JupiterJupitereste a cinceaplanetde laSoarei este cea mai mare dintre toate planetele dinSistemul solar.Are diametrul de 11 ori mai mare dect cel alPmntului, o mas de 318 ori mai mare i un volum de 1300 ori mai mare.Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca strlucire (dupSoare,LuniVenus; i cteodatMarte).Descoperirea de ctreGalileo GalileiiSimon Marius, n1610 .CompoziieJupiter are probabil un "miez" de material solid n cantitate de 10 pn la 15 mase Pmntene.Deasupra acestui miez se gsete partea principal a planetei format dinhidrogenmetalic lichid.Hidrogenulmetalic lichid e format dinelectroniiprotoniionizai (ca n interiorulSoareluidar la o temperatur mult mai mic). La temperatura i presiunea din interiorul lui Jupiterhidrogenuleste un [lichid], i nu ungaz. Stratul de la suprafa e compus n principal dinhidrogenmolecular obinuit iheliuce elichidn interior igazosla exteriorJupiter este n jur de 86%hidrogeni 14% cu urme demetan,ap,amoniaci "piatr". Asta este foarte aproape de compoziia primordial dinSolar Nebuladin care s-a format ntregul sistem solar.Jupiter i celelalte planete gazoase prezint vnturi de mari viteze n benzi largi de latitudine. Vnturile sufl n direcii opuse n dou benzi adiacente. Diferenele mici de temperatur sau de compoziie chimic sunt responsabile pentru colorarea diferit a benzilor, aspect ce domin imaginea planetei. Cele de culoare deschis sunt numite zone; iar cele de culoare nchis sunt numite centuri. Atmosfera lui Jupiter este de asemenea foarte turbulent. Aceasta indic faptul ca vnturile sunt conduse, n mare parte, de cldura intern a planetei i nu de cea provenit de la Soare, cum este cazul Pmntului.Jupiter are un cmp magnetic uria, mult mai puternic ca al Pmntului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650 milioane de km (dup orbita lui Saturn!). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse n magnetosfera lui, ceea ce explic parial activitatea de pe Io. Jupiter are inele ca Saturn, dar mult mai palide i mai mici. Existena lor a fost nebnuit pn cnd au fost descoperite de ctre oamenii de tiin de la Voyager 1 ce au insistat c, dup ce a cltorit 1 miliard de km, ar putea mcar s arunce o privire pentru a vedea dac exist vreun inel. Toi au crezut c ansa de a le gsi este nul dar erau acolo. Spre deosebire de cele ale lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt ntunecate. Probabil sunt alctuite din grune mici de material pietros. Spre deosebire de inelele lui Saturn, acestea par s nu conin ghea. Jupiter are 67 desatelii naturalicunoscui,Dintre acete 51 au un diametru mai mic de 10km i au nceput s fie descoperii din anul 1975. Cei patru satelii descoperii deGalileo Galilei(satelii galileeni) sunt Io, Europa, Callistro i Ganymede.Astronomii cred c Jupiter joac rolul unui scut cosmic pentru planeta noastr, mturnd din calea Pmntului obiectele ce pot provoca un impact devastator. Unii oameni de tiin afirm c viaa pe Terra nu s-ar fi putut dezvolta fr efectul protector al lui Jupiter. Planeta Jupitereste considerata una dintre planetele care reprezinta viata sociala si posibilitatile de integrare in mediu prin felul in care sunt tratate diverse oportunitati si experiente intilnite in viata. Jupiter simbolizeaza procesele de crestere, de expansiune si de progres, adesea sustinute de sansa si de protectori de diverse feluri. De aceea mai este vazuta ca o planeta foarte benefica, a sansei si bunului-simt, a bunastarii si expansivitatii.

Vibratia lui Jupiter indeamna la largirea orizontului intelectual, la extinderea ariei de actiune, la dobindirea unei viziuni mai cuprinzatoare, la cautarea unei noi trepte de expresie, superioare sau la scara mai larga. Natura lui Jupiter indeamna la aprofundarea cautarilor, la abordarea intelectuala si spirituala a problemelor sociale si adesea confera inclinatii catre filosfie, religie sau studii superioare, sau catre calatorii in tari straine si relatii cu strainatatea.