate către creditori – şi cere o cauzalitate tipică între faptă şi prejudiciu, subliniind uneori că acest element trebuie dublat de un scop, vina persoanei chemată a răspunde fiind apreciată in concreto. În cazul insolvenţei şi al falimentului, prejudiciul este provocat societăţii şi se concretizează, pe de o parte, în starea de insolvenţă în care societatea este plasată prin faptul ilicit, iar pe de altă parte, în dauna efectivă şi cuantificabilă printr-o expresie pecuniară. Raţiunea acestei interpretări rezidă chiar în prima teză a art. 138 din Legea nr 85/2006, potrivit cu care judecătorul-sindic poate dispune că o parte a pasivului debitorului în insolvenţă sau faliment să fie suportată de către persoanele stabilite de această lege, parte care trebuia să fie concordantă prejudiciului în legătură cu faptul prejudiciabil al celui ţinut să răspundă. În acest context, Curtea a subliniat distincţia netă şi necesară între prejudiciul pentru care administratorul este ţinut să răspundă în aceste circumstanţe şi starea generală a debitoarei societăţii faţă de creditori, sau, altfel spus, prejudiciul creditorilor datorat împrejurării că aceştia nu-şi pot acoperi creanţele prin lichidarea activelor societăţii. Prejudiciul în dauna debitorului falit şi reparat de administrator poate fi inegal cu prejudiciul debitorilor şi nu se confundă cu acesta. Administratorul nu răspunde faţă de creditori, deoarece, aşa cum arată şi art. 140 din Legea nr. 85/2006, sumele obţinute prin antrenarea răspunderii derivate din art. 138 intră în averea debitorului şi sunt destinate acoperirii pasivului, iar nu plăţii debitorilor , decât indirect. Curtea a mai subliniat că, angajarea răspunderii patrimoniale a persoanelor enumerate la art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu are legătură cu

description

jurisprudenta

Transcript of Jurisprudenţă Privind Atragerea Răspunderii

MEMO privind atragerea rspunderii patrimoniale a administratorilor societii falite.

a. NATURA JURIDIC A RSPUNDERII

Natura juridic a rspunderii administratorului, este aceea a unei rspunderi speciale, care mprumut caracterele rspunderii delictuale.

Fiind vorba de o rspundere delictual, nseamn c, pentru a fi angajat, trebuie ndeplinite condiiile generale ale rspunderii civile delictuale, care reies din art. 998-999 C. civ. (fapta ilicit, prejudiciul, legtura de cauzalitate i vinovia), condiii care capt n aceast situaie unele conotaii speciale. Caracterul special al rspunderii reglementate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 const n aceea c textul de lege delimiteaz, printr-o enumerare exhaustiv categoria faptelor (lit. a-g) considerate nelegitime, prejudiciul care este acela al provocrii sau contribuirii faptelor la ajungerea debitoarei n starea de insolven, iar nu existena unor debite neachitate ctre creditori i cere o cauzalitate tipic ntre fapt i prejudiciu, subliniind uneori c acest element trebuie dublat de un scop, vina persoanei chemat a rspunde fiind apreciat in concreto.n cazul insolvenei i al falimentului, prejudiciul este provocat societii i se concretizeaz, pe de o parte, n starea de insolven n care societatea este plasat prin faptul ilicit, iar pe de alt parte, n dauna efectiv i cuantificabil printr-o expresie pecuniar.Raiunea acestei interpretri rezid chiar n prima tez a art. 138 din Legea nr 85/2006, potrivit cu care judectorul-sindic poate dispune c o parte a pasivului debitorului n insolven sau faliment s fie suportat de ctre persoanele stabilite de aceast lege, parte care trebuia s fie concordant prejudiciului n legtur cu faptul prejudiciabil al celui inut s rspund.n acest context, Curtea a subliniat distincia net i necesar ntre prejudiciul pentru care administratorul este inut s rspund n aceste circumstane i starea general a debitoarei societii fa de creditori, sau, altfel spus, prejudiciul creditorilor datorat mprejurrii c acetia nu-i pot acoperi creanele prin lichidarea activelor societii.Prejudiciul n dauna debitorului falit i reparat de administrator poate fi inegal cu prejudiciul debitorilor i nu se confund cu acesta. Administratorul nu rspunde fa de creditori, deoarece, aa cum arat i art. 140 din Legea nr. 85/2006, sumele obinute prin antrenarea rspunderii derivate din art. 138 intr n averea debitorului i sunt destinate acoperirii pasivului, iar nu plii debitorilor, dect indirect.

Curtea a mai subliniat c, angajarea rspunderii patrimoniale a persoanelor enumerate la art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu are legtur cu existena unor creane ale terilor neacoperite fa de debitor i nu este condiionat de acest fapt, ci este o consecin independent a unui raport juridic unic, ntre societate i membrii organelor sale de conducere.

C.A. Bucureti, Secia a VII-a Comercial,decizia nr. 657/18.04.2007, nepublicat

Rspunderea reglementat de art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o rspundere personal

Rspunderea reglementat de art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o rspundere personal, care intervine numai atunci cnd, prin svrirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, administratorul a contribuit la ajungerea societii debitoare n stare de insolven.Curtea a artat c aceast rspundere, special reglementat n Legea nr. 85/2006, nu prezum legtura cauzal ntre neinerea contabilitii de ctre administrator i provocarea strii de insolven, iar aducerea societii n insolven i faliment nu este neaprat consecina imediat a acestui fapt.

Totodat, Curtea a mai artat c justificarea folosit de ctre recurent, aceea dat de art. 28 din Legea nr. 85/2006 nu poate fi apreciat dincolo de funcia sa circumstanial. mprejurarea c la dispoziia administratorului judiciar i ulterior, a lichidatorului, nu au fost puse documentele contabile nu valoreaz proba neinerii contabilitii, a sustragerii sau distrugerii acestor documente, ci cel mult pot prezuma aceste mprejurri, prezumie insuficient ns, ct vreme nu este realizat proba concret a autoratului i legturii cauzale dintre fapte i prejudiciu instalarea strii de insolven ca efect al neinerii contabilitii ori al distrugerii ei.

Astfel, dispoziia legal arat c rspunderea patrimonial a persoanelor enumerate se antreneaz dac acestea, prin faptele descrise de lege, au contribuit la producerea prejudiciului, provocarea strii de insolven, reiternd principiul de baz potrivit cruia nicio rspundere nu poate fi angajat n lipsa identificrii tuturor elementelor rspunderii civile n mod cumulativ, natura juridic a rspunderii administratorului fiind aceea a unei rspunderi speciale care mprumut caracteristicile rspunderii delictuale.

Prin urmare, Curtea a infirmat argumentele din recurs prin care se arat c existena unei creane a recurentei rmase neacoperit a fost determinat de neinerea sau de neraportarea corespunztoare a activitii contabile a debitoarei prin grija prtului i reprezint dovada prejudiciului, a legturii cauzale i prezum culpa, considerndu-le nefondate, de vreme ce, aa cum s-a artat, legea nu prezum niciunul din elementele rspunderii persoanelor ce pot sta n judecat, iar prejudiciul pretinsei fapte const n ajungerea n insolven a debitorului, iar nu n ntinderea creanelor sau cauza acestei ntinderi ori a insuficienei activelor din patrimoniul falitului.C.A. Bucureti, Secia a VI-a comercial, decizia nr. 471/R din 26 martie 2009, n Sintact baza de date

b. CONDIIILE RSPUNDERII

Simpla invocare a dispoziiilor art. 138 din Lege, nu conduce la atragerea rspunderii

Din probele administrate i analizate mai sus, s-a reinut c susinerile reclamantelor au un caracter pur formal, nu au fost dovedite, aadar corect a reinut judectorul-sindic c simpla invocare a dispoziiilor art. 138 lit. c, d,e din Legea nr. 85/2006 nu conduce automat la atragerea rspunderii administratorului la plata pasivului societii, n situaia n care nu s-a fcut dovada ntrunirii cumulative a condiiilor pentru atragerea rspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.Prin urmare, nedepunerea actelor i documentelor contabile ca fapt omisiv, nu este suficient pentru lmurirea legturii de cauzalitate cu starea de insolven a societii, cu att mai mult cu ct s-a dovedit c actele contabile au ars ntr-un incendiu.

Prezumia

Dac administratorul nu i-a ndeplinit obligaia de a pune la dispoziia lichidatorului judiciar documentele prevzute la art. 28 din lege, se poate susine c evidena contabil nu a fost inut n conformitate cu dispoziiile legale n materie, astfel c judectorul sindic poate prezuma n temeiul art. 1203 C. civ. c neinerea contabilitii n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 82/1991 a cauzat starea de insolven a debitoarei.Prezumia judectorului se bazeaz i pe faptul c nepredarea n mod voit a documentelor contabile ale societii debitoare de ctre persoanele abilitate creeaz posibilitatea de a se sustrage de la incidena dispoziiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, ntruct administratorul/lichidatorul judiciar nu ar putea identifica mprejurrile concrete ce au determinat insolvena debitoarei.

C.A. Constana, Secia comercial, maritim i fluvial, precum i pentru cauze de contencios administrativ i fiscal, decizia nr. 1318 din 5 iulie 2007, nepublicat

c. LIMITELE RSPUNDERII

Dac starea de insolven a debitoarei este imputabil administratorilor statutari, ntruct, prin omisiune, nu au inut contabilitatea n condiiile legii, nu au depus la organele fiscale abilitate raportrile contabile, la dosarul cauzei nu au depus actele prevzute de art. 28 din lege, iar dovada legturii dintre fapta ilicit, culpabil a administratorilor societii debitoare este dovedit n condiiile prevzute de art. 1169-1179 C. civ., cererea formulat n temeiul art. 138 lit. d din lege va fi admis.

Pentru aplicarea dispoziiilor art. 138, nu este necesar ca nvestirea n funcia de conducere s fi fost efectuat cu respectarea tuturor formelor prescrise de lege, dac n fapt s-au executat atribuiile acestei funcii. Nu va fi nlturat aplicarea acestor norme legale chiar dac nvestirea administratorului sau cenzorului nu a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei i nu a fost nscris n registrul comerului pentru a produce efecte erga omnes. Mai mult, administratorul ar putea fi obligat s suporte toate creanele creditorilor care sunt evideniate n tabelul final i chiar n condiiile n care nu toi creditorii au formulat cerere de tragere la rspundere patrimonial, avnd n vedere caracterul colectiv al procedurii.

Motivare:

Nu s-a depus bilanul contabil aa cum prevede art. 27 alin. 1, art. 30 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, republicat, i art. 73 lit. c din Legea nr. 31/1990 din Legea nr. 31/1990, rep., obligaie ce-i revenea administratorului societii debitoare aa cum prevede art. 72 din Legea nr. 31/1990. n conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 82/1991, rspunderea pentru organizarea i conducerea contabilitii la persoanele juridice revine administratorului. Avnd n vedere faptul c potrivit art. 71 din Legea nr. 31/1990, rep., obligaiile i rspunderea administratorului sunt reglementate de dispoziiile privitoare la mandat, astfel nct trebuie s se aib n vedere i dispoziiile art. 1540 C. civ., potrivit cruia mandatarul este rspunztor nu numai pentru dol, dar i de culpa comis n executarea mandatului.

Or, potrivit art. 374 din C. com., mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, fiind cuprins n actul constitutiv (art. 5) sau n hotrrea adunrii generale i este acceptat prin semnarea n registrul comerului. Acceptnd desemnarea, administratorul stabilete un raport juridic contractual de mandat comercial cu societatea. Dispoziiile art. 35 alin. 3-4 din Legea nr. 31/1954 prevd c faptele ilicite svrite de organele persoane juridice oblig nsi persoana juridic, dac au fost ndeplinite cu prilejul executrii funciei lor.

Natura rspunderii va fi determinat de sursa obligaiei nclcate sau nendeplinite, n unele cazuri va fi o rspundere civil contractual, iar altele va fi o rspundere civil delictual. Faptele ilicite atrag i rspunderea personal a celui ce le-a svrit, att fa de persoana juridic ct i fa de al treilea. Potrivit principiilor dreptului civil, ca regul general, pentru a solicita rspunderea civil a unei persoane este necesar s se dovedeasc raportul de cauzalitate dintre fapta culpabil a persoanei respective i prejudiciul cauzat. n cazul rspunderii contractuale, culpa prtului este prezumat n conformitate cu art. 1082 C. civ., raportat la art. 138 din Legea nr. 85/2006.

n conformitate cu art. 1080 C. civ. coroborat cu art. 1600 C.civ., devine operativ criteriul obiectiv care presupune compararea activiii administratorului societii debitoare cu activitatea unei persoane diligente (bonus pater familias) care-i subordoneaz msurile luate exigenelor impuse de regulile de convieuire social.

Potrivit principiilor generale ale rspunderii, fapta ilicit nu trebuie neaprat s constea ntr-o aciune, dar i ntr-o omisiune, inaciunea ilicit, nendeplinirea unei activiti, ori neluarea unei msuri, atunci cnd aceast activitate sau msur trebuia s fie ntreprins de ctre anumite persoane.

Faptele enumerate la art. 138 din Legea nr. 85/2006 atrag rspunderea civil delictual special a conductorilor societii pentru plata pasivului acesteia doar dac au contribuit la starea de insolven a societii i este o stare de fapt care se asociaz aciunii sau omisiunii delictuoase a conductorilor ei pentru a fundamenta rspunderea lor pentru pasivul societii.

Legiuitorul nu aeaz n cuprinsul art. 138 din Legea nr. 85/2006, verbul a cauza, ci verbul a contribui pentru a desemna legtura de cauzalitate ntre conduita conductorilor societii i starea de insolven comercial. Aceasta nu nseamn c ne-am afla n prezena unei cauzaliti pariale; cauzalitatea juridic nu coincide cu cauzalitatea fizic. Faptul c legiuitorul a folosit verbul a contribui denot intenia de a da valoare cauzal i acelor fapte care, dei n-au cauzat direct starea de insolven, au contribuit la crearea ei. Doar aa se explic de ce rspund i cenzorii sau administratorii care prin omisiunea ndeplinirii atribuiilor prevzute de lege au favorizat activitile pgubitoare comise de ali administratori care au condus societatea.

Legiuitorul nu distinge ntre conductorii n funcie la data deschiderii procedurii i conductorii anteriori, lsnd la suveranitatea judectorului sindic s stabileasc dac att unii, ct i alii au contribuit la ajungerea societii n aceast situaie, n calitate de autori ai unora dintre faptele enumerate.

mprejurarea c persoanele fa de care se cere stabilirea rspunderii nu aveau calitatea de administrator la data naterii creanei, este irelevant fa de dispoziiile art. 138, care nu condiioneaz rspunderea de prezena acestei caliti la data naterii creanei, ci numai de svrirea n timpul mandatului de administrator, a unor fapte enumerate n art. 138 alin. 1 din Lege.

Din economia art. 138 rezult c administratorul ar putea fi obligat s suporte numai parial pasivul societii, dar tribunalul nu este limitat n ceea ce privete partea din pasiv rmas neacoperit din averea debitoarei, ntruct acest pasiv cuprinde toate creanele creditorilor care sunt evideniate n tabelul final, i chiar n condiiile n care nu toi creditorii au formulat cerere de tragere la rspundere patrimonial, avnd n vedere caracterul colectiv al procedurii reglementate de lege, ct i solidaritatea creditorilor reglementat de art. 1034 C. civ. i art. 1059 C. Civ.Trib. Bucureti, sent. com. nr. 4194/13.09.2008

d. EXEMPLE SITUAII CARE POT ANGAJA RSPUNDEREA PERSOANELOR VINOVATE DE ADUCEREA SOCIETII N INSOLVEN

Transferul faptic de bunuri din averea debitoarei ctre o alt societate fr s se ntocmeasc acte, fr a fi evideniat n evidena contabil, dar i fr s fie ncasat vreo sum drept contravaloare a acestora, sunt fapte care dovedesc interesul urmrit de administratori/acionari, iar faptele svrite ntrunesc cerinele art. 138 alin. 1, lit. a din Legea nr. 85/2006.Trib. Galai, sent. com. nr. 1269/20.11.2008

Dac administratorul societii a meninut nejustificat salariai care nu desfurau nici un fel de activitate, nregistrndu-se nejustificat cheltuieli cu salariile i impozitele aferente, a manifestat pasivitate n achitarea datoriilor fiscale, iar cnd societatea a desfurat activitate, conducerea acesteia nu a efectuat analizele necesare determinrii pragului de rentabilitate care exprim acel volum al activitii pentru care cheltuielile efectuate s fie cel puin egale cu veniturile obinute, instituirea administratorului este posibil ntruct se poate susine c acesta a dispus n interes personal continuarea unei activiti care ducea n mod vdit persoana juridic la ncetare de pli, prin meninerea personalului n condiiile n care nu se desfura activitate.Trib. Harghita, sent. civ. nr. 1942/15.09.2008

Continuarea activitii comerciale dei societatea nu mai dispunea de fonduri, agravnd starea de insolven n dauna creditorilor, neconducerea contabilitii, dispunerea de bunurile societii, fr a evidenia n contabilitate aceste operaiuni, au constituit cauzele care au determinat mpreun ajungerea societii n insolven. Aceste fapte sunt imputabile societii constatndu-se n concret: ridicarea de avansuri fr a efectua decontarea ulterioar, inexistena faptic a stocurilor evideniate n contabilitate, nendeplinirea obligaiilor profesionale i legale de a desfura o activitate comercial rentabil, de a recupera creanele societii de la teri i de a conduce contabilitatea n conformitate cu dispoziiile legale n materie.

Faptele de a dispune de bunurile corporale i incorporale (active i creane) din patrimoniu i neconducerea contabilitii atrag rspunderea personal a administratorului, n condiiile prevederilor art. 137 lit. a i d din legea veche, pentru pasivul neacoperit n procedura de lichidare, pn la concurena sumei de , reprezentnd ntregul pasiv al societii ajunse n insolven, la care trebuie adugate cheltuielile de administrare a procedurii, dat fiind c aceste cheltuieli intr n masa pasiv ce trebuie acoperite tot din averea debitoarei.

Trib. Comercial Mure, sent. com. nr. 795/10.05.2007

art. 138 lit. a din Lege Dac prtul n calitate de administrator social, nu a luat msuri pentru depozitarea corespunztoare a materiilor prime, cu consecina deprecierii acestora, fapta sa poate fi asimilat celei de a fi dispus de aceste bunuri n interes propriu, fraudnd posibilitatea creditorilor de a-i satisface creanele, iar antrenarea rspunderii sale este posibil.Trib. Vrancea, sent. com. nr. 138/29.03.2007art. 138 lit. a din Lege

nstrinarea de ctre administratorul debitoarei a unor bunuri din averea debitoarei ctre membrii familiei sale, precum i lipsa de preocupare pentru ncasarea preului vnzrii sunt fapte care atrag rspunderea sa patrimonial i echivaleaz cu folosirea bunurilor persoanei juridice n folosul propriu.Trib. Slaj, sent. civ. nr. 188/29.01.2007art. 138 lit. a din Lege

Dac administratorul debitoarei nu poate justifica prin documente justificative distrugerea unor bunuri din patrimoniul debitoarei falite, acesta este responsabil pentru nepredarea lor administratorului/lichidatorului judiciar i implicit pentru nevalorificarea lor n cadrul procedurii i este inut s acopere prejudiciul astfel creat n condiiile rspunderii civile speciale reglementate de legea insolvenei.Trib. Brila, sent. nr. 312/27.10.2006Art. 138 lit., c, d, e i f din Lege

Dac judectorul sindic constat c starea de insolven a debitoarei s-a datorat managementului defectuos, fr a se putea reine n sarcina administratorului debitoarei vreuna din faptele limitativ i expres prevzute de Lege, antrenarea rspunderii patrimoniale a acestuia nu este posibil.Trib. Bucureti, sent. com. nr. 2846/06.11.2006

Antrenarea rspunderii administratorilor de drept nu nltur antrenarea rspunderii administratorului de fapt, ns judectorul-sindic nu putea s antreneze din oficiu rspunderea acestuia, ct timp nu a fost sesizat nici de creditori, nici de lichidator.C.A. Craiova, dec. nr. 1882/27.11.2006

Art. 138 lit. f din LegeFolosirea mijloacelor ruintoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, n scopul ntrzierii ncetrii de pli presupune folosirea de ctre membrii organelor de conducere, n vederea amnrii sau evitrii declanrii insolvenei, a unor mijloace n care prestaia societii conduse de acetia este n mod vdit disproporionat de mare fa de cea primit n schimb.Dac, ns, probele administrate evideniaz c toate creditele contractuale au fost acordate n condiii avantajoase de plat, iar neachitarea n termen a acestora s-a considerat c s-a datorat activitii cu caracter agricol a debitoarei, pentru care producia depinde de o serie de factori imprevizibili, rspunderea administratorilor nu poate fi angajat.C.A. Craiova, dec. nr. 1641/30.10.2006

art. 138 lit a, e, g din LegeLegea insolvenei nu face distincie ntre administratorii n funcie la data deschiderii procedurii i cei al cror mandat a ncetat, astfel c poate fi antrenat i rspunderea acestora n msura n care au contribuit, prin fapte dintre cele enumerate la art. 138 din lege, la insolvena comercial a societii. Administratorii n funcie sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai, daca avnd cunotin de neregulile svrite de acetia nu le-au denunat.

Din modul cum este redactat art. 137 alin 1 din vechea lege, prin folosirea verbului a contribui, n loc de a cauza pentru a desemna legtura de cauzalitate dintre conduita conductorilor i starea de insolven a debitoarei, rezult c aflarea recurentului, fost administrator, n una din situaiile prevzute de acest text legal, este suficient pentru atragerea rspunderii sale materiale, aceste fapte constituind condiii favorabile pentru ajungerea societii n insolven.C.A. Craiova, dec. nr. 1594/25.10.2009

Din modul n care a fost conceput textul art. 138 alin. 1 lit. d din Lege, rezult c simplul fapt c administratorul societii nu a inut contabilitatea n conformitate cu legea, a inut o contabilitate fictiv sau a fcut s dispar unele documente contabile este suficient pentru a opera atragerea rspunderii patrimoniale fr a mai fi nevoie de a proba elementele ce compun rspunderea civil obinuit i, ntruct ne aflm pe trmul rspunderii civile contractuale, culpa este prezumat potrivit art. 1082 c. civ., iar rspunderea trebuie apreciat in abstracto, cu mai mult rigurozitate, avndu-se n vedere c s-a acionat n temeiul unui mandat comercial.Trib. Bucureti, sent. com. nr. 2539/17.10.2006

Pentru a opera rspunderea patrimonial a administratorilor unei societi supuse procedurii reglementate de Legea insolvenei, trebuie dovedit nu numai svrirea de ctre acetia a uneia sau a mai multor fapte din cele prevzute de art. 138 din lege, dar i de legtura de cauzalitate dintre acestea i ajungerea societii n stare de insolven.Existena raportului de cauzalitate dintre culpa administratorului i starea de insolven a societii debitoare trebuie dovedit n faa instanei, nefiind prezumat.Prin urmare, dac probele administrate n cauz evideniaz c nu a avut loc o nclcare a dispoziiilor art. 138 lit. a,b,c,d angajarea rspunderii patrimoniale a administratorilor nu este admisibil.Atta timp ct nu a fost reinut culpa administratorului n ajungerea societii n stare de insolven, este evident c nu pot incidente nici prevederile art. 1540 c. civ., referitoare la mandat.C.A. Craiova, dec. nr. 1747/09.11.2006

art. 138 lit. b i c din legeNeevidenierea n contabilitate i nevirarea sumei reprezentnd TVA arat c administratorii statutari au efectuat acte de comer n interes personal sub acoperirea societii, fapta fiind prevzut de dispoziiile art. 138 lit. b din lege. De asemenea, dac acetia au contractat, printr-o societate bancar, credite, iar ulterior au nstrinat prile sociale, fr s achite debitele i s finalizeze contractele ncheiate, fapta incriminat de dispoziiile art. 138 lit. e din lege poate fi astfel incriminat.C.A. Iai, dec. nr. 479/23.10.2006

art. 138 lit. e din LegeStarea de insolvabilitate a debitoarei determinat de continuarea activitii care a generat acumularea semnificativ de datorii, creterea stocurilor i creterea soldului creanelor de recuperat, imposibilitatea acoperirii cheltuielilor i creanelor din profitul extrem de mic obinut justific antrenarea rspunderii patrimoniale a administratorului vinovat.Trib. Bucureti, sent. com. nr. 2286/02.10.2006

art. 138 lit. g din legeDac n luna ncetrii plilor, administratorul a pltit cu preferin asociailor dintre care unul era chiar prtul, iar cellalt era fiul su sume de bani cu care acetia creditaser, chiar dac suma achitat acestora era una datorat, plata respectiv s-a fcut cu prejudicierea celorlali creditori crora li s-a diminuat posibilitatea de realizare a creanelor, iar antrenarea rspunderii patrimoniale a persoanei vinovate devine posibil.Trib. Dolj, sent. com. nr. 527/18.09.2006

Dac starea de insolven a societii a fost determinat de managementul defectuos al organelor de conducere care a condus la un exerciiu financiar nerentabil din punct de vedere al raportului de echilibru dintre venituri i cheltuieli, de nerecuperarea creanelor i achitarea datoriilor, iar asociatul unic administratorul al debitoarei nu a justificat veniturile rezultate din exploatarea autoturismului deinut n leasing sau modalitatea n care acest bun a ieit din patrimoniul societii, angajarea rspunderii sale patrimoniale se impune.Trib. Bucureti, sent. com. nr. 4680/05.11.2008