JUDEŢUL ISMAIL

 

Capitole: Judet:

Click aici pentru fotografii din Ismail Pagina principala

 

Judeţul ISMAIL  

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul I. este asezat în Sudul Basarabiei, se întinde de-a lungul malulul stâng al Dunarii de la Prut (hotarul V.)

1

pâna la Marea Neagra, ajungând în aceasta parte pâna la lacul Sasic. S-ar putea numi judetul Dunarii basarabene.

Suprafata. 4.212 km².

Înfatisarea pamântului. Podisul Moldovei se termina, spre Dunare si Marea Neagra, printr-o câmpie (Câmpia Basarabiei). În judetul Ismail aceasta câmpie este crestata de seria depresiunilor alungite în care se gasesc azi, înconjurate de maluri înalte, limanurile (lacurile) Cahul, Ialpug, Catalpug, Chitai, Sasic. Vaile care dau în lacuri sunt si ele adâncite cu 50 –100 m în câmpie si se rasfira spre marginea nordica a judetului. Iata de ce relieful acestui tinut este mai variat decât ne-am fi asteptat: fasii de câmpii orientate N.-S., mai strâmte si mai înalte (între 100 –200 m) în N. si din ce în ce mai largi în S. si S.-E., unde se pierd treptat (când nu se termina cu maluri abrupte de 10 –20 m) în lunca larga si plina de balti a Dunarii. “Balta Dunarii”, lacurile si vaile cu fundul întins alcatuiesc partile cele mai joase ale judetului.

Clima si ape. Clima este de tip pontic continentala extrema, cu veri secetoase si calduroase. Iernile în schimb sunt geroase, bogate în zapada numai în Sudul judetului.

Vegetatia. Întreg tinutul face parte din stepa pontica (ierburi în care predomina gramineele si plantele cu ghimpi) ; doar pe culmile mai înalte dinspre Prut s-au mai pastrat câteva pâlcuri de stejari. Pe marginea lacurilor si mai ales în Balta Dunarii, se întâlnesc întinse paduri de esente albe (salcii, plopi, etc.) si stufarii.

Bogatii minerale. În afara lignitului de proasta calitate de la Împutita (la N. Ialpugului) si de câteva cariere de calcar în malurile lacurilor Ialpug si Cahul, nu se poate vorbi despre bogatii minerale în acest judet.

 

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul I. si-a luat numele de la orasul capitala. Tinutul a facut parte înainte de cucerirea Daciei, din Provincia romana « Moesia Inferior ».

La începutul veacului XV, acest tinut a fost domnit de Basarabii Tarii Românesti. De aici i s-a tras numele de Basarabia, întins apoi la Moldova si rapit de Rusi. Se pare ca pe locul Ismailului de azi a fost în evul mediu o cetate genoveza, care a dainuit mai multe veacuri. Cantemir, în « Descrierea Moldovei », aminteste de Ismailul « caruia odinioara Moldovenii îi spuneau Smilu » si pe care el o considera înca « o cetate care nu e de dispretuit ».

Tot în acest tinut se afla cetatea Chiliei, care a jucat un rol imens în istoria lui Stefan cel Mare, una din cele doua « chei ale Marii Negre ».

În 1812 tinutul cade împreuna cu întreaga Moldova dintre Prut si Nistru în mâinile Rusilor.

Rusii l-au colonizat cu populatie bulgara din Sudul Dunarii, la care s-a adaugat si populatie rusa. În 1856 tinutul a fost retrocedat Moldovei spre a fi reluat de Rusi în 1878. În anul 1918 el este definitiv încorporat României.

Monumente istorice. Ruinele Cetatii Ismailului , din care n-au mai ramas decât valuri de pamânt.

Pe tarmul basarabean al bratului Chilia se afla ruinele vechii cetati bizantine , cucerita de Stefan cel Mare de la Munteni în anul 1465 si ocupata apoi de Turci în 1484. Se afla si azi aici biserica Sf. Nicolae înaltata de Stefan cel Mare cu arhitectul italian Ioan Provana si restaurata în timpul lui Vasile Lupu (1647 –1648).

Fosta moschee turceasca , cu frumoase coloane de marmora, transformata de Rusi dupa 1812 în biserica.

POPULATIE

2

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul Ismail numara de 224.229 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Numarul locuitorilor

Total Barbati Femei

Total judet

Total urban

•  Orasul Ismail

•  Orasul Bolgrad

•  Orasul Chilia Noua

•  Orasul Reni

•  Orasul Vâlcov

Total rural

•  Plasa Bolgrad

•  Plasa Chilia Noua

•  Plasa Fântâna Zânelor

•  Plasa Reni

224.229

75.353

26.123

12.821

17.050

11.955

7.404

148.876

30.051

36.182

39.851

42.792

112.460

38.263

13.416

6.950

8.322

5.983

3.592

74.197

15.180

17.623

19.829

21.565

11.769

37.090

12.607

5.871

8.728

5.972

3.812

74.679

14.871

18.559

20.022

21.227

b) Pe grupe de vârsta

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori

Toate vârstele

 

0- 9 ani

10-29 ani

224.229

 

61.144

89.023

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

47.261

21.598

4.359

853

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul I. Dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

3

 

 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absolute Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii Morti Excedent natural

Nascuti vii

Morti Excedent natural

1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

 

-

225.953

229.363

232.672

236.946

239.557

241.983

 

7.663

7.761

8.148

7.694

7.662

7.054

6.771

 

4.325

4.311

4.593

3.608

4.271

4.845

5.361

 

3.338

3.450

3.555

4.086

3.391

2.209

2.410

 

32,9

34,3

35,5

33,1

32,3

29,4

28,0

 

18,6

19,1

20,0

15,5

18,0

20,2

18,0

 

14,3

15,2

15,5

17,6

14,3

9,2

10,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Ismail a fost de 244.449 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 224.229 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 20.220 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,0 %.

INFATISARE SOCIALA

Judetul Ismail, încins de trei parti –Apus, Miazazi, Rasarit – într-un brâu de ape, e un loc sinuos, cu molcome adâncituri catre Miazanoapte, coborând în câmpie deplina catre Miazazi ; malul Dunarii, marginea de jos a judetului, e scund si fara vegetatie, spre deosebire de malul dobrogean, bogat vegetal.

Ismailul, vechiul Smil moldovenesc, e resedinta judetului si nu e legat de restul lumii decât pe calea apei – iarna deci închis ; drumul de fier – o singura linie – strabate fâsia dinspre Apus, legând Renii cu Bolgradul. Atât. Ismailul troneaza cu bratele încrucisate între cele doua schele de cereale : Renii si Chilia Noua, unde viata pulseaza mai viu, mai dinamic.

Calea Dunarii te duce mai departe, sfârsindu-se la Vâlcov, vestit târg pescaresc, cu bogata vegetatie de apa si drumuri de canaluri, interesant prin însusi alcatuirea lui lacustra. Toti locuitorii lui sunt pescari lipoveni, « staro –obreadti », sectari rusi ce împânzesc Sudul Basarabiei si Nordul Dobrogei.

Satele sunt rar împrastiate pe drumuri, îngramadite mai mult în preajma apelor si adapostind neamuri diferite. Putin familiarizat , ajungi sa le cunosti de departe, astfel, satele românesti cuprind case umile si cu aspect oarecum saracacios în afara, dar prietenoase si curate înauntru, cele ale bulgarilor si gagauzilor sunt mai mari. Gagauzii din preajma Bolgradului si mai de departe sunt un specimen etnic curios : vorbesc turceste, poarta nume moldovenesti, ortodocsi pâna la bigotism –peretii lor sunt plini de icoane si obiecte bisericesti – totusi închisi la suflet.

4

S-ar putea spune ca Ismailul, orasul, ar avea nazuinte si avânturi de cultura si arta româneasca.

Aici se odihnea învatatul episcop Melchisedec si muzicantul componist Gavril Mezincescu, vestit organizator de coruri, de aici a ponit si a poposit cândva ca profesor de seminar.

Maresalul Averescu, gloriosul ostean al Rasboiului întregirii e si el originar din acest judet.

 

ECONOMIE

Judetul Ismail prezinta un pronuntat caracter agricol. Recoltele sale sunt supuse însa, mai des decât în alte regiuni, secetei. Aceasta din cauza lipsei aproape totale de padure.

Cuprinzând pe întreg malul Dunarii o serie de asezari pescaresti de întâiul ordin (Vâlcov, Ismail, Chilia Noua) judetul I. este renumit pentru productia sa de icre negre si de pesti mari : morun, nisetru, pastruga.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.200 ha. Suprafata arabila este de 287.194 ha, adica 68,18% din suprafata judetului si 0,97 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 2.030 ha, adica 0,71%, iar mica proprietate 285.164 ha, adica 99,29%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 258.815 ha, astfel repartizate :

Porumbul ocupa 105.879 ha, cu o productie de 275.285 chint. (prod. medie la ha 2,6 chint.), în valoare de 65 mil. lei.

Orzul ocupa 99.767 ha, cu o productie de 319.251 chint. (prod. medie la ha 3,2 chint.), în valoare de 78 mil. lei.

Grâul ocupa 36.352 ha, cu o productie de 112.197 chint. (prod medie la ha 3,1 chint.), în valoare de 44 mil. lei.

Secara ocupa 12.101 ha, cu o productie de 50.795 chint. (prod. medie la ha 4,2 chint.), în valoare de 15 mil. lei.

Ovazul ocupa 4.192 ha, cu o productie de 11.372 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.) , în valoare de 3 mil. lei.

Meiul ocupa 483 ha si maturile 41 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 5.939 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 5.227 ha, cu o productie de 19.783 chint. în valoare de 2 mil. lei.

Plantele alimentare ocupa 7.175 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.699 ha, cu o productie de 60.691 chint. (media la ha 22,5 chint.) în valoare de 8 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.582 ha, cu o productie de 73.133 chint. (media la ha 28,3 chint.) în valoare de 11 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 11.557 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 9.013 ha, cu o productie de 17.050 chint. (media la ha 1,9 chint.), în valoare de 10 mil. lei.

Mustarul ocupa 1.336 ha, cu o productie de 3.801 chint. (media la ha 2,8 chint.) în valoare de 1 mil. lei.

Judetul este împartit în 3 regiuni agricole , cu resedinta în Caracurt, Ceamasir si Curciu.

5

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 3.688 ha.

Fânetele naturale ocupa 921 ha.

Pasunile ocupa 65 ha.

Padurile ocupa 34.866 ha.

Pomii fructiferi ocupa 518 ha.

Vita de vie ocupa 8.105 ha, (din care viile pe rod 5.041 ha), cu o productie de 136.445 hl în valoare de 53 mil. lei.

Cresterea animalelor. În judetul I. se gaseau în anul 1935 :

Cai 51.849, oi 157.156, capre 151, porci 27.024, stupi sistematici 2.003, stupi primitivi 546.

Industrie. În judetul I. industria este putin dezvoltata, fiind reprezentata prin 49 mori, 39 fabrici de ulei, 10 fabrici de cherestea, 11 de caramida, 1 de tigla, 3 tabacarii, 2 fabrici de postav, 1 de sapun si 1 cariera de argila plastica.

Drumuri. Judetul Ismail este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 1.560 km 341 m, repartizata astfel :

Drumuri nationale. 225 km 191 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine o retea pavata si pietruita de 53km 010 m, iar comunele urbane 9 km 391 m.

Drumuri judetene 415 km din care administratia judeteana întretine o retea pietruita si pavata de 15 km 990 m.

Drumuri comunale 920 km 150 m.

Lungimea podurilor este de 1.339,15 m repartizata astfel : podur i nationale 505,10 m, judetene 531,95 m si comunale 302,10 m.

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

•  Galati – Reni – Bolgrad - Tarutino.

•  Comrat – Bolgrad – Ismail – Chilia Noua (Ismail- Bolgrad = 42 km ; Ismail -Chilia Noua=41 km)

•  Bolgrad –Tatarasti – Cetatea Alba

Cale ferata. Judetul I. este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de 61 km (linia Galati – Basarabeasca).

Statii importante : Reni.

Navigatie fluviala. Curse zilnice ale societaii N.F.R. pe lina Braila – Galati – Isaccea – Tulcea - Ismail – Câslita – Chilia Noua – Chilia Veche - Vâlcov (si înapoi).

Curse regulate ale societatii S.R.D. pe linia Braila – Galati – Reni – Isaccea –Tulcea –

Ismail – Chilia Noua – Chilia Veche - Periprava -Vâlcov ( si înapoi).

6

Navigatia aeriana. Prin judet trece linia de navigatie aeriana L.A.R.E.S., cu plecare si

sosire pe aerodromul orasului Ismail.

Itinerariu : Bucuresti – Galati – Ismail – Cetatea Alba.

Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat 3 agentii speciale si 2 gari cu serviciu postal.

Oficii telefonice  la : Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni, Vâlcov, Cismele, Cuza Voda si Nerusani.

Statiuni climatice, balneare si turism.

Borisauca - mica statiune balneara, situata pe marginea lacului Sasicul Mare. Climat maritim. Apa lacului e cloruro – sodica concentrata. Namol sulfo-feruginos. Indicatii : reumatisme, afectiuni genitale interne la femei, afectini nervoase, boli de piele, sifilis, tuberculoze (afara de cea pulmonara). Instalatiuni pentru bai calde si bai de namol. Locuinte în sat si în Tatarasti, la 4 km departare. Statie c.f. la Sarata pe linia Basarabeasca - Cetatea Alba.

Eschipolos - mica statiune balneara de interes local, pe marginea apuseana a lacului Sasicul Mare. Mijlocase de cura si indicatii terapeutice identice cu cele de la Borisauca. Statie c.f. la Sarata. (53 km)

Jibriceni - mica statiune balneara maritima, asezata între Marea Neagra si tarmul sud-vestic al lacului Sasicul Mare. Aceleasi posibilitati de cura si indicatii terapeutice ca la Borisauca si Eschipolos. Statie c.f. la Arciz (55 km) pe linia Basarabeasca – Cetatea Alba.

Marginit la sud de Dunare, judetul I. reprezinta o deosebita importanta pentru turism. 4 din cele 5 orase ale judetului sunt porturile : Reni, Ismail, Chilia Noua si Vâlcov, dintre care ultimul este cel mai pitoresc si datorita asezarii sale pe apa a fost supranumit « Venetia României ».

Excursii frumoase cu barca pe Dunare si pe bratul Chilia, în Delta Dunarii.

 

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 180.683 locuitori, din care 46,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 61,5% barbati stiutori de carte si 30,8% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :

 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

100,0

3,6

71,0

19,6

100,0

2,3

93,4

3,0

7

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

3,1

1,9

0,8

0,6

0,2

0,0

 

Învatamânt. Populatia scolara a judetului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 58.444 loc. (14.500 mediu urban si 43.939 mediu rural).

Scoli secundare. 2 licee dde baieti (Ismail si Bolgrad), 2 licee de fete (Ismail si Bolgrad), 1 seminar (Ismail) si 4 gimnazii (Ismail, Bolgrad, Chilia Noua si Reni).

Scoli primare 115, din care 67 rurale si 48 urbane (200 scoli de Stat si 5 confesionale), cu un numar total de 26.561elevi (7.469 mediu urban si 19.092 mediu rural) si cu 599 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 86, din care 58 rurale si 28 urbane, cu un numar total de copii 4.749 (1.324mediu urban si 3.425 mediu rural) si cu 88 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 32 de localitati.

Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în Bolgrad, Chilia Noua, Regele Carol II si Jibriceni (cu biblioteca).

Liga Culturala activeaza în orasele Bolgrad si Reni.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul Ismail 67 camine culturale, 2 societati muzicale si 12 biblioteci, adica în total 81 organizatii culturale, dintre care 55 au personalitate juridica.

În judet mai exista Soc. „Cultul Eroilor”, 9 societati sportive si 1 societate de vânatoare, precum si 3 cinematografe (Ismail, Bolgrad si Chilia Noua).

RELIGIE

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 87,9% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 73 biserici ortodoxe (din care 1 greceasca), 1 biserica romano- catolica, 1 armeneasca, 3 luterane, 13 case de rugaciune lipovenesti, 27 baptiste, 2 ale crestinilor dupa Evanghelie, 1 molocana si 10 sinagogi.

6 mânastiri ortodoxe: 2 la Ismail si câte una la Vâlcov, Borisauca, Muravleanca si Satu Nou.

Institutii bisericesti. În orasul Ismail se afla resedinta Episcopiei Cetatii Albe si a Ismailului. Judetul este împartit în 3 protopopiate, cu resedinta la Ismail, Chilia Noua si Cuza Voda.

 

8

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului I. este orasul Ismail. Judetul are 5 orase (Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni si Vâlcov) si 76 sate, împartite astfel:

•  Plasa Bolgrad ……………………….. 18 sate

•  Plasa Chilia Noua …………………….. 23 sate

•  Plasa Fântâna Zânelor……………… 12 sate

•  Plasa Reni………………… ….. 13 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Ismail cu o sectiune, 8 magistrati si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Galati.

5 judecatorii în Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni si Cismele, cu un total de 10 magistrati.

Organizare sanitara. Spitale de stat la : Ismail, Bolgrad, Chilia Noua, Reni, Sichirlichitai si Cuza Voda.

Dispensare de stat 22.

Servicii sanitare la Ismail (Serv. Sanitar judetean si Serv. Sanitar al orasului), Chilia Noua, Bolgrad si Reni.

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Galati are oficii la Ismail, Bolgrad, Chilia Noua si Reni, cu un total de 9 medici.

În judet mai activeaza Oficiul I.O.V., (Ismail), 2 filiale ale Soc. « Crucea Rosie » (Ismail si Bolgrad), Soc. Ortodoxa a femeilor române (Ismail), 2 aziluri de batrâni (Ismail si Reni) si 3 societati pentru ajutorarea saracilor (1 la Ismail si 2 la Bolgrad).

PRINCIPALE ASEZARI

Ismail - resedinta judetului

Vezi monografiile oraselor resedinta.

Bolgrad - comuna urbana

Situata pe malul lacului Ialpug, la 47 km de resedinta judetului, la 65 km de Galati si la 270 km de Bucuresti. Calea ferata la 6 km (statia Valul lui Traian) pe linia Galati – Basarabeasca - Tighina.

Are 12.981 locuitori. (Cifra probabila al 1 iulie 1936)

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 8.900.193 lei (veniuri si cheltuieli).

9

Datorita asezarii într-o regiune de stepa si lacuri, orasul Bolgrad e bogat în vânat si peste. Face comet de cereale, vite cornute, porci, produse animale, struguri, fructe.

Creditul este reprezentat prin 3 banci, iar industria prin 3 fabrici de caramizi, 1 de postav, 1 moara si 1 tabacarie ; ateliere de industrie casnica : matase, broderii, pânza, covoare.

1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu, 8 scoli primare, 6 scoli de copii mici.

Liga Culturala, Sectie a Caselor Nationale, 2 camine culturale ale Fundatiei Regale « Principele Carol », 4 biblioteci, 1 cinrmatograf, 2 societati sportive.

3 biserici ortodoxe, 1 casa de rugaciune baptista, 1 sinagoga.

Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Politie, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Depozit C.A.M . Uzina electrica.

Liga meseriasilor patroni si lucratori, Asociatia functionarilor particulari.

Spital comunal, 2 dispensare, Societatea “Crucea Rosie”, 2 societati de binefacere particulare.

 

Chilia Noua - comuna urbana

Situata în regiune inundabila pe malul stâng al Dunarii, lânga vechea cetate în ruina a lui Stefan cel Mare, la 41 km de resedinta judetului, la 156 km de Galati si la 364 km de Bucuresti. Port la Dunare. Statie c.f. mai apropiata Valul lui Traian, (la 70 km), pe linia Galati - Basarabeasca – Tighina.

Are 18.177 locuitori. Comert dezvoltat cu cereale, animale, porci, produse animale, trestie, legume, vin, fructe si mai ales cu produsele pescuitului si vânatului, caracteristice regiunii.

Bâlciu anual 1-15 Noemvrie.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 10.203.157 lei.

Creditul este reprezentat prin 3 banci, iar industria prin 5 mori, 2 fabrici de caramizi, 4 de cherestea, 1 tabacarie.

1 gimnaziu, 13 scoli primare, 4 gradini de copii.

2 camine culturale ale Fundatiei Regale « Principele Carol », 1 sectie a Caselor Nationale, 1 biblioteca, 1 societate sportiva, 1 cinematograf.

5 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 1 baptista, 4 sinagogi.

Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar, Politie, Vama, Capitanie de port, Politie de port, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Agentie a Pescariilor Statului, Uzina electrica.

4 sindicate muncitoresti, Uniunea fostilor luptatori.

Spital comunal, 2 dispensare.

10

Reni - comuna urbana

Situata lânga gura Prutului, la 93 km de resedinta judetului, 22 km de Galati si la 329 km de Bucuresti. Port pe malul stâng al Dunarii. Statie c.f. pe linia Glati – Basarabeasca – Tighina.

Are 12.623 locuitori.

Datorita asezarii sale geografice, orasul Reni face un comert dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, pasari, cânepa, legume, miere, vin ceara, produse mai ales din judetele Basarabiei care intra în traficul de pe Dunare.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 10.149.352 lei.

Orasul are 2 banci, 2 fabrici de cherestea, 3 de caramida si 2 de uleiu.

1 gimnaziu, 6 scoli primare, 4 scoli de copii mici.

Liga Culturala, 2 biblioteci, 1 societate muzicala, 3 soc. sportive.

3 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 1 baptista, 1 a crestinilor dupa Evenghelie.

Primarie, Pretura, Judecatorie de Ocol, Politie, Serv. Sanitar, Serv. Veterinar, Vama, Capitanie de port, Politie de port, Pompieri, Serv. Hidraulic, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa Asigurarilor Sociale, Uzina electrica.

Spital comunal, 2 dispensare.

Vâlcov - comuna urbana

Situata pe malul Dunarii, pe malul stâng al bratului Chilia, la 85 km de statia c.f. Arciz pe linia Basarabeasca - Cetatea Alba. Port la Dunare. Orasul locuit de pescari lipoveni este construit mai ales din trestie, papura si scânduri, pe nisipul dunelor din grindul Jibrieni, pe punctul unde se desface delta secundara a Chiliei. E taiat de numeroase brate si gârle, în lungul carora se însira gospodariile si cherhanalele înnegrite de catran.

Are 7.974 locuitori.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936 /37 se ridica la suma de 3.580.048 lei.

Vâlcovul e cel mai însemnat centru românesc pentru pescuitul morunilor, nisetrilor, pastrugilor.

Vânatul de balta constituie deasemenea un izvor însemnat de venituri pentru populatia orasului.

3 scoli primare, 3 scoli pentru copii mici.

1 camin cultural al Fundatiei Regale « Principele Carol ».

1 biserica ortodoxa, 2 lipovenesti, 1 mânastire.

Primarie, Perceptie fiscala, Vama, Agentie de pescarie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.

FOTOGRAFII

11

Inapoi

[ Informatiile si datele care constituie textul de prezentare a acestui judet sunt reproduse partial dupa Volumul II, Tara Româneasca, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]

12