JUDETUL GORJ - ICPA nationale/TOGI... · Web viewAlocarea resurselor de apa se face din resurse...

OBIECTIV 4. INSTRUCTIUNI PENTRU UTILIZAREA INDICATORILOR IN MONITORIZAREA SI RAPORTAREA APLICARII DIFERITELOR CODURI PENTRU BUNE PRACTICI SI MASURI DE AGROMEDIUACTIVITATEA 4B LEGAREA SISTEMULUI DE INDICATORI CU PROGRAMELE DE MONITORIZARE PENTRU CODURI: CODUL PENTRU BUNE CONDITII DE AGRICULTURA SI MEDIU, CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE

Indicatorii considerati in aceasta etapa, cu relevanta asupra desemnarii zonelor vulnerabile si a monitorizarii proceselor incluse in codurile de buna practica agricola (Codul de Bune Practici Agricole si de Mediu, Codul de Bune Practici in Agricultura pentru Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati, Codul Bunelor Practici de Ferma) se refera la gestiunea apei in spatiu rural si la monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. Calculul indicatorilor s-a facut utilizind bazele de date georeferentiate dezvoltate in cadrul proiectului in etapele anterioare.

I. UTILIZAREA APEI IN SPATIUL RURALI.1. INTRODUCERE

Prezenta documentatie este componenta a proiectului “Instrumente, ghiduri si indicatori pentru integrarea aspectelor de mediu in politicile agricole, forestiere si de gestiune a apei in mediul rural” – TOGI.

Obiectivele acestui proiect constau in proiectarea si testarea la scara nationala a unui set unic, integrat, operational de criterii si indicatori masurabili ca baza pentru un sistem informatic comprehensiv, unitar, utilizabil pentru integrarea aspectelor de mediu in politicile agricole si de gestionare a apei in mediul rural.

Ca apa constituie pentru agricultura dar nu numai, factorul limitativ al dezvoltarii nu mai este necesar de demonstrat. Restructurarea si dezvoltarea sistemelor in agricultura sunt indispensabil legate de apa – de la sistemele de agricultura dry – farming in zonele neirigate, la sistemele cu irigare limitata in zonele sarace in resurse de apa, la cele de agricultura intensiva in zonele cu resurse asigurate, la zootehnie etc.

Codul de Bune Practici Agricole include recomandari privind gestiunea apei in spatiul rural atit pentru managementul solului in regim neirigat, cit si pentru regimul irigat

In aceasta etapa a proiectului TOGI sunt prezentati o serie de indicatori, in sensul celor prezentate mai inainte, indicatori ce fac legatura intre aspectele generale de mediu ale unei zone date (indicatori hidrografici descriptivi), indicatorii specifici privind resursele de apa (inditatori structurali), indicatorii specifici dezvoltarii mediului rural si agriculturii cu resursele de apa si codurile practice existente – Codul de Bune Practici Agricole si Codul de Bune Practici in Ferma.

Indicatorii prezentati in cadrul lucrarii constituie parametrii ce caracterizeaza gestionarea resurselor de apa si au relevanta in cadrul sistemului decizional propus.

Indicatorii prezentati in cadrul lucrarii trebuie priviti in contextul in care cele 8 regiuni de dezvoltare in care este impartit teritoriul Romaniei capata tot mai mult statutul de unitati

3

decizionale, precum si in cadrul general al resurselor hidrologice (naturale) ale raurilor Romaniei si mai ales al resurselor socio – economice.

Din aceste considerente, prezenta documentatie abordeaza mai intai problema resurselor de apa pe regiuni de dezvoltare si in acest cadru pe judetele componente, dupa care este prezentata o evaluare preliminara a resurselor hidrologice (naturale) si a resurselor socio – economice de apa ale Romaniei. Aceasta prezentare permite o apreciere obiectiva asupra posibilitatilor de dezvoltare a resurselor socio – economice de apa sau a limitelor acestora, de aici decurgand deciziile privind caile de actiune pentru satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii si dezvoltarii rurale.

4

I.2. INDICATORI TOGI PENTRU GOSPODARIREA RESURSELOR DE APACa indicatori TOGI relevanti pentru gospodarirea resurselor de apa in dezvoltare rurala si agricultura s-au analizat trei categorii de indicatori considerati ca avand relevanta atat in cadrul unui sistem decizional suport pentru dezvoltarea rurala si agricultura cat si in gestionarea resurselor de apa.

Ca tipuri de indicatori sunt analizati: indicatori hidrografici descriptivi;

indicatori structurali;

indicatorii utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura.

Indicatorii hidrografici descriptivi, la nivel administrativ (judet, regiune de dezvoltare, national) deriva din refera la hidrografia zonei analizate si trateaza aspecte referitoare la:

cursuri de apa;

lacuri naturale si antropice;

ape subterane (freatice si de adancime).

Indicatorii structurali trateaza resursele de apa teoretice si utilizabile si volumele de apa prelevate.

Indicatorii structurali se calculeaza la nivel teritorial administrativ (judet, regiune de dezvoltare, national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura).Indicatori structurali considerati ca relevanti TOGI sunt:

Indicatorul resurse de apa

Indicatorul resurse de apa se compune din doi subindicatorii:

subindicatorul resursa de apa de suprafata;

subindicatorul resursa de apa subterana.

Fiecare dintre cei doi subindicatori sunt compusi la randul lor din cate doua componente:

resursa de apa teoretica;

resursa de apa utilizabila.

Toate componentele acestui indicator se masoara in mii mc.

Indicatorul se poate calcula la nivel de unitate administrativa (judet, regiune de dezvoltare,national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura).

Indicatorul captarea apei/ prelevarea apei

Indicatorul prelevarea apei se determina prin volumul mediu anual total de apa captat la nivelul unitatii administrative (judet, regiune de dezvoltare, national) sau la nivelde bazin hidrografic in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura.

Indicatorul prelevarea apei se compune din doi subindicatori:

subindicatorul volume medii anuale de apa prelevate din surse de suprafata;

5

subindicatorul volume medii anuale de apa prelevate din subteran (ape freatice si de adancime);

Atat indicatorul prelevarea apei cat si subindicatorii ce il compun se exprima in mil.mc.

Indicatorul intensitatea captarii/ prelevarii apei

Indicatorul intensitatea prelevarii apei se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevata (pentru toate folosintele consumatoare: populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura etc.). raportat la populatia din zona de referinta.

Se masorara in mc/locuitor.

Indicatorul se poate calcula la nivel de unitate administrativa (judet, regiune de dezvoltare,national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura).

Indicatorii utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura prezinta evolutia captarii / prelevarii apei pentru utilizarea acesteia la irigatii, zootehnie, silvicultutra si piscicultura.

In cadrul lucrarii de fata indicatorii TOGI mentionati sunt prezentati la nivel de judet si regiune de dezvoltare.

6

I.3. INDICATORI TOGI – RESURSE DE APA – PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI PE JUDETELE COMPONENTE

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD - EST

Regiunea de Dezvoltare 1 NE a fost constituita in baza Legii nr 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania. Se limiteaza la Est cu Republica Moldova, la Nord cu Ucraina , la Vest cu Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest si Centru, iar la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud–Est. Cu o suprafata de 38850 km²

,reprezentand 15.4% din suprafata totala a Romaniei, Regiunea Nord- Est are cea mai mare intindere dintre cele 8 regiuni de dezvoltare.

Regiunea inglobeaza 6 judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui), avand 46 orase, din care 18 municipii, 505 comune si 2418 sate, cele mai intinse judete fiind Suceava si Bacau.

Hidrografie

Reteua hidrografica a Regiunii Nord Est este cuprinsa in intregime in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Prut.

Spatiul hidrologic Prut –Barlad cuprinde integral judetele Botosani si Vaslui si partial judetele Iasi, Neamt si Bacau

Bazinul hidrografic Siret reprezinta cca 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii,fiind cel mai mare bazin hidrografic din Romania. Se desfasoara pe teritoriul judetelor Suceava (8554 km²), Botosani (457km²), Neamt (5836 km²), Bacau (6603 km²) si Iasi (850km²)

Siretul dispune de afluienti importanti: Suceava cca. 9%, Moldova cca. 17,6%, Bistrita cca.35%, Trotus cca.18% - fapt ce se exprima in mod pregnant prin variatia debitului mediu multianual in lungul cursului sau.

Volumul multianual scurs pe intrega suprafata a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane si luni, atfel ca in sezonul de vegetatie se scurge cca. 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maxima corespunde in general cu o frecventa ridicata a ploilor primavara, iar scurgerea minima se inregistreaza in lunile de iarna.

Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul ca debitele maxime istorice depasesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primavara. Debitele maxime obisnuite sunt generate de patrunderea unor cicloni puternici, in timp ce debitele maxime obisnuite sunt generate de ploi torentiale cu caracter local.

Lacuri naturale si lacuri antropice

Lacurile naturale au adancimi mici si sunt frecvent invadate de vegetatie hidrofila (Campia Moldovei, Lunca Prutului, Lunca Jijiei)

Bazinul hidrologic Prut. Zona de podis se remarca printr-un numar mare de lacuri, cele mai multe fiind de natura antropica; helesteie in Campia Moldovei (Dracsani pe Satca, Ciric pe

7

Nicolina si mai multe pe Baseu), iazuri in Podisul Sucevei, lacuri de baraj (pe Prut la Stanca Costesti, pe Siret la Racova).

Bazinul hidrologic al Siretului se remarca amenajarile cu folosinta complexa. Cele mai importante acumulari sunt : Rogojesti (volum util 26 000 mii m3) , Galbeni (volum util 12 000 mii m3) Racaciuni (volum util 75 000 m3), Beresti ( volum util 75000 m3),Dragomirna (volum util 18 911mii m3), Izvoru Muntelui (volum util 890 000 mii m3),Poiana Uzului (volum util 88 000 mii m3)

Apele subterane

Resursele de apa subterane freatice si de adancime, din Bazinul Hidrografic Siret –cele mai importante sunt localizate in luncile raurile Siret, Suceava, Moldova si Bistrita, apa freatica estimandu-se la cca. 28m3 /s.

Resursa de apa

Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile

Resursele de apa ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est sunt constituite din apele de suprafata – rauri interioare, lacuri naturale si artificiale si intr-o masura mai mica, din apele subterane.

Intreaga suprafata a Regiunii este cuprinsa in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Prut.

Tabelul 1

Judet / Total RegiuneResursa de suprafata

(mii.m³)Resursa din subteran

(mii.m³)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Bacau 1310000 470000 170000 140000Botosani n.e.d. 297000 n.e.d. 5400

Iasi BH Siret 882000 95000 127000 75000BH Prut – Barlad n.e.d. 262000 n.e.d. 11000

Neamt 1325000 480000 180000 140000Suceava 1920000 610000 180000 142000Vaslui 168000 17000 51000 3000Total Regiune 5605000 2231000 708000 516400

Debitele masurate pe principalele rauri ale regiunii, in anul 2006:Tabelul 2

Raul Statie hidrometrica Debit maxim in anul 2006(m³/s)

Debit mediu multianual(m³/s)

Bazinul Hidrografic SiretSiret Siret 340 18,2Siret Zvoristea 352 19,8Siret Hutani 382 24,0Siret Lespezi 549 64,0Siret Nicolae Balcescu 593 35,9Siret Dragesti 1148 77,0Suceava Brodina 131 4,81Suceava Tibeni 346 11,5Suceava Itcani 548 16,5Moldova Fundu Moldovei 34,4 3,49Moldova Prisaca Dornei 132 7,0Moldova Gura Humorului 358 16,5

8

Moldova Roman 606 31,8Bistrita Carlibaba 68,2 7,40Bistrita Argestru 84,5 12,0Bistrita Dorna Arini 200 24,3Bistrita Frunzeni 342 20,8Barlad Bacesti 37,5 0,344Barlad Negresti 53,2 1,59Barlad Vaslui 71,4 2,90Barlad Barlad 92,6 6,42Dorna Dorna Candreni 153 7,44Neamt (Ozana) Dumbrava 134 3,61Tazlau Tazlau 64,2 1,39Tazlau Helegiu 465 6,82Trotus Vranceni 219 34,7Bazinul Hidrografic PrutPrut Prisacani 621 103Prut Dranceni 602 101Prut Falciu 584 104Jijia Andrieseni 65,8 -Jijia Vladeni 70,4 5,16Jijia Victoria 66,0 6,88Jijia Chiperesti 93,5 12,4Miletin Sipote 39,5 1,26Miletin Halceni 20,1 1,09Bahlui Vama cu Tabla 38,3 0,219Bahlui Parcovaci 10,8 0,159Bahlui Harlau 15,9 0,413Bahlui Belcesti 10,8 0,762Bahlui Podu Iloaiei 11,6 1,07Bahlui Iasi 30,5 3,11Bahlui Holboca 35,8 4,91Bahluet Tg. Frumos 15,5 0,149Bahluet Podu Iloaiei 11,1 0,990

9

Prelevari de apa

Tabelul 3

Judet /Total Regiune An

Prelevari de apaDin surse de suprafata

(mii.m³)Din subteran

(mii.m³)Bacau 2004 72910 17610

2005 59000 129602006 81690 10480

Botosani 2004 48290 18602005 42640 18402006 47790 1940

Iasi 2004 64160 343602005 68170 479602006 61590 83440

Neamt 2004 18900 272502005 16820 238302006 19790 21140

Suceava 2004 32330 286702005 26250 232802006 24850 21840

Vaslui 2004 27670 43002005 21150 33302006 17390 3280

Total Regiune 2004 264260 1140502005 234030 1132002006 253100 142120

10

JUDETUL BACAUJudetul Bacau este localizat in zona centrala a Regiunii de NE a Romaniei, si ocupa 2,8 % din suprafata tarii.

INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI

Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului Bacau este tributara in totalitate raului Siret , care strabate judetul de la nord la sud. Afluentul sau, raul Bistrita patrunde pe teritoriul judetului la nord de Buhusi si dreneaza zona de contact dintre Subcarpati si Podisul Moldovei.

Principalele cursuri de apa sunt: Siret (cu o lungime pe teritoriul judetului Bacau de 145Km), Bistrita (cu o lungime pe teritoriul judetului de 40 Km), Trotus (cu o lungime pe teritoriul judetului de 118 Km), Tazlau (cu o lungime pe teritoriul judetului de 59 Km), Berheci (cu o lungime pe teritoriul judetului de 70 Km) si Zeletin (cu o lungime pe teritoriul judetului de 59 Km).

Lacuri naturale

Singurul lac natural este lacul Balatau situat pe Izvorul Negru – afluent al Uzului.

Lacuri antropice

Lacurile de pe teritoriul judetului Bacau au luat nastere ca urmare a amenajarilor antropice pe Siret, Uz si Bistrita.

Principalele lacuri artificiale pe raul Bistrita sunt: Garleni–2,30Kmp, Bacau I (Lilieci–3,2Kmp, Bacau II -3,2 Kmp).

Pe raul Siret au fost amenajate lacurile de acumulare: Galbeni, Racaciuni si Beresti iar pe Uz se afla amenajat lacul Poiana Uzului -3,3 Kmp.

INDICATORI STRUCTURALI


Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Bacau sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1Resursa de apa de suprafata

(mii m3)Resursa de apa subterana

(mii m3)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila3780000 1260000 245460 140000

Indicatorul captarea apei

Pentru intervalul de analiza 2003 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Bacau, sunt prezentate in tabelul 2.

11

Tabel 2Sursa de apa Volume medii de apa prelevate anual

(mii mc)2003 2004 2005

Suprafata 85745 72913 59000Subteran 19260 17613 12961Total 105005 90526 71961

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o scadere continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Bacau (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).

Indicatorul intensitatea captarii apei

Pentru intervalul 2003 – 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Bacau se prezenta in tabelul 3.

Tabel 3Denumirea indicatorului 2003 2004 2005Volumul total de apa prelevata (mc) 105005000 90526000 71961000Numar locuitori pe judet 725932 723892 723787Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor)

144.65 125.05 99.42

Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere accentuata a valorii indicatorului.

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4

Tabelul 4

SURSAVOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)

Irigatii Piscicultura Zootehnie2002 2003 2004 2005 2002 2003 2004 2005 2002 2003 2004 2005

Sursa suprafata 1247 2133 1896 n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. 846 1350 n.e.d. n.e.d. n.e.d.

Sursa subteran n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. 54 n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d.

TOTAL 1247 2133 1896 n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. 900 1350 n.e.d. n.e.d. n.e.d.

12

JUDETUL BOTOSANIEste situat din punct de vedere geografic in extremitatea nord-estica a Romaniei are o suprafata de 4986 km² reprezentand 2,1% din teritoriul national (locul 29).

INDICATORI HIDROGRAFICI DESCTIPTIVI

Cursurile de apa

In privinta zonarii hidrografice, judetul Botosani se incadreaza in doua mari zone: cu umiditate moderata corespunzatoare Podisului Sucevei si cu umiditate deficitara corespunzatoare Campiei Moldovei.

Teritoriul judetului Botosani este limitat la extremitatea estica de raul Prut, avand afluentii principali raul Baseu, cu care conflueaza in zona localitatii Stefanesti, si raul Jijia cu care conflueaza in judetul Iasi. La randul sau, raul Jijia are ca afluenti raurile Sitna si Miletin.

Bazinul raului Prut ocupa 88% din suprafata judetului, iar 12% este ocupat de bazinul raului Siret, situat in partea vestica a judetului. Repartitia pe bazine hidrografice se prezinta astfel:

B.H. Prut – 4382 kmp;

B.H. Siret – 603 kmp.

Lungimea retelei hidrografice codificate este 2054 km.

Densitatea retelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea raurilor se face in proportie de 86% din ploi si zapezi si numai 14% din surse subterane.Analiza debitelor medii multianuale evidentiaza faptul ca cele mai bogate ape sunt Prutul si Siretul, cu 85 mc/s si, respectiv, 12,7 mc/s la intrarea in judet si 92 mc/s, respectiv 35,0 mc/s la iesire.

Principalele surse de apa de suprafata existente pe teritoriul judetului Botosani sunt constituite din raurile Prut si Siret. Acestea, in regim natural, prezinta disponibilitati de apa dupa cum urmeaza:

Raul Prut – stocul mediu multianual in sectiunea Stanca este de cca 2500 mil mc (Qo=81,2 mc/s), concordat cu partea moldoveneasca, iar pe afluenti sunt urmatoarele valori (tabelul 1):

Tabelul 1RAUL Qo (mc/s) STOC (mil mc)Volovat 0,432 13,6Baseu 1,89 59,6

Corogea 0,095 3,0Jijia (Todireni) 2,09 65,9

Sitna (amonte confluenta Jijia) 2,00 63,7Miletin (Campeni) 0,467 14,7

13

Raul Siret – stocul mediu multianual in sectiunea Serbanesti-Hutani are valoarea de 485,6 mil mc. Cursurile de apa mici din judet au debite variabile in sezonul primavara-vara, iar calitatea acestora nu se incadreaza in limitele de potabilitate. Acumularile cu rol complex existente pe aceste cursuri asigura surse de apa permanente.

Lacurile naturale si antropice

Lacurile completeaza reteaua hidrografica a judetului, majoritatea fiind create prin bararea vailor. Cele mai numeroase se intalnesc in zona campiei colinare constituind o caracterstica a teritoriului. Dintre numeroasele iazuri existente pe teritoriul judetului se mentioneaza ca fiind cele mai importante amenajarile piscicole se mentioneaza : Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havarna;

Apele subterane

Apele subterane de interfluvii si versanti au debite reduse (1-3 l/s) si la limita potabilitatii, pe alocuri chiar nepotabile.

Pe total judet, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate la 1,780 mc/s, din care numai 0,728 mc/s reprezinta resurse exploatabile si potabile.



La nivelul judetului Botosani, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2Resursa de suprafata (mil. mc/an) Resursa din subteran (mil. mc/an)

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila*n.e.d. 297 *n.e.d. 5,4

*n.e.d.-nu exista date


Indicatorul captarea apei releva pentru judetul Botosan urmatoarea situatie statistica pentru intervalul 2004 - 2006 in ceea ce priveste captarile de apa din surse de suprafata si din subteran (tabelul 3):.

Tabelul 3Sursa de apa Volume de apa captate anual

(mii mc)2004 2005 2006

Suprafata 48290 42640 47790Subteran 1860 1840 1940Total 50150 44480 49730

Indicatorul intensitatea prelevarii apei

Pentru intervalul 2004 – 2006 evolutia acestui indicatorului intensitatea prelevarii apei se prezenta in tabelul 4.

Tabel 4Denumirea indicatorului 2004 2005 2006Volumul total de apa prelevata (mc) 50150000 44480000 49730000Numar locuitori pe judet 459805 460507 460044Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor)

109,07 95,59 108,10

14

Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere fluctuatie destul de mare de la un an la celalalt.



Tabelul 5

SURSAVOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)Irigatii Piscicultura Zootehnie Total2003 2003 2003 2004

Sursa suprafata n.e.d. n.e.d. n.e.d. 48290Sursa subteran n.e.d. n.e.d. n.e.d. 2040TOTAL 187 68181 22 50330

15

JUDETUL IASI

Situat in partea de nord-est a Romaniei, judetul Iasi are o suprafata de 5475,58 Kmp, este un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tarii (ocupand locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei).


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica este formata din rauri cu dimensiuni variabile si acumulari rezultate din lucrarile hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundatiilor si pentru stocarea excesului de apa necesara in perioadele secetoase. In judetul Iasi nu exista lacuri naturale.

Lungimea principalelor cursuri de apa pe teritoriul judetului Iasi

Tabelul 1Curs de apa Lungime pe teritoriul judetului

(km)Prut 214Jijia 88Bahlui 119Bahluiet 41Nicolina 20Miletin 35Siret 78Moldova 23TOTAL 618

Resursele de apa utilizabile sunt constituite din resursele de suprafata (900 mil. mc) rauri si lacuri, si din cele subterane (cca. 50 mil. mc). Resursele de apa de suprafata sunt alcatuite din cea mai mare parte din resursele raurilor din judet, in principal raurile Prut, Siret, Moldova.

Debitul mediu multianual al raului Prut in sectiunea Ungheni este de 86,7mc/s (2736 mil.mc), al raului Siret in sectiunea Lespezi 36,8 mc/s, iar volumul multianual scurs pe bazine este neuniform distribuit pe sezoane si luni.

Resursele de apa de suprafata sunt completate de acumularile complexe al caror volum util totalizeaza peste 55 mil. mc precum si iazuri cu un volum total de peste 6 mil. mc.

Lacuri antropice

Lacurile de acumulare Parcovaci, Tansa, Chirita, Halceni, Tungujei, asigura un debit total de cca 5000 l/s pentru alimentari cu apa potabila.

Din resursele freatice existente in BH Prut cca. 75% sunt localizate in lunca raului Prut, insa depasirea indicatorilor naturali de potabilitate pe o vasta suprafata a bazinului acestui rau

16

conditioneaza o resursa de bilant foarte mica. Aspectul deficitar al acestui bazin se mentine si in privinta apelor subterane de adancime si de medie adancime (de la 50 pana la 300 m).

Resursele de apa subterane sunt limitate prezentand interes doar in zona de vest a judetului, respectiv luncile si terasele raurilor Siret si Moldova, unde rezervele de apa freatica exploatabile in conditii de calitate corespunzatoare au un debit de peste 1,8 mc/s.

Pe total judet resursele de apa subterana sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, avand indicatori de potabilitate corespunzatori.



Judetul Iasi este amplasat – din punct de vedere geografic – pe trei bazine hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Barlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determina raportarea datelor pe bazine avind ca surse Directia Apelor Siret Bacau si Directia Apelor Prut Iasi.

Tabelul 2

Bazinul hidrograficResursa de suprafata

(mii mc)Resursa din subteran

(mii mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Siret 882000 95000 127626 75000Prut - Barlad *n.e.d 262500 *n.e.d 11100


NOTA:

- Defalcarea resursei teoretice (de suprafata si subterana) se face de catre institute de cercetare. Noi putem preciza doar ca totalul resursei teoretice (suprafata + subteran) este de 1670 mil mc.

- Aceste “resurse utilizabile” se refera doar la partea judetului Iasi administrata de Directia Apelor Prut.


Tabelul 3

BAZINUL HIDROGRAFIC TIP SURSAsuprafata subteran

SIRET 11,858 43,728PRUT - BARLAD 49,729 39,709

NOTA:

Directia Apelor Prut administreaza doar partea judetului Iasi amplasata in bazinele hidrografice Prut si Barlad, de aceea volumele de apa specificate in tabelul de sus reprezinta captarile doar pe aceste doua bazine hidrografice.

17



Tabelul 4

SURSAVOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)

IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2003 2004 2005 2002 2003 2004 2005 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa directa n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d

Sursa suprafata 2715 4,12 4.12 747 733 0,69 0.69 17101 16983 27,53 27.53 61587

Sursa subteran n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d 83437

TOTAL 2715 4,12 4.12 747 733 0,69 0.69 17101 16983 27,53 27.53 145024*n.e.d.-nu exista date

18

JUDETUL NEAMT

Judetul Neamt face parte din vechea provincie Moldova, fiind situat in partea central-estica a Romaniei,.Judetul Neamt are o suprafata de 5.896 km², aproximativ 2,5% din suprafata Romaniei


Cursuri de apa

Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70 km, Cracau 58 km, Ozana 54 km, Siret 42,1km.

Lacuri antropice

Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt cuprinde in teritoriu de competenta cea mai mare parte a judetului Neamt, exceptie facand zona estica aferenta bazinului hidrografic al raului Barlad. Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 39 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor.

Apele subterane

Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursa pentru alimentarile cu apa ale populatiei din zona (atat ca surse centralizate pentru localitatile urbane cat si ca surse locale-fantani, captari de izvoare-pentru zona rurala).



Tabelul 1Resursa de suprafata Resursa din subteran

Teoretica (mii.mc) Utilizabila (mii.mc) Teoretica (mii.mc) Utilizabila (mii.mc)1325000 480000 180000 140000

19

http://www.neamt.ro/Date_gen/Bicaz/Lac_Izv_Muntelui.html


Tabelul 2

Judet An Din surse de suprafata(mii.mc)

Din subteran(mii. mc)

NEAMT 2003 18511 275322004 18905 272552005 16826 238342006 19791 21142



Tabelul 3

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)2003 2004 2005 2006

Sursa directa n.e.d n.e.d n.e.d n.e.dSursa suprafata 18510.17 18.905 16826 19791Sursa subteran 27532.45 27.255 23834 21142TOTAL 46042.62 46.160 40660 40933


20

JUDETUL SUCEAVA

Judetul Suceava este situat in partea de nord-est a tarii. Are o suprafata de 8553,5 km² (3,6% din suprafata tarii), fiind al doilea judet ca intindere din tara, dupa judetul Timis.


Cursuri de apa

Resursele de apa cuprind potentialul hidrologic format din apele de suprafata si subterane, in regim natural si amenajat, din care se asigura necesarul de alimentarea diverselor folosinte. Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, dar totusi vulnerabila si deci limitata, element indispensabil vietii, materie prima pentru activitatile economice, sursa de energie si cale de transport.

Resursa de apa a judetului Suceava este constituita din apele de suprafata,curgatoare si statatoare si intr-o masura mai mica, din apele subterane.

Cursurile de apa din judet reprezinta totodata resurse regenerabile de nisip si pietris, exploatate de catre balastierele amplasate in albiile minore ale acestora. Exista resurse importante de nisip si pietris de rau, in principal pe raurile Suceava, Moldova si Bistrita, precum si pe unii dintre afluentii acestora.

Reteaua hidrografica codificata a judetului Suceava insumeaza 3092 km si apartine bazinului hidrografic Siret. Densitatea retelei hidrografice este de 0,361 km rau/km² teritoriu, valoare superioara celei medii pe tara.

Principalele cursuri de apa ce strabat judetul si lungimile acestora pe teritoriul judetului Suceava sunt prezentate in tabelul 1

Tabelul 1

RaulLungime (km), din care % din total

lungime In jud.SuceavaIn Romania: In judetul

Suceava:Siret 559 148 26,47Suceava 173 170 98,26Somuzu Mare 51 51 100,00Moldova 213 149 69,95Bistrita 283 131 46,29Dorna 46 46 100,00TOTAL 1325 695

Raurile de pe teritoriul judetului Suceava sunt in totalitate tributare raului Siret, datorita configuratiei generale a reliefului. Cantitatile cele mai mari de apa sunt transportate de raurile ale caror bazine de alimentare sunt situate in regiunea montana. Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova, care dreneaza prin intermediul afluentilor sai peste 33% din suprafata

21

judetului, dupa care urmeaza Bistrita (cca. 30% din suprafata) si Suceava (26,6%). Suprafata totala a luciilor de apa din judet este de 5542,63 ha, reprezentand 0,65% din suprafata totala a judetului, din care 5056,622 ha ape curgatoare si 486,008 ha lacuri.Apele statatoare constau din lacuri antropice amenajate in scopuri complexe: rezerve de apa industriala si potabila, aparare impotriva inundatiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul raului Somuzu Mare.

Apele subterane din judet sunt cantonate in depozitele unor structuri cristalinomezozoice, de flis, in depozite miocene si mai ales in formatiunile aluvionare cuaternare.

Datele si informatiile prezentate in acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava, apartinand Directiei Apelor „Siret” Bacau, care gestioneaza resursa „apa” din punct de vedere atat cantitativ, cat si calitativ, pe intreg bazinul raului Siret.



Tabelul 2Judet Resursa de suprafata Resursa din subteran

Teoretica Utilizabila Teoretica UtilizabilaSuceava 1920 610 180 142

Se constata ca doar 35,8% din resursele totale de apa din judet sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafata, reprezentand 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apa din judet.


Prelevarile de apa in perioada 2003-2006 la nivelul judetului Suceava, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Volume anuale de apa prelevata in judetul Suceavain perioada 2003-2006

Tabelul 3

Judetul AnPrelevari de apa (mii mc)

TotalDin surse desuprafata Din subteran

Suceava

2003 28.800 25.541 54.3412004 32.336 28.676 61.0122005 26.252 23.280 49.5322006 24.851 21.842 46.693

Se constata scaderea, in perioada 2005-2006, a cantitatilor totale de apa prelevate anual fata de anii anteriori.

22



Tabelul 4


IRIGATII, PISCICULTURA AGROZOOTEHNIE2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.dSursa suprafata *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.dSursa subteran *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.d *n.e.d. *n.e.dTOTAL 10,460 *n.e.d *n.e.d. *n.e.d 0,052 *n.e.d *n.e.d. *n.e.d


23

JUDETUL VASLUIJudetul VASLUI este asezat in partea de est a tarii, acoperind 2,2% din suprafata Romaniei si reprezentand 5318 kmp. Are drept vecini, la est Republica Moldova, granita constituind-o raul Prut, la vest, judetele Neamt, Bacau, Vrancea, la sud, judetul Galati si la nord, judetul Iasi.


Cursuri de apa

Cele mai importante ape curgatoare care brazdeaza teritoriul judetului sunt:

cursul superior si mijlociu al raului Barlad, care izvoraste de la Valea Ursului, judetul Neamt si strabate judetul Vaslui pe o distanta de 173 km, avand afluenti importanti Vasluiul, Crasna, Juravat, Simila si Tutova, Dagata, Lohan;

raul Vasluiet;

raul Tutova;

un tronson al Prutului cuprins intre localitatile Dranceni – Falciu, ce formeaza hotarul natural (la est), care desparte judetul Vaslui de judetele sudice ale Republicii Moldova.

Panta mica de scurgere este principala caracteristica a raurilor colectoare din judet. Aceasta proprietate este expresia unui grad avansat de evolutie, de imbatranire, ca urmare a pachetului gros de sedimente care s-au acumulat, aduse de afluentii cu un pronuntat caracter de tinerete. In general sunt rauri domoale din zona de deal cu panta lina spre varsare, maluri joase, care permit apei (in cazul viiturilor) sa se reverse in albia majora si chiar in lunca. Au afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, atat din punct de vedere al pantei cat si al influentelor sezoniere. In judetul Vaslui, teritoriul este drenat de raul Barlad, in proportie de 70% si afluentii acestuia, exceptie fǎcand zona de E si S-E, care este brazdata de raul Prut.

Apele subterane

Apele subterane: in partea de nord a judetului, respectiv a Podisului Central Moldovenesc, exista lentile de ape freatice cantonate in depozite superficiale lutoase si luto-nisipoase. Stratele acvifere sunt inmagazinate in formatiunile sedimentare pliocen-cuaternare cu granulatie grosierǎ si mijlocie, cu o adancime ce oscileazǎ intre 5 si 30 m si care se regasesc in jumǎtatea de sud a judetului. Panzele acvifere cu caracter artezian se afla in lungul Barladului si Elanului.



24

Apele de suprafatǎ: in judetul Vaslui resursa de apa de suprafata utilizabila este de 27,64 milioane mc/an, deci apele de suprafata au importanta vitala pentru dezvoltarea economica si sociala a regiunii.

In anul 2006, resursele de apa (de suprafata si din subteran) teoretice si tehnice utilizabile, pe bazine, sunt dupa cum urmeaza:

Tabelul 1

Judet Resursa de suprafata Resursa din subteranTeoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

B.H. Barlad 138,443 14,618 38,789 2,863B.H. Prut 29,979 2,779 12,614 0,418Total judet 168,422 17,397 51,393 3,281


In cursul anului 2006, situatia principalelor folosinte de apa s-a prezentat astfel:

Tabelul 3

Judet Prelevari de apaDin surse de suprafata Din subteran

B.H. Barlad Potabil – populatie urban 6559 Potabil – populatie urban 1071Potabil – populatie rural 0 Potabil – populatie rural 182Potabil – alti consumatori 0 Potabil – alti consumatori 516Industrie 4162 Industrie 913Zootehnie 0 Zootehnie 129Irigatii 61 Irigatii 052Piscicultura 3836 Piscicultura 0

Total B.H. Barlad 14,618 2,863B.H. Prut Potabil – populatie urban 931 Potabil – populatie urban 46

Potabil – populatie rural 0 Potabil – populatie rural 261Potabil – alti consumatori 0 Potabil – alti consumatori 60Industrie 114 Industrie 37Zootehnie 0 Zootehnie 14Irigatii 182 Irigatii 0Piscicultura 1552 Piscicultura 0

Total B.H. Prut 2779 418Total judet 17397 3281

Tabelul 4

Judet AnPrelevari de apa

Din surse de suprafata(mii.m³)

Din subteran(mii.m³)

Vaslui 2003 30640 41902004 27636 43062005 21151 33332006 17397 3281

25



Tabelul 5

SursaVolume de apa prelevate (mii mc)

Irigatii Zootehnie Piscicultura2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 1510 *n.e.d. 243 4 *n.e.d. *n.e.d. 11791 *n.e.d. 5388Sursa subteran 250 *n.e.d. 52 101 *n.e.d. 143 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 1760 *n.e.d. 295 105 *n.e.d. 143 11791 *n.e.d. 5388


26

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD - EST

Euroregiunea SE este situata in partea central-estica a tarii, desfasurandu-se intre 43º 46’ si 46010’ latitudine nordica si intre 26º 22’ si 29º 31’ longitudine estica, ocupand 35731,64 km², adica 14,9% din suprafata Romaniei si cuprinde judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.

Suprafata si structura administrativa

Tabelul 1

Judet Suprafata Structura administraticaha Km² mumicipii orase comune sate

Galati 446632 4466,32 2 2 59 177Braila 476600 4766,00 1 3 39 140Buzau 607200 6072,00 2 2 81 482Constanta 707129 7071,29 3 8 54 189Tulcea 849900 8499,00 1 4 43 133Valcea 485703 4857,03 2 3 59 331Total 3573164 35731,64 11 22 335 1452

Apa, indispensabila vietii, reprezinta o resursa naturala regenerabila, disponibila in cantitati limitate si cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenteaza si agreseaza mediul ambiant: substante poluante si deseuri emise de unitatile industriale si agricole, exploatari miniere si de hidrocarburi, aglomerari urbane. Utilizata ca materie prima pentru activitatile productive, ca sursa de energie, cale de transport, acvacultura si agrement, o putem considera indispensabila si societatii omenesti.

Resurse de apa

Spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare in timp, apa este o resursa regenerabila, fiind supusa unui proces continuu de reimprospatare, urmand ciclul natural care ii asigura continuitatea.

Resursele de apa sunt

ape de suprafata

ape subterane - rezerve de apa existente in straturi acvifere freatice si straturi de mare adancime.

Surse de apa de suprafata

Sunt de trei ori mai bogate decat cele subterane, daca se iau in considerare debitele medii multianuale. Dat fiind ca folosirea surselor subterane este mai putin costisitoare si sunt teoretic de calitate mai buna, acestea sunt rezervate in majoritatea cazurilor pentru alimentari cu apa potabila, iar cele de suprafata pentru cerintele industriale, care de regula sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii, piscicultura si alte folosinte.

Surse de apa subterana

Sursele de apa subterane pot fi:

straturi freatice, straturi de apa cu nivel liber sau de unica presiune;

straturi de mica adancime

straturi de medie adancime

27

straturi de mare adancime

Principalele folosinte ale apelor de suprafata si de adancime pe sectoare ale activitatilor socio-economice sunt:

- alimentari cu apa pentru populatie;

- alimentari cu apa pentru industrie;

- alimentari cu apa pentru zootehnie;

- alimentari cu apa pentru irigatii;

- alimentari cu apa pentru piscicultura.

SIRET

Izvoraste din Carpatii Padurosi, isi desfasoara albia pe o lungime de 559 km de la intrarea in Tara si pana la varsarea in Dunare si culege apele a 1013 cursuri de apa(cel mai bogat din Tara). Cursul superior se desfasoara in afara tarii, cursul mijlociu strabate podisul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre varsare traverseaza Campia Siretului inferior.Siretul are urmatorii afluenti principali: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Barlad, Putna, Ramnicul Sarat si Buzau. Fenomenul de inghet apare in fiecare iarna si dureaza in medie 70 de zile.

PRUT

Prutul isi are izvoarele in CarpaTii Padurosi, dar prin intermediul Izvorului CaTelei, afluent al Ceremusului Alb si in Romania, in nordul Tarii, intre Tisa si Siret. Pe teritoriul Romaniei, Prutul are 742 km pana la varsarea in Dunare si culege pe dreapta 248 cursuri de apa. Prutul are urmatorii afluenTi principali: Baseu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja. Bazinul hidrografic al Prutului inglobeaza parti din judetele Maramures, Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui si Galati.

BUZAU

Buzaul isi aduna apele de pe culmea estica a Muntilor Ciucas si primeste ca afluenti, la Vama Buzaului (bazinul superior al vaii Buzaului se desfasoara pe suprafata a trei judete: Brasov, Covasna si Buzau), pe Buzoel si Dalghiu. De aici curge prin Depresiunea Intorsura Buzaului, unde are un curs lenes si sinuos, executand si un cot de peste 90º. Intra apoi in judetul Buzau, unde strabate cele trei mari unitati de relief: munte, deal si campie. Particularitatile fizico-geografice ale acestora se inscriu si in aspectele morfohidrologice ale raului.

Sectorul montan al vaii Buzaului prezinta o asimetrie pronuntata (afluentii de pe partea stanga – Zabratau, Hartagu, Casoca si Basca Roziliei – extind bazinul sau mult catre est). Pe partea dreapta, Buzaul primeste ca afluentii principali: Valea Neagra, Siriu, Nehoiu, care nu au mare influenta asupra regimului sau hidrologic.

In sectorul subcarpatic, majoritatea afluentilor pe care Buzaul ii primeste sunt vai autohtone dealurilor subcarpatice, exceptie facand doar Basca Chiojdului, Sibiciul, Balaneasa si Slanicul. Printre afluentii autohtoni, mai importanti sunt: Panataul, Saratelul, Muratoarea Paclele si Niscovul. Forma bazinului se mentine si aici asimetrica. Caracterul torential al precipitatiilor, despaduririle masive, friabilitatea rocilor etc. influenteaza regimul hidrologic al Buzaului, dar mai ales al afluentilor. Din punct de vedere hidrodinamic, in sectorul subcarpatic se manifesta doua aspecte: un prim aspect il dau afluentii Buzaului, care au o dinamica cu caracter pulsatoriu (datorita litologiei, gradului redus de impadurire si a precipitatiilor torentiale), ce se manifesta pe un fond general de adancire continua; al doilea aspect este dat de valea Buzaului, care isi pastreaza caracterele hidrodinamice specifice sectorului montan (se manifesta diferenTiat in zonele depresionare – Patarlagele, Cislau, Parscov, Berca – fata de sectoarele inguste de vale).

In sectorul de campie, Buzaul primeste un numar redus de afluenTi si de o importanta minora, a caror dispunere ii confera un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de

28

sinuozitate si despletire, iar spre aval prezenta limanelor fluviatile (Amara, Balta Alba) si a numeroaselor cursuri parasite (“buzoielele”).

CALMATUI

Raul CalmaTui izvoraste din imediata vecinatate a orasului Buzau, strabate Baraganul Central si se varsa in fluviul Dunarea. Are o lungime de 152 km, iar bazinul hidrografic pe care il strabate are o suprafata de 1460km/p. Albia raului, ingusta, se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducand in perioade secetoase, la baltirea apei in anumite porTiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face in perioadele secetoase din panza freatica aflata de la 1-2 m, in unele zone, pana la 30m.

Existenta unui strat freatic ridicat in conditiile unei ape puternic mineralizate si a unei evapotranspiratii abundente determina un potential de saraturare ridicat. Datorita canalelor de desecare din zona, limita naturala a a bazinului a fost extinsa, ajungand la 1587 km/p suprafata, iar nivelul apei freatice a coborat cu 1 m, ameliorand terenurile saraturate.

SARATA

Raul Sarata izvoraste din Subcarpatii de Curbura (de sub masivul Istrita) si strabate campia pana la varsarea in Ialomita. Este anemic, cu pante mici, puternic meandrate. Are o lungime de 87km si o suprafata de 1290 km/p.

RAMNICU SARAT

Raul Rm. Sarat izvoraste din Muntii Buzaului si este afluentul raului Siret. Are o lungime de 137 km, din care 51 km pe raza judetului Buzau.Se incadreaza in clasa apelor clorurate si sulfatice, cu mineralizare mare, consecinta a rocilor salifere, pe care le strabate in cursul sau.

Resursa de apa

Resursele de apa tehnic utilizabile

Tabelul 1

Judet Resursa de suprafata Resursa din subteranTeoretica Utilizabila Teoretica Utiizabila

Total 94746 25937 2753000 786900

Prelevarile de apa pentru judetele regiunii sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2

Judetul Prelevari de apa (mii mc)2005

Braila 110611Buzau 26888Galati 223360

Constanta 1535422Tulcea 53341

Vrancea 17415Total 1967037

29

JUDETUL BRAILAJudetul Braila este amplasat in zona sud-estica a tarii, are o suprafata de 4766 km² si face parte in proportie de 78,5% din spatiul hidrografic Ialomita – Buzau, 1,4% din bazinul hidrografic Siret si 20,1% din spatiul hidrografic Dobrogea – Litoral (Balta Brailei).


Cursurile de apa

Judetul Braila dispune de o retea hidrografica organizata pe 5 bazine hidrografice, astfel:

Bazinul Hidrografic al fluviului Dunarea;

Bazinul Hidrografic al raului Buzau;

Bazinul Hidrografic al raului Calmatui;

Bazinul Hidrografic al raului Siret;

Bazinul Hidrografic al raului Ialomita cu subbazinul Strachina care are un numar redus de folosinte de apa in judetul Braila.

Lungimea retelei hidrografice pe teritoriul judetului Braila insumeaza 603,5 km, din care:

Fluviul Dunarea - 222,5 km, Qmed = 8400 m3/s, utilizat si in scopul navigatiei fluviale si maritime, alimentari cu apa pentru populatie, industrie, zootehnie si irigatii;

Raul Buzau - 207 km, Qmed = 26,32 m3/s, utilizat in special pentru irigatii si industrie;

Raul Calmatui - 119 km, Qmed = 0,872 m3/s;

Raul Siret - 55 km, Qmed = 220 m3/s utilizat pentru irigatii si amenajari piscicole.

Cursurile fluviului Dunarea si a raurilor de pe teritoriul judetului Braila sunt indiguite in totalitate, lungimea digurilor fiind urmatoarea:

Dunarea - 217,4 km

Buzau - 85,5 km;

Calmatui - 84,5 km;

Siret - 40,30 km.

Suprafata de 5 % din teritoriul judetului Braila care este impadurita se situeaza in albia majora a cursurilor de apa din judet.

Intre bratele fluviului Dunarea exista Insula Mare a Brailei cu o suprafata de 76.700 ha si Parcul Natural "Balta Mica a Brailei" (Insula Mica a Brailei) cu o suprafata de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apa al baltilor si iezerelor din aria protejata.

30

Lacurile naturale

Lacurile din judetul Braila sunt de trei categorii: clastocrastice, limanuri fluviatile si lacuri de lunca. Din prima categorie fac parte lacurile Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tataru, Coltea, Plascu si altele, iar din cea de a doua lacurile: Jirlau, Ciulnita si Caineni, din cea de a treia categorie facand parte lacurile din lunca Dunarii.

O alta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile terapeutice sarate Lacu Sarat I si II, Caineni Bai, Movila Miresii, Batogu cu namol sapropelic.

Exista de asemenea si lacuri cu apa dulce dintre care se mentioneaza lacurile Blasova, Seicuta, Plopu, Lacul Dulce, Popa.

Lacuri antropice

Pe teritoriul judetului Braila, lacurile antropice sunt reprezentate de acumularile piscicole, dintre care se mentiomeza ca fiind cele mai importante amenajarile Maxineni, Gradistea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia si Jirlau.

Ape subterane

Acviferul freatic din judetul Braila dispune de o resursa totala de 6614,44 l/s, din care resursa totala potabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5830,89 l/s reprezinta ape nepotabile, ce intra in categoria resurselor in afara de bilant;

Acviferul de adancime din judetul Braila are o resursa totala calculata de 17562,85 l/s, din care resursa totala potabila (de bilant) are valoarea de 8264,0 l/s, diferenta de 9298,78 l/s reprezentand ape nepotabile ce intra in categoria resurse in afara de bilant.



La nivelul judetului Braila, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1Resursa de suprafata


(mii mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila2387000 1502000 687000 202000


Pentru intervalul de analiza 2003 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Braila, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2Sursa Volume de apa captate (mii mc/an)

2003 2004 2005 2006Subteran 3185 2790 2206 3935Suprafata 361952 169469 108405 185068Total 365137 172259 110611 189003

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o fluctuatie anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Braila (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).


Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta.

31

Pentru intervalul 2003 – 2006 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.

Tabelul 3Denumirea indicatorului 2003 2004 2005 2006Volumul total de apa captata (mc) 365137000 172259000 110611000 189003000Numar locuitori pe judet 374318 371749 368918 368496Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 975.47 463.37 299.83 512.90

Pentru intervalul de analiza se remarca o fluctuatie accentuata a valorii indicatorului care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali.



Tabelul 4

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)2003 2004 2005 2006

Sursa suprafata 243881 169469 108405 185068Sursa subteran 532,9 2790 2206 3935TOTAL 244413,9 172259 110611 189003

32

JUDETUL BUZAUJudetul Buzau este situat in zona de curbura a Carpatilor, in partea de sud-est a Romaniei, avand o suprafata de 6102,55 km² (2,6% din suprafata tarii). Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita la sud si Prahova la vest.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului Buzau este alcatuita din apele de suprafata reprezentate de:

Raul Buzau, care traverseaza judetul Buzau de la nord la est pe o lungime de 200 Km, cu afluientii sai: Basca Roziliei (69 Km), Basca Chiojdului(43 Km), Balaneasa (28 Km), Slanic(65 Km) si Calnau ( 34 Km) isi aduna afluientii de pe teritoriul a patru judete, Brasov, Covasna, Buzau si Braila. El izvoraste din partea din partea de vest a masivului Ciucas, traverseaza muntii Buzaului, dreneaza o serie de depresiuni si apoi strabate campia Buzaului, avand o lungime de 302 km si un bazin de receptie de 5264 km/p, pe teritoriul judetului Buzau fiind 142 km si o suprafata de 3660 km/p.

Raul Sarata, izvoraste din Subcarpatii de Curbura (de sub masivul Istrita), este afluent al Ialomitei si traverseaza judetul Buzau de la nord la sud ;are o lungime totala de 87 km, din care 47 km pe teritoriul judetului Buzau si o suprafata de 1290 km², din care 537 km/p2 pe teritoriul judetului Buzau. Raul Sarata strabate campia pana la varsarea in Ialomita.

Raul Calmatui, afluent al Dunarii, care izvoraste din apropierea municipiului Buzau ( Padurea Spataru) si traverseaza judetul pe o suprafata de 66 Km, de la nord la est, strabate Baraganul Central si se varsa in fluviul Dunarea. Are o lungime de 152 km, din care 46 km in judetul Buzau, iar bazinul hidrografic pe care il strabate are o suprafata de 1460km², din care 955 km² in judetul Buzau. Albia Raului, ingusta, se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducand in perioade secetoase, la baltirea apei in anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face in perioadele secetoase din panza freatica aflata de la 1-2 m, in unele zone, pana la 30m.Existenta unui strat freatic ridicat in conditiile unei ape puternic mineralizata si a unei evapotranspiratii abundente determina un potential de saraturare ridicat. Datorita canalelor de desecare din zona, limita naturala a a bazinului a fost extinsa, ajungand la 158,7 km² suprafata, iar nivelul apei freatice a coborat cu 1 m, ameliorand terenurile saraturate.


33

Lacurile din judetul Buzau sunt: Siriu, Candesti, Mocearu, Costeiu, Amara, Balta Alba, Ciulnita, Balta Cerbului, Vintileasca, Balta Puiesti, Cotatcu, Crangu Ursului si ocupa o suprafata de 2821 ha. Lacul Siriu si Candesti sunt lacuri artificiale iar restul sunt lacuri naturale.

Apele subterane

Varietatea litologica, tectonica si structurala, specifica celor trei mari unitati de relief, influenteaza in mod direct distributia si caracterul apelor subterane.

Zona montana corespunde flisului paleogen compus din facies grezos sau pelitic bituminos, cu fisuratii fine, ce permit circulatia si acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de ape subterane se intalnesc, insa, in depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub forma de lentile. Prezenta lor este pusa in evidenta prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute si cateva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au continut ridicat in hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici.

Zona dealurilor subcarpatice se caracterizeaza hidrogeologic prin existenta a doua sectoare. Cel situat la vest de Valea Slanicului are o litologie si o tectonica variata (gresii si marne nisipo-argiloase), ce permit circulatia si acumularea apelor subterane la mari adancimi. In depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 si 7 m. Prezenta masivelor de sare, a argilelor sarate si a gipsurilor influenteaza chimismul apelor subterane, dandu-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explica prezenta numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Gavanele si din Vaile Muratoarea, Scorosesti etc. Sectorul de la est de valea Slanicului se caracterizeaza prin predominarea gresiilor, nisipurilor si pietrisurilor, cu strate acvifere dispuse diferentiat. Pe interfluvii, apele subterane se gasesc la mare adancime, pe cand in cadrul vailor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate in depozitele proluviale si de terasa. Ca o particularitate hidrologica apare concordanta ce exista intre directia de curgere a apelor subterane si inclinarea generala a reliefului (mai pregnanta in cazul piemontului Ramnicului, unde orizonturile acvifere se gasesc la 20-30 m adancime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicata.

O mentiune aparte trebuie acordata conului de dejectie al Buzaului. Grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrisurilor de Candesti si prezenta numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate.

In zona de campie, formatiunile cuaternare permeabile favorizeaza inmagazinarea unor importante cantitati de apa. Alimentarea stratelor acvifere de adancime se face din marginea externa a subcarpatilor, unde apele sunt cantonate la 50-200m. La contactul cu dealurile, unde predomina pietrisurile, se formeaza 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari si debite bogate (5-10 l/s), in timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se gasesc strate acvifere mai subtiri si cu debite mai mici (sub 1l/s). Din punct de vedere al mineralizarii, apele din campie se incadreaza in tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizatie totala de 0,650g/Kg.



La nivelul judetului Buzau, valorile indicatorului resurse de apa urmarite de AN ''APELE ROMANE'' prin D.A. BUZAU IALOMITA sunt prezentate in tabelul 1 iar cele aferente municipiului Rm Sarat si urmarite de SGA VRANCEA unitate componenta a AN ''APELE ROMANE'' –D.A SIRET sunt prezentate in tabelul 2.

34


(mii mc)Resursa de apa subterna


323 119 221 149


(mii mc)Resursa de apa subterna


64 29 32 21


Deoarece nu exista destule date pentru o analiza comparativa a datelor pentru indicatorul captarea apei pentru judetul Buzau se prezinta in cele ce urmeaza situatia captarii apei pentru anul 2005.

Captarea apei pentru municipiul Buzau s-a realizat din doua surse: sursa de suprafata rau Buzau –priza de mal pentru apa industriala sursa subterana din stratele aqvifere si straturi de mare adancime in 4 fronturi cu un

numar de 89 puturi, cu adancimi cuprinse intre 27-150 m si un debit exploatat de 600l/sec.

Captarile de apa in anul 2005 urmarite de D.A. Buzau Ialomita au fost: Surse de apa de suprafata: 6,175 mil mc Surse de apǎ subteranǎ: 20,713 mil mc TOTAL 26,888 mil mc

Apa din subteran, potential potabila, se exploateaza prin intermediul a 4 fronturi de captare: Crang-Lipia; Sud; Zahar si Est. Municipiul Ramnicu Sarat, dispune de 2 fronturi de captare subterana (foraje executate la medie si mare adancime, H=90-155m), si anume: sursa de apa Voetin si sursa de apa Oreavu Captarile de de apa in anul 2005 urmarite prin D.A. Siret au fost:

Surse de apa de suprafata: singurul utilizator de apa de suprafata ANIF Buzau –Sistem Crangul Ursului , nu a folosit apa de suprafata;

Surse de apǎ subteranǎ: 2,630 mil mc:Pentru judetul Buzau in anul 2005 captarile de apa au fost de 6175 mii mc din apele de suprafata si 23343 mii mc din apele subterane.In ceea ce priveste orasele Nehoiu, Pogoanele si Patarlagele alimentarea cu apa se face dupa cum urmeaza:

orasul Nehoiu - alimentarea se asigura din lacul de acumulare Siriu orasul Pogoanele - alimentarea cu apa se face din sursa subterana. orasul Patarlagele - alimentarea cu apa se realizeaza prin prelevarea apei din sursa

subterana, dren din raul Buzau. Dispun de sisteme centralizate de alimentare un numar de 33 de comune.

35


Din lipsa datelor necesare indicatorul intensitatea captarii apei nu a putut fi calculat.



Tabelul 3

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 6175 *n.e.d.Sursa subteran 20713 *n.e.d.TOTAL 26888 *n.e.d.


36

JUDETUL CONSTANTAJudetul Constanta este situat in partea de S-E a Romanieisi are o suprafata de 7071 km² ocupand in acest sens locul 8 intre judetele Romaniei.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea cu Raul Casimcea, Raul Agi Cabul, paraul Nuntasi, paraul Corbu.

Lacuri naturale

O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale (lacul Nuntasi, lacul Corbu, lacul Tasaul, lacul Siutghiol, lacul Tabacarie, lacul Tatlageac, lacul Bugeac) a lacurilor de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).

Canale

Reteaua hidrografica s-a imbogatit prin darea in exploatare a Canalului Dunare – Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, Canalului Poarta Alba - Midia pe o distanta de 27,5 km si a canalelor de irigatie din Valea Carasu.

Pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite. Dintre cele mai importante vai amintim: Casimcea, Saraturi, Nuntaai, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua, etc.



La nivelul judetului Constanta, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.



(mii mc)Teoretica* Utilizabila Teoretica Utilizabila

88632000* 22226000* 1515000 252000*inclusiv fluviul Dunarea


Pentru intervalul de analiza 2004 - 2005, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Constanta, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2

37

Sursa Volume de apa captate (mii mc/an)

2004 2005Subteran 114494 119374Suprafata 19522 1416048Total 134016 153452

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o scadere anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Constanta (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).



Pentru intervalul 2004– 2005 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.

Tabelul 3Denumirea indicatorului 2004 2005

Volumul total de apa captata (mc) 134016000 153452000Numar locuitori pe judet 713873 714923Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 187.73 214.64

Pentru intervalul de analiza se remarca o crestere a valorii indicatorului intensitatea captarii apei.



Tabelul 4

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)2005 2004

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 1416048 1281545Sursa subteran 119347 94612TOTAL 1535395 1376157*n.e.d.-nu exista date

38

JUDETUL GALATIJudetul Galati, cu o suprafata de 4.466,3 km², reprezentand 1,9% din suprafata Romaniei, este situat in partea central-estica a tarii.


Cursuri de apa

DUNAREA

In dreptul municipiului Galati, Dunarea are o albie minora in largime de 600-1000 m si adancimi ce depasesc 15-16 m in senalul navigabil, facand accesibila intrarea pe fluviu a navelor maritime. Pe sectorul judetului Galati fluviul Dunarea se intinde pe o lungime de 20km, intre confluenta cu raul Siret si confluenta cu raul Prut.

SIRETUL

Culege apele a 1013 cursuri de apa (cel mai bogat din tara). Cursul mijlociu strabate podisul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre varsare traverseaza Campia Siretului inferior.

Siretul are ca afluent mai important raul Barlad, care la randu-i, colecteaza apele Corozelului.

Principalele caracteristici ale raului pe sectorul judetului Galati:

lungimea totala a acestuia este de 62 km, debitul mediu anual este de 220 mc/s.

PRUTUL

Prutul are putin afluenti pe teritoriul judetului Galati: Baseu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja.

Principalele caracteristici ale raului pe sectorul judetului Galati:

raul Prut are o lungime de 121 km pe teritoriul judetului nostru,

debitul mediu multianual este de 91 mc/s,

debitul maxim in anul 2005 este de 476 mc/s masurat la statia hidrometrica Oancea.

Principalele ape curgatoare de pe teritoriul judetului Galati:

39

Tabelul 1

Curs de apa Lungime totala(km)

Lungime in judetul Galati(km)

Dunare 1075 20Prut 742 124Siret 559 163Barlad 207 57Chineja 79 79Berheci 92 92Zeletin 83 83Geru 62 62Corozel 41 41Total judet (km) 721

Parauri

Paraul Chineja aduna apele vailor Baneasa, Bujoru, Covurlui, Frumusita si Ijdileni, pe partea dreapta din podisul Covurluiului si Campia Covurluiului, iar pe partea stanga paraiele Mieloaia, Radiciu si Roscani si se varsa in fostul lac Brates care are rol de atenuare a viiturilor sale si dirijarea lor spre Prut prin canalul si statia de pompare Ghimia. In partea centrala a judetului, singurele paraie mai mari sunt Geru si Suhu, afluenti ai Siretului.

Suprafata totala ocupata de ape si balti la nivelul judetului Galati este de 13019 ha.

Tabelul 2

Curs de apa Lungime totala pe teritoriulRomaniei (km)

Lungime in judetul Galati(km)

Dunare 1075 22Prut 742 103Siret 559 150Barlad 207 55Chineja 79 79Berheci 92 92Zeletin 83 83Geru 62 62Suhu 72 72

Principalele lacuri naturale si balti

Tabelul 3

Denumirea Suprafata(ha) Denumirea Suprafata (ha)

Lacul Brates 2400 Balta Lozova 145Balta Mata Radeanu 605 Balta Tudor Vladimirescu 101Balta Sovarca 274 Balta Potcoava 49Balta Malina 154 Balta Vlasca 42

Apa subterana

40

Stratul acvifer din Lunca Prutului

Stratul acvifer din Lunca Prutului cuprinde rezervele din zona Brates si din lunca cursului inferior al Prutului. Cele mai importante rezerve sunt cantonate la est si la nord de lacul Brates, in depozite alcatuite din pietrisuri si nisipuri grosiere. Nivelul este ascensional si chiar artezian, iar debitele au valori cuprinse intre 500-100 mc/zi. Spre nord, Lunca Prutului se ingusteaza, granulometria devine mai fina si debitele se reduc simtitor.

Stratul acvifer din Lunca Dunǎrii

Stratul acvifer din Lunca Dunarii se afla amplasat in zona de confluenta a raului Prut cu fluviul Dunarea (zona Bratesul de Jos), fiind alcatuit din pietrisuri si nisipuri cu grosimi de cativa zeci de metri, cu nivel ascensional si chiar artezian, cu debite mari (850 -1300 mc/zi).

Bazinul hidrografic Barlad

Stratul acvifer din Lunca Barladului

Apele subterane din cadrul campiei Barladului, in raport cu posibilitatile naturale de drenare, respectiv de legatura lor cu apele de suprafata, sunt : sub presiune(de adancime) si freatice (libere).

Apele lipsite de presiune In categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarca o zona de alimentare si una de descarcare, deci sunt drenate natural.Apele freatice se acumuleaza in primul orizont de roci permeabile si se alimenteaza din precipitatii, din unitatile hidrogeologice vecine si local din revarsarea raurilor.

Apele sub presiune se acumuleaza in depozite permeabile intercalate intre strate argilo-marnoase repartizate pe mai multe nivele si sunt intalnite in zonele sectionate de vaile raurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitatii si din unitatile hidrogeologice superioare prin capatul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capatul mai coborat. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice si pot fi alimentate de acestea.

De cele mai multe ori, conditiile de zacamant sunt favorabile mineralizarii apelor; la acestea se adauga frecvent, si sarurile de pe soluri care sunt spalate de precipitatiile ce se infiltreaza, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.

In bazinul hidrografic Barlad, apele freatice sunt cantonate in depozite nisipoase de varsta pliocenǎ, cu intercalatii argiloase de mica importanta hidrogeologica. In aceste conditii rezervele exploatabile se intalnesc in luncile raurilor, cu depozite slab permeabile. In general se observa ape sulfatate cu mineralizare si duritate inalta cu un grad de potabilitate redus.

In conformitate cu Directiva Apei, in spatiul bazinului hidrografic al Barladului au fost identificate 3 (trei) corpuri de apa freatice, unul GWROPR03 dezvoltat in lunca si terasele raului Barlad si a afluentilor sǎi si doua corpuri situate de o parte si de alta a raului Barlad. In partea de E (est) a bazinului hidrografic al Barladului (de la izvoare spre vǎrsare) corpul GWROPR04 dezvoltat pe Cǎmpia Tecuciului iar spre E (est) corpul GWROPR06 dezvoltat pe Campia Covurluiului, aceste corpuri sunt situate intre cele doua bazine principale aflate in administrarea D.A. Prut Iasi.

Depozítele acvifere ale GWROPR03 sunt constituite din nisipuri cu granulatie variabilǎ cu rare elemente de petris, cu intercalatii argiloase.

Grosimea depozitelor permeabile este cuprinsa intre 2-5m nedepasind 10m. Nivelul hidrostatic se intalneste in medie la 3m adancime, suprafata corpului este de 898 kmp. Alimentarea acviferului freatic se realizeaza din precipitatii cu o infiltratie de 5-63mm/an.

41

Pe arealul bazinului hidrografic Barlad, pe baza datelor furnizate de cele 126 foraje (dintre care 45 pentru urmarirea evolutiei calitatii) au fost conturate cinci hidrostructuri, acestea fiind:

Covurlui – Suhurlui – hidrostructura comuna b.h. Barlad si Prut, reprezentata litologic de pietrisuri si nisipuri de mare productivitate a caror debite specifice oscileaza intre 0,4 – 0,5 l/s/m.

Galati-Nord – in care predomina nisipuri de mare productivitate cu grosimi de aprox 200 m, apa avand caracter artezian. Debitele specifice sunt de aprox. 1,5 l/s/m.

In restul bazinului hidrografic Barlad exista acvifere locale discontinui cu productivitate mica si debite specifice care nu depasesc 0,1 l/s/m.

Este de remarcat productivitatea mare a depozitelor sedimentare de natura aluvionara din zona albiilor majore a raurilor corespunzatoare corpului GWPR03. In cazul depozitelor permeabile din albia majora a raului Barlad de pe cursul mijlociu si inferior se remarca o crestere spre aval a debitelor specifice (1-1,5 l/s/m pe cursul mijlociu si 1,5 – 2 l/s/m pe cursul inferior).



Totalul resurselor teoretice este de 1932,7 milioane metri cubi de apa, din care:

Surse de apǎ de suprafatǎ tehnic utilizabile -183 milioane mc

Surse de apǎ subteranǎ – 22,9 milioane mc.

Tabelul 4Resursa de suprafata

(mii.mc)Resursa din subteran

(mii.mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila- 183000 - 22900


Pentru municipiul Galati, societatea SC APA CANAL SA Galati administreaza sistemul de alimentare cu apa. Apa bruta este tratata prin intermediul a doua uzine: Uzina 1 cu o capacitate de 1400 l/s si Uzina 2 cu o capacitate de 800l/s. Din sursa subterana-sector Vadu Rosca si Salcia Liesti apa bruta este pompata, inmagazinata si clorinata prin intermediul a doua statii de pompare si inmagazinare: SP Serbesti si SP Filesti.

Pentru municipiul Tecuci, societatea SC TERMSAL SA Tecuci administreaza sistemul de alimentare cu apa, prin prelevarea din sursa subterana-sector Cosmesti, Nicoresti, Rotunda, Cernicani, oras Tecuci. Apa potabila este obtinuta din apa bruta dupa clorinare la ,,Gospodaria de apa’’ N. Balcescu ,,Cosmesti - Deal” si ,,Bulevard”.

Volumul de apa prelevat in anul 2006 din surse:

Tabelul 5Prelevari de apa

DIN SURSE DE SUPRAFATA(mii. mc)

DIN SUBTERAN(mii. mc)

129360 15810

Prelevarile au scazut de la 223,360 mil mc inregistrati in anul 2005, la 145,170 mil mc, in 2006, ceea ce reprezinta o scadere de 35,00%.


42



Tabelul 6


Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata *n.e.d. 161404 163196 129360Sursa subteran *n.e.d. 14618 60164 15814

TOTAL *n.e.d. 176022 223360 145170*n.e.d.-nu exista date

43

JUDETUL TULCEAJudetul Tulcea este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei, in partea de nord a provinciei istorice Dobrogea, regiunea dintre Dunare si Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime.


Cursuri de apa

Cursurile de apa din judetul Tulcea sunt in cadrul a doua bazine hidrografice, BH Dunare si BH Litoral.

Tabelul 1Nr.crt. B.H Dunare Suprafata

(ha) B.H Litoral Suprafata (ha)

1. Topolog 10,0 Valea Tulcei 3,52. Hagiomer 3,0 Telita 8,33 Tarca 1,2 Cilic 1,54. Namolesti 1,0 Hagilar 0,75. Valea Osambei 2,1 Taita 8,36. Mahomencea 2,5 Curaturi 0,77. Valea Rostilor 14,0 Parlita 2,58. Fantana Oilor 1,2 Islam 0,79. Peceneaga(Valea Aiormanului) 4,8 Lodzova 3,7510. Omarlac 1,6 Valea Teilor 0,511. Greci (Calistra) 3,25 Alba 2,7512 Jijila 4,1 Tilchilic 0,613. Cetatuia(Luncavita,Sorniac) 5,8 Valea Carierei 2,7514. Isaccea 2,5 Luparia 0,715. Capaclia (Badila) 2,4 Taita 4,2516. Valea lui Iancu 1,7 Tabana 0,5617. Valea Adanca 1,7 Slava (Caugagia) 6,018. Valea Dulgherului 0,87 Ciucurova 5,019. Dunare-br.Macin 932 Camena 2,020. Dunarea maritima (Smardan-Cotul Pisicii) 1097,47 Hamangia 7,021. Valea Hagiului 0,722. Ceamurlia 3,023. Casimcea 4,2524. Valea cu Piatra 2,2525. Ramnic 1,20

Total 2093,19 73,51Total general 2166,7 ha

44

Dintre raurile interioare, cele mai importante sunt :

1. Telita:-izvor –M-tii Macinului

varsare –prin lacul Babadag in lacul Razelm

L= 48 km din care L regularizata=34,8 km

Qmed anual =0,06 mc/s

2. Taita: -izvor – M-tii Macinului

varsare – in lac Razelm

L= 57 km din care Lregularizata=25,5 km

Qmed anual=0,33 mc/s

3. Tabana: -izvor-Pod.Babadagului

varsare- in lac Babadag

L=9 km din care Lregularizata=3,6 km


4. Topolog: -izvor- Pod. Casimcei

varsare –in lac Hazarlac(jud. Constanta)

L=26 km (in jud.Tulcea)


5. Hamangia:-izvor-Pod. Casimcei

varsare – in lac Ceamurlia

L=33 km din care Lregularizata=19 km

Qmed anual = 0,02 mc/s

6. Ciucurova: - izvor-Pod. Casimcei

varsare- in raul Slava



7. Slava: - izvor-Pod.Casimcei

-varsare- prin lacul Ceamurlia in lacul Golovita


Qmed anual=0,01 mc/s

8. Valea Tulcei:-izvor –dealurile Tulcei

varsare –in lac Razelm

L=14 km


9. Dunarea maritima :- L ( de Smardan pana la Cotul Pisicii ) =29,5 km

- Q med anual =6730 mc/s

10. Dunare-Br.Macin (jud.Tulcea) : -L=75 km

45


Principalele lacuri din judetul Tulcea sunt lagunele maritime

Tabelul 3

Denumire Suprafata (ha)

Razim 41500Sinoe 17150Zmeica 5460Siutghiol 1900

Iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt

Tabel 4

Denumire Suprafata ( ha )

Dranov 2170Lacul Rosu 1445Gorgova 1377Merhei 1057Furtuna 977Matita 652



Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile de pe teritoriul judetului Tulcea sunt cea subterana care se foloseste in scop potabil si cele de suprafata (Dunarea cu bratele si canalele adiacente si lacurile-Complexele Razelm si Babadag alimentate tot din Dunare cu apa dulce). Raurile interioare pe care le-a monitorizat calitativ in 2006 SGA Tulcea si cantitativ Statia hidrologica Constanta sunt: pr.Slava,pr.Hamangia,pr.Taita, pr.Telita,pr.Jijila si pr.Casimcea.

Debitele fluviului Dunarea pe bratele componente,inregistrate in cursul anului 2006,sunt urmatoarele:

M.44 (Ceatal Izmail)-8700 mc/s

Bratul Chilia (km.115)-4200 mc/s

Bratul Tulcea (M.34)-3980 mc/s

Bratul l Sulina (M.33)-1550 mc/s

Bratul l Sf.Gheorghe (M 36)-2230 mc/s


Prelevarile de apa organizate au fost in 2006:

suprafata 53091 mii mc (din Dunare si lacuri)

subteran 4403 mii mc


46


Tabelul 5


2003 2004 2005 2006Agricultura

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 54332 23067 49194 53091Sursa subteran 4594 446 4147 4403

TOTAL 58926 23513 53341 57494*n.e.d.-nu exista date

47

JUDETUL VRANCEAJudetul Vrancea este situat in sud estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, din punct de vedere matematic, pozitia sa fiind definita de intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu meridianul de 26 grade longitudine estica.


Cursuri de apa

In judetul Vrancea reteaua hidrografica are o lungime totala de 1.794 km si cuprinde cursurile de apa ce au lungimi de peste 5 km fiecare.

Cel mai mare, si principalul colector al bazinului hidrografic cu acelasi nume este raul Siret, care are o lungime totala a cursului de 559 Km, din care 114 Km pe teritoriul judetului Vrancea .Acesta strabate judetul extremitatea estica de la nord la sud, marcand hotarul cu judetul Galati. Suprafata bazinului hidrografic este de 42890 km² ,din care in Vrancea este de 15.840 km² ( suprafata bazinului propriu fiind de 4102 km²)

Raul Siret are urmatorii afluenti principali:

Raul Trotus – cu o lungime de 14 km pe teritoriul judetului Vrancea.

Paraul Zabrauti – cu o lungime a cursului principal de 42 km, izvoraste de sub varful Zabrauti (783 m), situat in Subcarpatii de Curbura, este situat in nordul judetului Vrancea si se varsa in raul Siret la nord de orasul Marasesti. Orientarea bazinului hidrografic Zabrauti este NV-SE, iar forma sa reprezinta o asimetrie de dreapta. Prin pozitia sa, bazinul Zabrauti se gaseste la contactul dintre regiunea colinara cu clima continentala si regiunea colinara cu clima continental moderata.

Raul Susita – izvoraste din Muntii Vrancei (dealul Coasa), sursa de apa provenind din trei izvoare: izvorul Cerbului, paraul Adanc si paraul Rosu si are o lungime de 68 km. Bazinul hidrografic are o suprafata de 410 km² si se invecineaza la nord cu bazinul Zabrauti si la sud cu bazinul hidrografic Putna. Paraul Susita strabate un teritoriu foarte variat ca altitudine, de la Muntii Vrancei (1.500-1.300 m), cu masivele Zboina Neagra, Tiua Neagra, Tiua Golasa, dealurile subcarpatice (450-500 m), cu depresiunea submontana Soveja, depresiunea intradeluroasa Putna-Susita si dealurile inalte estice.

Raul Putna – izvoraste din Muntii Lacauti (1.723 m), este afluent de dreapta al raului Siret, are o lungime de 153 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 2.480 km². Bazinul hidrografic este situat in intregime in judetul Vrancea. Caracteristica bazinului hidrografic al raului Putna o constituie faptul ca el este dezvoltat pe partea dreapta, unde primeste principalii afluenti. Raul Putna se varsa in raul Siret in zona satului Calienii Noi, comuna Nanesti.

Raul Ramnicu-Sarat – are o lungime de 137 km, din care in jur de 40% din lungime este situata pe raza judetului Vrancea. Bazinul hidrografic are o suprafata de 1.063 km². O caracteristica

48

generala a raurilor o constituie marea variatie a scurgerii in cursul aceluiasi an, dar si de la un an la altul. Sunt recunoscute in acest sens lungi perioade secetoase ce alterneaza cu altele deosebit de ploioase, cand debitele raurilor ating valori de zeci si sute de ori mai mari decat cele medii multianuale, provocand inundatii.


Lacuri din zona montana.

Lacul Negru, in suprafata de cca. un hectar, este situat la altitudinea de 1250 m, pe versantul sudic al Dealului Negru din bazinul superior al Izvoarelor Narujei;

S-a format in urma unei alunecari uscate pe fata de strat, fiind individualizat prin prezenta unei turbarii active si flotante la suprafata lacului, constituind un habitat unic in Vrancea, corespunzator tipului nr. 7110 din Anexa 1 a Directivei 93/43/CEE, din 21 Mai 1992 ( Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare ).Acest habitat a fost declarat arie protejata.

Lacuri din zona colinara si de ses.Aceste tipuri de habitate ocupa suprafete restranse, singurul lac important existent in zona colinara fiind localizat langa Comuna Vintileasca. In acest lac, cu toate ca chimismul apei permite dezvoltarea unei biocenoze caracteristice, temperatura scazuta a apei constituie un factor restrictiv in dezvotarea unui ecosistem echilibrat.Lacurile din zona de ses sunt in cea mai mare parte de origine antropica (lacuri de baraj - acumularea Calimanesti, iazuri- Calieni, helestee- Mandresti, balti formate in urma exploatarii de agregate minerale- Doaga, Suraia, etc.), si sunt in cea mai mare parte afectate de seceta si de procese de eutrofizare.

Apele de suprafata:

Principalele cursuri de apa din judet sunt:

raul Siret – cu o lungime de 116 km, delimiteaza judetele Vrancea si Galati, fiind principalul curs de apa in care se varsa raurile interioare ale judetului.

raul Trotus – afluent de dreapta al raului Siret, cu o lungime de 14 km si suprafata bazinului de 130 km² pe judetul Vrancea.

Paraul Susita – cu o lungime de 75 km, parau care are un regim nepermanent si pe care, in perioadele secetoase, intalnim fenomenul de sec pe anumite sectoare.

Raul Putna – izvoraste din muntii Vrancei si are o lungime de 153 km si o suprafata de 2480 km², fiind cel mai important curs de apa din judet.

Paraul Milcov – cu o lungime de 79 km, care in partea superioara a bazinului prezinta o mineralizare naturala.

Paraul Ramna – cu o lungime de 66 km, parau care in perioadele secetoase nu are debit.

Raul Rm. Sarat – traverseaza atat judetul Vrancea, pe o lungime de 86 km, cat si judetul Buzau, pe o lungime de 51 km; acesta prezinta un grad de mineralizare naturala ridicat.

Debitele medii in anul 2006pe cursurile de apa la statiile hidrometrice urmarite au urmatoarele valori: r.Siret-SH Adjudu Vechi=261 mc/s, SH Lungoci=295 mc/s,r.Putna-SH Lepsa=1,91 mc/s,SH Botarlau=17,7 mc/s,pr.Milcov SH Golesti=2,32 mc/s,pr Ramna SH Jiliste=1,26mc/s si r.Rm.Sarat SH Tataru=2,55mc/s.



49

Tabelul 1

Judet Resursa de suprafata Resursa din subteranteoretica utilizabila teoretica utilizabila

Vrancea 840000 210000 34000. 156000

-resursele de apa de suprafata potentiale - 840000 mii.mc

din care tehnic utilizabile - 210000 mii.mc.

-resurse de apa subterane potentiale - 345000 mii.mc

din care tehnic utilizabile - 156000 mii.mc.


Prelevari de apa pe surse in anul 2006:

a) apa de suprafata: 1574 mii mc, din care:

- populatie - 26,0 mii mc

- activitati industriale - 1246 mii mc

- irigatii - 2 mii mc

- piscicultura - 300 mii mc

b) apa din subteran: 15107 mii mc, din care:

- populatie -10361 mii mc

- activitati industriale - 4457mii mc

- irigatii - 54 mii mc

- zootehnie - 235 mii mc

Nivelul folosintei resursei de apa de suprafata - 0,74%

Nivelul folosintei resursei de apa subterana – 9,67%

50



Tabelul 2


IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

Sursa directa

*n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Sursa suprafata

1579.09 9561 7128 4046.2 121 2 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 275 300 275 300

Sursa subteran

145 258 77 68.5 51 54 117.5 233 182 177.3 196 235 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

TOTAL 1724.09 9819 7205 4114.7 172 56 117.5 233 182 177.3 196 235 275 300 275 300*n.e.d.-nu exista date

51

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA

Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale tarii, astfel:

Suprafata–34 453 km², reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei

Populatia – 3 465,5 mii locuitori, reprezentand 15,4% din populatia totala a tarii.

Unitati teritorial-administrative - 16 municipii, 32 orase, 507 comune.

In cele sapte judete ale regiunii: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman exista unitati administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului, cu valoare culturala de interes national, situate in 11 municipii, 11 orase si 71 de comune 43030’

Hidrografie

Principalele cursuri de apa care strabat regiunea 2 SE sunt: Dunarea, Siret, Prut, Barlad, Buzau, Calmatui, Trotus, Putna, Ramnicu Sarat.

Dunarea este elementul dominant al retelei hidrografice a Regiunii Sud-Muntenia. Reteaua hidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea, Teleajan, Teleorman, Raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica.

Lungimea retelei hidrografice a regiunii este de 5816km.

Toata aceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunarea. In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii din pleistocenul superior.

Principalele cursuri de apa din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Principalele cursuri de apa din Regiunea Sud Muntenia

Tabelul 1Cursuri de apa pe teritoriul judetului Lungimea cursului de apa (km)Judetul Arges 670Judetul Calarasi 196Judetul Dambovita 700Judetul Giurgiu 359Judetul Ialomita 403,4Judetul Prahova 1100Judetul Teleorman 255,6Total 3684

Resurse de apa

Apele curgatoare din Regiunea Sud Muntenia apartin bazinelor hidrografice Arges-Vedea si Ialomita-Buzau. Toate raurile interioare se varsa in fluviul Dunarea, care margineste la sud regiunea. Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa si ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, insa caracterul sau international si pozitia in extrema sudica, impune anumite limitari in utilizarea apelor sale.

52

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile la nivelul anului 2004 in regiunea 3 Sud Muntenia sunt redate sintetic in tabelul de mai jos :

Tabelul 2

Judetul Suprafata (mii. mc) Subteran (mii. mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Arges 2323 1714 868 750Calarasi 421 33 8 7Dambovita 107 46 14 13Giurgiu 1482 889 408 224Ialomita 1895 1386 443 181Prahova 456 226 208 151Teleorman 4730 3482 1834 1666Total 11414 7776 3783 2992

Prelevari de apa

In anul 2006, prelevarile de apa au fost de 361379 mii mc, cu 27% mai putin decat in anul 2005.

Tabelul 3

Nr. crt Judet Suprafatamii mc

Subteranmii mc

Totalmii mc

1 Arges 74122 9862 839842 Calarasi 28188 9365 375533 Dambovita 38298 7296 455944 Giurgiu 5400 9175 145755 Ialomita 30248 9051 392996 Prahova 58008 49470 1074787 Teleorman 2054 30842 32896

Total 236318 125061 361379

53

JUDETUL ARGES Judetul Arges este situat in partea central - sudica a tarii si are osuprafata judetului Arges este de 6826,3 km², ceea ce reprezinta aproape 3% din intreaga suprafata a Romaniei.


Cursuri de apa

Apele curgatoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa fiind de circa 1000 km, la care se adauga inca 1500 km ape secundare. Principalele cursuri de apa de pe teritoriul judetului Arges silungimea acestora este prezentata in tabelul 1.

Tabelul 1

Denumirea cursului de apa Lungimea cursului de apa (km)totala pe teritoriul judetului

Arges 350 142Raul Doamnei 107 107

Cotmeana 93 92Topolog 111 89

Dambovita 286 81Argesel 80 80Valsan 79 79Total 1106 670

Raul Arges este principalul curs de apa de pe teritoriul judetului drenand partea de nord si nord-vest a acestuia. Argesul izvoraste din muntii Fagaras, dintre varfurile Negoiu si Moldoveanu strabatand apoi zona subcarpatica si a dealurilor piemontane.. Pe teritoriul judetului lungimea raului Arges este de 142 km, directia sa de curgere fiind orientata pe axa NV – SE. In dreptul comunei Merisani se afla confluenta cu raul Valsan (L = 79 km). In dreptul municipiului Pitesti, are loc confluenta Argesului cu unul dintre principalii sai afluenti, Raul Doamnei (L = 107 km). Principalul afluent al Raului Doamnei este Raul Targului care la randul sau primeste alti afluenti cum ar fi: Bratia si Argeselul. In aval de Pitesti, Argesul aduna ape si cursuri de apa de mai mica importanta din Podisul Candesti si din Campia piemontana a Pitestilor cum sunt Carcinovul, Glambocelul, Neajlovul si Dambovnicul.

54

Raul Dambovita este un alt curs de apa ce strabate teritoriul judetului Arges fiind afluent al raului Arges (punctul de confluenta afladu-se la Budesti in judetul Ilfov). Lungimea raului Dambovita pe teritoriul judetului Arges fiind de 81 Km, dintr-un total de 286 Km.

Partea de nord - vest a judetului este drenata de cursul superior al raului Topolog care are o lungime de 82 km pe teritoriul judetului Arges, dintr-un total de 111, acesta fiind afluent al Oltului.

Partea de sud a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea (15 km), cu obarsia in Podisul Cotmenei. O parte dintre afluentii raului Vedea isi aduna apele in zona de podis (raurile Vedita si Cotmeana) altii izvorand din Campia piemontana a Vedei (Burdea, Valea Cainelui si mai la est cel mai mare afluent al sau, Teleormanul).

Lacuri naturale

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, mentionam.: Iezer, Zarna, Jgheburoasa, Mioarele, Rosu, Podul Giurgiului, Buda, Capra, Caltun. Dintre lacurile glaciare, Lacul Jgheburoasa se gaseste la cea mai joasa altitudine, 1956 m, iar Lacul Mioarele se afla la cea mai inalta altitudine, 2282 m. Lacul cu cea mai mare adancime este Caltun de 11,80 m, urmat de Lacul Capra de 8,00 m, iar cea mai mica adancime o are Lacul Zarna de 0,25 m.Principalele lacuri naturale de pe teritoriul judetului Arges sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2Denumire Localizare Altitudine

(m)Suprafata

(ha)Adancimea maxima (m)

Volum(mc)

Iezer Iezer – Papusa 2130 0.38 5.10 7550Zarna Fagaras 1980 0.48 0.25 680

Jgheburoasa Fagaras 1956 12.00 0.80 6380Mioarele Fagaras 2282 0.12 0.40 316

Rosu Fagaras 2130 0.96 2.50 10937Podul Giurgiului Fagaras 2264 0.22 3.00 3800

Buda Fagaras 2056 0.87 2.20 8885Capra Fagaras 2230 1.83 8.00 73600Caltun Fagaras 2175 0.78 11.80 32240

Lacuri antropice

Configuratia reliefului si constitutia petrografica a rocilor confera principalelor rauri din Arges un ridicat potential hidroenergetic care a fost pus in valoare odata cu realizarea lacului de acumulare Vidraru si a celorlalte lacuri de baraj amenajate in aval de Vidraru pana la Pitesti – Oesti, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcelele, Bascov, Pitesti - precum si a lacurilor de acumulare Budeasa, Cumpana, Valsan si Baciu. Suprafata totala a lacurilor de acumulare de pe teritoriul judetului Arges este de 2914,5 ha. Principalele baraje si lacuri de acumulare de baraj situate pe teritoriul judetului Arges sunt prezentate in tabelul 3.

55

Tabelul 3

Numele barajului Cursul de apa

Hm

Vlac

hm3Slac

haLlac

kmSbazin

km² Scop

BASCOV Arges 21.0 5.3 140 2.0 1162alim. cu apa; energ. el.; irigatii

BUDEASA Arges 33.0 54.9 643 6.0 1100alim. cu apa; energ. el.; irigatii; atenuare

CERBURENI Arges 18.0 1.7 35 1.0 480 energie electricaCUMPANITA Cumpana 33.0 0.3 3 0.9 5.6 energie electricaCURTEA DE ARGES Arges 19.0 1.1 26 0.9 570 energie electrica

GOLESTI Arges 32.0 78.5 680 7.0 3100alim. cu apa; energ. el.; irigatii; atenuare

MARACINENIRaul Doamnei 20.0 38.5 380 5.0 1820

energie electrica; atenuare

OESTI Arges 20.0 1.8 42 1.2 441 energie electrica

PECINEAGU Dambovita 105.0 276.0 69 182.0 103alim. cu apa; energ. el.; irigatii

PITESTI (PRUNDU) Arges 21.0 4.8 150 4.0 3085

alim. cu apa; energ. el.; irigatii

VALSAN Valsan 24.0 0.2 2 0.1 68 energie electricaVIDRARU Arges 166.0 465.0 1000 11.0 286 energie electrica

ZIGONENI Arges 29.0 13.3 165 3.0 625alim. cu apa; energie electrica

Ape subterane

In judetul Arges apele freatice se gasesc in general la mari adancimi (peste 100m), datorita atat ponderii reliefului, cat si structurii sale.

In lunca Argesului ca si in luncile raurilor din sud-vest si sud, apa freatica se gaseste la 10-20m adancime si poate fi captata prin puturi al caror debit este cuprins intre 5-14l/s, uneori avand chiar curgere permanenta (fantani arteziene ).

Nivelul piezometric al panzei freatice este de 10-20 m. Cel mai adanc nivel, de 30 m se afla in Piemontul Cotmeana, recunoscut ca o zona cu mare deficit de apa, iar cel mai ridicat nivel, de 2 m se afla in depresiunea Getica formata din Muscelele Argesului si Piemontul Candesti si in luncile si terasele raurilor. Fluctuatia nivelului hidrostatic in timpul anului este de cca 2 m.



Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Arges, pe cele doua bazine hidrografice carora le apartine teritoril judetului Arges) se prezinta in tabelul 4.

56

Tabelul 4Bazinul

hidrograficResursa de apa de suprafata (mii m3)

Resursa de apa subterana(mii m3)

Teoretica Utilizabila Teoretica UtilizabilaArges 1960000 1672650 696000 600000Vedea 363000 40500 172000 150000TOTAL 2323000 1713150 868000 750000


Pentru anii 2005 si 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5

Sursa de apaVolume medii de apa

captate anual (mii mc)2005 2006

B.H. ARGES-de suprafata 74815 74122-din subteran 7510 7704TOTAL B.H. ARGES 82325 81826B.H. VEDEA-din subteran 987 2158TOTAL JUDET PE SURSE-de suprafata 74815 74122-din subteran 8497 9862TOTAL 83312 83984

Din analiza evolutiei acestui indicator in perioada analizata nu se observa modificari semnificative a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor folosintelor consumatoare de apa (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura) din judetul Arges.


Pentru anii 2005 si 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Arges se prezenta in tabelul 6.

Tabelul 6Denumirea indicatorului 2005 2006Volumul total de apa prelevata (mc) 83312000 83984000Numar locuitori pe judet 646899 645595Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor)

128.79 130.09

Pentru perioada de referinta se constata o crestere a valorii indicatorului mentionat.

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa usoara crestere a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Arges (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).

57



Tabelul


Irigatii Piscicultura Zootehnie2002 2005 2006 2002 2005 2006 2002 2005 2006

Sursa suprafata 958 421 568 10500 4590 4436 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Sursa subteran *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 502 *n.e.d. *n.e.d.

TOTAL 958 421 568 10500 4590 4436 502 0 0*n.e.d.-nu exista date

58

JUDETUL CALARASI Judetul Calarasi este situat in partea de Sud Est a Romaniei pe cursul mijlociu al fluviului Dunarea si al bratului Borcea.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Calarasi se compune din 2 bazine hidrografice, Bazinul Dunarii si al Argesului si dintr-un subbazin, cel al Mostistei.

Reteaua hidrografica a judetului Calarasi este reprezentata de :

Fluviul Dunarea – 150 km ;

Bratul Borcea – 66 km ;

Raul Arges – 37 km ;

Raul Dambovita – 28 km ;

Fluviul Dunarea, care delimiteaza teritoriul judetului in sud si sud- est de la km 300 (Cernavoda ) la km 450 ( Gostinu), se desparte in doua brate: Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta – care inchid intre ele: Balta Ialomitei sau Insula Mare a Ialomitei .

Pe teritoriul judetului Calarasi Dunarea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunarii este de 5890 mc/s la intrarea in judet si cca 5970 mc/ s la iesire. Debitul se dirijeaza in principal pe Dunarea Veche( 90 % ), bratul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc / s). Dupa legatura acestuia cu bratul Raul procentul creste la cca 60 % , ceea ce face ca navigatia sa fie dirijata in prezent pe traseul Dunarea Veche – Raul – Borcea.

Afluentul cel mai important al Dunarii de pe teritoriul judetului este raul Arges, confluenta situandu-se in amonte de Oltenita la km 431 + 0500. Intrarea in judet se face in zona localitatii Budesti cu o suprafata de bazin de aproximativ 9200 km² , iar la varsare ,aceasta creste la 12590 km². Cresterea suprafetei de bazin se datoreaza in principal afluentului sau Dambovita (2830 km²) pe care il primeste in aval de Budesti . Debitul mediu multianual al raului Arges la intrarea in judet este 56 mc / s, iar la varsare ajunge la 73 mc /s.

In afara raurilor Arges si Dambovita, care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de SV a judetului, exista si cursuri de apa de mai mica importanta ce apartin retelei autohtone. Dintre acestea se mentioneaza raurile Mostistea (1734 km² ), cu izvoarele in judetul Ialomita, Barza (66 km² ), Zboiul (100 km² ). Densitatea medie a retelei hidrografice de numai 0,12 km / km² este una din cele mai scazute din tara ea devenind practic nula in partea de NE a judetului.

Lacuri naturale si antropice

Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de- a lungul Dunarii si anume : Mostistea , Galatui cu Potcoava , amplasate pe cursul inferior al vaii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altadata sunt reprezentate astazi doar de

59

Ciocanesti si Iezer- Calarasi din Lunca Dunarii , Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei .

Se mentioneaza faptul ca, in trecut din aceasta categorie facea parte si lacul Greaca astazi complet desecat pe teritoriul judetului Calarasi, cu suprafata de luciu de apa numai in judetul Giurgiu .

Lacuri antropice

Lacurile din judetul Calarasi sunt in general de natura antropica, si sunt reprezentate de iazurile raspandite in majoritate pe valea Mostistei si afluentii acestuia (Rasa, Luica, Zboiul , Berza si Pasarea):

Lacul Mostistea – 213 km lungime cu 5670 ha luciu de apa

Lacul Galatui – 610 ha luciu de apa ;

Lacul Iezer – Calarasi - 300 ha luciu de apa ;

Luciu de apa – 3341 ha , incluzand lacuri neamenajate , iazuri piscicole , etc.



La nivelul judetului Calarasi, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.



(mii mc)Teoretica* Utilizabila* Teoretica Utilizabila

421100 227000 264902 n.e.d.*din lacuri de acumulare


Pentru intervalul de analiza 2004 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Calarasi, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2Sursa Volume de apa captate

(mii mc/an)2004 2005 2006

Subteran 3994 7555.01 8000Suprafata 54884 32920.32 29553.47Total 58878 40475.3 37553.5




60

Tabelul 3Denumirea indicatorului 2004 2005 2006

Volumul total de apa captata (mc) 58878000 40475300 37553500Numar locuitori pe judet 319168 318360 317172Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 184.47 127.14 118.40

Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere a valorii indicatorului care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali.



Tabelul 4


IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2004 2005 2004 2005 2006 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 21567 797 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 10950 11762,32 11600Sursa subteran *n.e.d. *n.e.d. 1191 1151,4 1365 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 21567 797 1191 1151,4 1365 10950 11762,32 11600


61

JUDETUL DAMBOVITA Judetul Dambovita este situat in partea central-sudica a tarii are o suprafata de 4 054 km², este unul dintre judetele mici ale tarii, si ocupa aproximativ 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica are o densitate relativ mare (0,5 km/km²), variind intre 0,5-0,8 km/km² in zona muntoasa si 0,3-0,4 km/km² in zona de campie. Principalele cursuri de apa din judet sunt Ialomita, Arges si Dambovita, importante surse de alimentare cu apa pentru populatie, industrie si agricultura.

Ape subterane

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dambovita depind de gradul de permeabilitate, de grosimea si extensiunea rocilor care le inmagazineaza. In zona montana, datorita petrografiei specifice a straturilor, permeabilitatea este scazuta si apa subterana se afla la adancimi mici, amplasata in depozite in panta sau la baza muntilor.

Depozitele din zona subcarpatica au grade diferite de permeabilitate, depozitele de pietrisuri si nisipuri dintre Dambovita si Arges au permeabilitate buna, iar in zona sud-vestica a judetului apele freatice au conditii foarte bune de inmagazinare. In zona de campie se semnaleaza prezenta unui strat acvifer freatic aproape uniform, a carui grosime creste de la nord la sud. Apele cantonate in stratul acvifer freatic pot fi folosite in alimentarea cu apa potabila si pentru irigatii. Importante sunt si apele freatice din luncile Argesului si Dambovitei, pe intregul traseu din judet si pe Valea Ialomitei, in aval de Pucioasa, prin posibilitatile de folosire ca apa potabila, industriala, pentru irigatii. In general directia de miscare a apelor subterane este dinspre nord-vest spre sud-est, corespunzator cu inclinarea generala a reliefului.

Nivelul mediu piezometric al panzei freatice in B.H. Ialomita Superioara (in m de la suprafata solului) :

Dimoiu F1 = 4,43 -Dimoiu F2 = 2,91 -Dimoiu F3 = 5,38

Marcesti F1 = 1,10 -Marcesti F2 = 3,75 -Marcesti F3 = 3,81

62

Gura Ocnitei F1 = 12,79 -Baleni F1 = 10,32 -Gheboaia F1 = 1,79

Comisani F1 = 5,47 -Bilciuresti F1 = 4,10 -Lucianca F1 = 2,20

Bucsani F1 = 1,47 -Postarnacu F1= 4,78 -Bratasanca F4 =19,16

Bratasanca F6 = 13,07 -Finta Mare F1 = 5,59 -Matracaua F1 = 4,40

Uneori in timpul infiltratiilor, venind in contact cu unele straturi de roci, apele se pot mineraliza aparand la suprafata ca ape minerale, cum sunt cele de la Pucioasa (apele sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau de la Vulcana Bai (iodurate, bromurate). Ape minerale cu diferite compozitii (mai ales saline) s-au descoperit la Ursei, Varfuri, Bezdead, Glodeni. Cele de la Gura Ocnitei sunt valorificate inca din 1959.



Resursele de apa ale judetului Dambovita sunt constituite din apele de suprafata (rauri si lacuri) si din apele subterane. Valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1


(mii.mc) Resursa din subteran (mii.mc)

Teoretica Utilizabila Teoretica UtilizabilaBuzau – Ialomita 97110 38298 9496 7296Arges - Vedea 9563 7842 5004 6454


Anul 2003

Volumul de apa prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Ialomita – Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza :

Total (mii mc) prelevari (populatie + industrie + zootehnie + piscicultura) :

suprafata 89668 subteran 8175 total 97843; distribuit dupa cum urmeaza:

industrie - total 67482 (40268 transferati in b.h.Arges) (68,97%) populatie – total 20594 (21,05%) zootehnie - total 407(0,42%) piscicultura - total 9360(9,56%)

Volumul de apa prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Arges – Vedea a fost distribuit dupa cum urmeaza:

din subteran: 3682 suprafata: 8691 , global in BH Arges – 12373 mii mc, distribuiti :

populatie – 1735 - 14,02% industrie – 3037 – 24,55%; zootehnie – 154 – 1,24%; piscicultura – 6533 – 52,80% irigatii – 788 - 6,37% alte activitati – 126 – 1,02%

63

TOTAL in BH Arges si BH Ialomita Superioara (mii mc): suprafata - 98359 subteran - 11857 total 110216 ; distribuit dupa cum urmeaza :

industrie - total - 70519 – 63,98% populatie – total - 22329 – 20,26% zootehnie - total - 561 – 0,51% piscicultura- total – 15893 – 14,42% irigatii – 788 – 0,72% alte activitati – 126 – 0,11%

Anul 2004

Totalul de 74607 mii mc prelevat de AN “APELE ROMANE“ S.A.- Directia Apelor Ialomita -– Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza :

Total (mii mc) prelevari (populatie + industrie + zootehnie + piscicultura):

suprafata 67107 subteran 7500 total 74607 distribuit dupa cum urmeaza :

industrie - total 47364 (47782 transferati in b.h. Arges) (63,48%) populatie – total 19596 (26,26%) zootehnie - total 87(0,12%) piscicultura- total 7560(10,14%)

Volumul de apa prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Arges – Vedea a fost distribuit dupa cum urmeaza:

din subteran : 3673 suprafata : 7992 global in BH Arges – 11665 mii mc, distribuiti :

populatie – 1895 - 16,25% industrie – 2233– 19,14%; zootehnie – 557 – 4,77%; piscicultura – 6568 – 56,31% irigatii – 176 – 1,51% alte activitati – 236 – 2,02%

TOTAL in BH Arges si BH Ialomita Superioara (mii mc): suprafata - 75099 subteran - 11173 total 86272; distribuit dupa cum urmeaza :

industrie - total - 49597 – 57,49% populatie – total - 21491 – 24,91% zootehnie - total - 644 – 0,75% piscicultura- total – 14128 – 16,37% irigatii – 176 – 0,21% alte activitati – 236 – 0,27%

Anul – 2005

Totalul de 52395 mii mc prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Ialomita – Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza :

industrie - total 32270 (6750 transferati in b.h.Arges) (61,59%) populatie – total 13765 (26,27%)

64

piscicultura- total 6360(12,14%)

Totalul de 11310 mii mc prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Arges – Vedea a fost distribuit dupa cum urmeaza :

populatie – 1649 (14,58%) industrie – 2465( 21,79%); zootehnie – 487 ( 4,30%); piscicultura – 6568 (58,08%); alte activitati – 141 (1,25%)

Anul - 2006

AN “APELE ROMANE“ S.A. - Directia Apelor Buzau – Ialomita a transmis un volum total al prelevarilor de apa din judet la nivelul anului 2006, de 45594 mii mc (din care 38298 din ape de suprafata), distribuit dupa cum urmeaza:

populatie: ape de suprafata: 10028 mii mc ape subterane: 1058 mii mc

industrie: ape de suprafata: 22395 mii mc ape subterane: 5838 mii mc

piscicultura: ape de suprafata: 5245 mii mc ape subterane: 30 mii mc

Totalul de 20798 mii mc prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Ialomita – Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza:

populatie: ape subterane: 1381 mii mc volume transferate in alt bazin: 6327 mii mc

industrie: ape de suprafata: 1274 mii mc ape subterane: 4956 mii mc

din surse directe: 175 mii mc piscicultura: ape de suprafata: 6568 mii mc alte activitati: ape subterane: 117 mii mc



Tabelul 2


Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 98359 75099 52046 99863Sursa subteran 11857 11173 11659 12434TOTAL 110216 86272 63705 112297


65

JUDETUL GIURGIU

Judetul Giurgiu are o suprafata de 3526 km² reprezentand 1,5 % din suprafata tarii.


Cursuri de apa

In judetul Giurgiu exista doua bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunarea si bazinul hidrografic Arges, cu o bogata retea de rauri. Lungimea totala supravegheata a cursurilor de apa din judet este de 565 km.

Fluviul Dunarea

Cursul Dunarii in judetul Giurgiu are o directie generala V-E cu o albie minora de 0,650 – 1,000 km latime, iar albia majora (lunca), exceptand zona orasului Giurgiu, se intinde pe o latime de 2,0 – 9,5 km.

Fluviul Dunarea, cel de al doilea ca marime din Europa, avand la intrarea in tara un debit mediu de 170 miliare mc/an, ar putea constitui cea mai mare sursa de apa a Romaniei, insa caracterul sau international impune anumite limitari in ceea ce priveste utilizarea apelor sale. Din aceste considerente, se considera ca resursa numai jumatate din volumul mediu multianual scurs pe Dunare (85 miliarde mc/an).

Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa, ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, insa caracterul sau international impune anumite limitari in utilizarea apelor sale.

Albia fluviului Dunarea poate transporta pe teritoriul aferent judetului, in regimul parametrilor hidrologici modificati, prin indiguirea aproape continua de pe malul romanesc, debite maxime anuale cuprinse intre 13.400 mc/s (asigurarea de 5%) – 17.100 mc/s (asigurarea de 1%).

Regimul debitelor maxime naturale este influentat si controlat prin cele doua acumulari de la Portile de Fier.

Pe teritoriul judetului Giurgiu exista o serie de sisteme hidroameliorative de, care au ca sursa de alimentare (prin pomapre)fluviul Dunarea. Dintre aceste sisteme se mentioneaza:

amenajarea Gostinu-Greaca ce se extinde pe o suprafata de 16168 ha;

terasa Mihai Bravu cu o suprafata de 14419 ha;

66

amenajarea Malu Rosu-Gostinu, extinsa pe o suprafata de 6292 ha;

amenajarea Giurgiu-Razmiresti A+C cu suprafata de 77056;

amenajarea Vedea-Slobozia ce se extinde pe o suprafata de 4217 ha;

amenajarea Remus-Oinacu cu o suprafata de 945 ha.

Raul Arges

Principalele cursuri de apa din bazinul Arges, aferente judetului Giurgiu, sunt: Arges – cu o lungime supravegheata de 118 Km, Neajlov - cu o lungime supravegheata de 100 Km, Calnistea - cu o lungime supravegheata de 62 Km, Sabar. cu o lungime supravegheata de 59 Km, Ciorogarla - cu o lungime supravegheata de 20 Km .

Densitatea medie a retelei hidrografice pe teritoriul judetului este de 0,24 km/km².

Din raulArges, prin intermediul prizei de la Crivina se realizeaza o mare parte din alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti asigurandu-se cca. 40% din necesarul de apa potabila si cca.70% din necesarul de apa industriala, respectiv un debit de 18,8 mc/s.

Raul Arges reprezinta,deasemenea, sursa de alimentare pentru sistemele de irigatii:

amenajarea Ilfovat ce se extinde pe o suprafata de 4498 ha;

amenajarea Mihailesti, extinsa pe o suprafata de 2137 ha;

amenajarea Arges -km 23 cu o suprafata de1296 ha.

Reteaua hidrografica este completata debalti , lacuri naturaletotalizand o suprafata de luciu de apa de 13,44 km² si lacuri antropice a caror suprafata insumeaza 28,07 km².

Pe teritoriul judetului Giurgiu exista 115 lacuri de acumulare dintre care: 7 ( 6 permanente si 1 nepermanent) aflate in administrarea A.N.”Apele Romane”, au folosinta complexa (atenuare viituri, producerea energiei electrice, irigatii, piscicultura si agrement); 40 de lacuri se afla in administrarea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol iar 68 deblacuri sunt in administrarea Consiliilor Locale si a agentilor economici.



Resurse de apa de suprafata

Fluviul Dunarea

Irigatii

18,88 mc/s - priza de mal, km 473, amenajarea Gostinu – Greaca - Arges si Terasa Mihai Bravu;

73,88 mc/s –priza de mal, km 490, amenajarea Giurgiu - Razmiresti,zona A+C;

4 mc/s – sifon, km 503, amenajarea Vedea-Slobozia;

2,4 mc/s –priza de tip gravitational,km 478, amenajarea Malu Rosu Gostinu - Baneasa

2,08 mc/s – priza situata in C.A. Pietrisu (SNIF –Suc. Teleorman).

Piscicultura - amenajarea piscicola Slobozia –statie de pompare reversibila – 625 mc/s.

Raul Arges

Asigura partial alimentarea cu apa a muncipiului Bucuresti prin intermediul prizei Crivina.

67

Resurse de apa subterane

Principalele resurse subterane aflate in exploatare pentru:

a) alimentarea cu apa a Capitalei, a Municipiului Giurgiu si a oraselor Mihailesti si Bolintin Vale sunt:

Frontul Ulmi – 44.000 mc/zi – 263 puturi de mica si medie adancime (255 in functiune) – intrat in conservare la sfarsitul anului 2005.

Frontul Arcuda – 9400 mc/zi –130 puturi de medie adancime (59 in functiune)

Fronturile Balanoaia, Balanu, Slobozia I, II , Vieru :

o 49 puturi de mica adancime – 31.190 mc/zi;

o 15 puturi de mare adancime – 36.374 mc/zi.

b) alimentarea cu apa a agentilor economici :

SC Petromservice SA Bucuresti – Suc. Petromservice Videle –Punct de lucru Roata.

Front I Roata – 350 mc/zi – 4 foraje de medie adancime (in functiune 2 foraje)

Front II Roata –351 mc/zi – 2 foraje de medie adancime

In cursul anului 2005 nu s-a reluat alimentarea cu apa din frontul Malu Spart.

Principalii consumatori de apa sunt : SC Apa Nova SA Bucuresti; SC Apa Canal SA Giurgiu; ANIF - Sucursala Olt – Arges; C.L. Bolintin Vale – A.D.P.; SC Petromservice SA Bucuresti – Sucursala Petromservice Videle – Punct de Lucru Roata; SC Agronutrisco Impex SRL Mihailesti.

Teritoriul judetului Giurgiu ofera posibilitati medii de captare a apelor subterane.

Zonele in care aceste posibilitati pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate in lunca raului Arges, in zona nord-estica a judetului (alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti), si in lunca Dunarii (alimentarea cu apa a Municipiului Giurgiu).

Resursele de apa subterana tehnic utilizabile sunt:

puturi de mica adancime – 20 de puturi cu 143 l/s debit mediu;

puturi de mare adancime – 7 puturi cu 390 l/s debit mediu.


Prelevari de apa potabila – anul 2005

Cantitatea de apa captata: 6 699 950 m3;

Cantitatea de apa pompata: 6 315 280 m3;

Cantitatea de apa vanduta: 4 487 105 m3.

68

Tabelul 1

Nr. crt. Bazinul hidrografic Tip sursa Volume programate(mii mc)

Volume prelevate(mii mc)

1. DUNARE Suprafata 3.514,614 4.028,474Subteran 7.681,250 6.851,462Total bazin 11.195,864 10.879,936

2. ARGES Suprafata 4.431,280 3.443,384Subteran 2.627,382 2.268,068Total bazin 7.058,662 5.711,452

TOTAL JUDET 18.254,526 16.591,388



Tabelul 2


Sursa directa *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 7471.858 8254,875Sursa subteran 9119.53 7582,411

TOTAL 16.591,388 15 837 286*n.e.d.-nu exista date

69

JUDETUL IALOMITA

Judetul Ialomita este situat in partea sud-estica a Romaniei o suprafata de 445 289 ha reprezentand 1,9 % din suprafata tarii


Cursuri de apa

Judetul Ialomita este strabatut pe directia V – E de raul Ialomita, de paraul Sarata si raul Prahova, iar in partea de est de fluviul Dunarea si brat Borcea, acestea constituind cele mai semnificative cursuri de apa de pe teritoriul judetului Ialomita.

Reteaua hidrografica bogata este reprezentata foarte bine si prin lacuri si balti, ce constituie habitate pentru o mare varietate de pasari acvatice, unde au fost identificate numeroase specii de interes comunitar.

Potrivit situatiei detinuta de OCAOTA Ialomita si de Sistemul de Gospodarire a Apelor Ialomita rezulta ca, la nivelul judetului Ialomita, exista o suprafata de 13137,65 ha luciu de apa.

Din aceasta, o suprafata de 1900 ha este declarata arie de protectie speciala avifaunistica, reprezentata prin lacurile Amara, Fundata, Strachina si ansamblul de lacuri Benturi, declarate prin HG 2151/2004 si Lacul Rodeanu, declarat prin HCJ 74/2005, ca habitate ale pasarilor acvatice.

Lungimea totala a cursurilor de apa din judet: - 403,4 km din care:

Dunarea - 75 km,

Borcea - 48 km,

Ialomita si Prahova – 280,4 km



Judetul Ialomita este strabatut pe directia V – E de raul Ialomita, de paraul Sarata si raul Prahova, iar in partea de est de fluviul Dunarea si brat Borcea, acestea constituind cele mai semnificative cursuri de apa de pe teritoriul judetului.

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile in judetul Ialomita sunt:

Fluviul Dunarea - pentru alimentari cu apa potabila si industriala

Lac acumulare Dridu - pentru utilizari industriale, irigatii si piscicultura

Raul Ialomita - pentru utilizari industriale

Surse subterane - pentru alimentari cu apa potabila si industriala

70

Tabelul 1BH Sursa Resursa teoretica Resursa tehnic utilizabila

Ialomita suprafata 395 000 186 000subteran 293 000 126 000

Dunarea suprafata 1 500 000 1 200 000subteran 150 000 55 000

TOTAL suprafata 1 895 000 1 386 000subteran 443 000 181 000


In anul 2005 nivelul folosintei de apa/prelevarile de apa pe surse, in bazinele hidrografice ale judetului Ialomita au fost:

Tabelul 2

Nr. crt Bazin hidrografic Sursa Volume programate

(mii mc)

Volume prelevatem(mii

mc)1. BH Dunarea Suprafata 51 564 32 237

Subteran 2 775 2 3092. BH Ialomita Suprafata 16 692 4 280

Subteran 8 370 6 832TOTAL Suprafata 68 256 36 517

Subteran 11 145 9 141



Tabelul 3

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)2005

Sursa directa *n.e.d.Sursa suprafata 36 517Sursa subteran 9 141TOTAL 45658


71

JUDETUL PRAHOVA

Judetul Prahova se afla situat la sud de curbura Muntilor Carpati, si ocupa o suprafata de 4.716 km² , reprezentand 2% din teritoriul tarii


Cursuri de apa

Spatiul hidrografic Buzau-Ialomita are o suprafata de 23.874 km², cu o lungime a retelei hidrografice de 5619 km si cu o densitate medie de 0,24 km/km². Aproximativ pe 19,35 % din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare.

In spatiul hidrografic Buzau-Ialomita terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 16.711km², respectiv 70% din suprafata totala.

Administrativ, spatiul hidrografic Buzau-Ialomita ocupa aproape integral judetele Buzau, Prahova, Braila, Calarasi, Ialomita, si partial judetele: Dambovita, Brasov, Covasna, Ilfov, avand o populatie in acest areal de cca. 2,6 milioane locuitori, din care 1,07 mil. loc. ( 50.95%) traiesc in mediul urban. Din populatia totala, 49,65 % (40,2% in mediu urban, 9,45% in mediu rural) este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa si 16,59% (15,23% in mediu urban, 1,36% in mediu rural) este racordata la statiile de epurare.

Intreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face parte din bazinul Ialomita Buzau, cuprins intre localitatile Predeal si Adancata. Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova.

Reteaua hidrografica puternic dezvoltata formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV - SE. Principalele rauri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.

Raul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la randul lor dreneaza suprafete intinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite.

Principalele caracteristici ale cursului principal al raului Prahova si ale principalilor sai afluenti sunt rezumate mai jos:

72

Tabelul 1

Cursul de apa

Suprafata bazinului

(km²)

Lungimea cursului de apa(km)

Altitudinea la izvoare

(m)

Altitudineala varsare

(m)Azuga 89 23 1600 940Doftana 414 51 1400 360Teleajen 1656 122 1760 80Dambu 188 39 340 100Cricovul Sarat 607 94 600 60

Prahova 3738 193 1100 60

Alaturi de reteaua de rauri, o serie de lacuri situate cu precadere in regiunea de campie si de deal, completeaza imaginea hidrografica a judetului Prahova. Satisfacerea necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila si pentru activitatea industriala si agricola se realizeaza si cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu si la Maneciu.

Folosintele consumatoare de apa din subbazinul Prahova preiau apa din surse de suprafata si din subteran, apa fiind folosita pentru alimentarea cu apa potabila, alimentarea cu apa industriala, zootehnie, irigatii, piscicultura, agrement.

Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. Dintre consumatorii industriali cea mai reprezentativa este petrochimia.

Faptul ca ponderea in judet o reprezinta industria petrochimica conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, in general, si de poluarea acestora, in particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, inca de la punerea lor in functiune, cu zeci de ani in urma, la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la cele 5 unitati petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora.

Bazinul dispune din plin de resurse turistice in zonele muntoase din nord, mai ales in Valea Prahovei, dar in curs de dezvoltare si pe Valea Teleajenului.

Acestea se afla in directa relatie cu resursele de apa, atat in ceea ce priveste asigurarea cerintei, cat si a calitatii cursurilor de apa din zona.



Resursele de apa ale judetului Prahova reprezinta totalitatea apelor de suprafata (rauri, lacuri, etc) si apele subterane din acest teritoriu.

Resursa de apa de suprafata se calculeaza pe baza debitului mediu multianual alaturi de debitele ce pot fi asigurate prin lacuri de acumulare sau alte lucrari de amenajare.

Resursa naturala subterana este debitul care caracterizeaza curgerea apei prin strat, in conditii naturale, la un moment dat.

Tabelul 2Resursa de suprafata Resursa din subteran

Teoretica (mii.mc) Utilizabila (mii.mc) Teoretica (mii.mc) Utilizabila (mii.mc)456000 226000 208000 151000

73


Alimentarile cu apa pentru activitatile economice si pentru populatie sunt asigurate din surse de suprafata sau subterane, in functie de conditiile locale, de potentialul zonei.

Cantitatile de apa prelevate din subteran in anul 2006 s-au diminuat fata de anii 2004-2005, iar cele din sursele de suprafata sunt comparabile cu cele din 2005 si ceva mai mari fata de 2004.

Cantitatile de apa prelevate in anul 2006, comparativ cu 2005 si 2004 au fost :

Tabelul 3

Destinatia

2004 2005 2006sursa de suprafat

a (mii mc)

Sursa subteran

a (mii mc)

sursa de suprafat

a (mii mc)

Sursa subteran

a (mii mc)

sursa de suprafat

a (mii mc)

Sursa subteran

a (mii mc)

POPULATIE 20265 27996 16802 27115 17791 26259INDUSTRIE 19294 21918 34615 25916 32409 23206ZOOTEHNIE *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.IRIGATII 132 48 380 27 683 5PISCICULTURA 14461 *n.e.d. 7532 *n.e.d. 7125 *n.e.d.

TOTAL 54152 53673 59329 53058 58008 49470

74



Tabelul 3


IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa directa

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

Sursa suprafata

1251 3078 791 132 380 683 *n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d. 10906 7069 6392 14461 7532 7125

Sursa subteran 64 288 238 48 27 5 338 381 383 321 *n.e.d

.*n.e.d

.*n.e.d

.*n.e.d

.*n.e.d

.*n.e.d

.TOTAL 1315 3366 1029 180 407 688 338 381 383 321 10906 7069 6392 14461 7532 7125*n.e.d.-nu exista date

75

JUDETUL TELEORMAN

Situat in partea de sud a tarii, judetul Teleorman ocupa o parte din suprafata Campiei Romane, cuprinsa aproximativ intre Olt si Vedea.

Este intersectat de paralela de 43o37’07” latitudine nordica (Zimnicea reprezentand si extremitate sudica a Romaniei) si de meridianul de 25o longitudine estica.

Se invecineaza cu judetele Olt la vest, Giurgiu la est, Arges si Dambovita la nord. Limita sudica, formata de Dunare, corespunde frontierei de stat cu Bulgaria. Altimetric, teritoriul judetului se desfasoara intre 20 m in lunca Dunarii si cca. 160-170m in partea de nord, la hotarul cu judetul Arges


Cursuri de apa

Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea echilibrului ecologic. Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.

Principalele artere hidrografice le reprezinta fluviul Dunarea, care formeaza granita de sud a teritoriului si Oltul, care dreneaza numai cu sectorul terminal partea de sud-vest a judetului. Cea mai mare parte a teritoriului este insa drenata de sistemele Vedea, Calmatui (afluentul Argesului), Glavacioc si, in foarte mica masura, in partea de nord-est de Dambovnic. Din aceste sisteme fac parte si urmatoarele rauri: Teleorman, Urlui, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Densitatea retelei hidrografice, in general redusa, variaza intre 0,2 – 0,3 km/km² in campiile Boianu si Gavanu –Burdea si sub 0,1 km/km² in campia Burnas.


Lacurile sunt reprezentate atat de lacuri naturale, cat si artificiale. Lacurile naturale, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare a luncii fluviului, in prezent ramanand doar cateva. Dintre aceste, lacul Suhaia este amenajat ca helesteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de numeroase iazuri si helestee amenajate in luncile raurilor.



Resursele de apa ale judetului sunt constituite din apele de suprafata – rauri, lacuri, fluviul Dunarea – si ape subterane.

Resursele de ape subterane identificate in urma inventarierii efectuate in perioada 1982-1988, prin efectuarea de prospectiuni hidrogeologice insotite de foraje sunt:

76

zacamantul de ape subterane Videle-Gratia-Trivale Mosteni, cu rezerve exploatabile, calculate pentru acviferele situate pana la adancimea de 100 m (exceptand freaticul), de 12011 mc/zi;

zacamantul Videle –Mereni – Prunaru – Stejaru, cu rezerve exploatabile de 14895 mc/zi;

zacamantul Balaci – Rosiorii de Vede – Alexandria, cu rezerve exploatabile de 69873 mc/zi;

zacamantul Videle – Rosiorii de Vede, cu rezerve exploatabile de 12613 mc/zi;

zacamantul Turnu Magurele – Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1529885 mc/zi;

Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judetului este de 1639277 mc/zi.

Cat priveste nivelul panzei freatice in bazinele hidrografice aferente judetului Teleorman, forajele de observatie din reteaua Administratiei Nationale “Apele Romane” indica valori reduse in zonele joase, din luncile raurilor si valori mai mari pentru interfluvii.

Exemplificam pentru forajele din zonele de lunca:

in BH Dunare – lunca Dunarii: Turnu Magurele –1.60 m, Suhaia – 3.30 m, Pietrosani – 3.68 m;

in BH Vedea – lunca raului Vedea: Socetu –2.70 m, Peretu – 3.20 m, Alexandria – 2.50 m, Bragadiru – 1.10 m;

in BH Vedea - lunca raului Teleorman: Tatarastii de Sus – 1.90 m, Olteni – 2.75 m, Vitanesti – 4.70 m;

Pentru zonele aferente interfluviilor exemplificam:

interfluviul Olt-Vedea: Olteanca – 24.80 m, Crangu – 27.30 m, Plosca – 28.84 m, Nasturelu – 4.90 m;

interfluviul Vedea – Teleorman: Tecuci – 12.1 m, Tatarastii de Jos- 24.1 m, Valeni – 13.80 m, Vacaresti – 16.60 m, Mavrodin – 25.90 m, Alexandria N – 29.3m, Contesti – 26.6 m;

interfluviul Teleorman – Glavacioc: Videle – 34 m, Ciuperceni – 14.5 m, Cocosu (Vitanesti) – 28,1m, Valea Ciresului – 4.1m.

Raurile interioare transporta intr-un an mediu cca. 5500 mil. mc (Olt – 5000 mil. mc, Calmatui – 40 mil. mc, Vedea – 360 mil. mc, raurile aferente bazinului hidrografic Arges – 100 mil. mc).

Resursele Dunarii (cu lungimea de 87 km si suprafata albiei de 5149,53 ha) se cifreaza la 85.000 mil. mc. (jumatate din stocul la intrarea in tara).

Tabelul 1

Resursele de apa Resurse de apa de suprafata[mii mc]

Resurse de apa din subteran[mii mc]

Teoretice 4730000 1834000Tehnic utilizabile 3482558 1666000


In anul 2006 prelevarile totale de apa bruta au fost de 32896 mii m3 din care:

populatie 8646 mii m3;

industrie 17491 mii m3;

77

agricultura (irigatii, piscicultura) 6642 mii m3;;

transport 51 mii m3;

altele 66 mii m3.

Prelevarile de apa au scazut de la 39 678 mii m3 in 2005 la 32896 mii m3 in anul 2006, datorita:

diminuarii unor activitatii economice;

reducerii consumurilor de apa in procesele tehnologice;

reducerii pierderilor;

aplicarii mecanismului economic in gospodarirea apelor.

In sectorul industrial, daca pentru anumite unitati industriale s-a realizat un grad mic de utilizare a apei, pentru alti operatori industriali gradul de utilizare a apei este peste 100%. La nivel de judet, se constata realizarea unui grad mic de utilizare a apei in toate sectoarele de activitate, in special in agricultura.

Pentru anul 2006 gradul de utilizare a resurselor de apa la nivelul judetului Teleorman se prezinta in tabelul 2

Tabelul 2

Cerinta de apa programata Prelevarile de apa Gradul de utilizare

Activitate Valoare(mii mc) Activitate Valoare

(mii mc) %

Populatie 9303 Populatie 8646 92.94Industrie 19934 Industrie 17491 87.74Agricultura 44445 Agricultura 6642 14.94Transport 58 Transport 51 87.93Altele 91 Altele 66 72.53Total 73831 Total 32896 44.55

Prelevarile de apa au reprezentat, in anul 2006, 44.55% din totalul cerintelor de apa datorita supraestimarii cerintelor de apa pentru anumite sectoare economice, in special pentru agricultura.

Distributia captarilor de apa din surse directe pe bazine hidrografice si sectoare economice in anul 2006 se prezinta in tabelul 3

Tabelul 3Activitate Prelevarile de apa (mii mc)

Total BH Dunare BH Vedea BH Arges BH CalmatuiPopulatie 8646 3069 4977 405 195Industrie 17491 13671 2666 794 360Agricultura 6642 5712 530 400Transport 51 1 50Altele 66 - 29 34 3Total 32896 22453 8252 1633 558

Din totalul prelevarilor de apa realizate in anul 2006, 30842 mii mc de apa au fost captati din surse de ape subterane (93.8%) si 2054 mii mc au fost captati din surse de ape de suprafata (6.2 %).

78

In bazinul hidrografic Dunare, pe langa necesarul de apa asigurat din surse directe, pentru sectorul industrial s-au asigurat volume de apa prin recirculare: din cei 45460 mii mc programati, volumele de apa realizate prin recirculare au fost de 52786 mii mc, cu un indice de utilizare de 116.12%.

„Captarea apei” este indicatorul care se refera la cantitatile anuale prelevate atat din sursele de apa de suprafata, cat si din resursele de apa subterane. Evolutia captarilor de apa din surse directe in perioada 2002 – 2006 (tabel 4) pune in evidenta reducerea prelevarilor de apa in ultimii trei ani.

Tabelul 4Captarea apei Unitatea de masura:

mil. m32002 2003 2004 2005 2006

53.842 68.178 44.706 39.678 32.896


Daca analizam intensitatea consumului de apa, avand in vedere consumul total de apa in sectorul public (unitati de gospodarie comunala pentru populatie) in relatie cu populatia alimentata in sistem centralizat, se remarca o crestere in anul 2006 fata de perioada 2003 – 2005 (tabelul 5).

Tabelul 5Intensitatea consumului de apa Unitatea de masura:

m3 pe cap de locuitor2002 2003 2004 2005 200684.49 68.87 69.72 45.12 82.53



Tabelul 6


AGRICULTURA2002 2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa subteran *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 12955 34618 *n.e.d. 10577 6642


79

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-OLTENIA

Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia este situata in partea de S-V a Romaniei intre meridianele de 2202' si 2402' si paralelele de 4303' si 4503', acoperind 29.212 Km², adica 12,25% din suprafata Romaniei.

Regiunea este situata in fata muntilor Carpati, in nordul Dunarii.

Granitele Regiunii sunt:

in nord si nord-vest judetele Hunedoara si Sibiu

in est judetele Arges si Teleorman

in vest judetul Caras-Severin

in sud si sud-vest Republica Bulgaria si fosta Republica Federala Iugoslavia (in prezent Serbia-Muntenegru)

Regiunea are in compunere judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Olt

Judetul Dolj este asezat in sudul Regiunii si se intinde pe o suprafata de 7.414 Km², respectiv 3,1% din teritoriul Romaniei, fiind al saptelea judet, ca marime, al tarii si cel mai mare al Regiunii. Fluviul Dunarea strabate partea de sud pe o distanta de 150Km, formand, totodata, granita cu Bulgaria. Relieful este dominat de Campia Romana in sud, dar exista si zone deluroase in partea de nord.

Judetul Gorj este asezat in partea nordica a Regiunii, avand o suprafata de 5.602 Km², respectiv 2,3% din teritoriul Romaniei. Relieful judetului Gorj este variat si poate fi impartit in trei unitati fizico –geografice: Carpatii Meridionali, reprezentati de Muntii Godeanu, Valcan si Parang Subcarpatii Getici intre raurile Motru si Oltet. Dealurile sudice, care se intind de-a lungul Platoului Getic

Judetul Mehedinti este asezat in S-V Regiunii si se intinde pe o suprafata de 4.933 Km², respectiv 2,1% din teritoriul Romaniei. La S se invecineaza cu Serbia-Muntenegru si Bulgaria, granita cu acestea fiind fluviul Dunarea pe o lungime de 192 Km. Relieful este variat, cuprinzand cele trei unitati fizico-geografice: munti cu altitudine maxima de 1466 m; podis cu altitudine medie de 450 m; podis si campie cu altitudine minima de 50 m. Ordonarea etajata ca un amfiteatru de la N la S, pe o diferenta de nivel de circa 1400 m, dovedeste marea diversitate a reliefului. Zona de ses este cea mai intinsa(34,7%), urmata de zona de deal (29,9%) si de munte(26,8%).

Judetul Olt este asezat in S Regiunii, de o parte si de alta a raului Olt, si se intinde pe o suprafata de 5.498 Km², respective 2,3% din teritoriul Romaniei. Fluviul Dunarea strabate partea de S a judetului pe o distanta de 47 Km, formand, totodata, granita cu Bulgaria. Judetul Olt apartine celor doua mari forme de relief: Podisul Getic si Campia Romana.

Jjudetul Valcea este asezat in N Regiunii si se intinde pe o suprafata de 5.765 Km², respective 2,4 % din teritoriul Romaniei. Relieful este variat si se desfasoara in trepte: la N Muntii Fagarasului si Lotrului, care, impreuna cu Muntii Capatanii si Coziei, inchid Depresiunea Lovistei; la S zona subcarpatica, dominata de dealuri prelungi si Podisul getic; apele raului Olt si ale afluentilor acestuia strabat judetul, in general pe directia N-S. Oltenia este stabatuta de numeroase rauri, cele mai importante fiind Oltul si Jiul, ce curg de la N la S, si de Fluviul Dunarea de la V la E.

Hidrografia

80

Resursele de apa de suprafata (rauri lacuri naturale si artificiale) precum si cele de apa subterana la nivelul Regiunii 4SV Oltenia sunt reprezentate de :

Fluviul Dunarea pe o lungime de 392 km care delimiteaza la sud Regiunii 4SV Oltenia de Serbia-Muntenegru si Bulgaria avand ca influenti principali Raurile Topolnita, Jiu, Jiet , Olt , Oltet si Vedea

Raul Jiu cu o lungime totala de 331 km care traverseaza Regiunii 4SV Oltenia de la nord la sud avand ca afluenti principali Tismana, Motru, Amaradia si Gilort

Raul Olt care strabate judetele Valcea si Olt pe o lungime totala de ………… avand ca influenti principali Topolog, Lotru, Olanesti, Bistrita, Cerna, Oltet si Teslui

Principalele lacuri naturale sunt reprezentate de lacurile glaciare Calcescu, Slaveiu, Mija, Pasarea, Iezarul Ltoritei, Cioara, Singuratici, Zanoaga Mare, precum si lacul de campie Bistret.

Resurse de apa

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile

Resursele de apa din b.h.Olt aferent judetului Olt sunt constituite din apele de suprafata - Oltul si Dunarea - si apele subterane. Pe ansamblul judetului aceste resurse sunt neuniform distribuite in spatiu si timp. Pentru realizarea echilibrului dintre cerintele de apa ale utilizatorilor si disponibilul surselor de apa, in decursul anilor s-au realizat numeroase lucrari de gospodarire a apelor cum sunt: baraje si lacuri de acumulare, derivatii, diguri si regularizari de cursuri de apa. Aceste lucrari acopera in general cerintele de apa ale populatiei, industriei, agriculturii, transporturilor, pisciculturii, reduc riscul de inundatii si diminueaza efectele secetelor.

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile in D. A. Jiu

Tabelul 1Resursele de apa

mii. mc/anTotal BH. Jiu - Dunarea

Ape de suprafata 633190 633190Ape subterane 57265 57265Total 690455 690455

81

Prelevari de apa 2005

Realizarea volumelor captate pe destinatii In b.h. Jiu si Dunarea conform Balantei Apei pe 2005.

TabeluI 2Nr. crt. DESTINATIA Volum e realizate (mii mc)

1 Unitati industriale 368982 Unitati de gospodarire comunala-pentru industrii 267033 Termocentrale In limita volumului de apa asigurat 4616594 Unitati de transport 45 Alte activitati 637746 Unitati de gospodarie comunala (pt. populatie) 44152

SURSA DE SUPRAFATA 6331901 Unitati industriale 71292 Unitati de constructii montaj 3153 Unitati agrozootehnice de tip industrial 5014 Unitati de gospodarie comunala-pentru industrii 107015 Termocentrale In limita volumului de apa asigurat 23626 Alte activitati 60817 Unitati de gospodarie comunala(pt populatie...) 30176

SURSA DIN SUBTERAN 57265VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE 690455

Prelevarile de apa 2006

In cursul anului 2006 s-au captat 31910 mii mc de apa, din care pentru populatie 10783 mii mc, pentru industrie 19949 mii mc (4482 mii mc din subteran si 15467 mii mc din suprafata), pentru irigatii 1178 mii mc. Din volumul total de apa captat 15265 mii mc s-au captat din subteran (Dunare 616 mii mc si Olt 14649 mii mc) si 16645 mii mc din ape de suprafata, din care din Dunare 3082 mii mc iar din Olt 13563 mii mc .

82

JUDETUL DOLJ Judetul Dolj este strabatut de la nord la sud de raul Jiu, al carui nume il poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos si face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea. Suprafata totala a judetului este de 7.414 km² reprezentand 3,1% din suprafata tarii.


Cursuri de apa

Apele care strabat teritoriul judetului Dolj sunt reprezentate de rauri si lacuri de diverse marimi si tipuri. Principalele ape care traverseaza teritoriul judetului Dolj sunt reprezentate de Dunare (al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului) si de raul Jiu. Acesta strabate o distanta de 150 km pe teritoriul judetului Dolj, de la Filiasi la Zaval. Celelalte rauri apartin bazinelor hidrografice ale Dunarii, Oltului si Jiului.

Lungimea cursului de apa pe teritoriul judetului Dolj (km):

-Dunarea - 150 km

-Jiu - 140 km

-Amaradia - 34 km

-Desnatui - 84 km

-Teslui - 73 km

Lacurile apar in lunca si terasele fluviatile, multe dintre ele fiind amenajate antropic. In lunca Dunarii se afla lacul Bistret – 1867,o ha – care este cel mai intins – si lacurile de la Fantana Banului, Golenti si Ciuperceni. Dintre lacurile de terasa cele mai imortante sunt cele de la Prunet (Bratovoesti), amenajate si ca lacuri de agrement.

Ape subterane

In partea nordica a unitatilor deluroase, apa freatica se afla la adancimi de 15-22 m si este interceptata de vaile raurilor prin izvoare ce apar la baza dealurilor si alimenteaza afluentii Jiului.

Pe terasele Dunarii, adancimea apei freatice ajunge pana la 5-10 m, iar in Lunca Dunarii, se mentine intre 2-5 m. Pe campul mai inalt, de la est de Desnatui, dintre Radovan .

Segarcea . Dranic, adancimea apelor este cuprinsa intre 20-30 m. Aceeasi valoare a adancimilor se mentine si in zona campului inalt Leu . Rotunda (din Campia Romanatilor la est de Jiu).

In unele locuri apele subterane de adancime, precum si cele freatice au carácter mineralizat, cu continut clorosodic si sulfuros, ca cele din aria localitatilor Urzicuta si Gighera din sudul Judetului, folosite de localnici in scop terapeutic.

In conditiile unor amenajari corespunzatoare sub raport igienico-sanitar si a altor dotari, pot deveni locuri importante pentru localnici in scopul tratamentului balnear.

83

Principalele cursuri de apa ale judetului Dolj sunt, in ordinea marimii debitului: fluviul Dunarea al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului, raul Jiu, care strabate judetul de la nord la sud pe o distanta de 154 km, si raul Amaradia, care se varsa in raul Jiu fiind cel mai mare afluent al acestuia de pe teritoriul judetului Dolj. Pe teritoriul judetului Dolj se afla un singur lac natural si anume lacul Bistret aflat in lunca Dunarii.



Valorile aferente acestui indicator sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1Resursa de suprafata (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

2047 709,874 545,0 50,050


Indicatorul privind captarea apei este prezentat pe bazine hidrografice conform balantei apei pentru anii 2005 si 2006 in tabelele 2 si 3.

Realizarea volumelor captate in judetul Dolj pe b.h. Jiu si Dunarea conform balantei apei 2005

Tabelul 2Folosinta Volume realizate (mii mc)

Unitati industriale 12693Unitati de gospodarire comunala – pentru industrii 6223Termocentrale in limita volumului de apa asigurat 92985Unitati de transport -Alte activitati 16877Unitati de gospodarire comunala –pentru populatie 1860TOTAL SURSA DE SUPRAFATA 147448Unitati industriale 2608Unitati de constructii montaj 206Unitati agrozootehnice de tip industrial 79Unitati de gospodarie comunala – pentru industrie 7841Termocentrale in limita volumului de apa asigurat 0Alte activitati 857Unitati de gospodarire comunala –pentru populatie 24432TOTAL DIN SURSA SUBTERANA 36029TOTAL VOLUM REALIZAT DIN SURSE DIRECTE 183477

84

Realizarea volumelor captate pe destinatii in judetul Dolj pe b.h. Jiu si Dunarea conform Balantei Apei pe 2006.

Tabelul 3Folosinta Volume realizate (mii mc)

B.H. JIUSURSA DE SUPRAFATAUnitati industriale 13230Unitati de gospodarire comunala – pentru industrii 5330Termocentrale in limita volumului de apa asigurat 89684Unitati de transport -Alte activitati -Unitati de gospodarire comunala –pentru populatie 15992TOTAL DIN SURSA DE SUPRAFATA 147448SURSA SUBTERANAUnitati industriale 2339Unitati de constructii montaj 213Unitati agrozootehnice de tip industrial 52Unitati de gospodarie comunala – pentru industrie 6841Termocentrale in limita volumului de apa asigurat 21Alte activitati 327Unitati de gospodarire comunala –pentru populatie 20543TOTAL DIN SURSA SUBTERANA 30527TOTAL B.H. JIU 156209B.H. DUNAREAPiscicultura 13527SURSA DE SUPRAFATAUnitati industriale 101Unitati de constructii montaj 20Unitati agrozootehnice de tip industrial 32Unitati de gospodarie comunala – pentru industrie -Termocentrale in limita volumului de apa asigurat -Alte activitati 133Unitati de gospodarire comunala –pentru populatie 1172TOTAL DIN SURSA DE SUPRAFATA 15327SURSA SUBTERANAUnitati industriale 306Unitati de gospodarie comunala – pentru industrie 256Termocentrale in limita volumului de apa asigurat 236Irigatii 3555Unitati de gospodarire comunala –pentru populatie 1684TOTAL DIN SURSA SUBTERANA 1477Direct din fluvial Dunarea 6037TOTAL B.H. DUNAREA 21041

85



Tabelul 4


IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2003 2004 2005 2006 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Sursa suprafata 40903 17745 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 32 2269 39270 *n.e.d. *n.e.d.

Sursa subteran 273 267 *n.e.d. 3555 161 79 52 1000 1000 *n.e.d. *n.e.d.

TOTAL 41176 178112 *n.e.d. 3555 161 79 84 3269 40270 *n.e.d. *n.e.d.*n.e.d.-nu exista date

86

JUDETUL GORJ

Teritoriul judetului Gorj, este situat in partea de sud-vest a tarii si are o suprafata de 560174 ha (2.4% din teritoriul tarii).


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului Gorj apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), avand o suprafata totala a bazinului de peste 10000 kmp.

Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 130 kmp si o lungime de 30 km) si Cernei (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 230 kmp si o lungime de 24 km).

Densitatea medie a retelei hidrografice in judetul Gorj este de 0.5 km/kmp.

Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitate medie a retelei hidrografice de 0.5 km/km², cu un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km² in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km² in zona piemontana de sud.


Pe teritoriul judetului Gorj exista lacuri naturale de origine glaciara existente (in Muntii Parangului) dintre care mai mari cu apa permanenta sunt : Calcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3m), Slaveiu (S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija si Pasarea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m).

Exista deasemenea lacuri antropice dintre care se mentioneaza lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe raul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (inaltimea max. a barajului 110.5 m) si Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (inaltime max. A barajului 49 m).

Ambele acumulari fac parte din Complexul hidrotehnic si energetic Cerna . Motru .Tismana, executat cu scopul principal al asigurarii apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica.

La acestea se adauga acumularea Vaja (volum util cca. 2 mil. mc) si acumularea Clocotis (volum util cca. 5 mil. mc) pe raul Bistrita.

In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a raului Jiu, sectorul Valea Sadului .Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.

Acumularea Valea Sadului ( in constructie) realizeaza un volum total de 306 mil. mc si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare).

87

Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, in prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului.



Resursele de apa ale judetului Gorj sunt constituite din apele de suprafata . rauri, lacuri naturale si artificiale si din apele subterane.

Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile

Principala resursa de apa a judetului o constituie apele de suprafata. O caracteristica de baza a acestei categorii de resursa o constituie variabilitatea foarte mare in spatiu:

zona montana, care aduce cea mai mare parte din volumul scurs;

variabilitatea debitului mediu specific (mai redus in zonele joase comparativ cu zonele inalte).

O alta caracteristica o reprezinta variabilitatea foarte pronuntata in timp, astfel incat primavara debitele sunt importante, urmate de secete prelungite.

Conform datelor obtinute de la Directia Apelor Jiu Craiova, in anul 2005, la nivelul judetului Gorj resursa de apa asigurata potrivit gradului de amenajare, se prezinta astfel:

Ape de suprafata = 368104 mii m3/an

Ape subterane = 15676 mii m3/an

Total = 383780 mii m3/an.



Tabelul 2


2002 2003 2004Piscicultura Agricultura Irigatii

Sursa directa *n.e.d. 4888 *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 4894 *n.e.d. 4888 16Sursa subteran 247 *n.e.d. 88 *n.e.d.

TOTAL 5141 4888 4976 16*n.e.d.-nu exista date

88

JUDETUL MEHEDINTI

Judetul Mehedinti, situat in partea de sud-vest a Romaniei, cuprinde un teritoriu de 4.900 kmp. reprezentand cca. 2,1% din suprafata tarii.


Cursuri de apa

Resursele naturale regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si se prefigureaza ca ponderea acestora este in continua crestere.

In mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile, pe primul loc sunt resursele de apa, in special ale fluviului Dunarea, pe o lungime totala de 195 km la nivelul judetului.

Bazinul hidrografic aferent judetului Mehedinti are o suprafata de 4.933 km² din care in administrare SGA Mehedinti si o retea hidrografica in lungime de 4.572 km² .

Reteaua hidrografica aferenta judetului Mehedinti cuprinde 94 cursuri de apa codificate cu lungimea totala de 1.522 km construita din cursuri de campie cu curgere lenta si cursuri de deal si munte cu scurgere rapida.

Din acestea in administrare SGA Mehedinti sunt 69 cursuri de apa cu lungimea de 1.265 km, restul aflandu-se in administrarea altor subunitati ale A.N. “ Apele Romane “.

Lacuri antropice

Aceste resurse, pe langa activitatile nemijlocite pe care le sustin in mod direct, transporturi, producerea de energie electrica in cele doua sisteme Portile de Fier I si Portile de Fier II, piscicultura si agricultura, constitue materia prima si pentru producerea apei grele utilizata ca moderator la centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda. Tot in judetul Mehedinti exista si sunt exploatate, la un nivel mediu, ape subterane cu potential balnear demonstrat (Schela Cladovei, Bala).

89



Taelul 1Resursa de suprafata

(mil mc)Resursa din subteran

(mil mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

*n.e.d. 66,555 *n.e.d. 3,791*n.e.d.-nu exista date

Resursele de apa disponibile (utilizabile) din judetul Mehedinti constau din :

cursurile de apa interioare

fluviul Dunarea

resursele de apa subterane

Judetul Mehedinti dispune de resurse naturale de apa dulce atat din rauri interioare, ape subterane cat mai ales din fluviul Dunarea, care are un volum anual de 170 miliarde mc la intrarea in tara, Romaniei revenindu-i cca. 85 miliarde mc/an, iar judetul Mehedinti unde Dunarea are o lungime de 195 km ii revin anual cca. 10 miliarde mc.


Prelevarile de apa - 2005

Alocarea resurselor de apa se face din resurse utilizabile, numai in urma unor activitati complexe de monitorizare calitativa si cantitativa a acesteia.

Din balanta apei pe anul 2005 reiese ca din totalul consumului de apa din surse directe de 100.786 mii mc, 319 mii mc sunt din rauri interioare, 2.327 mii mc din subteran si 98.140 mii mc din fluviul Dunarea.

Marii consumatori de apa ai judetului sunt : SC SECOM SA ( alimentare cu apa a populatiei orasului Dr.Tr. Severin si a altor agenti economici ), RAAN – ROMAG PROD si SC CELROM SA Dr.Tr.Severin.

Prelevari de apa 2006

In anul 2006 au fost prelevate urmatoarele volume de apa :

Din subteran – 3,791 mil mc

Din ape de suprafata - 65,555 mil mc

90



Tabelul 2

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)2002 2003 2004 2005 2006

Sursa directa 100786 100786 100.786 100.786 *n.e.d.Sursa suprafata 98459 98459 98459 98459 65555Sursa subteran 2327 2327 2327 2327 3791

TOTAL 100786 100786 100786 100786 69346*n.e.d.-nu exista date

91

JUDETUL OLT

Judetul Olt este al 24-lea ca marime avand 5507 km², ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii si face parte din categoria judetelor care se intind in cea mai mare parte in Campia Romana, fiind axat pe cursul inferior al raului Olt, fata de care are o asezare simetrica, fapt care-i justifica si mai mult denumirea.


Cursuri de apa

Axul principal al retelei hidrografice il constituie raul Olt, care, strabatand judetul pe mijloc de la nord la sud, asigura, din cele mai vechi timpuri, o solida punte de legatura intre localitatile din dreapta si din stanga sa, dand astfel unitate de traditie economica si culturala specifica fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

Oltul primeste, pe teritoriul judetului, atat din stanga, cat si din dreapta, mai multi afluenti, dintre care cei mai importanti sunt Oltetul si Tesluiul.

Pe teritoriul judetului, Oltul primeste ca afluenti, pe dreapta: Oltetul (183,6 Km), Mamu (25 km), Beica (49 km), Oltisorul (46 km), Tesluiul de Resca (92 km), iar pe stanga: Tesluiul (28 km), Strehareti (12 km), Oboga (18 km ),Dirjovul (35 km), Iminogul (47 km).

Raul Vedea 242 km care brazdeaza partea de nord a judetului prezinta un bazin cu o puternica asimetrie spre stanga. Afluentii sai din dreapta – Papcea (48 km), Florisor (16 km), Doroftei (33 km) – au bazinele alungite, fiind lipsiti in buna parte de aportul altor paraie. Aspectul se reflecta in debitele medii multianuale, relativ reduse la statia Chilia- Faget (0,22 m3/s) si mult mai mari la statia Valeni (4,93 m3/s), situata in aval. Scurgerea medie lunara pe Vedea are cele mai mari valori in luna martie, iar cele mai mici in timpul verii. Scurgerea maxima a raului Vedea are valori foarte reduse ale scurgerii in timpul verii. Oltetul, al treilea rau ca lungime, apartine judetului prin portiunea sa inferioara de la varsarea in Olt. Primeste, ca afluenti pe teritoriul judetului, Caluiul (15 km) Gemartaluiul (48 km) si Barluiul (39 km). Debitul mediu multianual este de circa 12,7 m3/s.

Tesluiul, afluent al Oltului cu punctul de confluenta la Hotarani, are un debit mediu multianual de numai 1,42 m3/s, calculat la statia Resca, aportul afluentilor Brancoveanca (8km), Frasinetul (19 km) si Potopinul (20 km) fiind neinsemnat. Debitul maxim cu asigurare de 1% este de cca 200 m3/s, iar debitul mediu zilnic minim anual, cu o asigurare de 86%, de numai 0,06 m3/s.

92

Dunarea uda judetul Olt in partea de sud, pe o distanta de 47 km, si colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului. Cursul Dunarii in judetul Olt, delimitat din punct de vedere geografic in sectorul sud-pontic, se adapteaza caracteristicilor ce le imprima imbinarea Campiei Romane cu Podisul Prebalcanic. Aici, in conditiile campiei, fluviul isi croieste un drum larg cu lunca vasta care atesta in aceasta zona tendinta de abatere a fluviului spre sud si spre est. In ce priveste viiturile si debitul maxim in sectorul Corabia, din datele hidrometrice inregistrate reiese ca Dunarea a atins nivelul maxim de 722 cm in 1940 si chiar de 796 cm in 1954, influentat de fenomenele de inghet. Dunarea are nivelul mediu multianual de 275 cm in perioada 1921-1960, iar nivelul minim absolut de – 101 cm inregistrat in 1947, rezultand o amplitudine maxima de 823 cm. In sectorul Corabiei, Dunarea poate atinge la 4 ani un debit maxim anual de 9116 m3/s. Valoarea economica a Dunarii este binecunoscuta, portul Corabia constituind un important punct de legatura a judetului cu celelalte orase dunarene si cu Marea Neagra.


Reteaua hidrografica a judetului este intregita de prezenta lacurilor naturale si de retentie. Ca lacuri naturale, se disting numai cele de lunca (in albii sau meandre parasite), de crovuri (pe terase sau campuri), cu caracter semipermanet, si cele de tip liman fluviatil (mult modificate de om). In judetul Olt exista 94 de lacuri de retentie cu un volum de apa de aproape 20.000.000 m3, din care se pot iriga circa 17.000 ha.



Resursele de apa din bazinul hidrografic Olt aferent judetului Olt sunt constituite din apele de suprafata - Oltul si Dunarea si apele subterane. Pe ansamblul judetului aceste resurse sunt neuniform distribuite in spatiu si timp. Pentru realizarea echilibrului dintre cerintele de apa ale utilizatorilor si disponibilul surselor de apa, in decursul anilor s-au realizat numeroase lucrari de gospodarire a apelor cum sunt: baraje si lacuri de acumulare, derivatii, diguri si regularizari de cursuri de apa. Aceste lucrari acopera in general cerintele de apa ale populatiei, industriei, agriculturii, transporturilor, pisciculturii, reduc riscul de inundatii si diminueaza efectele secetelor .

In domeniul gospodaririi apelor, in scopul atingerii standardelor europene, se contureaza cateva din obiectivele dezvoltarii durabile, cum ar fi :

asigurarea unui standard ridicat al calitatii apelor ; protectia si conservarea ecosistemelor acvatice si prevenirea degradarii acestora; -

imbunatatirea calitativa a mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a descarcarilor de ape uzate si oprirea evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante periculoase;

asigurarea reducerii progresive a poluarii apelor subterane si prevenirea poluarii viitoare; diminuarea efectelor inundatiilor si secetei ; adoptarea directivelor europene in domeniul gestionarii durabile a resurselor de apa si de

protectie a mediului acvatic.


La nivelul judetului Olt situatia privind localitatile cu instalatii centralizate pentru alimentarea cu apa a populatiei se prezinta astfel:

93

Tabelul 1

Localitatea Administrativa a surselor Surse de apa

Numar de foraje Capacitatea surselor

(l/s)

Total in exploatare

(l/s)

Debit asigurat

(l/s)Existent in exploatare

MUNICIPII SI ORASE

SLATINA

Front Curtisoara 121 67Front B 32 30Front Zona Zavoi 21 20Front Salcia -Slatioara 39 39

213 156 578 580 450

CARACAL

Front Vedea-Celaru 32 29Front Frasinet 32 -Front Celaru 24 -Front preuzinal 36 34Colonie Deveselu 7 1

131 64 285 220 165

BALSFront Balaura 9 8Front Pietris-Baldovinesti 9 6

18 14 78 78 29DRAGANESTI OLT Front Maruntei-Comani 24 10 51 51 20

PIATRA OLTForaje depou 3 3Foraje Criva 2 0

5 3COMUNE

VITOMIRESTI Sursa Stanesti: izvoare de coasta captate cu drenaj

- - 8,3 - 7

CURTISOARA

Sursa Curtisoara 1 1Sursa Dobrotinet 1 1Sursa Pietris 1 1Sursa Raitiu 1 0Sursa Dealul Nucilor 1 1

5 4 25 20 15

94

IANCU JIANU Puturi de mare adincime 2 1 7 - 7OSICA DE SUS 2 puturi de mare adincime 2 1 4 - 4

COTEANA 4 puturi de mare adincime 4 2 3,5 - 3,5REDEA 2 puturi de mare adincime 2 2 11 - 11

BAZINUL HIDROGRAFIC DUNARE

CORABIA

Front Dunare 16 0Front Virtop 8 8Puturi izolate in oras 4 3

28 11 172 60 45

In cursul anului 2005 s-au captat 33621 mii mc de apa, din care pentru populatie 10927 mii mc, pentru industrie 22120 mii mc, pentru irigatii 574 mii mc. Din volumul total de apa captat 15546 mii mc s-au captat din subteran si 18075 mii mc din ape de suprafata, din care din Dunare 1154 mii mc iar din Olt 16921 mii mc.

95



Tabelul 2


IRIGATII ZOOTEHNIE2003 2004 2005 2003 2004

Sursa directa n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.dSursa suprafata n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.dSursa subteran n.e.d n.e.d n.e.d n.e.d n.e.dTOTAL 25680 10352 574 180 9

96

JUDETUL VALCEAJudetul Valcea are o suprafata de 5765 km², ceea ce reprezinta 2,4% din suprafata totala a tarii..


Cursuri de apa, lacuri naturale si lacuri artificale

Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului mijlogiu si inferior al Oltului, pricipalul curs de apa care strabate judetul Valcea de la N la S, pe o distanta de 135 km. In aval de Calimanesti au fost construite mai multe lacuri de acumulare ( Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani) cu scop hidroenergetic si de alimentare cu apa. In arealul judetului Valcea Oltul primeste numerosi afluenti, intre care Boia, Baias, Salatrucel, Topolog (pe stanga), Calinesti, Lotru, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavat, Oltet si Cerna (pe dreapta). Pe langa reteaua de ape curgatoare cu debite relativ bogate si scurgere permanenta, pe teritoriul judetului Valcea se afla cateva lacuri de origine glaciara (Calcescu, Iezerul Latoritei, Gauri, Cioara, Singuraticu, Zanoaga Mare s.a.) si numeroase lacuri antropice (cele sarate de la Ocnele Mari si Ocnita), lacurile artificiale Vidra, Malaia si Bradisor de pe raul Lotru, Galbenu si Petrimanu pe Latorita, Jidoaia, etc.



Judetul Valcea este strabatut de o retea hidrografica relativ densa si are intreaga suprafata cuprinsa in bazinul hidrografic Olt. Resursele de apa ale judetului sunt constituite:

din ape de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale);

ape subterane.

Tabelul 1

Categoria de resurse Resursa potentialamii. mc

Resursa tehnica utilizabilamii.mc.

Rauri interioare 4697000 1440000Ape subterane 163170 108700Total 4860170 1548700

97


Prelevarile de apa din sursele existente in judetul Valcea au urmarit satisfacerea cerintelor exprimate de utilizatorii din industrie, agricultura, zootehnie si de consumatorii casnici. Se observa tendinta scaderii volumelor prelevate din subteran, urmare masurilor de protectie a acviferului, luate de ANAR.

Tabelul 2

Sursa de apaPrelevari de apa (mii mc)

2005 2004Industrial Populatie Industrial Populatie

Apa de suprafata 49323 17132 46719 15490Apa subterana 3045 1989 4336 2215


La nivelul judetului Valcea, valorile indicatorilor utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate.


La nivelul judetului Valcea, valorile indicatorilor utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate.

98

REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST

Regiunea este situata in partea de Vest a Romaniei la granita cu Ungaria si Serbia&Muntenegru, fiind alcatuita din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Regiunea Vest are urmatoarele puncte extreme: extremitatea sudica a regiunii se afla in localitatea Berzasca, Caras-Severin - 44º35'12" latitudine nordica, extremitatea nordica in localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordica, extremitatea vestica in localitatea Beba Veche, Timis - 20°15' longitudine estica, iar extremitatea estica in apropiere de localitatea Petrosani, Hunedoara - 23º longitudine estica.

Regiunea are o suprafata ce totalizeaza 32.034 km², ceea ce reprezinta 13,44% din suprafata Romaniei. Judetul Timis este, ca suprafata, cel mai mare din Tara (3,65% din teritoriul national), in timp ce judetul Caras-Severin ocupa locul trei (3,56% din teritoriul national), judetul Arad, este al saselea judet al Romaniei (3,25% din teritoriul national), iar judetul Hunedoara, ocupa 2,96% din teritoriul national.

Hidrografia.

Din punct de vedere hidrografic remarcam existenta unor retele de suprafata importante ce apartin bazinelor: Muresului, Crisului Alb, Crisului Negru, Begai, Timisului, Carasului, Nerei, Cernei (de Caras-Severin) si Jiului. Aici putem vorbi de afluenti importanti, cum ar fi: ai Muresului: Aranca, Strei (cu Raul Mare) si Cerna (de Hunedoara); ai Timisului: Bistra, Barzava.

In urma unor lucrari hidrotehnice de mare anvergura a aparut un numar insemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate raurile importante ale regiunii.

Astfel, putem enumera: Portile de Fier pe Dunare; Gozna, Breazova, Secu, pe raul Barzava; Trei Ape, pe raul Timis; Poiana Marului, pe raul Bistra; Surduc, pe raul Bega; Herculane, pe raul Cerna; Cincis, Valea de Pesti, Gura Raului.

Un aspect important este cel al existentei unui mare numar de lacuri naturale, situate in special in zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic in Cheile Nerei; Ochiul Bei, in Muntii Aninei; Iezerul łarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare in MunTii łarcu; Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Slaveiul, Stanisoara, łapului, Galesul, lacuri glaciare in Muntii Retezat; Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes, lacuri glaciare in Muntii Parang; Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri glaciare in Muntii Surianu.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format in excavatiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timisoara.

Resursele de apa

Judetul Arad, cu o suprafata de 7754 km², dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apa din Romania.

Cele doua rauri, Muresul si Crisul Alb, care strabat judetul de la est la vest aduc un important aport de debite si in acelasi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, doua mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentarilor cu apa pentru populatie si ramuri economice, fara restrictii.

Resurse de apa de suprafata

99

Muresul constituie de departe raul cel mai deosebit, intrand in judet cu 187 m3/s debit mediu multianual, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este insa restrictionata de calitatea apelor de capat de bazin hidrografic, raul continand poluanti care il fac utilizabil numai pentru industrie si agricultura.

Crisul Alb este al doilea rau ca marime, intrand in judet cu un debit de 14,2 m3/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultura si anume, in unitati piscicole.

Crisul Negru, la limita nordica a judetului este slab utilizat, la fel si afluentul sau principal Teuzul.

Tabelul 1

Nr. crt. Resursa de apa Q mediu multianulamc/s

Rezerva de apamii mc/am

1 Mures 187 58972322 Crisul Alb 14,2 447811

Resurse de ape subterana

Sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in special industriale. Astfel, conul aluvionar al Muresului este cunoscut astazi ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, care a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca 25 % din totalul rezervelor de apa. De asemenea conul de dejectie al Crisului Alb are un bun potential si rezolva problemele apei potabile pentru o serie de localitati.

In judetul Caras Severin, din bazinele hidrografice: Bega –Timis - Caras, Nera si Cerna se asigura resurse din ape de suprafata – 878000 mii mc, iar din subteran 400000 mii mc.

Tabelul 2

Tipul de resursa Bazin hidrografic (mii mc)Bega- Timis – Cerna Nera Cerna

Total, din care: 878.000 62.350 78.000- suprafata, total, din care 478. 000 57.350 73.000

- asigurat in regim natural 215.000 40.000 58.000- asigurat suplimentar prin lacuri de acumulare 258.000 17.350 15.000 - asigurat prin refolosire 5.000 0 0

- subteran, total 400.000 5.000 5.000

Resurse de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru judetul Timis sunt:

Tabelul 3

Total suprafata Bega – Timis 374.577mii mc din care: Aranca

Regim natural 195.417 mii mc - Lacuri acumulare 179.160 mii mc -

Total subteran 400.000 mii mc 100.000

Pe cursul superior al raului Timis, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 175 l/s, valoarea resursei de bilant este de 88 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic in zona este de 100%.

Pe cursul mijlociu – superior al raului Timis, in zona Lugoj – Cavaran, valoarea resursei totale este de 412 l/s, valoarea resursei de bilant este de 206 l/s, iar disponibilul existent in zona este de 100 %.

100

In intervalul Timis-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilant este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99%.

Pe cursul superior al raului Bega valoarea resursei totale si a resursei de bilanT este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92%.

Judetul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al raului Mures, care aduna apele din partea centrala a judetului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crisului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.

Crisul Alb, dupa un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad, intrand de aici in sectorul sau inferior piemontan si de campie.

Pana la iesirea din judeT are cca 74 km, cu un bazin de peste 1000 kmp si un debit mediu Q=13,9 mc/s.

Muresul are cca 109 km lungime; un bazin hidrografic de 6591 kmp in cuprinsul judetului si un debit cuprins intre 93 mc/s la intrarea in judeT si 142 mc/s in restul judetului. Cei mai importanti afluenti ai raului Mures sunt: Geoagiu (41 km; 321 kmp), Caian (20 km; 170 kmp), Beriu (47 km; 408 kmp), Strei (93 km; 1926 kmp; cu afluentii : Rau Barbat, Rusor, Serel, Rau Alb, Rau Mare), Cerna (73 km; 738 kmp). Jiul se formeaza prin unirea la Iscroni a doua rauri: Jiul de Vest (55 km; 534 kmp;Q=10,6 mc/s) si Jiul de Est (28 km; 479 kmp; Q=7.5 mc/s), afluentul cel mai lung fiind Jietul (25 km; 81,5 kmp).

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crisuri:

resurse de apa teoretice : 3116,4 mil. mc;

resurse de apa utilizabile : 744,734 mil. mc.

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Jiu – S.H. Petrosani:

- ape de suprafata: 42823 mii mc;

- ape subterane: 1786 mii mc.

Prelevari de apa

Pentru satisfacerea necesarului de apa a populatiei si a diverselor sectoare ale economiei se utilizeaza resursele de apa subterane si de suprafata prezentate in subcapitolul anterior.

Pentru judetul Arad pe parcursul anului 2005 s-au prelevat in total 28490 mii mc apa din resurse subterane si de suprafata.

Prelevari de apa din apele subterane si de suprafatapentru principalele sectoare de activitate

Tabelul 4

CATEGORII BH CRISURI

BH MURES

ARANCA

TOTAL JUDET

101

AGRICULTURA

V AO NL UU AM LE E mii mc

CAPTATE

Rauri interioare *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Subteran *n.e.d. 370 370

Total *n.e.d. 370 370

IRIGATII


CAPTATE

Rauri interioare *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Subteran 9 621 630

Total 9 621 630

PISCICULTURA


CAPTATE

Rauri interioare 2447 750 3197

Subteran 62 *n.e.d. 62

Total 2509 750 3259


Alimentarea cu apa a populatiei judetului Arad este asigurata in majoritate din subteran. Apele de medie adancime cantonate in conul aluvionar al Crisului si al Muresului constituie principala resursa de apa pentru populatie si aceasta satisface calitativ.

Exista 4 captari din ape de suprafata pentru alimentarea populatiei la Sebis, Halmagiu, Casoaia si Moneasa care totalizeaza un volum de 564 mii mc/an.

Se constata an de an cresterea volumului de apa industriala captata din subteran prin foraje proprii de catre tot mai multi agenti economici. Aceasta se intampla datorita costului tot mai ridicat al apei distribuite prin retelele de alimentare.

In anul 2005, datorita caracterului ploios al anului, pentru irigatii nu s-a utilizat apa din subteran.

In judetul Caras-Severin, in anul 2005 s-au prelevat un total pe bazin hidrografic de 57.435 mii mc.

Pe parcursul anului 2005, s-au prelevat in judetul Timis, in total 84.633 mii mc apa, din care :

suprafata 51.181 mii mc;

subteran 33.452 mii mc.

In cursul anului 2005, sursele de alimentare cu apa – de suprafata si subterane – de pe teritoriul Spatiului Hidrografic Banat, impartite pe bazine hidrografice, au asigurat cerintele de apa ale beneficiarilor, pentru folosintele de tip agenti economici, centre populate, zootehnice, irigatii si piscicultura.

In ansamblu, volumele de apa prelevate in Jud. Timis in 2005 se situeaza in limitele a 84,56 % din volumele propuse, in scopul satisfacerii cerintelor de apa, functie de capacitatea resurselor utilizabile si a gradului de amenajare existent la nivelul anului 2005, cu urmatoarea repartizare pe grupe de utilizatori si categorii de surse de apa :

102

pentru populaTie s-au prelevat 46.930 mii mc apa, reprezentand 55,45% din total, din care 21.973 mii mc din surse de suprafata, 24.514 mii mc din surse subterane, corespunzator unui numar de 135 folosinte ;

pentru activitati industriale, volumele prelevate sunt in crestere ; din 23.292 mii mc captati, adica 27,52 % din total, pentru un numar de 189 folosinte ;

agricultura a beneficiat de 14.411 mii mc, adica 17,02 % din totalul volumului de apa prelevat. Din acest volum au fost utilizati in irigatii 4.886 mii mc, iar in, piscicultura si pastravarii 7.832 mii mc, corespunzator unui numar total de 198 folosinte.

Captari pe bazine hidrografice

Tabelul 5

Nr. Destinatii b.h. BTC b.h. AR-GA TOTALprogramat realizat programat realizat programat realizat

1. Industrie 29182 22894 393 398 29575 232922. Agricultura 24184 14262 180 149 24364 144113. Populatie 44408 45225 1738 1705 46146 469304. Total 97774 82381 2311 2252 100085 84633

Centralizator –programarea si realizarea balantei apei pe destinatii

Tabelul 6Nr. Crt. DESTINATII b.h. BTC b.h. AR- GA TOTAL

programat realizat programat realizat programat realizatSURSE DE SUPRAFATA

1Unitati agrozootehnice industriale

*n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

2 Irigatii 6160 4758 *n.e.d. *n.e.d. 6160 47883 Piscicultura 10163 1732 *n.e.d. *n.e.d. 10163 17324 Pastravarii 6100 6100 *n.e.d. *n.e.d. 6100 6100

SURSE DIN SUBTERAN

1Unitati agrozootehnice industriale

1663 1544 180 149 1843 1693

2 Irigatii 98 98 *n.e.d. *n.e.d. 98 98*n.e.d.-nu exista date

Reducerea volumelor de apa realizate fata de cele propuse a fost cauzata si de aplicarea contorizarii la un numar din ce in ce mai mare de unitati, in special agenti economici. Consecinta imediata constatata in gospodarirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare si revizuirea tehnologiilor in vederea micsorarii consumurilor specifice, inlaturarea risipei.

In anul 2005, in spatiul hidrografic Banat au fost luate in evidenta toate unitatile autorizate in cursul anului; mici unitati de alimentatie publica, ferme agrozootehnice cu capacitati industriale, statii de distributie si comercializare carburanti, spalatorii auto.

Prelevarile de apa din judetul Hunedoara , la nivelul b. h. Crisuri :

din subteran :

alimentare cu apa de gospodarie comunala: 897,8 mii mc.;

alimentarea cu apa in scop industrial: 220,4 mii mc.

103

de suprafata :

alimentare cu apa de gospodarie comunala: 491,7 mii mc.;

alimentarea cu apa in scop industrial: 971,8 mii mc.;

alimentare cu apa pentru piscicultura: 1300 mii mc.

Evacuari de apa la nivelul b.h. Crisuri:

de gospodarie comunala: 1380,6 mii mc.;

industrial: 907,0 mii mc., din care apa de mina 50,2 mii mc.;

piscicultura: 1300 mii mc.

Realizarea volumelor captate, pe destinatii, in judetul Hunedoara, pe b.h. Jiu, conform balantei pe 2005, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Volume captate pe destinatii pe b.h. Jiu

Tabelul 7Nr. Crt. Destinatia Volume realizate

(mii mc)1. Unitati industriale 60562. Unitati de gospodarire comunala pentru industrii 117523. Termocentrale in limita volumului de apa asigurat 140884. Unitati de transport 45. Alte activitati 46. Unitati de gospodarie comunala pentru populatie 10919

Surse de suprafata 428231. Unitati industriale 02. Unitati de constructii montaj 13. Unitati agrozootehnice de tip industrial 4274. Unitati de gospodarie comunala si pentru industrii 4725. Termocentrale in limitqa volumului de apa asigurat 106. Alte activitati 107. Unitati de gospodarie comunala pentru populatie 561

Surse din subteran 1786Volum total realizat: din surse directe 44609

104

JUDETUL ARADSituat in partea de vest a tarii, judetul Arad cu o suprafata de 7754 km²ha (respectiv 3,3% din suprafata tarii) este al cincilea judet ca intindere din Romania.


Cursuri de apa

Judetul Arad dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apa din Romania.

Teritoriul judetului Arad apartine bazinelor hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega.

Debitul Crisului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crisul Alb are un debit care creste de la 13,7 m3/s la Gurahont la 18,6 m3/s la Bocsig si la 21,4 m3/s la Chisineu-Cris. Afluentii Crisului Alb au debite intre 1-3 m3/s la Halmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.

Raul Mures are la intrarea in judet un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitul maxim al acestui curs de apa poate ajunge si chiar depasi 2000 m3/s (2 150 m3/s) ducand la aparitia inundatiilor.

Densitatea retelei hidrografice se inscrie intre 0,6-0,8km/km². Cele mai mici valori ale densitatii retelei de rauri se inregistreaza pe interfluviul Mures-Canalul Morilor. In bazinele raurilor Beliu, Moneasa si Tacasele se inregistreaza cele mai ridicate valori ale densitatii retelei hidrografice. Densitatea medie a retelei de rauri in cuprinsul judetului Arad este de 0,5km/km².

Lacurile

Dintre suprafetele lacustre se mentioneaza, in special, lacurile naturale de lunca-numeroase pe Valea Muresului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Taut.

Apele subterane

Apele subterane se caracterizeaza printr-un debit bogat si prin situarea panzei freatice, in general, la mica adancime (peste 2/3 din Campia Aradului are ape subterane la mai putin de 3m adancime).

Resursele de apa subterana prezinta un interes deosebit atat sub aspect cantitativ cat si calitativ deoarece din acestea se satisfac cerintele de apa ale populatiei si industriei.

Conul aluvionar al Muresului este cunoscut ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, ceea ce a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca 25 % din totalul rezervelor de apa. Si conul de dejectie al Crisului Alb are un potential bun si de altfel acopera necesarul de apa potabila pentru o serie pentru o serie de localitati.

a..Conul aluvionar al Muresului

Conul de dejectie al raului Mures se desfasoara spre vest ca un larg evantai, la iesirea din culoarul Muresului imediat aval de Lipova, avand o lungime intre Lipova si Nadlac de cca. 70km si o latime maxima de 59 km pe linia Secusigiu – Graniceri totalizand o suprafata de 2210 km², din care 2040 km² pe teritoriul Romaniei.

105

Fata de axa Muresului, exista o dezvoltare asimetrica in sensul ca sectorul situat la nord de rau ocupa o suprafata mult mai mare (1590 km²) fata de sectorul situat la sud de Mures (450 km²). Pe teritoriul Ungariei, conul ocupa o suprafata de aproximativ 170 km².

Orizonturile acvifere din con sunt separate in unele sectoare prin intercalatii lenticulare de argile, argile nisipoase si prafuri argiloase care nu asigura decat partial izolarea stratului acvifer freatic de stratele acvifere de medie adancime. Intercalatiile argiloase sunt in general mai groase si din ce in ce mai numeroase spre extremitatile vestice, nordice si sudice.

Deschiderile de foraje au evidentiat un important complex acvifer acumulat in principal in depozite fluvio – lacustre si aluvionare in care, in portiunile cu strat separator de argila apar doua strate acvifere: freaticul, pana la 30 m adancime si cel subiacent, considerat de medie adancime.

Acviferul freatic este alimentat atat din precipitatiile cazute pe toata suprafata conului aluvionar, cat si din infiltratii din raul Mures. Studiile cu foraje realizate de I.S.P.I.F. in albia Muresului au aratat ca intre Paulis si Arad, pe o lungime de 16 km, raul are un aport de 640 l/s la alimentarea acviferului. Nivelul hidrostatic intalnit este de regula cuprins intre 2-5 m iar in luncile Muresului, Ierului si al principalelor canale de desecare de 0-2 m. Aspectul curgerii este in general divergent, retelele de descarcare drenand freaticul.

Grosimea medie a stratului acvifer freatic, studiat mai aprofundat in lungul frontului nou de captare al municipiului Arad, este de 12-17 m, iar debitele exploatabile pe foraj de 10-14 l/s la denivelari de 0,2 – 2,1 m.

Acviferul de medie adancime este localizat in depozite fluvio – lacustre, reprezinta cea mai importanta sursa de apa subterana din care se alimenteaza majoritatea folosintelor.

Grosimea orizonturilor acvifere sunt cuprinse, pe intreg arealul, intre 20-80 m. Cele mai mari grosimi fiind in zona Arad – Zimandul Nou – Santana, care coincid cu amplasarea captarii noi a municipiului Arad. Coeficientii de permeabilitate au in general limite largi, valorile extreme fiind K=10 – 140 m/zi.

Straturile acvifere din acest con aluvionar au caracter ascensional, nivelul piezometric situandu-se intre 3–7 m. La pomparile experimentale debitele forajelor au fost apreciabile: Q=25-30 l/s, la denivelari de 1,4 – 4,7 m intalnindu-se insa si valori mai mari.

Observatiile efectuate asupra nivelurilor hidrostatice din forajele de studii, de exploatare si fantani, conduc la concluzia ca directia generala de curgere a apei subterane este SE – NV sau chiar S - N sau E - V, in functie de zona luata in considerare, iar panta medie este de 0,5– 1‰.

b. Conul aluvionar al Crisului Alb

La iesirea din Muntii Codru Moma, aproximativ din dreptul comunei Barsa spre V-NV, raul Crisul Alb a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci cu granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km², intreaga suprafata a acestui con de dejectie situandu-se in judetul Arad. Acest con se delimiteaza aproximativ in zona Barsa – Cermei – Vanatori – Socodor – Simand – Seleus – Bocsig.

Pe directia V-NV conul are o lungime de cca. 50 km acoperind depozitele de varsta pannoniana pana spre NV de localitatile Siclau – Chisineu Cris – Adea – Misca. Latimea maxima a conului este de 26–27 km, atat pe aliniamentul Sepreus – Cherelus – Zarand, cat si aliniamentul Vanatori – Adea – Chisineu Cris – Simand.

Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se afla in zona Ineu si este de cca 140 m in timp ce la Bocsig aceasta adancime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56,5 m, la Zarand de 40m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57,9 m.

c. Alte acvifere de mica extindere

106

Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb

Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb sunt in general sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Apa are in genere miros de hidrogen sulfurat, gust slab metalic si frecvent prezinta caracter de „apa moale” (duritate totala scazuta de 2-4ºD). Uneori se semnaleaza continuturi depasite de fier si mangan si emantii de gaz metan (Cermei).

Parametrii utilizati in calculul acestor rezerve sunt: supraafata = 952 km², grosimea medie a stratelor acvifere din pannonian existente sub conul de dejectie al Crisului Alb = 15 m; coeficient de cedare mediu al nisipurilor acvifere = 0,05.

Sectoare adiacente conului de dejectie al raului Crisul Alb

Depozitele cuaternare care acopera in intregime aceasta zona de campie sunt predominant argiloase, cu rare intercalatii subtiri de nisipuri fine.

In forajele executate la Varsand, Pilu, Zerind, Somosches, Berechiu, Iermata Neagra, s-au interceptat mai multe strate acvifere arteziene, continuate in nisipuri fine, in special pe intervalul 230 – 350 m adancime. Pana la 150 m adancime stratele sunt numai ascensionale si debiteaza mult mai slab. Dintre forajele existente se mentioneaza: forajele 280 – 360 m adancime de la Pilu, cu un debit de 1,5 l/s; doua foraje de adancime de la Zerind, cu debitare arteziana; un foraj de adancime de la Iermata Neagra, ambele avand strate acvifere arteziene la adancimi cuprinse intre 265 – 415 m; forajul de 300 m de la Varsand, care debiteaza 4 l/s.

Rezerva naturala din aceasta hidrostructura este de circa 270000.000 m3. Apa din acest acvifer este in genere potabila cu miros de hidrogen sulfurat si duritate totala mica (2 – 3 ºd).

In afara de acestea mai exista si unele acvifere ce au o extindere relativ redusa dintre care se mentioneaza: lunca paraului Sighisoara la Gurahont, cu un potential de 45 l/s, debit utilizat pentru populatie; acviferul cantonat in roci calcaroase de la Moneasa, cu un debit de 106 l/s; Lunca Muresului la Savarsin cu un debit de 65 l/s; Lunca Muresului la Lipova cu un debit de 65 l/s; Lunca Cigherului in aval de Taut, cu un debit de 30 l/s.



Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Arad, pe cele doua bazine hidrografice carora le apartine teritoriul judetului Arad, se prezinta in tabelul 1.

Tabelul 1

Bazinul hidrografic

Resursa de apa de suprafata (mii m3)


Teoretica Utilizabila Teoretica UtilizabilaMures 5807200 5108832 359510 283824Crisul Alb 3116400 744734 *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 8923600 5853566 359510 283824


107


Pentru intervalul de analiza 2001 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Arad, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2

Sursa de apaVolume medii captate anual (mii mc)

2001 2002 2003 2004 2005 2006-de suprafata 4052 8028 13733 15256 4558 3085-din subteran 30995 27741 27016 26382 23932 23179TOTAL 35047 35769 40749 41638 28490 26264

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa variatie a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Arad (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura) cu o crestere in perioada 2003 – 2004 urmata de o scadere brusca la sfarsitul intervalului de analiza.


Pentru intervalul 2001 – 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Arad se prezenta in tabelul 3.

Tabelul 3Denumirea

indicatorului 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Volumul total de apa prelevata (mc) 35047000 35769000 40749000 41638000 28490000 26264000

Numar locuitori pe judet 476188 463432 462248 461578 460457 458920

Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor) 73,59 77,17 88,15 90,20 61,87 57,23

Pentru perioada de referinta se constata o crestere constanta a valorilor indicatorului pentru intervalul 2001 – 2004 urmata de o scadere accentuata a valorilor pentru perioada 2005 – 2006.

108



Tabelul 3


Agricultura Irigatii Piscicultura2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa suprafata *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 1459 4194 10169 10583 *n.e.d. 268 1740 2815 2359 3459 3197 2346

Sursa subteran 147 233 267 451 370 400 148 168 117 486 630 250 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 62 62 62

TOTAL 147 233 267 451 370 400 1607 4362 10286 11069 630 518 1740 2815 2359 3521 3259 2408*n.e.d.-nu exista date

109

JUDETUL CARAS – SEVERINSituat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul Caras-Severin are o suprafata de 8.514 kmp,


Cursurile de apa

Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.

Lacurile naturale

Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica.

Lacurile antropice

Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc., astfel au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala. Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisul superior, avand ca scop alimentarea cu apa a municipiului Resita, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Crainicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna, Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”, cu o suprafata de 52.612 ha.



La nivelul judetului Caras - Severin, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.




98 177 10 7,5

110


Pentru intervalul de analiza 2004 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Calarasi, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2

SursaVolume de apa captate

(mii mc/an)2004 2005 2006

Subteran 3453 2574 1996Suprafata 55985 54861 55092Total 59438 57435 57088

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o scadere anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Caras - Severin (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).




Tabelul 3Denumirea indicatorului 2004 2005 2006

Volumul total de apa captata (mc) 59438000 57435000 57088000Numar locuitori pe judet 333759 332889 331388Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 178.09 172.53 172.27

Pentru intervalul de analiza se remarca o diminuare constanta a valorii indicatorului intensitatea captarii apei care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali.



Tabelul 4


Zootehnie Piscicultura2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 4,974 13,995 10,271 4,839Sursa subteran 8 50 51 166 n.e.d n.e.d n.e.d n.e.dTOTAL 8 50 51 166 4,974 13,995 10,271 4,839


111

JUDETUL HUNEDOARADrenat de cursul mijlociu al raului Mures, al raului Strei si cursul superior al raurilor Jiu si Crisul Alb, teritoriul judetului Hunedoara constituie o entitate geografica diversa si armonioasa ce a determinat ca pe aceste meleaguri sa pulseze o viata intensa. Limitele sale administrative urmaresc, in general, cumpana apelor; suprafata judetului se desfasoara intre 46”14’45” lat. N si 22045’18” long. E (la Bulzestii de Sus) si 45023’03” lat. N respectiv 25028’46” long. E (in Muntii Parang).Situat in partea central vestica a Romaniei, judetul Hunedoara face legatura intre judetele banatene din vest (Caras-Severin, Timis, Arad), cele transilvanene din centru (Alba, Sibiu), precum si cu judetele sudice Gorj si Valcea.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul, care strabate judetul de la est la vest este de departe cel mai important curs de apa al zonei. Cu un bazin hidrografic de 29.767km2 raul Mures isi desfasoara in judetul Hunedoara 109km din lungimea sa, printr-un culoar tectonic larg, primind numerosi afluenti, mai ales din Carpatii Meridionali:

Streiul, este cel mai important dintre acestia; izvoraste de sub vf. Batrana (1794m) din Muntii Sureanu, are o lungime de 93km si dezvolta un bazin hidrografic de 1926km2; pe langa apele care le colecteaza din masivul de obarsie, Streiul are o serie de afluenti importanti cu izvoarele in nodul orografic Retezat – Godeanu - Tarcu: Rau Mare (65,8km), Rau Barbat (30km), Rau Alb (21km), care ii imprima Streiului caracteristicile regimului alpin inferior;

Cerna, (73km lungime), alt afluent de stanga al Muresului, in aval de Strei, izvoraste de pe versantul estic al Muntilor Poiana Rusca (de la altitudinea de 1100m);

Dobra, (42km lungime) este ultimul afluent de stanga mai important pe care Muresul il primeste inainte de iesirea din judet.

Din dreapta Muresul primeste in judetul Hunedoara o serie de afluenti marunti, cu un aport hidrologic mai putin insemnat; dintre acestia, demn de amintit este raul Geoagiu (41km), care izvoraste de la 1000m altitudine, din Muntii Metaliferi; in aval de varsarea Geoagiului, Muresul mai primeste din dreapta paraiele Varmaga, Certej (18km), Boholt, Caian (20km lungime) si Glodul, iesind apoi din judet.

Partea de nord a judetului este drenata de apele Crisului Alb (238 km lungime si un bazin hidrografic de 3957km2). Sistemul Crisului Alb, dezvoltat in zona de contact a Masivului Bihor, a Muntilor Metaliferi, Zarandului si Codru Moma, dreneaza prin cursul sau principal o serie de depresiuni tectonice ca cea a Bradului. Crisul Alb izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Bihorului de la altitudinea de 980m, de sub vf. Certezul (1184m), din masivul calcaros cristalin

112

al Pietrelor Albe. In cursul superior, salbatic prin malurile lui, are un profil longitudinal neechilibrat, cu pante medii in jur de 9 – 25m/km. La Criscior, dupa ce a parcurs 31km, raul coboara deja la altitudini mici (291m); de aici si pana dincolo de limitele judetului, cursul sau are o cadere de 187m, valoare caracteristica depresiunilor si culoarelor cu puternice aluvionari. Pe teritoriul judetului Hunedoara, raul Crisul Alb isi desfasoara parcursul montan (pana la Blajeni) si sectorul de culoar (pana dincolo de limita judetului). Bazinul Crisului Alb se desfasoara, in buna parte, in regiunea dealurilor inalte, majoritatea afluentilor avand altitudini medii bazinale in jur de 300-600m, ceea ce ii confera un regim si un bilant hidrologic apropiat de cel observat in regiunile deluroase vestice, cu topirea timpurie a zapezilor si cu o instabilitate accentuata a regimului in timpul iernii, in conditiile influentei climatului oceanic.

In ceea ce priveste aportul de apa al afluentilor se observa o usoara asimetrie: majoritatea apelor colectate de Crisul Alb sosesc din partea dreapta (Artan, Brad, Juncu, Ribita cu o lungime de 18km). Regimul Ribitei este influentat de regiunea carstica a Bulzului: cheile Uibarestilor (Glodului), cu o lungime de 2km pe valea Bulzestilor (cunoscute mai ales prin Podul natural de la Grohot, cu inaltimea de 20m si latimea de 5-6m, rezultat din procesul de carstificare a calcarului jurasic in care s-a format), cheile Ribicioarei. Spre aval, sirul afluentilor de dreapta organizati pe versantul sudic al masivului Bihorului, continua in judetul Hunedoara cu Baldovinul (13km lungime), si Obarsia sau Steiul (22km lungime).

Afluentii de stanga ai Crisului Alb sunt mai putin numerosi (mai mici ca suprafata si bazin hidrografic), cel mai de seama - Valea Satului – avand dimensiuni asemanatoare colectorului (suprafata 107km2 si lungimea de 15km). Restul afluentilor din stanga, primiti dinspre Muntii Metaliferi si Zarandului au dimensiuni asemanatoare: Bucuresci (suprafata de 80km2 si 14km lungime), Luncoi (suprafata de 74km2, 10km lungime), Vata (suprafata de 87km2, 21km lungime) si Pravaleni.

Partea sudica a judetului gazduieste bazinul superior al Jiului. Raul Jiu se formeaza in Depresiune Petrosani, prin unirea a doua cursuri de apa: Jiul de Vest si Jiul de Est, primul fiind considerat ca izvor. Jiul de Vest sau Jiul Romanesc, cu un bazin hidrografic de 534km2 si o lungime de 51,4km. izvoraste din Retezatul Mic, de la o altitudine de 1760m, din caldarea glaciara a Scorotelor dominata de vf. Dragsanului (2076m). Aici se aduna o serie de organisme torentiale care dau Jiului un curs superior intermitent. Spre aval, cursul Jiului de Vest urmareste liniile tectonice longitudinale care incadreaza fundul Depesiunii Petrosani ca o continuare concordanta cu valea Cernei. Dintre afluentii pe care Jiul de Vest ii primeste din dreapta amintim Valea Oslei, Garbovu si Valea de Pesti. Afluentii din stanga sunt putin mai dezvoltati: Buta (izvoraste din lacul glaciar Buta), Valea Lazarului (cu obarsia la altitudini mari, in vecinatatea Raului Barbat), Pilugul, Sterminos, Mierleasa, Crevedia si Aninoasa.

Jiul de Est sau Jiul Transilvan isi are obarsia la altitudinea de 1430m, la sud de culmea Sureanului (2061m). Afluentii sai sunt:Bilele, Rascoala si Taia, care izvorasc de sub Sureanu si Banita, din dreapta, Sterminos, Cimpa, Maleia si Jietul (dreneaza 13 lacuri glaciare de pe versantul nordic al Parangului).

Lacuri naturale

In judetul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale in zona montana. Lacurile naturale sunt relativ numeroase si sunt, mai ales, de origine glaciara. Mai renumite sunt cele din Muntii Retezat (peste 80 de lacuri si tauri) – Taul Mare, Taul Mic, Taul Portii, Bucura, Zanoaga, Taul Negru, Judele, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul ; din Parang (peste 13 lacuri)– Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes, Mija, etc. si din Sureanu – Iezerul Mare si Iezerul Mic. Alaturi de acestea, in Muntii Sureanu mai exista si lacuri in doline (majoritatea efemere, dar si unele permanente). Toate acestea sunt lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.


113


Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crisuri:

resurse de apa teoretice : 3116,4 mil. mc;

resurse de apa utilizabile : 744,734 mil. mc.

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Jiu – S.H. Petrosani:

ape de suprafata: 42823 mii mc;

ape subterane: 1786 mii mc.


Prelevarile de apa la nivelul b. h. Crisuri :

din subteran :

o alimentare cu apa de gospodarie comunala: 897,8 mii mc.;

o alimentarea cu apa in scop industrial: 220,4 mii mc.

de suprafata :

o alimentare cu apa de gospodarie comunala: 491,7 mii mc.;

o alimentarea cu apa in scop industrial: 971,8 mii mc.;

o alimentare cu apa pentru piscicultura: 1300 mii mc.



Pentru anul 2005 situatia se prezenta in tabelul 1.

Tabelul 1Denumirea indicatorului 2005

Volumul total de apa captata (mc) 44609000Numar locuitori pe judet 482415Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 92.47


Subindicatorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2

Tabelul 1Nr. crt. Destinatia Volume realizate (mii mc)1 Unitati agrozootehnice de tip industrial 427Surse din subteran 427Volum total realizat : din surse directe 427

114

JUDETUL TIMIS

Judetul Timis se situeaza in partea de vest a Romaniei. La nord se margineste cu judetul Arad, la est cu judetul Hunedoara, la sud cu judetul Caras-Severin.

Punctele extreme ale judetului sunt: la vest, longitudine estica 20021` (Beba Veche), la rasarit, longitudine estica 22015` (Poieni), la sud, latitudine nordica 45015` (Latunas), iar la miazanoapte, latitudine nordica 46010` (Cenad). Suprafata judetului Timis este de 8696,7km².


Cursuri de apa

Raurile care strabat teritoriul judetului fac parte din grupa raurilor de sud-vest (cu exceptia Muresului si Begheiului). Raul Mures strabate partea nordica a judetului, pe o lungime de 42 km. La sud de Mures, curge raul Aranca, pe o lungime de 104 km (65 km pe cuprinsul judetului Timis). Bega-Veche, cu o lungime de 88 km, izvoraste din Dealurile Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsaului. Printre afluenti enumeram : Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare.

Raul Bega isi are izvoarele in Muntii Poiana Ruscai (Vf. Pades, la 1150 m altitudine). Bega este canalizata, iar de la Timisoara pana la varsare a fost amenajata pentru navigatie (115 km). Dintre afluentii pe care-i primeste pe cei 159 km parcursi pe teritoriul Romaniei, enumeram: Gladna, Cladova, Minis, Cherteamos, Vadana, Sasa, Niergis, Behela. Exista doua canale de legatura cu raul Timis : intre Costei si Chizatau (de alimentare) si intre Topolovatu Mare si Hitias (de desecare), precum si canalul navigabil Bega, intre Timisoara si confluenta cu Tisa.

Canalul Bega a fost construit intre anii 1728 si 1760, dar amenajarea lui definitiva s-a facut mai tarziu. Pentru regularizarea debitului in limite care sa-i permita satisfacerea functiilor pentru care a fost conceputa lucrarea, la Costei a fost construit un nod hidrotehnic, a carui principala functie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantitatii de apa, din Timis in Bega, in functie de necesitati si de volumul de precipitatii preluat de cele doua rauri in amonte.

Canalul Bega a fost conceput pentru accesul slepurilor de 600-700 tone si o capacitate anuala de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a inlatura pericolul inundatiilor, atat de frecvente altadata, lucrarea a fost completata ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovatul Mic, prin care, in perioadele de ape mari, surplusul de debit inregistrat de Bega este dirijat spre raul Timis. Din multimea de brate care existau inaintea canalizarii Begai, in interiorul orasului se mai pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Bega Veche (spre vest, curgand prin Sacalaz).


Pe teritoriul orasului Timisoara, se gasesc si numeroase lacuri, fie naturale, formate in locul vechilor meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde, etc.), fie de origine antropica (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita, Mehala, Strandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitatile periurbane.

115

Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca panza freatica a Timisoarei se gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5 - 4 m.

Panzele de adancime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - pana la 80 m adancime - si contin apa potabila, asigurand astfel o parte din cerintele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adancime, captate in Piata Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate si in Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutica, utilizate in scop balnear.

Timisul dreneaza judetul Timis pe o lungime de 141,6 km si are ca afluenti: Poganis, Lunca Birda, Nadrag, Spaia. Barzava si Moravita sunt cele mai sudice rauri.

Campia Timisului are cateva tipuri de lacuri variate ca geneza :

lacurile relicte (cele de la Satchinez si Becicherecu Mic) sunt resturi din mlastinile care au acoperit o mare parte din campie; lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nitchidorf, Cebza, Obad) formate in bratele parasite si partial colmatate ale raurilor Barzava, Bega, Timis;

lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatica, din ploi.

Lacurile artificiale sunt rezultatul unei actiuni directe sau indirecte, in scopuri economice. Dintre lacurile antropice de aici, se numara lacurile ce s-au format in excavatiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timisoara, mai pot fi: acumulari formate in urma construirii de baraje (Surduc, Giarmata, Satchinez, Manastur), sau elestee piscicole: Dinias, Urseni, Nadrag, Bazosu Vechi, Partos.



Tabelul 1

JudetResursa de suprafata

(mil. m3)Resursa din subteran

(mil. m3)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Suceava 400 215 500 375

Pe cursul mijlociu–superior al raului Timis, in zona Lugoj, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 412 l/s, valoarea resursei de bilant este de 206 l/s, iar disponibilul existent in zona este de 100 %.In interfluviul Timis-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilant este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99 %.Pe cursul superior al raului Bega, valoarea resursei totale si a resursei de bilant este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92 %.

Pe cursul de apa Barzava, valoarea resursei totale este de 185 l/s, valoarea resursei de bilant este de 55 l/s, iar disponibilul existent este de 87 %.

Din punct de vedere al acviferului de adancime, pe cursurile de apa Bega, Timis, Barzava, Bega Veche si Poganis valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adancime este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93 %.

Pe cursul mijlociu al raului Timis, valoarea resursei totale este de 302 l/s iar disponibilul existent reprezinta 87 %.

In bazinul Aranca, zona Sannicolau Mare – Sanpetru Mare, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 190 l/s, iar valoarea resursei de bilant este de 100 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic din zona este de 100 %. In zona Tomnatec–Periam valoarea resursei totale este de 1.402 l/s, iar valoarea resursei de bilant este de 1.101 l/s. Disponibilul

116

existent din aceasta zona este de 99 %. Din punct de vedere al acviferului de adancime, in b.h. Aranca, valoarea resursei totale de exploatare este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93%.


Pe parcursul anului 2006, s-au prelevat in judetul Timis, in total 83.910 mii m3 apa, dintre care:

din suprafata 52.023 mii mc;

din subteran 31.887 mii mc.

Tabelul 2

Nr Destinatii b.h. Bega - Timis b. h. Aranca TotalProgramat Rea lizat Programat Realizat Programat Realizat

1 Industrie 25.469 21.778 434 491 25.903 22.2692 Agricultura 16.470 15.167 185 201 16.655 15.3683 Populatie 50.252 44.405 1.734 1.868 51.986 46.273

Total 92.191 81.360 2.363 2.660 94.644 83.910

In ansamblu, volumele de apa prelevate in judetul Timis in 2006 se situeaza in limita a 88,75% din volumele propuse, in scopul satisfacerii cerintelor de apa, functie de capacitatea resurselor utilizabile si a gradului de amenajare existent, cu urmatoarea repartizare pe grupe de utilizatori si categorii de surse de apa:

pentru populatie s-au prelevat 46.273 mii m3 apa, reprezentand 55,15 % din total, din care 22.384 mii m3 s-au captat din surse de suprafata iar 23.509 mii m3 din surse subterane;

pentru activitati industriale, volumele prelevate sunt in scadere, de la 23.292 mii m3 in 2005, la 22.269 mii m3 in 2006, reprezentand 26,54% din total;

agricultura a beneficiat de 15.368 mii m3, adica 18,31% din totalul volumului de apa prelevat. Din acest volum au fost utilizati in irigatii 8.571 mii m3, iar in piscicultura si pastravarii, 5.360 mii m3.


Pentru anul 2006 situatia se prezenta in tabelul 3.

Tabelul 3Denumirea indicatorului 2006

Volumul total de apa captata (mc) 83910000Numar locuitori pe judet 244619Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 343.02

117


Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4:

Tabelul 4

SURSA

VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)

IRIGATII PISCICULTURA UNITATI AGROZOOTEHNICE DE TIP INDUSTRIAL

2005 2006 2005 2006 2005 2006Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Sursa suprafata 4788 8524 7832 5360 *n.e.d. *n.e.d.

Sursa subteran 98 47 *n.e.d. *n.e.d. 1693 1437

TOTAL 4886 8571 7832 5360 1693 1437*n.e.d.-nu exista date

118

REGIUNEA NORD – VEST

Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) creata prin asocierea voluntara a administratiilor publice locale din judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj, este a sasea regiune din cele opt regiuni ale tarii.

Regiunea Nord-Vest are o pozitie geografica strategica, fiind poarta de intrare in Romania dinspre Uniunea Europeana si Ucraina.

Regiunea este cunoscuta si sub numele de Transilvania de Nord, denumire care este promovata ca brand regional in scop turistic si investitional.

Regiunea acopera 14% din teritoriul Romaniei si are un numar de 2,74 milioane locuitori (12,7%), situandu-se pe locul patru la nivel national in privinta suprafetei si a populatiei – nivelul NUTS 2 RO06 Nord-Vest in baza de date Eurostat.

Situata in zona de interferenta a ecosistemelor complexe are o zestre naturala si peisagistica de o frumusete, varietate si echilibru de invidiat: suprafata este ocupata in proportie de 28% de munti, 30% de dealuri si 42% de campii si vai.

Resedinta administrativa este in municipiul Cluj -Napoca, cu o populatie de 332.297 locuitori ceea ce reprezinta 47,7% din populatia totala a judetului Cluj care este unul dintre cele mai dezvoltate judete ale Romaniei.

Conform criteriilor OECD, Regiunea Nord-Vest este o regiune semnificativ ruralaavand o densitate de 80,7 loc/km² si o pondere a populatiei rurale in total populatie de 48,9%, judetul Cluj fiind cel mai urbanizat (66,3% populatie urbana) iar judetul Bistrita-Nasaud cel mai ruralizat (36,1% populatie urbana) in 2002. Regiunea dispune de un singur oras cu o populatie de peste 300.000 de locuitori (Cluj-Napoca) si doar 3 ora"e cu o populatie de peste 100.000 locuitori – Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare.

Produsul Intern Brut al Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) reprezinta 11,9% din PIB al Romaniei.

Hidrografia

Reteaua hidrografica, la nivelul regiunii este bogata si densa, determinata de regimul precipitatiilor. Re"eaua de riuri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic Somes-Tisa. Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales in lunile mai – iunie, cand in regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.

Lacuri naturale: cu apa dulce (Lacul tiucii) si antroposaline (Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului); iazuri (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, Sucutard).

Lacuri artificiale de marime mica )i mijlocie dintre acestea amintim lacul Calinesti-Oas de pe riul Tur cu o suprafata de 357 ha. Lacurile au diverse destinatii: piscicole, rezerve de apa pentru agricultura, regularizarea debitelor.

Reteaua hidrografica a regiunii este dominata de bazinele hidrografice a raurilor Somes, Crisuri, Crasna, Barcu, Tur si Tisa si Aries,

119

Bazinul hidrografic Somes

Cuprinde un numar de 123 cursuri de apa codificate, cu lungime totala de 1514 km si suprafata totala de 15207 km².

Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,35 km/km².

Principalele cursuri de apa sunt:

Somesul Mic in lungime de 178 km, suprafata bazinului de receptie de 3773 km², pana la confluenta cu Somesul Rece poarta denumirea de Somesul Cald;

Somes in lungime de 38 km, pan la confluenta cu Somesul Mic poarta denumirea de Somesul Mare.

Somesul Rece in lungime de 49 km, suprafata bazinului de receptie de 300 km²

Fizes in lungime de 46 km, suprafata bazinului de receptie de 562 km²

Borsa in lungime de 38 km, suprafata bazinului de receptie de 267 km²

Lonea in lungime de 37 km, suprafata bazinului de receptie de 182 km²

Capus in lungime de 32 km, suprafata bazinului de receptie de 320 km²

Gadlin in lungime de 29 km, suprafata bazinului de receptie de 295 km²

Bandu in lungime de 27 km, suprafata bazinului de receptie de 135 km²

Lujerdiu in lungime de 26 km, suprafata bazinului de receptie de 77 km²

Fenes in lungime de 23 km, suprafata bazinului de receptie de 103 km².

Bazinul hidrografic Aries (afluent de dreapta al r.Mures) cuprinde un numar de 36 cursuri de ap codificate, cu lungime total de 500 km si suprafata de 1542 km² . Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,32 km/km². Principalele cursuri de apa sunt:

Aries in lungime de 61 km, suprafata bazinului de receptie de 1005 km²

Iara in lungime de 48 km, suprafata bazinului de receptie de 321 km²

Ocolisel in lungime de 25 km, suprafata bazinului de receptie de 51 km²

Soimul in lungime de 17 km, suprafata bazinului de receptie de 33 km²

Ierta in lungime de 16 km, suprafata bazinului de receptie de 24 km²

Hasdate in lungime de 32 km, suprafata bazinului de receptie de 213 km²

Micus in lungime de 16 km, suprafata bazinului de receptie de 40 km²

Valea Racilor in lungime de 25 km, suprafata bazinului de receptie de 166 km²

Paraul Florilor in lungime de 19 km, suprafata bazinului de receptie de 64 km²

Valea Larga in lungime de 24 km, suprafata bazinului de receptie de 193 km²

Tritul in lungime de 16 km, suprafata bazinului de receptie de 56 km²

Bazinul hidrografic TISA

Din suprafata totala (157.199 kmp) a bazinului Tisa, Romania detine o suprafata de 4.540 kmp, care reprezinta 2,8 %. din suprafata total a bazinului. Reteaua hidrografica se formeaza incepand de pe versantii vestici ai muntilor Maramuresului si din nordul muntilor eruptivi ai Oasului, Gutaiului si Tiblesului. Toate raurile graviteaz spre depresiunea tectonic a Maramuresului, ce constituie o adevarata zona de convergenta a apelor.

120

Caracteristica principal a retelei hidrografice din acest areal este dat de cresterea rapid a debitelor medii la principalii afluenti, care prezint un regim al scurgerii deosebit de bogat. Astfel, dac debitele Tisei la intrarea pe teritoriul tarii noastre depasce cu putin debitele medii ale Viseului, dup 62 km, la iesire, debitul mediu se ridic la peste 144 mc/s. Fenomenul se datoreaz influentei puternice a climei oceanice, cauzat de intalnirea in aceast regiune a dou traiectorii ciclonale ce determin un regim bogat al precipitatiilor.

Principalele subbazine hidrografice, componente ale bazinului Tisa, sunt:

Subbazinul Viseu. Bazinul sau hidrografic este bordat in nord si sud de muntii Maramuresului si muntii Rodnei, intre care se intinde culoarul tectonic al Viseului, de unde primeste un sistem de afluenti cu scurgere bogat. Dintre afluentii de dreapta cel mai important este Cisla (S=106 kmp, L=20 km).

In bazinul inferior cursul Viseului primeste doi afluenti principali:

Vaserul (S=422 kmp, L=42 km) cu afluentii Puru, Lastun, Faina, Botiz si Novat si Valea Pestilor.

Ruscova (S=435 kmp, L=39 km) cu afluentii Socolu, Paulicu, Pentaia, Repedea, Budescu, Lutoasa, Bardi, Covasnita si Drahmirov.

In aval de Ruscova, Viseul colecteaza inca doi afluenti de dreapta, Frumuseana si Bistra, ambii cu o scurgere bogata.

Subbazinul Iza. (S=1303 kmp, L=83 km). In cursul superior al Izei, bazinul hidrografic este dezvoltat pe partea stang, cei mai importanti afluenti de stanga fiind: Bleasa, Boicu, Slatina, Ieud, Botiza si Slatioara. La Vad, Iza primeste cel mai important afluent al sau, raul Mara (S=406 kmp, L=40 km) ce contribuie cu jumatate din debitul Izei la varsare in Tisa. Ultimul afluent de stanga este paraul Dugu (S=55 kmp, L=10 km). Cel mai important afluent de dreapta este Rona (S= 92 kmp, L=22 km) care se vars in Iza, la 7 km amonte confluenta cu Tisa, dup ce dreneaza o bun parte din vestul Depresiunii Maramuresului. In aval de Iza, pana la varsarea Spantei in Tisa, conflueaza trei cursuri mai importante: Valea Iepii, Sarasului si Bicu.

Sapanta. Desi bazinul are dimensiuni relativ mici (S=135 kmp, L=20 km) valea Sapanta se impune ca un curs important, datorit regimului bogat al scurgerii.

Aceast caracteristica a scurgerii are la baza clima cu umiditate si precipitatii bogate de peste 1300 mm precum si gradul puternic de impdurire in conditiile unui relief puternic fragmentat. Cel mai important afluent al Sapantei este Runcu (S= 36 kmp, L=11 km).

Pan la iesirea de pe teritoriul tarii, Tisa mai primeste trei afluenti Larosul, Baia si Dugatagul. De pe versantul vestic al muntilor Oasului se formeaza o serie de cursuri care se varsa in Tisa in afara teritoriului romanesc prin intermediul Batarului, dintre care pot fi amintite: Batarci si Egher cu afluentii mai importanti ai acestora: Tara Mare si Hodos.

Turul cu o suprafata a bazinului de 1144 kmp si o lungime de 68 km, dreneaz versantii vestici ai grupului vulcanic Oas-Gutai, avand izvoarele la o altitudine de 1050 m. Dintre afluentii mai importanti din sectorul superior se remarca Lechincioara (S=95 kmp, L=20 km) cu Valea Rea, Valea Alb si Slatina.

Urmatorul afluent al Turului este Talna (S=176 kmp, L=38 km) ce isi culege afluentii de pe rama vestic a muntilor Gutaiului.

In campie Turul primeste doi afluenti mai importanti: de dreapta Turtul (S= 95 kmp, L=24km) iar de stanga Racta (S=122 kmp, L=18 km) cu afluentul acestuia Egherul (S=85kmp, L= 26 km).

Comparativ cu situatia la nivelul tarii, resursele de ap utilizabile din bazinele hidrografice Somes - Tisa se incadreaza in categoria medie, ele cifrandu-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar daca

121

resursele totale de ap se ridic la valoarea de 3.200 m3/loc./an. In tara valoarea resurselor totale de apa este de 1.680 m3/loc./an, in Europa este de 2.700 m3/loc./an, iar in lume este de 3.000 m3/loc./an.

Bazinul hidrografic CRASNA

Cursul de apa principal din bazin este raul Crasna, cu o lungime totala de 180 km, din care 154 km pe teritoriul romanesc. Confluenta cu raul Tisa se realizeaz pe teritoriul ungar.

Principalele elemente de caracterizare ale bazinului sunt urmtoarele:

suprafata = 2100 kmp (cuprinde si V. Neagr si Horea);

altitudinea amonte = 577 m, altitudinea aval = 113 m;

panta medie= 3 ‰;

coeficient de sinuozitate = 1,5;

altitudinea medie a bazinului = 237 m;

suprafata fondului forestier = 29989 ha (grad de impdurire 15,5.%)

Raul Crasna isi are obarsia la captul sudic al Depresiunii Silvaniei, la contactul dintre Muntii Mesesului si Plopisului, de sub varful Magura Pariei (997 m)

Pantele mai mari ale raului in zona de izvoare (10 – 30 m/km) scad pan la valori de 0,1-0,5 m/km in sectorul de campie.

Cursul Turului face o bucla mare in jurul magurii cristaline a Dimleului (597 m).

Pana in zona mijlocie a cursului, la Supuru de Jos, Crasna traverseaz dealurile Salajului printre formatiuni noi, cu structurat piemontana de varsta pliocen – cuaternar. Valea sa adanca pana aproape spre campie creeaza conditii favorabile pentru drenajul adanc al apelor freatice, iar la iesirea in campie formeaz un mare con de dejectie.

Raul Crasna, desi are un bazin de receptie bine dezvoltat, debitul mediu multianual este relativ redus din cauza scurgerii reduse, iar debitele minime produse nu pot acoperi cerin_ele de ap necesare activitailor social – economice amplasate la nivelul bazinului. Din acest motiv a fost realizat un important lac de acumulare cu un volum brut de 40,064 mil mc, amplasat pe raul Crasna amonte de localitatea Varsolt. Afluentii Crasnei se organizeaz dentritic, dar cu o asimetrie destul de accentuat spre dreapta, mai ales in aval de confluenta cu Zalul (S= 274kmp, L= 37 km) care isi ramifica sistemul afluentilor tot spre versantul vestic al Meseului.

Afluentii din stanga sunt mai dezvoltati in depresiunea Crasnei: Valea Banului (S= 57 kmp, L= 14 km), Marin, Mortusa (S= 54 kmp, L= 13 km), urmati de o serie de paraie mici dinspre colinele Toglaciului cum sunt: Plasei, Bicu, Cumpenei, Vida, Mladia, Carastelec, Somotia, Zanicel si Soldubita.

Din dreapta, pana la varsarea Zalului se evidentiaza paraiele Boului, Pria, Ponita (S= 50 kmp, L= 12 km), Seredeanca, Catrici, Colitca. Zalul si afluentii din aval, din dreapta, au dimensiuni relativ mari: Corundul sau Maja (S= 243 kmp, L= 29 km), Cerna (S= 115 kmp, L= 19 km), Baii (S = 26 kmp, L= 12 km), si Maria (Chirita), (S= 170 kmp, L= 31 km).

Bazinul Crasnei se gaseste sub influenta accentuata a climatului oceanic, ceea ce duce la o bogat alimentare cu apa a stratului freatic in timpul iernii.

Pe aceasta zona domina apele ciclului de levigare, mai ales in partea superioara a bazinului hidrografic, unde umiditatea este mai ridicata. Debitele medii ale apelor freatice variaza intre valori de 0,1 si 1,5 l/s/kmp.

122

Apele freatice cantonate in bazinul Crasnei, mai ales in zona de campie, au o rspandire maxim, adancimea acestora variaza intre 2 si 10 m, iar in zona de interfluviu depaseste aceste valori.

In zona Dimleului, prin eroziunea pe verticala a cursurilor de apa, sunt aduse la zi unele resurse de apa de zacamant, sulfatate – clorurate, de origine pliocena. Aceste ape sunt localizate in zonele Bau, Zalnoc si Ghenci.

Bazinul hidrografic CRISURI

Principalele subbazine componente ale bazinului Crisuri, dezvoltate pe teritoriile judetelor Bihor, Satu Mare si Cluj, sunt:

Subbazinul Crisul Negru (lungime 187 km) compus din cursurile principale :

Crisul Negru, tronsonul izvor – Zerind (frontier) cu lungimea de 164 km;

Crisul Baita, tronsonul izvor – confluenta cu Crisul Negru cu lungimea de 23 km;

Subbazinul Crisul Repede (117 km) – curs principal Crisul Repede, tronsonul limita judetului Bihor Cheresig (frontiera)

Subbazinul Barcau (131 km) compus din cursurile principale :

Barcu, tronsonul limita jud. Bihor – Parhida (frontiera), cu lungimea de 81 km;

Ier, tronsonul confluenta valea Santau – Diosig (frontiera), cu lungimea de 50 km.

Resursa de apa

Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile

Potentialul resurselor de ap de suprafata si subterane, utilizabile la nivelul Regiunii de Nord-Vest

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile (106 mc)

Tabelul 1

Judet Resursa de suprafata Resursa din subteranTeoretica Utilizabila Teoretica Utiizabila

Bihor 3116,4 744,734Bistrita-Nasaud 1639 430 27 7Cluj 5293,05 1086,864 17,817 1,829Maramures 900 200Satu-Mare 3345 2924 22,140 16,869Salaj 4131 74 35,1 17,567Total Regiune 17524,45 6159.598 102,057 243,265

Prelevarile de apa au fost realizate atat din surse de suprafata cat si din surse subterane.

Captarile de apa au ca principale destinatii: consumul populatiei, industrie, alti agenti economici, zootehnie, piscicultura, irigatii.

Volumele de apa captate la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest in anul 2006 sunt date in tablul 2

123

Tabelul 2

Judet Tip prelevare Populatie Alte activitati zootehnice Industrie Unitati Unitati de

transport Irigatii Piscicol Total

Bihor Sursa din subteran 13550,2 25,4 19694 8 *n.e.d. *n.e.d. 58,6 48 33377,000Sursa de suprafata 3867,7 *n.e.d. 1898 *n.e.d. *n.e.d. 93,6 16412,3 20563,400

Bistrita-Nasaud

Sursa din subteran 1893,082 3164 1317,165 *n.e.d. *n.e.d. 0,21 *n.e.d. 3188,097Sursa de suorafata 9328.987 *n.e.d. 8559 568 *n.e.d. *n.e.d. 277 44121 22328.360

Cluj* Sursa din subteran *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa de suprafata *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Maramures Sursa din subteran 3551,161 *n.e.d. 1758,11 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 5309,271Sursa de suprafata 9852,177 *n.e.d. 12923,748 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 22775,925

Satu-Mare Sursa din subteran 12212 165 1982 2329 181 *n.e.d. *n.e.d. 16869.000Sursa de suorafata 552 38 370 381 *n.e.d. *n.e.d. 1583 2924,000

Salaj Sursa din subteran 2190,033 18,950 974,315 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 3183,298Sursa de suprafata 7064,393 2,4 2502,701 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 2760 12329,494

Regiunea 6 N-V

Sursa din subteran 33396,476 240,99 25726,39 2329 181 58,81 48 61926,666Sursa de suprafata 30665,257 40,4 24545,817 381 *n.e.d. 121,3 25215,4 80921,179


UTILIZAREA APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Utilizarea apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3

Tabelul 3


2006Irigatii Piscicultura

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 121.3 25215.4Sursa subteran 58.81 48TOTAL 180.11 25263.4


124

JUDETUL BIHORJudetul Bihor, situat in partea de vest a Romaniei, ocupa locul al saptelea ca marime intre judetele tarii, avand o suprafata de 7.535 kmp, limita vestica a judetului este data de frontiera de stat dintre tara noastra si Republica Ungaria.


Cursurile de apa

Raurile din cuprinsul judetului apartin bazinului hidrografic al Crisurilor, fiind reprezentate prin Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru si afluentii acestora. Principalele cursuri de apa ce strabat teritoriuljudetului Bihor sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1Denumirea

cursului de apaLungmea pe teritoriul

judetului (km)Lungimea pe teritoriul

Romaniei (km)Barcau 101 148Crisul Repede 135 144Crisul Negru 68 115

Lacuri naturale

Principalele lacuri naturale de pe teritoriul judetului Bihor, amplasamentul si suprafata acestora sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2Denumire Amplasament Suprafata (ha)Cefa Loc. Cefa 598Tamasda Loc. Cumeghiu 200Homorog Loc.Mdaras 95Inand Loc. Cefa 30



La nivelul judetului Bihor, valorile indicatorului resurse de apa (totale) sunt prezentate in tabelul 3.

125

Tabelul 3Resursa teoretica si tehnic utilizabila

(mii m3)Teoretica Utilizabila3116400 744734


Pentru intervalul de analiza 2003 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Bihor, sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4

Sursa de apaVolume de apa prelevate anual

(mii mc)2005 2006

Suprafata 38847.5 20563.5Subteran 37092.5 33377.0Total 75940.0 70248.6


Pentru anii 2005 si 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Bihor se prezenta in tabelul 5.

Tabelul 5Denumirea indicatorului 2005 2006

Volumul total de apa captata (mc) 75940000 70248600Numar locuitori pe judet 300877 300277Intensitatea captarii apei (mc/locuitor) 252.40 233.95

Se observa o tendinta de scadere a valorilor indicatorului intensitatea captarii apei, fapt ce se datoreaza in principal unei scaderi a volumelor de apa captata pentru activitatile economice.



Tabelul 6

SURSAVOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)Irigatii Piscicultura Zootehnie

2005 2006 2005 2006 2005 2006Sursa suprafata 530 93,6 17161 16412,3 *n.e.d. *n.e.d.Sursa subteran 67,5 58,6 3 48,0 188,6 25,4TOTAL 597,5 152,2 17164 16460,3 188,6 25,4


126

JUDETUL BISTRITA-NASAUDJudetul Bistrita-Nasaud este situat in nord-estul Transilvaniei si are o suprafata de 5355 kmp reprezentand 2,2% din teritoriul Romaniei.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului Bistrita-Nasaud apartine bazinului hidrografic Somes-Tisa, subbazinul Somesul Mare.

Bazinul hidrografic Somes-Tisa este situat in partea de N si NV a tarii si are o suprafata totala de 22380 Km² (9,5% din suprafata tarii) din care 5009 km² se afla pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud.

Principalele cursuri de apa din judetul Bistrita-Nasaud sunt:

Somesul Mare (119 km)- care are pe malul drept sase afluenti mai insemnati : Izvorul Bailor sau Valea Vinului (14 km) , Anies (20 km), Cormaia (21 km), ), Rebra (44 km), Salauta (44 km), Zagra si Ilisua (52 km) iar pe malul stang are un singur afluent mai mare Ilva (51 km) ce vine din Carpati pe o linie aproape paralela cu Somesul, pe care il intalneste la Ilva Mica

Bistrita (67 km), Budacul si Sieul ce izvorasc din Muntii Calimani

Dipsa (35 km) si Melesul din campia Transilvana

In zona sud-estica a judetului isi au izvorul unii dintre afluentii raului Mures, respectiv Lechinta de Mures, Lesu si Paraul de Campie

Lungimea totala a retelei hidrografice este de cca. 3030 km. Principalele cursuri de apa ca si afluentii din zonele montane se caracterizeaza printr-un regim de curgere permanent, cu o umiditate bogata, in timp ce raurile din zona de dealuri si de campie cum sunt Dipsa pana la Chirales, Melesu pana la Rusu de Jos si Rosua pana la Sintereag se caracterizeaza printr-un regim semipermanent de scurgere. Densitatea retelei hidrografice cu regim de curgere permanent pe teritoriul judetului este de 0,6 km/kmp, valoarea maxima fiind la obarsia Bistritei (cca. 0,9 kmkmp) iar cea minima (cca. 0,3 km/kmp) in bazinele Dipsei si Melesului. Densitatea retelei hidrografice pe raul Somes este evaluata la 0.35 Km/Km². Raurile sunt alimentate predominant prin ploi si zapezi si intr-o mai mica proportie de apele subterane.

Debitul de apa mediu multianual specific variaza intre 25 l/s.kmp la 1600 m altitudine si 2,0 l/s.kmp in zona colinara din vest. Scurgerea medie multianuala a raurilor arata ca judetul Bistrita-Nasaud dispune de rezerve de apa, cca. 1,8 miliarde mc. Aportul principal il are Somesul Mare, cu un debit mediu multianual de 4,9 mc/s la Rodna, 15,9 mc/s la Nepos, 43,9 mc/s la

127

Beclean si 48,5 mc/s la limita cu judetul Cluj. Celelalte rauri au debite medii mult inferioare : Anies 3,22 mc/s, Cormaia 2,33 mc/s,Salauta 5,92 mc/s, Bistrita 7.6 mc/s, Dipse 1,45 mc/s, Sieu 13,4 mc/s, Ilisua 3,23 mc/s.

Scurgerea minima se inregistreaza, pe intregul judet, de regula in perioada de vara (august-septembrie) si iarna (ianuarie). Scurgerea maxima provine din ploi in iunie-noiembrie, din topirea zapezilor in decembrie-februarie si din actiunea combinata a celor doi factori in martie-mai cand se inregistreaza si unele deversari. In judet ape foarte mari s-au inregistrat in aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970, aprilie 1974. Viitura din mai 1970 a fost cea mai mare inregistrandu-se in zilele de 12-13 debite de 2010 mc/s la Beclean, 618 mc/s la Bistrita pa raul Bistrita si 1130 mc/s la Sintereag pe Sieu.

Lacuri naturale

Alaturi de apele curgatoare in judet exista lacuri si balti dintre care se amintesc lacul Cetate din localitatea Caianul Mic, Bratenii din Sanmihaiul de Campie, Budurleni la Teaca, lacurile glaciare Lala Mare, Lala Mica, Bila din Muntii Rodnei, lacul Dani la Saratel, lacul Gondos la Nasaud. Lacuri naturale sunt in Muntii Calimani si Rodnei, fiind lacuri glaciare.

Lacuri antropice

Singurul lac de acumulare din judet este lacul Colibita, la care lucrarile au inceput in 1977. El are o capacitate de retinere de 96 milioane mc de apa (75,12 mil.mc la HNR 79,45 m). Lungimea lacului este de 7400 m iar latimea maxima este de 1100 m. Din apele acestui lac este alimentata, incepand cu 1988, o centrala hidroelectrica tipul CHE – derivatie, cu o putere instalata de 21 MW, debitul instalat de 14,5 mc/s, cu turbine tip Francis, avand o cadere medie de 180 m.



La nivelul judetului Bistrita - Nasaud, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.


(mii m3)Resursa de apa subterana

(mii m3)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila1639000 430000 27000 7000


Pentru intervalul de analiza 2001 - 2005, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Bistrita - Nasaud, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2Sursa de apa Volume de apa captate anual (mii mc)

2001 2002 2004 2005Suprafata 23197.79 26114.38 17500 21493.35Subteran 3679.11 3711.8 3397 3408.296Total 26876.90 29826.18 20897.00 24901.64

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o fluctuatie continua a volumelor de apa captate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Bistrita - Nasaud (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).


128

Pentru intervalul 2001 - 2005 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Bistrita - Nasaud se prezenta in tabelul 3.

Tabelul 3Denumirea indicatorului 2001 2002 2004 2005Volumul total de apa captata (mc) 26876900 29826180 20897000 24901640Numar locuitori pe judet 120172 114870 115834 114680Intensitatea captarii apei (mc/locuitor)

223.65 259.65 180.40 217.14

Pentru intervalul de analiza se remarca o fluctuatie anuala a valorii indicatorului, situatie ce se datoreaza in principal conjuncturii economice din judet.

129



Tabelul 4


Irigatii Piscicultura Zootehnie2001 2002 2004 2005 2001 2002 2004 2005 2001 2002 2004 2005

Sursa suprafata *n.e.d. 43,8 *n.e.d. 36200 *n.e.d. 6500,3 *n.e.d. 4412100 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa subteran *n.e.d. 0,8 *n.e.d. 210 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 46,8 *n.e.d. 32 27380TOTAL 0 44,6 0 36410 0 6500,3 0 4412100 46,8 0 32 27380


130

JUDETUL CLUJJudetul Cluj are o suprafata de 6674,4 km², ceea ce reprezinta 2,8% din teritoriul Romaniei.


Cursuri de apa

Reteaua de riuri ce strabate teritoriul judetului Cluj apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului (preponderent al Somesului Mic), dar si bazinelor Crisului Repede si Ariesului inferior.

Somesul este al cincilea rau ca marime si debit din Romania. Este format din unirea Somesului Mic cu Somesul Mare langa municipiul Dej. Somesul Mic (format prin confluenta Somesului Rece c u Somesul Cald) are izvoarele in Muntii Apuseni, iar Somesul Mare izvoreste din Muntii Rodnei. Raul Somes are o lungime de peste 465 km si traverseaza Podisului Somesan. Se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei.

Crisul Repede izvoreste din Muntii Apuseni (Muntii Gilaului), traverseaza depresiunea Huedin, trecatoarea Ciucea, strabate orasele Huedin si Ciucea din judetul Cluj si se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, pesteri si formatiuni abrupte stancoase intre localitatile Huedin s i Vadu Crisului ( Muntii Plopis si Padurea Craiului). Impreuna cu raurile Crisul Alb si Crisul Negru formeaza cele trei Crisuri, cele mai importante rauri din regiunea Crisana.

Ariesul izvoraste din Muntii Bihor, care apartin Muntilor Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 km. Se varsa in Mures in apropiere de Ludus. Orasele Turda si Campia Turzii se afla situate pe malurile raului Aries. Multe asezari din zona (Ghiris-Aries, vechiul nume al Campiei Turzii, Luncani) si diviziuni administrative evoca numele raului. Numele maghiar Aranyos, de la "Arany", in traducere "Aur", reprezinta o referire la mineralele existente in rau.

Partea nord-estica a judetului este strabatuta de raul Somesul Mare pe o lungime de 6 km, care se uneste cu Somesul Mic formand raul Somes. Dupa ce parcurge 21 km fara afluenti importanti, Somesul iese din judet in dreptul localitatii Capalna cu un debit mediu de cca 77 m3/s.

Lacuri naturale

In judetul Cluj exista: lacuri naturale antroposaline (Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului), un lac cu apa dulce Lacul Stiucii); balti (Cornesti, Chinteni, Braniste, Sacalaia) si iazuri (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, Sucutard) .

131


Necesitatile hidroenergetice si de alimentare cu apa au condus la realizarea in judetul Cluj a 4 lacuri de acumulare: Belis – Fintinele (460 ha), Tarnita (215 ha) ambele pe Somesul Cald, Gilau (75 ha) si Floresti pe Somesul Mic.

Ape subterane

Apele de adincime sunt mai slab reprezentate si se caracterizeaza printr-o mineralizare ridicata. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se gasesc la Dezmir, Cojocna, Gadalin, Sic, Gherla, Leghia, Someseni, Turda etc.



In cazul judetului Cluj, deoarece datele nu permit prezentarea sintetica (tabelara) a indicatorului resurse de apa acestea sunt prezentate descriptiv in cele ce urmeaza.

Resursele teoretice de apa de suprafata la nivelul BH Somes se impart in:

Somes Mare intrare in judetul Cluj = 1508,85 mil mc

Somes Mic amonte confluenta Somes Mare = 667,80 mil mc

Resursele utilizabile potrivit gradului de amenajare, asigurate prin acumulari in BH Somes sunt de 342,13 mil mc.

Resursele de apa teoretice aferente BH Crisuri se cifreaza la 3116,4 mil. mc, din care resursele de apa utilizabile sunt evaluate la 744,734 mil.mc.

Sursele de ape statatoare cuprind urmatoarele lacuri de acumulare: Fantanele (Volum total – 225 mil mc), Gilau (Volum total - 4.07 mil. mc), Somes Cald (Volum total - 9.530 mil. mc), Tarnita (Volum total -77 ,378 mil. mc), precum si cinci lacuri naturale: Lacul Stiucii, declarat rezervatie naturala si lacurile Cojocna, Sic, Turda si Ocna Dejului care s-au format in vechile exploatari de sare.


Pentru intervalul de analiza 2005 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Cluj, sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Sursa de apaVolume de apa captate anual (mii mc)2005 2006

BH CRISURI BH SOMES BH CRISURI BH SOMESSuprafata 37.8 78218 66.6 80124Subteran 786.4 2497 726.8 2106Total BH 824.2 81165 793.4 82230Total 81989.2 83023.4


Pentru intervalul 2005 – 2005 evolutia acestui indicatorului intensitatea prelevarii apei se prezinta in tabelul 2.

132

Tabelul 2Denumirea indicatorului 2005 2006Volumul total de apa captata (mc) 81989200 83023400Numar locuitori pe judet 736301 702755Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor) 111.35 118.14



Tabelul 4


Sursa directa *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 78947,3 80156Sursa subteran 2984,8 2832,8

TOTAL 81932.1 841,03*n.e.d.-nu exista date

133

JUDETUL MARAMURES

Judetul Maramure este situat in partea de nord - vest a tarii, si are o suprafata de 6304,36 kmp (2,6% din suprafata Romaniei).


Cursuri de apa

Reteaua hidrologica a judetului Maramures face parte din doua bazine hidrografice, SOMES si TISA.

Reteaua de apa de suprafata se inscrie in doua bazine hidrografice distincte – Tisa si Somes – separate de lantul muntos vulcanic Gutai – Tibles i muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.

Tisa dreneaza toti afluentii care au izvoarele pe versantii sud-vestici ai Muntilor Maramure i nordul Muntilor Rodnei, precum i numeroase paraie care provin din muntii Gutai – Eible. La ieirea din munti, Tisa primete din stanga raul Vieu. De la confluenta acestor doua rauri pana dincolo de Teceu Mic, pe o lungime de 62 km, Tisa formeaza granita naturala intre Romania i Ucraina.

Vieul izvorate din apropierea Pasului Prislop (1416 m), avand ca afluenti mai importanti: Negoiescu, Repedea, Easla, Izvorul Drago, Vaser, Ruscova, Frumusua si Bistra.

Vaserul aduce Vieului la varsare aproximativ 27 % din debitul mediu (9 m3/s) si are ca afluenti mai importanti Catarama, Faina, Ctevioara, Botizu, Novatul si Novicioru.

Iza izvorste de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub varful Batrana. Are ca afluenti vaile Ronioara, Ieud, Slatioara. La Vadu Izei primete pe cel mai important afluent al sau, raul Mara.

In aval de Iza, Tisa primete ca afluent mai important valea Sapanta.

Somesul curge in judetul Maramure intre Benesat si Seini pe 50 km. Aici primete afluenti mai importanti: Lapus unit cu raul Sasar, Salaj, Barsau si Baita.

Raurile judetului Maramure, datorita diversitatii reliefului si regimului precipitatiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice avand ca efect primar degradarea albiilor si malurilor.

Lacuri naturale

In judetul Maramures sunt inventariate 14 lacuri naturale situate in zone montane si depresionare, prezentand interes turistic, precum si 14 acumulari care, exceptand acumularea Stramtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement si piscicol.

Enumeram lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistritei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Magura, Morarenilor, precum si lacurile de dizolvare si prabusire ale unor ocne cu exploatari stravechi de sare, care se afla la Ocna Cugatag si Cotiui. Apa este clorurata, sodica, cu concentratii aproape de saturatie (30 g/l) si are proprietati terapeutice, la care se adauga fenomenul de heliotermie.

134

Lacul Albastru, in apropiere de oraul Baia Sprie, avand un diametru de 60-70 m si o adancime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prabusirea intr-o galerie de mina) si chimismul apei.

Lacuri antropice

Acumularile antropice au o suprafata de cca 162,3 ha, lacul Stramtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurand alimentarea cu apa potabila si industriala in zona Baia Mare i Baia – Sprie, avand ca roluri secundare atenuarea undelor de viitura si producerea de energie electrica. Se afla in executie sistemul de amenajari hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane m3 apa in final).



Comparativ cu situatia la nivelul tarii, resursele de apa utilizabile din bazinele hidrografice Somea - Tisa se incadreaza in categoria medie, ele cifrandu-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar daca resursele totale de apa se ridica la valoarea de 3.200 m3/loc./an.

Resursele de apa tehnic utilizabile din B.H. Somes – Tisa:

a) B.H. Somes: apa de suprafata = 650x106 m3

apa din subteran = 150x106 m3

Total = 800 x 106m3

b) b. B.H. Tisa: apa de suprafata = 250x106 m3

apa din subteran = 50x106 m3

Total = 300x106 m3


Tabelul 1Captarea apei – surse de suprafata

Unitatea de masura: mil. m32003 2004 2005 2006

45,0 32,3 27,3 22,8

Tabelul 2Captarea apei – surse subterane

Unitatea de masura: mil. m32003 2004 2005 2006

5,6 5,5 5,4 5,3


Tabelul 3Intensitatea consumului de apa

Unitatea de masura: mil. m3 pe cap de locuitor*2003 2004 2005 2006

60,4 34,9 23,2 25,8

135



Tabelul 4


2002 2003 2004 2005 2006Agricultura

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata *n.e.d. 45035.357 32293,027 27288,204 *n.e.d.Sursa subteran *n.e.d. 5540.773 5461,527 5335,906 *n.e.d.

TOTAL 179 50576.13 37754,554 32624,11 *n.e.d.*n.e.d.-nu exista date

136

JUDETUL SALAJ

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi sub denumirea de Tara Sivaniei adica Tara Padurilor. Salajul se invecineaza la nord cu judetele Satu Mare si Maramures, la vest si sud-vest cu judetul Bihor si la sud-est cu judetul Cluj. Suprafata judetului este de 3864,4 kmp, reprezentand 1,6% din teritoriul Romaniei.


Cursuri de apa si lacuri naturale

Principalele cursuri de apa si lacuri naturale de pe teritoriul judetului Salaj sunt:

raurile Somes, Crasna, Almas, Agrij, Salaj, Barcau,

mici lacuri naturale si artificiale.

Apele acopera 57,8 kmp reprezentand 1,5% din suprafata judetului.

Pe teritoriul judetului Salaj exista resurse de apa de suprafata si resurse de apa subterane. Acestea asigura pe langa alimentarea cu apa a populatiei si necesitatile industriale si agricole.

Sistemele de alimentare centralizate deservesc atat populatia din mediul urban (municipiul Zalau, orasele Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Jibou), cat si populatia din mediul rural (Sarmasag, Ileanda, Crasna, Hida, Stana).

In ceea ce priveste bazinul hidrografic Somes Crasna, acesta ocupa o suprafata de 17740 kmp, din care 3408 kmp (19,1% din suprafata totala a bazinului hidrografic) se gasesc in judetul Salaj. Acest bazin hidrografic ocupa circa 88,5% din suprafata judetului, iar diferenta de 11,5% revine bazinului hidrografic Crisuri.



Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile pentru judetul Salaj, la nivelul anului 2006, in functie de sursa de apa, au fost urmatoarele:

Bazinul hidrografic Somes Crasna

Tabelul 1Resursa de suprafata (mii

mc) Resursa din subteran (mii mc)

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

4131000 74000 35100 17567

Bazinul hidrografic Crisuri (la nivelul intregului bazin hidrografic)

resurse de apa teoretice – 3 116 400 mii mc;

137

resurse de apa tehnic utilizabile – 744 734 mii mc.


In cursul anului 2006, prelevarile de apa au fost realizate atat din surse de suprafata, cat si din surse subterane. Dupa sursa de apa s-au efectuat urmatoarele prelevari:

Bazinul hidrografic Somes Crasna

volumul de apa prelevat din surse de suprafata – 12329 mii mc, fata de 9653 mii mc prelevat in anul 2005;

volumul de apa prelevat din surse subterane – 3183 mii mc, fata de 3685 mii mc prelevat in anul 2005.

Volumul total de apa prelevat a fost 15512792 mc, superior volumului de apa prelevat in anul anterior.

Comparativ cu anul 2005, volumul de apa prelevat din surse de suprafata a crescut, in timp ce volumul de apa prelevat din surse subterane a scazut. Mentionam ca pe ansamblu, asistam la o crestere a volumului total de apa prelevat (din sursele de suprafata si subterane) fata de ultimii doi ani.

Tabelul 2

Anul Volumul total de apa prelevat (mii mc)

2002 202022003 181172004 137412005 133382006 15513

In functie de domeniul in care a fost utilizata apa prelevata avem urmatoarea repartitie, prezentata grafic si tabelar, dupa resursa de apa de la care provine.

Tabelul 3

Sursa de apa Populatie(mc)

Industrie(mc)

Irigatii(mc)

Zootehnie(mc)

Piscicultura(mc)

Total(mc)

Suprafata 7064393 2502701 *n.e.d. 2 400 2760000 12329494Subteran 2190033 974315 *n.e.d. 18 950 *n.e.d. 3183298Total 9254426 3477016 *n.e.d. 21 350 2760000 15512792*n.e.d.-nu exista date

Bazinul hidrografic Crisuri (la nivelul intregului bazin hidrografic)

volumul de apa prelevat din surse de suprafata – 2827 mii mc pentru piscicultura;

volumul de apa prelevat din surse subterane – 27,1 mii mc alimentare cu apa in scop industrial.

Dupa domeniul in care a fost utilizata apa prelevata avem urmatoarea distributie tabelara, tinand cont de resursa de apa:

Tabelul 4

138

Sursa de apa Industrie(mii mc)

Piscicultura(mii mc)

Total(mii mc)

Suprafata *n.e.d. 2827 2827Subteran 27,1 *n.e.d. 27,1Total 27,1 2827 2854,1





Tabelul 2


Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 14636 11406.8 10709.4 15156Sursa subteran 3481 3429.4 3716 3210.1TOTAL 18117 14836.2 14425.4 18366.1


139

JUDETUL SATU MARE

Judetul Satu Mare este situat in nord-vestul Romaniei, si are o suprafata totala a judetului dede 4.417,8 kmp, reprezentand 1,9 % din suprafata totala a tarii (al 36-lea judet ca intindere).


Cursuri de apa

Apele de suprafata sunt reprezentate de trei cursuri importante: Somes, Crasna, Tur, la care adauga Homorodul, Ier si Talna, avand o lungime totala de 285 km

Lacuri antropice

Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt in numar de peste 30, lacuri artificiale de marime mica si mijlocie care totalizeaza circa 800 ha. Dintre acestea, lacul de baraj Calinesti-Oas de pe raul Tur este cel mai mare si are o suprafata de 357 ha. Alte lacuri artificiale mai mari cu diverse destinatii – piscicole, rezerva de apa pentru agricultura, regularizarea debitelor etc. sunt: Mujdeni (Orasu Nou); Dabolt (Halmeu); Balastiera Apa (Apa); Adrian (Livada); Bercu si Micula (Micula); OTeloaia (Homorodu de Sus); Hodisa (Socond); pescaria de la Moftin, Andrid, Chereusa, precum si unele helestee din partea de nord a Campiei Somesului.

Apele subterane

Apele subterane - ascensionale sunt acumulate in straturile de nisipuri si pietrisuri panoniene la o adancime de 250-400 m.

Apele de zacamant, care se gasesc la 800-2000 m, sunt:

carbogazoase: Bixad, Turt;

sulfuroase: Baile Puturoase, Luna, Ghenci;

bicarbonatate: Tarna Mare, Vama, Valea Mariei, Noroieni.

In partea vestica a judetului se gasesc si importante rezerve de ape hipertermale: Tasnad, Beltiug, Acas, Ady Endre, Satu Mare.



Tabelul 1

JudetResursa de suprafata Resursa din subteranTeoretica (mii mc)

Utilizabila (mii mc)

Teoretica (mii mc)

Utilizabila (mii mc)

Satu Mare(B.H. Tisa) 3046 2374 623 444Satu Mare(B.H. Somes) 299 550 21517 16425


140

Din datele furnizate de Directia Apelor Crisuri situatia prelevarilor de apa la nivelul b.h.Crisuri este urmatoarea:

din subteran:

alim. cu apa de gospodarie comunala: 410,3 mii mc;

alim. cu apa in scop industrial: 63,8 mii mc;

piscicultura: 0;

irigatii: 0.

Din datele furnizate de catre SGA Satu Mare, este redata mai jos situatia volumelor captate in cursul anului 2006 in B.H. Somes si Tisa.

141

VOLUME DE APA CAPTATE IN ANUL 2006

IN BH SOMES SI BH TISA – (mii mc)

Tabelul 2

Nr. crt.

Bazin hidrografic

Tip prelevare

Gospodarie Comunala - ptr.

populape

Alte activitap

Unitati industriale

Unitati

Unita de transport Irigatii Piscicuura Total

1 BH SOMES Sursa din subteran

12028 94 1917 2301 85 *n.e.d. *n.e.d. 16425

Sursa de suprafata

*n.e.d. *n.e.d. 68 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 482 550

TOTAL BH SOMES

Din surse directe

12028 179 1985 2301 *n.e.d. *n.e.d. 482 16975

2 BH TI SA Sursa din subteran

184 71 65 28 96 *n.e.d. *n.e.d. 444

Sursa de suprafata

552 38 302 381 *n.e.d. *n.e.d. 1101 237A

TOTAL BH TISA

Din surse directe

736 109 367 409 *n.e.d. *n.e.d. 1717 2818


142



Tabelul 3


IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2002 2003 2004 2005 2006 2002 2003 2004 2005 2006 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 22 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 1601 2199Sursa suprafata 4 4 *n.e.d. 4 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 7828 4110 *n.e.d. 1601 1583Sursa subteran 53 37 *n.e.d. 18 *n.e.d. 693 442 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 57 41 *n.e.d. 22 *n.e.d. 693 442 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 7828 4110 *n.e.d. 1601 *n.e.d.

143

REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU

Regiunea “CENTRU” este situata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 250 longitudine estica si paralela 460 latitudine nordica.

Prin pozitia sa geografica, Regiunea ”CENTRU” realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere ale frontierelor.

In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud- Vest, la vest cu regiunea 5 Vest.

Suprafata Regiunii este de 34100 kmp, ceea ce reprezinta 14,3% din suprafata tarii. Ca suprafata, depaseste unele tari europene, spre exemplu: Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova.

Din punct de vedere administrativ, Regiunea Centru este formata din sase judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, care cuprind 57 de orase (din care 20 municipii) 354 de comune si 1784 sate.

Hidrografia

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului).

Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf. Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz.

Principalele lacuri naturale din Regiunea Centru sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 1

Tipul lacului natural Denumirea lacului natural Judetul Suprafata(ha)

Volmul(mil. mc)

Lacuri in circuri glaciare Balea Siriu 4,7 0,2Lacuri in cratere vulcanice Sfanta Ana Harghita 22,0 0,6

Lacuri in depresiuni carstice Iezerul Ighiu Alba 5,3 0,2

Lacuri de baraj natural Lacul Rosu Harghita 12,6 0,7

Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.

144

Resursele de apa

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Resursele de apa, sunt definite ca potentialul hidrologic format din apele de suprafata si subterane, in regim natural si amenajat, inventariate la inceputul anului din care se asigura alimentarea diverselor folosinte.

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile in anul 2006 la nivelul Regiunii 7 Centru, sunt redate in urmatorul tabel:

Tabelul 2

Judet SectiuneaResursa de suprafatamil mc/an

Resursa din subteran

mil. mc/anAlba 9572 48,669 *n.e.d. 1,126

Brasov Bazinul hidrografic Olt 76,833 79,556 34,195 19,231Bazinul hidrografic Buzau *n.e.d. *n.e.d. 1,920 1,830

Covasna

Bazinul hidrografic Olt – sector Bixad confluenta cu Raul Negru

*n.e.d. 444,6 *n.e.d.

21,982

Bazinul hidrografic Raul Negru *n.e.d. 406,1Bazinul hidrografic Casin *n.e.d. 117,0Bazinul hidrografic Covasna *n.e.d. 68,7Bazinul hidrografic Turia *n.e.d. 28,1Bazinul hidrografic Cormos *n.e.d. 195,0Bazinul hidrografic Aita *n.e.d. 31,5Bazinul hidrografic Ozunca *n.e.d. 14,9Bazinul hidrografic Baraolt *n.e.d. 59,3Bazinul hidrografic Varghis *n.e.d. 119,5 *n.e.d. *n.e.d.

HarghitaBazinul hidrografic Mures 753 585 2,5 1,5Bazinul hidrografic Olt 162 49,2 5,9 5,9Bazinul hidrografic Siret 327 245 1,0 0,5

Mures* stocul mediu multianual in sectiunea Ludus 1100 180,7 68,244 6,244

Sibiu Bazinul hidrografic Olt 3974 319,131 *n.e.d. 3,077Bazinul hidrografic Mures 638,604 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.


Prelevari de apa

Judetele apartinatoare Regiunii 7 Centru detin o bogata retea de ape, care asigura necesitatile de apa, atat potabila cat si industriala.

Volumele totale de apa captate in anul 2006, in fiecare judet apartinator Regiunii 7 Centru,sunt urmatoarele:

Alba - Total: 49.795 mii mc, din care

48.669 mii mc din surse de suprafata;

1.126 mii mc din surse de subteran;

Brasov – Total: 98.787 mii mc, din care:

79556 mii mc din surse de ape de suprafata;

19231 mii mc din surse de apa subterana;

145

Covasna –-alimentarile de apa din sursele de suprafata si subterane se realizeaza de catre 212 beneficiari, dintre care 37 au incheiat contract abonament cu Administratia Nationala Apele Romane, prin 30 de captari subterane si 70 de captari de suprafata;

Harghita – Total: 30.801 mii mc, din care:

24512 mii mc din surse de suprafata;

6289 mii mc din surse subterane;

Mures – Total: 210.297 mii mc din surse directe, astfel:

209.475 mii mc din surse de suprafata;

822 mii mc din surse subterane;

Sibiu – Total: 61.273 mii mc apa bruta, din care:

53.347 mii mc pe Bazinul Hidrografic Olt;

7.926 mii mc pe Bazinul Hidrografic Mures.

Totalul de apa captata la nivelul a 5 judete apartinatoare Regiunii 7 Centru este de 450.953 mii mc, mai putin la nivelul Judetului Covasna, de la care nu s-au primit volumele de apa captata in decursul anului 2006.

Pentru a putea evidentia cantitatile de apa captata in decursul anului 2006 comparativ cu anul 2005, la nivelul Regiunii 7 Centru, redam in tabelul urmator volumele de apa captata in decursul celor 2 ani, in cadrul celor 6 judete.

Tabelul 3

Judet Cantitatea de apa captata in anul 2006 (mii mc)

Cantitatea de apa captata in anul 2005 (mii mc)

Alba 49.795 51.186Brasov 98.787 *n.e.d.Covasna *n.e.d. *n.e.d.Harghita 30.801 31.475Mures 210.297 *n.e.d.Sibiu 61.273 61.157

Din graficul prezentat si din datele complete existente doar in judetele Alba, Harghita si Sibiu, reiese faptul ca volumele de apa captata in decursul anilor 2005-2006, sunt aproximativ la fel, cu mici diferente. Pentru judetele Brasov, Covasna si Mures nu se pot face interpretari, datorita lipsei de date.

146

JUDETUL ALBAEste situat in partea centrala a Romaniei, judetul Alba se afla in zona de contact a podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al raului Mures, care traverseaza judetul de la nord – est (in zona Ocna Mures), la sud – vest (zona Sibot).

Suprafata judetului este de 6242 km² ceea ce reprezinta 2,6 % din suprafata Romaniei.


Cursuri de apa

Cursurile de apa ce strabat teritoriul judetului apartin in totalitate bazinului hidrografic al Muresului, rau ce s-a adaptat celui mai vechi traseu de legatura tectonica si hidrografica intre Podisului Transilvaniei si Depresiunea Panonica. Teritoriul judetului Alba se afla pe cursul mijlociu al Muresului acesta strabatand judetul pe o lumgime de 141 km cu o orientare de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 141km, si inscriindu-se pe contactul dintre munte si Depresiunea Colinara a Transilvaniei, zona pe care incepand din Holocen si pana prezent a modelat un vast culoar care de altfel ii si poarta numele.

Raul Mures intra pe teritoriul judetului Alba in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si paraseste teritoriul judetean dupa confluenta cu paraul Bacainti (202 m).

Cei mai importanti afluenti ai raului Mures, situati pe teritoriul judetului Alba sunt:

Raul Aries este cel mai mare afluent de dreapta al Muresului(L = 107 km). El isi aduna apele de pe latura sud - estica a Muntilor Bihor si apoi din Muntele Mare si Trascau. Sub raport hidrologic Ariesul prezinta cea mai importanta resursa de apa pentru regiunea montana. Pe traseul sau, orientat pe directia vest – est, aduna numerosi afluenti dintre care cei mai importanti sunt pe dreapta, dupa confluenta celor doua Ariesuri la Mihoiesti si anume raurile Sohodol, Abrud (S = 229 kmp, L = 24 km), Musca, Sasa, Rimetea (S = 44 kmp, L = 16 km), iar pe stanga Valea Caselor, Valea Bistrii, Bistrisoara, Valea Mare S = 70 kmp, L = 19 km), Dobra, Valea Caselor, Salciua, Posaga, Ocolis S = 112 kmp, L = 22 km).

Dupa confluenta cu Ariesul, Muresul primeste din Muntii Trascaului afluentii Valea Grindul, Valea Unirea, Valea Ciugud,Valea Miraslau, Valea Aiudului (S = 176 kmp, L = 26 km), Valea Stremtului (S = 229 kmp, L = 48 km), Valea Galda (S = 321 kmp, L = 34 km) Valea Ighiului si Ampoiul (S = 576 kmp, L = 60 km) precum si unele paraie mai mici din Muntii Vintului : Valea Vintului, Valea Blandiana, Valea Bacainti.

Raul Ampoi ce face delimitarea intre Muntii Trascau, Muntii Metaliferi si Muntii Vintului, are cursul in intregime pe teritoriul judetului Alba (57 km). Are un regim cu ape mici toamna si la inceputul iernii si un debit anual de 7,14 m3/s la Barabant. Are ca principali afluenti o serie de rauri mici, intre care mai importanti sunt Fenesul si Ampoita.

147

Pe partea stanga Muresul primeste afluenti mai mici, acestia fiind paraie de campie ca Someghi, Ciunga, Pusta Bagaului si Ratu.

Raul Tarnave, format din unirea aval de municipiul Blaj a raurilor Tarnava Mare si Tarnava Mica, este cel mai important afluent de stanga a Muresului. Acest curs de apa prezinta un regim cu ape mari lunile aprilie-mai si iunie, inregistrand un debit mediu multianual de circa 31,4 m3/s in apropierea confluentei cu Muresul (in zona Mihalt).

Urmatorii afluenti mai importanti ai Muresului pe partea stanga sunt raurile Sebes, Pian (S = 133 kmp, L = 31 km) Cioara ( S = 150 kmp L = 15 km) si Cugir.

Raul Sebes (S = 1289 kmp, L = 96 km) este un rau tipic de munte pe care s-au realizat numeroase amenajari hidroenergetice si cu mari rezerve pentru alimentarea localitatilor din aval in sistem microregional. Raul Sebes are o serie de afluenti bogati pe partea stanga: Cibinul, Bistra, Dobra, Secasul (S = 560 kmp, L = 42 km) si Cugirul (S = 354 kmp, L = 54 km).

Lacuri naturale

Morfologia variata a judetului Alba a permis formarea unor variate tipuri de lacuri naturale, care insa nu au mari volume de apa

Plecand de la clasificarea genetica, in judetul Alba se intalnesc 3 tipuri de lacuri :

- de origine glaciara- Iezerul Sureanu, lac de baraj morenaic, alimentat prin ploi, zapezi, izvoare. Iezerul Sureanu, este format in muntii Sureanu si are o suprafata ( conform L 5/2000) de 20ha.- rezervatie naturala- incadrare IUCN in categoria IV ; preluat in custodie in 08.06.2004.

- de origine carstica- Iezerul Ighiel, alimentat prin izvoare si scurgeri de pe versanti. Lacul s-a format in muntii Trascaului si are o suprafata ( conform L 5/2000) de 20 ha- rezervatie naturala- incadrare IUCN in categoria IV ; preluat in custodie in 08.06.2004.

- lacuri formate in zona de alunecare, cu alimentatie prin precipitatii sau subterana, lacuri aflate in prezent intr-o stare avansata de colmatare: lacul Panade, Taul fara Fund, Taul Savului, Taul Baia, Taul Puturos, Taul cel Lung, Taul fara Nume.

Lacuri antropice

Cele mai importante lacuri antropice sunt cele amplasate pe Valea Sebesului: Oasa, Tau, Obrejii de Capalna si Petresti a caror apa este folosita atat din punct de vedere hidroenergetic cat si in sistem microregional in alimentarea cu apa a localitatilor si Lacul Cugir de pe Raul Mic – alimentare cu apa.

In imprejurimile localitatii Rosia Montana se intalnesc lacuri care dateaza din secolul al XVII-lea Taul Mare, Tarina, Cornii, Brazi si Anghel a caror apa era folosita la alimentarea steampurilor de la exploatarile miniere.

In tabelul 1 sunt prezentate volumele de apa la nivelul normal de retentie si volumele utile din lacurile de acumulare de pe Valea Sebesului la nivelul anului 2006 :

Tabelul 1

Lacul deacumulare Volum la NNR(mii. mc)

Volum util(mii. mc)

Oasa 136230 126000Tau 21300 18530Obrejii de Capalna 4260 1800Petresti 1360 1120

Apele subterane

Functie de factorul geologic, in judetul Alba exista mai multe complexe acvifere:

148

Complexul acvifer al rocilor cristaline- zona centrala a muntilor Apuseni, incepand cu valea Ariesului pana la limita vestica a judetului, la izvoarele Crisului Negru, iar spre nord pana la limita judetului. Debitele nu depasesc 0,1-0,2 l/s.

Complexul andezitelor si bazaltelor – eruptivul neogen- dezvoltat in muntii Metaliferi, zona Rosia Montana. Debitele nu depasesc 0,1-0,15 l/s.

Complexul epimetamorfic – zona sudica a judetului, muntii Sebesului si versantul de vest al muntilor Cindrel. Structura geologica nu este favorabila existentei apelor subterane, cu exceptia sectorului localitatii Capalna – zona calcaroasa. Debite 0,2-0,3 l/s. Din sisturile cristaline apar izvoare cu debite cuprinse intre 0,2-0,3 l/s.

Complexul Paleozoic- prezent in zona superioara a Ariesului –sector Arieseni. Structurile acvifere sunt foarte slab reprezentate. Debitele izvoarelor sunt sub 0,1 l/s. Complexul mezozoic - depozite sedimentare -muntii Trascau – calcarele constituie

axul central al grupei montane. Cele mai mari debite ale izvoarelor sunt inregistrate in zona marginala a platoului Ciumerna – suma debitelor depaseste 150 l/s. Izvoarele sunt drenate prin raul Ighiu, valea Muntelui(izvorul Topli_a cu debit de 45 l/s) din bazinul hidrografic Ampoita, valea Galdita in zona limitata de platoul Ciumerna( suma debitelor cca.3 l/s). Platoul Ramet- Ponor – cuprinde izvoare cu debite peste 200 l/s.

Complexul cretacic – cuprinde cea mai mare parte din arealul muntilor Trascau, Metaliferi extinzandu-se pan_ in bazinul hidrografic Po_aga. De asemenea cuprinde si cursul mijlociu al vaii Pian si cursul inferior al vaii Sebesului – zona Petresti . Debitele oscileaza in limita a 0,1-0,2 l/s.

Unitati depresionare montane:o Depresiunea Campeni – Abrud - depozitul aluvionar are in apropierea raurilor

pana la 3 m grosime , nivelul freatic este la cca 2,2m. Debitele sunt importante, mai ales o data cu apropierea de reteaua activa cca. 40 l/s.

o Depresiunea Trascau - zona marginala a depresiunii este foarte bogata in acvifere. Debitele depasesc 50 l/s. Sectorul central al depresiunii este usor ridicat si formeaza cumpana de ape dintre Mures si Aries.

o Depresiunea Zlatna – nivelul hidrostatic a fost interceptat la cca.7 m. Stratul acvifer este alimentat de scurgerile de pe versanti si de raul Ampoi.Prin pompari experimentale s-au obtinut debite de cca. 2 l/s.

Culoarul Muresului. Pe teritoriul judetului Alba , culoarul Muresului este studiat din punct de vedere hidrogeologic prin urmatoarele sectiuni (tabelul 2):

Tabelul 2Nr. Crt. Localitatea Nr. foraje Amplasament

1 Ocna Mures 3 Transversal peste Mures2 Decea 3 Transversal peste Mures3 Aiud – Radesti 3 Transversal peste Mures4 Mihalt 7 Transversal peste Mures si Tarnave5 Alba Iulia 8 Transversal peste Mures6 Sibot 6 Transversal peste Mures7 Sard 3 Transversal peste Ampoi8 Oiejdea 1 In culoarul Teius - Sard9 Craiva 1 In culoarul Teius - Sard10 Vinerea 2 Transversal peste Cugir

149

Forajele de studiu sunt alimentate cu apa din depozitele aluvionare. Stratele acvifere au capacitate diferita de debitare, intre 2 l/s (profilul Decea) si cca. 10 l/s (profilul Mihalt)- zona de confluenta Mures, Tarnave.

Depresiunea Transilvaniei

o Podisul Secaselor- forajele executate au determinat structuri arteziene (Rosia de Secas, Ohaba), cu activitate bogat_ spre sfarsitul primaverii. Debitele acviferelor nu depasesc 0,2 l/s. Chimic, izvoarele sunt foarte bogate in clorura de sodiu.

o Podisul Tarnavelor – respectiv interfluviul Mures- Tarnava Mica, aparitia la zi a apelor freatice se realizeaza prin izvoare cu debite foarte mici, sub 0,1 l/s.

Chimismul si mineralizarea apelor din podisul Secaselor si podisul Tarnavelor sunt variabile. Mineralizatii intre 0,5 si 1g/l si duritate intre 20 si 40 grade germane prezinta toate apele freatice cantonate in aceste zone. Astfel, in zona cutelor diapire – anticlinalul Ocna Mures- Alba Iulia; zona Daia Romana- Miercurea Sibiului, gradul de mineralizare este cuprins intre 1 si 3,5 g/l. Apele cu grad de mineralizare mai mari de 3 g/l sunt utilizate la tratamente medicale.



Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Alba se prezinta in tabelul 3.

Tabelul 3Resursa de apa de suprafata (mii m3)


Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila957200 486690 n.e.d.* 1126



Pentru intervalul 2003 – 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4Sursa de apa Volume medii de apa captate anual (mii. mc)

2003 2004 2005 2006-de suprafata 58276 52976 49881 48669-din subteran 1559 1322 1305 1126TOTAL 59835 54298 5186 49795

Din analiza evolutiei acestui indicator pentru perioada analizata se observa o scadere continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor folosintelor consumatoare de apa (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).


Pentru intervalul 2003 – 2006 evolutia indicatorului intensitatea prelevarii apei la nivelul judetului Alba se prezenta in tabelul 5.

Tabelul 52003 2004 2005 2006

Volumul total de apa prelevata (mc) 59835000 54298000 51186000 49795000Numar locuitori pe judet 385514 382971 379189 378614Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor)

155.21 141.78 134.99 131.52

150

Din analiza valorilor acestui indicator, pentru judetul Alba, pentru perioada de referinta se constata o scadere constanta a valorii sale.

151



Tabelul 6


Zootehnie Irigatii Silvicultura Piscicultura2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006

Sursa directa 150 131 *n.e.d. 853 780 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 1.880 2080 *n.e.d.

Sursa suprafata 3 3 4 835 700 890 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 1.620 2080 1.880

Sursa subteran 127 128 84 n.e.d. 80 50 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

TOTAL 280 262 88 1688 1560 940 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. 3500 4160 1880

152

JUDETUL BRASOVJudetul Brasov este situat in partea centrala a Romaniei si are o suprafata judetului de 5363 kmp.


Cursuri de apa

Resursele de apa ale judetului Brasov sunt alcatuite din ape subterane-freatice si de adancime, apele de suprafata - reteaua de rauri si de lacuri naturale si artificiale.

Teritoriul judetului se incadreaza in bazinul hidrografic Oltului superior , care strabate judetul pe o distanta de cca.210 km, de la confluenta raului Negru pana la confluenta paraului Ucea. Intre aceste limite Oltul primeste numerosi afluenti dintre se mentioneaza: Homorodul, Tarlungul, Ghimbaselul, Barsa, Vulcanita, Hamaradia, Berivoiul, Ucea, etc.


Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea, Podragul) si de lacurile antropice destinate alimentarii cu apa potabila si industriala (acumularea Tarlung, Dopca).

Apele subterane

In repartitia teritoriala a resurselor de apa subterana, in functie de conditiile geologice se pot deosebi 2 zone:

o zona montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime;

o zona joasa (incluzand sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele Oltului), unde stratul acvifer este bogat si cu calitati corespunzatoare pentru diferite utilizari.

Resursele mari de apa subterana pot aduce o contributie substantiala la satisfacerea i cerintelor folosintelor de apa din judet.



La nivelul judetului Brasov, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Bazinul hidrograficResursa de apa de suprafata

(mil mc)Resursa de apa subterna

(mil mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Olt 76,833 79,556 34,195 19,231Buzau *n.e.d. *n.e.d. 1,920 1,830Total 76,833 79,556 36,115 21,061


153


Indicatorul captarea apei releva pentru judetul Brasov urmatoarea situatie statistica pentru intervalul 2005 - 2006 in ceea ce priveste captarile de apa din surse de suprafata si din subteran (tabelul 2):

Tabelul 2

Sursa de apaVolume de apa captate anual

(mii mc)2005 2006

Suprafata 79613 79556Subteran 22431 19231Total 102044 98787

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa scadere a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Bacau (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).


Pentru intervalul 2005 – 2006 evolutia acestui indicatorului intensitatea prelevarii apei se prezinta in tabelul 3.

Tabel 3Denumirea indicatorului 2005 2006Volumul total de apa captata (mc) 102044000 98787000Numar locuitori pe judet 596571 595647Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor) 171,05 165,85

Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere a valorii indicatorului reprezentand intensitatea captarii apei.



Tabelul 4


Irigatii Piscicultura Zootehnie2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006

Sursa suprafata 2365800 1304 *n.e.d. 6376400 10562 14942 *n.e.d. 4 4

Sursa subteran 100100 83 *n.e.d. *n.e.d. 31 31 1000100 922 853

TOTAL 2465900 1387 *n.e.d. 6376400 10593 14973 1000100 926 857

154

JUDETUL COVASNAJudetul Covasna are o asezare centrala pe teritoriul Romaniei in zona interioara a curburii Carpatilor. Aflat in partea de SE a Transilvaniei cuprinde o suprafata importanta din depresiunea Brasovului.


Cursuri de apa

Majoritatea cursurilor de apa ce strabat judetul Covasna izvorasc din masivele muntoase, de unde se indreapta catre depresiunile Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe, fiind colectate de principalul curs de apa ce strabate teritoriul judetului, Oltul, si de afluentii sai, Raul Negru, Baraoltul si Cormosul..

Raurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt formate de reteaua Buzaului (al carui curs superior, impreuna cu afluentii sai principali Basca Mare si Basca Mica, traverseaza partea de sud si sud-est a judetului) si Oituzul (afluent al raului Trotus) ce trece prin zona de nord – est a judetului.

Oltul este principala artera hidrografica. Pe teritoriul judetului Covasna el are o lungime de cca 150 km si colecteaza apele majoritatii raurilor ce strabat radiar teritoriul judetului. Raul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, strabate partea estica a judetului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El isi aduna apele de pe versantul sudic al Muntilor Sandru Mare, de la o altitudine de 1280 m.

Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0,45 si 0,70 km/kmp in Depresiunea Brasov si este de 0,60 – 0,80km/kmp in zona muntoasa.

Reteaua hidrografica dezvoltata, bogatia izvoarelor minerale si diversitatea continutului lor in saruri fac ca teritoriul judetului Covasna sa dispuna de un potential insemnat de resurse de apa.

Lacuri antropice

Pe teritoriul judetului exista doua lacuri antropice si anume Lacul Reci si Lacul Moacsa – Padureni.


155


Datorita datelor insuficiente de care s-a dispus indicatorul resurse de apa nu a putut fi calculat conform metodologiei. Cu toate acestea, in cele ce urmeaza se prezinta o estimare a valorilor resurselor de apa din judetul Covasna la nivelul anului 2005:

• resurse de apa de suprafata:

B.H.Olt -sector: Bixad - confl. R. Negru 324,924 x 106 mc

B.H. R. Negru 438,632 x 106 mc

B.H. Olt- sector:confl. R Negru-Augustin 1485,079x 106 mc

B.H. Casin 84,014 x 106 mc

B.H. Covasna 100,053 x 106 mc

B.H. Cormos 192,106 x 106 mc

• rezerve de apa subterane tehnic utilizabile in anul 2005 au fost de 15160 x 103 mc.


Inexistenta datelor necesare nu a premis calcularea valorilor aferente acestui indicator.





156

JUDETUL HARGHITAJudetul Harghita este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali, fiind al treisprezecelea ca marime din Romania, avand o suprafata de 6639 km², reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii..


Cursuri de apa

Pe teritoriul judetului Harghita s-a dezvoltat o bogata retea hidrografica, lacuri si mlastini, si s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.

Reteaua hidrografica a judetului apartine bazinelor hidrografice ale raurilor Mures (49,3 %), Olt (32 %) si Siret (18,7 %).

Apele de suprafata sunt drenate de cursurile superioare ale Muresului, Oltului, Tarnavelor, Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotusului, Uzului si Casinului.

Lungimea totala a retelei hidrografice codificate a judetului este de cca. 2600 km. Cursurile raurilor principale pe teritoriul judetului, izvorand din zonele muntoase, au lungimi cuprinse intre 45-90 km.

Raul Mures, isi are obarsia in masivul Muntele Negru (1538 m), dreneaza intreaga depresiune a Giurgeului pe o distanta de 85 km, adunand afluentii Belcina, Lazarea, Ditrau, Sumuleu, Borzont, Galautas si Toplita, de pe o suprafata totala de 1297 km². Debitul mediu multianual al raului la iesirea din judet este de 12 mc/s.

Raul Tarnava Mare, afluent principal al Muresului, izvoraste din muntii Gurghiu, dreneaza apele (afluenti mai importanti: Sicasau, Ivo, Bradesti, Feernic si Goagiu) de pe o suprafata de 1539 km². Parcurge teritoriul judetului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lunga apa de suprafata din judet. La iesirea din judet debitul mediu multianual al raului este de 8 mc/s.

Raul Olt izvoraste din versantul vestic al Hasmasului Mare la altitudinea de 1280 m si strabate depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, parasind teritoriul acestuia prin defileul de la Tusnad. Suprafata bazinului de receptie este de 1295 km², adunand afluentii Lunca Mare, Madaras, Valea Mare, Frumoasa, Fisag si Tusnad. Debitul mediu multianual al raului la iesirea din judet este de 9 mc/s.

Raul Bistricioara izvoraste din flancul sud-estic al Muntilor Calimani, in cuprinsul judetului curge pe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al raului la iesirea din judet este de 4,5 mc/s.

Raurile sunt alimentate in proportie de cca.70 % din sursele de suprafata (ploi 42-46 % si zapezi 23-26 %), iar restul din apele freatice si subterane, incadrandu-se in regimul de alimentare pluvio-nival de tip carpatic oriental. Debitele medii cele mai mari se inregistreaza in luna aprilie, iar cele mai mici in luna ianuarie.

157

Inghetul apelor se produce incepand din luna decembrie. Foarte des se formeaza poduri de gheata si sloiuri plutitoare, care pe raul Mures in depresiunea Giurgeului, creeaza pericol de inundatii prin blocarea albiei.

Lacuri naturale

Lacurile naturale ale judetului ca geneza si ca regim hidrologic prezinta particularitati demne de remarcat.

Lacul Sfanta Ana este unicul lac vulcanic din Romania situat intr-un crater din masivul muntos Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafata lacului este de 19,5 ha, adancimea maxima de 6,1 m. Lacul se alimenteaza numai din precipitatii, avand o mineralizare foarte scazuta.

La nord-est de lacul Sf. Ana, intr-un crater geaman, la altitudine de 1050 m se afla Tinovul Mohos, un lac colmatat si acoperit cu vegetatie de Sphagnum, care se intinde pe un areal de 80 ha.

In urma unei prabusiri naturale de stanci care a barat apele Bicazului, a luat fiinta cel mai mare lac de baraj natural din tara, Lacul Rosu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafata de 12,6 ha si adancime maxima de 10,5 m, este inconjurat de stanci de calcar (Suhardul Mare 1506 m, Ucigasul 1407 m, Licas 1476 m). In aval de lac, apa raului Bicaz traverseaza Cheile Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din tara.

In muntii Caliman, Lacul Iezer, de origine glaciara, este situat la altitudinea de 1780 m, are o suprafata de 1300 mp si o adancime de 3-5 m.

Lacuri antropice

Lacurile artificiale din judetul Harghita apartin diferitelor categorii de folosinta.

Acumularea Mesteacanul, construita pe raul Olt, asigura apa potabila pentru orasul Balan si apa industriala pentru SC Balan SA Balan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.

Din Acumularea Frumoasa se asigura cca. 50 % din volumul de apa potabila necesara municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.

Acumularea Zetea este cea mai mare constructie hidrotehnica din judetul Harghita, este situata pe raul Tarnava Mare si are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de folosinta este complexa: retinerea viiturilor si aparare impotriva inundatiilor a localitatilor situate in valea raului Tarnava Mare din judetele Harghita si Mures, regularizarea debitului (constant de 1,2 mc/s in aval de acumulare), producerea de energie electrica si - in planurile de perspectiva - alimentare cu apa.

Acumularea Suta, construita pe paraul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zona de agrement si pescuit pentru populatia resedintei judetului si a localitatilor riverane.



Resursa de apa reprezinta elementul indispensabil al vietii, fiind una din bogatiile vitale pentru dezvoltarea economica si sociala.

Potentialul apelor de suprafata este utilizat mai cu seama pentru asigurarea alimentarii centralizate cu apa potabila a unor asezari urbane (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplita, Balan si Vlahita), rurale (Praid, Sancraieni, Ciumani, Joseni, etc.) si a necesarului de apa pentru unitati industriale.

Utilizarea energetica a cursurilor principale de apa este foarte redusa. Nici acumularea Zetea nu este utilizata pana in prezent pentru producerea de energie electrica.

158

In prezent resursele de apa nu sunt utilizate pentru irigatie nici in zonele de deal si de lunca.

Judetul Harghita dispune de resurse de apa subterana potabila in depresiunile intramontane, utilizate in prezent in scopul alimentarii populatiei (Miercurea Ciuc, Baile Tusnad, Borsec, Sansimion, Sanmartin, Tusnad) si a unor unitati ale industriei alimentare (Miercurea Ciuc, Remetea).

Din categoria apelor subterane, datorita numarului mare de surse, a rezervelor importante, a diversitatii hidrochimice, a potrivirii lor pentru imbuteliere, cura balneara sau agrement, pentru judetul Harghita apele minerale reprezinta o importanta deosebita.

Insemnate rezerve de ape minerale sunt situate in depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului, Bilborului si Casinului, in vaile Varghisului, Homoroadelor si Tarnavelor.

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile pentru judetul Harghita sunt cuprinse in tabel 1

Tabelul 1


(mii. mc/an)Resursa subteran

(mii. mc/an)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Mures 753000 585000 2500 1500Olt 162000 49200 5900 5900Siret 327000 245000 1000 500TOTAL 1242000 879200 9400 7900


Prelevarea apelor de suprafata, respectiv subteran este urmarita de Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale.

Situatia captarilor de suprafata si subterana, in anul 2006, pe teritoriul judetului Harghita, este prezentata tabelar in celece urmeaza:

Tabelul 2

Nr. crt.

Bazinul hidrografic

Volum de apa captat(mii mc)

Total Suprafata Subteran1. Mures 15275 14226 10492. Olt 14950 10100 48503. Siret 576 186 390

TOTAL 30801 24512 6289

159

In tabelul 3 se prezinta evolutia volumelor de apa captate in intervalul 2002 -2006.

Tabelul 3Sursa de apa

(bazin hidrografic

2002mii mc

2003mii mc

2004mii mc

2005mii mc

2006mii mc

Mures 15269 14702 13959 14734 15275Olt 18540 18810 17640 16110 14950Siret 529 732 726 631 576Total judet 34338 34244 32325 31475 30801

In general, localitatile rurale se caracterizeaza printr-un grad redus de echipare cu retele de alimentare cu apa in sistem centralizat. Majoritatea retelelor existente de distributie sunt subdezvoltate atat ca lungime cat si numar de locuitori racordati. In judetul Harghita, numai 92 de localiati dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila. Lungimea totala a retelelor de aductiune si distributie a apei este aproximativ 1450 km (din care peste 400 km in orasele judetului deservind un numar de cca. 113000 locuitori). In ceea ce priveste populatia din zonele urbane, peste 75 % din populatie beneficiaza sistemele centralizatate de alimentare cu apa.



Tabelul

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 27659,6 27108 25494,5 24512Sursa subteran 6259 6061 6182 6289

TOTAL 33918,6 33169 31676,5 30801*n.e.d.-nu exista date

160

JUDETUL MURES

Judetul Mures este asezat in zona central-nordica a Romaniei, si cu o suprafata de 6.714 km² judetul Mures ocupa locul 11 ca marime.


Cursuri de apa

Teritoriul judetului Mures dispune de o retea de ape curgatoare, lacuri, iazuri, helestee si bazine de retentie artificiale deosebit de bogata, dar de un volum de ape subterane, freatice si de adancime mai redus. Lungimea totala a cursurilor de apa codificate (214 la numar) insumeaza 2727 km, ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km² (peste media de 0,39 km/km² a bazinului).

Sub aspect hidrografic, judetul Mures este favorizat de prezenta cununii carpatice din care rezulta un aport insemnat de apa, precum si de cantitatile destul de insemnate de precipitatii ce cad, aceasta situatie contribuind la prezenta unei retele hidrografice dense.

Intreaga retea hidrografica a judetului este tributara Muresului, principalul colector de apa in intreg bazinul Transilvaniei, care strabate teritoriul judetului pe o lungime de 212 km, de la Ciobotari, unde patrunde in judet si pana la Chetani, unde il paraseste. Alte cursuri de apa mai importante care strabat judetul sunt: Tarnava Mica (al doilea ca lungime din judet –128km), raul Tarnava Mare (33 km), Niraj (78 km), Gurghiu (53km).

Principalele cursuri de apa

- Mures: 212 km in judetul Mures;

- Gurghiu: 53 km;

- Niraj: 82 km;

- Lechinta: 66 km;

- Pr. de Campie: 59 km;

- Tarnava Mare: 33 km in judetul Mures;

- Tarnava Mica: 128 km in judetul Mures

TOTAL: 633 km


In cadrul judetului Mures exista:

2 lacuri de acumulare permanente, cu rol complex, ambele in curs de executie:

161

Acumularea BEZID - volum total/volum util: 31/14 mil. m3;

Acumularea RASTOLITA - volum total/volum util: 43/40 mil. m3 (in constructie);

3 lacuri de acumulare nepermanente, cu rol in combaterea inundatiilor:

acumularea BALAUSERI - volum total: 24,5 mil. m3;

acumularea VANATORI - volum total: 24,0 mil. m3;

acumularea VALEA - volum total: 6 mil. m3;

34 amenajari piscicole:

18 iazuri piscicole;

16 helestee.

In cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare si mai important lac sarat din Transilvania. Are o suprafata de 5 ha si o adancime de 18 m, prezentand fenomenul de heliotermie, adica, paralel cu cresterea concentratiei sarurilor de la suprafata spre adancime, pana la un anumit nivel (3-3,5 m) se produce o stratificare termica, diferentiata dupa straturile de apa.

Apele subterane

Apele subterane freatice sunt slab reprezentate cu debite cuprinse intre 0,1-16 l/s in zonele de lunca ale raurilor. Apele subterane de medie si mare adancime au o mineralizare foarte puternica cu continut ridicat de Ca2+, Mg2+, Na+, SO2

-4 , Cl-, Br-, I-. Mineralizarea este caracteristica zonelor cu domuri gazifere. Ele constituie principala sursa de alimentare cu apa potabila din judetul Mures.

Judetul Mures este situat integral in bazinul hidrografic al raului Mures, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, avand o lungime totala de 2727 km, ceea ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km² (peste media de 0,39 km/km² a bazinului).



In judetul Mures resursele de apa teoretice au valoarea de 1168,224 milioane m3/an, din care tehnic utilizabile sunt 186,944 milioane m3/an. Repartitia pe surse este prezentata in tabelul 1.

Tabelul 1Resursa de suprafata

(mil mc)Resursa din subteran

(mil mc)Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila1100* 180,7** 68,244 6,244

* stocul mediu multianual in sectiunea Ludus

** volumul anual corespunzator debitului cu asigurarea de 95 %.


Apele de suprafata sunt utilizate pentru asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in proportie de cca. 97 %, in timp ce apele freatice asigura cca. 3 % din necesarul de apa a folosintelor.

Apele subterane sunt captate in gospodariile individuale. Exista 2 surse subterane utilizate pentru alimentarea centralizata a localitatilor:

162

izvorul Lunca utilizata pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor ce apartin comunei Deda;

sursa Voivodeni care asigura alimentarea cu apa a comunei Voivodeni si a satelor componente.

In judetul Mures resursele de apa teoretice au valoarea de 1168,224 milioane m3/an, din care tehnic utilizabile sunt 186,944 milioane m3/an.

Disponibilul actual al surselor ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apa, inclusiv a zonei rurale, a fost estimat la 550 mil. m3 din care 545 mil. m3 provin din surse de suprafata si 3 mil. m3 din surse subterane.

Capacitatea disponibila a surselor utilizate nu este repartizata uniform la nivelul judetului.

Din debitul total captat, ponderea principala ii revine vaii Muresului, dupa care urmeaza valea Tarnavei Mari.

Sursele subterane de apa nu joaca un rol important din cauza debitului foarte redus si a calitatii precare a apelor freatice.

Existenta unor surse de apa disponibile poate asigura realizarea unor lucrari de alimentare cu apa pentru sate. Acestea sunt:

Sursa Reghin 120 l/s

Sursa Targu Mures 200 l/s

Sursa Iernut (Cipau) 70 l/s

Sursa Ludus 20 l/s

Sursa Voivodeni 20 l/s

Sursa Gornesti 15 l/s

Sursa Niraj in curs de executie

Sursa Bezid in curs de executie

Sursa Rastolita in curs de executie

Lungimea totala a aductiunilor este de 103,7 km, cea mai mare parte revenind sistemelor Targu Mures si Reghin.

Starea retelei de transport nu este corespunzatoare, generand pierderi pe traseu, de pana la 30 - 35%.

Reteaua de distributie din mediul urban are o lungime totala de: 558 km iar cea din mediul rural are o lungime de 294 km.

Din lungimea totala a retelei de distributie (882 km) au o vechime intre 10 - 20 ani 30% din retea, intre 20 - 30 ani 40%, intre 30 - 40 ani 12%, peste 40 ani 8%.

Relativ noi (pana la 10 ani) sunt numai 10% din totalitatea retelelor de alimentare cu apa.

Vechimea destul de mare a retelei de transport si gestiunea nejudicioasa a dus la deteriorari importante cu implicatii in cantitatea si calitatea apei distribuite. Pierderile se estimeaza a fi de 1800 m3/zi.

Capacitatea totala de inmagazinare a apei a fost estimata la 65900 m3. Pentru sistemul de distributie din zona rurala, o pondere insemnata o au retelele improvizate.Starea acestora nu este corespunzatoare, pierderile de apa pe retea fiind importante, iar siguranta in exploatare este redusa.

163

Din retelele de distributie existente se alimenteaza cu apa 26 localitati, incluse in 16 comune din subzona.

La nivelul judetului Mures se asigura prin sistem centralizat, alimentarea cu apa potabila a unui numar de 283.347 de persoane din totalul de 580.851 de locuitori. Din cei 283.759 de locuitori din mediul urban cca. 257.681 sunt racordati la alimentarea centralizata cu apa potabila iar din cei 297.092 de locuitori din mediul rural doar 22.247 sunt deserviti centralizat.

In mediul rural, din totalul de 90 de comune in 27 exista alimentare cu apa potabila in sistem centralizat.

Volumele de apa captate in anul 2006 - pe ramuri economice

Tabelul 2

Judetul MURES

Volume de apa captate in anul 2006 (mii. m3)

Surse directe Suprafata SubteranVolume Volume Volume

TOTAL 210.297 209.475 822Zootehnie (012, 0142) 247 247Irigatii (0141, 0143) 242 238 4Silvicultura (021, 022, 023)Piscicultura (05) 24.857 24.857

164



Tabelul3


IRIGATII ZOOTEHNIE PISCICULTURA2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

Sursa directa *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Sursa suprafata 292 211 227 238 294 295 63 *n.e.d. 22.999 23.685 24.997 24857Sursa subteran *n.e.d. 3 *n.e.d. 4 368 339 269 247 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 292 214 227 242 1324 634 332 247 22.999 23.685 24.997 24857


165

JUDETUL SIBIU

Judetul Sibiu are o suprafata de 5422 km² (2,3% din teritoriul tarii) si este situat in centrul tarii, ocupand o parte a Carpatilor Meridionali si a Depresiunii Transilvaniei, respectiv bazinul hidrografic al Cibinului si unele sectoare din bazinele Muresului si Oltului.


Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Sibiu este formata, in principal, de raul Olt si sectorul median al raului Tarnava Mare. Cel mai mare afluent local al raului Olt este raul Cibin. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate in Muntii Fagaras si Cindrel.

Ca suprafata, 5432,5 km², ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, judetul Sibiu se incadreaza intre judetele de marime mijlocie.

Cea mai importanta resursa regenerabila o constituie apa de suprafata si subterana, utilizata in scop potabil, tehnologic, pentru producerea energiei electrice, in zootehnie, pentru irigatii si piscicultura.

Cantitativ, resursele de apa de suprafata din judet insumeaza 3.140.985 mii mc scurgere in bazinul hidrografic Olt, la limita aval a judetului si 361.087 mii mc scurgere in bazinul hidrografic Tarnava Mare, de asemenea la limita aval a judetului.

Mentionam ca in aceste volume sunt cuprinse si volumele de apa scurse pe raurile Olt si pe Tarnava Mare, ca debit de tranzit prin judetul Sibiu.



Judetul Sibiu dispune de o bogata retea de ape care asigura necesitatile de alimentare cu apa potabila si industriala.

Reteaua hidrografica este alcatuita din doua bazine principale, cu urmatoarele caracteristici pentru anul 2006:

Tabelul 1

Bazinul hidrografic

Suprafata(km²)

Lungimea cursurilor de apa (km)

Resursa teoretica(mil.mc)

Scurgerea de suprafata(l/s km²)

Olt 3366 1489 3974 9,15Mures 2095 606 638,604 3,97

Raportat la numarul de locuitori si an, resursa pentru intregul judet este de aproximativ 10 890,73 m3/locuitor. Resursele de apa subterana existente sunt constituite din depozitele de apa existente in straturi acvifere, cu debite variind intre 0,2-8 l/sec.

Daca se considera separat resursa de suprafata si cea din subteran, situatia este urmatoarea:

166

Tabelul 2

Judet Resursa de suprafata (mil.mc) Resursa din subteran

Teoretica Utilizabila Teoretica UtilizabilaBH Olt 3974 319,131 *n.e.d. 3,077BH Mures 638,604 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.Jud. Sibiu 46'12606 *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.


In tabelul 3 se prezinta comparativ cantitatile totale anuale prelevate din resursele de suprafata si din cele de apa subterana, pentru ultimii patru ani.

Tabelul 3Captarea apei (mil.mc )

2003 2004 2006 200650,258 56,273 6"1,157 61,273


Consumul total anual de apa in sectorul public in relatie cu populatia totala se prezinta sub forma indicatorului „intensitatea consumului de apa” si se calculeaza ca raport intre consumul de apa si populatia totala (tabelul 4)

Tabelul 4Intensitatea consumului de apa ( mc/cap de locuitor)

2003 2004 2005 2006113.4 132.9 "144,7 144,8

In anul 2006 prelevarile totale de apa bruta au fost de 61,273 mil. mc, din care 53,347 mil. mc pe BH Olt si 7,926 mil. mc pe BH Mures, repartizate conform tabelului 5

Tabelul 5

Prelevarile de apa bruta Bazinul hidrograficOlt Mures

Populatie 25.499 4.694Industrie 27.848 2,506Agricultura *n.e.d. 0,726



Nu exista date pentru calculul acestor indicatori.

167

MUNICIPIUL BUCURESTI


Cursurile de apa

Municipiul Bucuresti este situat numai in bazinul hidrografic Arges, din punct de vedere hidrografic. Cursurile de apa care strabat acest teritoriu sunt Dambovita si Colentina.

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMANE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCURESTI se afla in Campia Romana, ocupind partea de sud-est a tarii, pe teritoriile Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov, precum si o parte a judetului Dambovita.

Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCURESTI e cuprins in cadrul bazinelor hidrografice ale raurilor Arges si Ialomita, si are in administrare teritoriul cuprins la sud intre raul Arges - mal stang, la vest derivatia de ape mari Brezoaiele si derivatia Bilciuresti – Ghimpati, pana la raul Ialomita si Balta Neagra in partea de nord, suprafata sa fiind de 865 kmp.

Spatiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCURESTI, este strabatut de raurile: Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Pasarea , afluenti ai raului Arges.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apa care strabat teritoriul administrat de catre SGA ILFOV-BUCURESTI sunt urmatoarele:

Raul Dambovita:

- Lungimea totala a raului……….286 km (din care 72 km in spatiul SGA Ilfov-Bucuresti)

Raul Colentina :

- Lungimea totala a raului……… 350 km (din care 80 km in spatiul SGA Ilfov-Bucuresti)

Raul Dambovita strabate municipiul Bucuresti pe o lungime de 16,2 km, avand o directie generala de scurgere NV – SE, parasind orasul in amonte de confluenta cu raul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al raului Dambovita este sensibil modificat prin derivatia de ape mari in Ciorogarla de la Brezoaiele (judetul Dambovita), prin influenta urbana a Bucurestiului si a lacurilor de pe raul Colentina. In regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al raului Dambovita variaza intre cca. 2,0 m3/s la intrare si 17,0 m3/s la iesirea din judeul Ilfov.

Lacurile antropice

168

Pe raul Dambovita a fost realizat in cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum si 11 noduri hidrotehnice care creeaza 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc.

Pe raul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval in sistem de “salba”, intre Buftea si Cernica 15 lacuri, din care 10 lacuri (Staulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I si Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti, scopul acestora fiind de a asigura apa pentru folosinte multiple - apa industriala, irigatii, piscicultura, agrement.

Apele subterane

Importanta ce se acorda apelor subterane deriva din cauza ponderii mari pe care o au folosintele de apa din spatiul hidrografic Bucuresti-Ilfov ce se alimenteaza din aceste surse (exceptie facand doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din Romania, din surse de apa de suprafata).

In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Fratesti", cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Sunt constituite din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni argiloase.

In zona Bucurestiului cele trei strate de Fratesti A, B si C sunt situate la adancimile de 60-160 m in partea de sud a orasului si intre 200 - 360 m in partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m si sunt despartite de doua intercalatii de argile si argile nisipoase de cca 20 m.

Nisipurile de Mostistea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totala cuprinsa in general intre 15 si 20 metri. Granulometria este reprezentata prin nisipuri si nisipuri cu elemente de pietris. Uneori adancimea acestor nisipuri coboara si pina la 15 -100 m.

Pietrisurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvolta intre adancimile de 10 -15 m functie de grosimea loessurilor care le acopera si sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrisuri. Uneori aceste Pietrisuri de Colentina se situeaza si la adancimi mai mici, chiar si la adancimea de 5 -10 m, in functie de pozitia forajelor fata de depresiunile care sunt foarte frecvente in zona respectiva.

Pentru Campia Romana (in care se incadreaza si bh Arges, bh Mostistea, bh Ialomita) resursele totale de exploatare se estimeaza la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunarii la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse intre 7-8 l/s/foraj.



La nivelul municipiului Bucuresti, valorile indicatorului resurse de apa nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate.



169

Indicatorul intensitatea prelevarii apei




Tabelul 1

SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)2005 2006

Sursa directa *n.e.d. 18372Sursa suprafata *n.e.d. 482Sursa subteran 2523 17890TOTAL 2523 36744


170

JUDETUL ILFOV

Teritoriul administrativ al judetului Ilfov este situat in SE tarii, in centrul Campiei Valahe, cuprinzand ca un inel municipiul Bucuresti, in bazinele hidrografice Arges, Ialomita si Mostistea. Este cel mai mic judet al tarii cu o suprafata totala de 1583 km².


Cursuri de apa

Din punct de vedere hidrografic, judetul Ilfov este situat intre raurile Arges si Ialomita, fiind brazdat de raurile Arges, Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Cociovalistea, Snagov, Pasarea, Calnau, Slotea, Cocioc, Vlasia si Mostistea.

Lungimea retelei hidrografice este de 567 km, din care 333 km in bazinul Arges, 208 km in bazinul Ialomita si 26 km in bazinul Mostistea. Reteaua hidrografica are o densitate de 0.2-0.3 km/km², multe din raurile mici avand un curs semipermanent, secand in timpul verilor secetoase.

Datorita diferentei mici de nivel pe care curg raurile, s-au format un numar mare de lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de apa totalizeaza 3.972 ha. si care inmagazineaza un volum de 89,5 mil mc de apa.

In judetul Ilfov sunt peste 75 km diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km albii de rauri calibrate si amenajate.

Teritoriul administrat de Administratia Nationala APELE ROMANE – Directia Apelor ARGES - VEDEA - S.G.A. ILFOV -BUCURESTI se afla in Campia Romana, ocupand partea de sud - est a tarii, pe teritoriile Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov, precum si o parte a judetului Dambovita.

Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCURESTI e cuprins in cadrul bazinelor hidrografice ale raurilor Arges si Ialomita, si are in administrare teritoriul cuprins la sud intre raul Arges - mal stang, la vest derivatia de ape mari Brezoaiele si derivatia Bilciuresti – Ghimpati, pana la raul Ialomita si Balta Neagra in partea de nord, suprafata sa fiind de 865 kmp.

Spatiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCURESTI, este strabatut de raurile: Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Pasarea, afluenti ai raului Arges, iar in partea de nord spatiul hidrografic aferent b.h. IALOMITA, acoperind o suprafata de 446 kmp este strabatut de raurile: Sticlarie, Cociovalistea, Snagov, Gruiu, Vlasia, ce totalizeaza 208 km lungime.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apa care strabat teritoriul administrat de catre SGA ILFOV - BUCURESTI sunt urmatoarele:

Bazinul hidrografic ARGES:

Raul Dambovita: - lungime totala 286 km (din care 72 km in spatiul SGA Ilfov - Bucuresti)

171

Raul Colentina: - lungime totala 350 km (din care 80 km in spatiul SGA Ilfov - Bucuresti)

Raul Sabar: - lungimee totala 37 km (pe teritoriul SGA Ilfov -Bucuresti)

Bazinul hidrografic IALOMITA:

Raul Cociovalistea: - lungime totala a raului 40 km

Raul Vlasia- lungime totala a raului32 km

Raul Snagov- lungime totala a raului 46 km (din care 27 km in spatiul SGA Ilfov - Bucuresti).

Debitele medii anuale si precipitatiile medii in anul 2006, alaturi de media multianuala sunt prezentate in tabelul 1:

Tabelul 1

Raul Statia hidrometrica

Debit mediu

an 2006(mc/s)

Media multianuala (mc/s)

Precipitatii(mm/an)

Dambovita Lunguletu 12.1 11.20 538Colentina Colacu 1.45 1.32 537Sabar Poenari 2.77 2.69 534Sabar Vidra 16.3 15.8 536Ciorogarla Bragadiru 11.9 10.2 493

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosintele de apa sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budesti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei si derivatia spre Sabar pentru sistemul de irigatii Jilava - Vidra - Frumusani;

Raul Dambovita cu captarea pentru Bucuresti (Brezoaiele - Crivina).

Exista si un sistem de derivatii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda, pe raul Colentina pentru industrie si la irigatii in judetul Ilfov si tranziteaza debite din raul Arges si Ialomita prin Bilciuresti - Ghimpati, Valea Voievozi si Cocani-Darza.


Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de N, de V, si de E a judetului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Caldarusani (2,24 km²), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogosoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha)..

Bazinul hidrografic Arges

Pe raul Dambovita a fost realizat in cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum si 11 noduri hidrotehnice ce creeaza 11 biefuri cu un volum total de 1,5 mil. mc. in schema de amenajare a raului Colentina a fost creata o salba de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov - Bucuresti situandu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil. mc, din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se afla in patrimoniul Primariei Municipiului Bucuresti fiind administrate de ALPAB, celelalte 6 lacuri aflandu-se in administratia SGA Ilfov -Bucuresti.

172

Bazinul hidrografic Ialomita

Cele mai importante lacuri antropice sunt: Snagov cu volumul total de 32,2 mil. mc si suprafata de 565 ha si Caldarusani, cu un volum total de 21,0 mil. mc si o suprafata de 325 ha.

Pe celelalte rauri exista iazuri piscicole, care in majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apa.

Apele subterane

Importanta ce se acorda apelor subterane deriva din pondereai mare pe care o au folosintele de apa din spatiul hidrografic Bucuresti - Ilfov ce se alimenteaza din aceste surse (exceptie facand doar alimentarea Bucurestiului, cel mai mare consumator de apa din Romania, din surse de apa de suprafata).

In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Fratesti", cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Sint constituite din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni argiloase.

In zona Bucurestiului cele trei strate de Fratesti A, B si C sint situate la adancimile de 60 -160 m in partea de sud a orasului si intre 200 - 360 m in partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m si sint despartite de doua intercalatii de argile si argile nisipoase de cca. 20 m.

“Nisipurile de Mostistea“ (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totala cuprinsa in general intre 15 si 20 metri. Granulometria este reprezentata prin nisipuri si nisipuri cu elemente de pietris. Uneori adancimea acestor nisipuri coboars chiar pana la 15 -100 m.

Pietrisurile de Colentina“ (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvolta intre adancimile de 10 -15 m functie de grosimea loessurilor care le acopera si sint reprezentate prin nisipurile cu pietrisuri. Uneori aceste Pietrisuri de Colentina se situeaza si la adancimi mai mici, chiar si la adancimea de 5 - 10 m, in functie de pozitia forajelor fata de depresiunile care sint foarte frecvente in zona respectiva.

Pentru Campia Romana (in care se incadreaza si b.h. Arges, b.h. Mostistea, b.h. Ialomita) resursele totale de exploatare se estimeaza la cca. 120mc/s, iar pentru Lunca Dunarii la 30mc/s. Cele mai frecvente sint debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse intre 7-8l/s/foraj.


La baza acestor indicatori au stat datele disponibile prezentate pe ani in tabelele ce urmeaza.

173


ALIMENTARI CU APA SI RESTITUTII DE APE UZATE PENTRU POPULATIE SI SI ZOOTEHNIE( mii mc)

Anul 2004Tabelul 2

CATEGORIIB.H. ARGES B.H.

MOSTISTEAB.H.

IALOMITA TOTAL B.H.TOTAL BUC. ILFOV

CAPTATE Riuri Interioare


Subteran 28991 26591 2400 *n.e.d. 848 29839TOTAL 28991 26591 2400 *n.e.d. 848 29839

CAPTAT Riuri Interioare


Subteran 1020 *n.e.d. 1020 *n.e.d. 1655 2675TOTAL 1020 *n.e.d. 1020 *n.e.d. 1655 2675

* Apa captata din r.Arges si Dambovita de catre SC APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti. *n.e.d.-nu exista date

ANSAMBLUL ALIMENTARILOR CU APA SI RESTITUTIILOR DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE (mii mc)

Anul 2004

Tabelul 3


MOSTISTEAB.H.

IALOMITA TOTAL B.H.TOTAL *BUC. ILFOV

CAPTATE Riuri Interioare 12521 12498 23 *n.e.d. *n.e.d. 12521Subteran 56635 44695 11940 *n.e.d. 2900 59535TOTAL 69156 57193 11963 *n.e.d. 2900 72056

* Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti.*n.e.d.-nu exista date

174

SISTEME DE IRIGATII (mii mc)Anul 2004

Tabelul 4

CATEGORII B.H. ARGES B.H. MOSTISTEA B.H. IALOMITA TOTAL B.H..TOTAL BUC. ILFOVNumar sisteme irigatii 43 3 38 *n.e.d. 29 72Supraf.ata (ha)

Amenajata 31556 28 31544 *n.e.d. 23512 55068Irigata efectiv 11250 10 11240 *n.e.d. 6810 18060

CAPTATE Riuri Interioare 5173 8 5165 *n.e.d. 1572 6745Subteran 378 77 301 *n.e.d. 26 404TOTAL 5551 85 5466 *n.e.d. 1598 7149


AMENAJARI PISCICOLE (mii mc))

Anul 2004

Tabelul 5

CATEGORII B.H. ARGES B.H. MOSTISTEA

B.H. IALOMITA

TOTAL B.H.

TOTAL BUC. ILFOVNumar amenajari piscicole 50 43 - 21 71Suprafata amenajata (ha) 1634 486 1148 - 565 2199CAPTATE Riuri Interioare 3350 1140 2210 - 8944 12294

Subteran - - - - - -TOTAL 3350 1140 2210 - 8944 12294

175

VOLUME DE APA CAPTATE SI RESTITUITE PE ANSAMBLUL FOLOSINTELOR CONSUMATOARE (mii mc)

Anul 2004

Tabelul 6

CATEGORII B.H. ARGES B.H. MOSTISTEA

B.H. IALOMITA TOTAL B.H.

TOTAL BUC. ILFOVCAPTATE Riuri Interioare 19982 13646 6336 *n.e.d. 10516 30498


* O parte din apele restituite (ex: de la unitatile zootehnice) sunt evacuate pe terenurile agricole ce apartin beneficiarilor.

Nota: In acest tabel nu sunt incluse la Buc. apele prelevate din suprafata (DAAV Pitesti) si evacuate prin reteaua de


176

VOLUME DE APA CAPTATE - ALIMENTARI CU APA PENTRU POPULATIE SI ZOOTEHNIE (mii mc)

Anul 2005

Tabelul 7

CATEGORII B.H.ARGES B.H.MOSTISTEA B.H.IALOMITA TOTALTOTAL BUC. ILFOVPopulatie si institutii publice.

Numar captari 161 123 38 *n.e.d. 24 185Numar restitutii 145 112 33 *n.e.d. 24 169CAPTAT Riuri

Interioare *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.


ZOOTEHNIE Numar captari 29 2 27 *n.e.d. *n.e.d. 40Numar restitutii 25 2 23 *n.e.d. *n.e.d. 36CAPTAT Riuri

Interioare *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.

Subteran 896 *n.e.d. 896 *n.e.d. 1627 2523TOTAL 896 *n.e.d. 896 *n.e.d. 1627 2523

Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti.

** Volumele captate din subteran (jud.Giurgiu si Dambovita) de catre APA NOVA BUC. pentru Capitala (scadere drastica, datorita inchiderii acestor fronturi subterane) sunt raportate la Mun. Bucuresti.


177

ANSAMBLUL ALIMENTARILOR CU APA SI RESTITUTIILOR DE APE UZATE PENTRU POPULATIE SI ZOOTEHNIE (mii mc)

Anul 2005

Tabelul 8

CATEGORII B.H.ARGES B.H.MOSTISTEA

B.H.IALOMITA

TOTAL B.H.

TOTAL *BUC. ILFOVNumar captari 867 506 361 *n.e.d. 83 950Volume anuale

CAPTATE Riuri Interioare 12678 *n.e.d. 54 *n.e.d. *n.e.d. 12678Subteran 35196 *n.e.d. 14299 *n.e.d. 1219 36415TOTAL 47874 *n.e.d. 14353 *n.e.d. 1219 49093

Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti.


178

SISTEME DE IRIGATII (mii mc)

Anul 2005

Tabelul 9

CATEGORII B.H. ARGES B.H.MOSTISTEA

B.H.IALOMITA

TOTAL B.H.

TOTAL BUC. ILFOVNumar amenajari pt. irigatii 44 3 41 *n.e.d. 29 **73Supraf.(ha)

Amenajata 17796 35 *17761 *n.e.d. *15810 33606Irigata efectiv 1654 16 1638 *n.e.d. 314 1968

VOLUME ANUALE

CAPTATE Riuri Interioare 355 31 *n.e.d. *n.e.d. 771 1126Subteran 345 67 *n.e.d. *n.e.d. 6 351TOTAL 700 98 *n.e.d. *n.e.d. 777 1477

* Suprafetele amenajate pentru irigatii au fost modificate prin reorganizarea SNIF (ANIF zonale) la sfarsitul anului 2004, in urma careia o parte din sisteme cu suprafetele aferente s-au comasat sau au trecut la Giurgiu, Calarasi sau Ialomita.

** Numarul de amenajari pt. irigatii include si amenajarile locale din evidenta SNIF.


179

AMENAJARI PISCICOLE (mii mc)

Anul 2005

Tabelul 10

CATEGORII B.H.ARGES B.H. MOSTISTEA B.H.IALOMITA TOTAL

B.H.TOTAL BUC. ILFOV

NUMAR AMENAJARI PISCICOLE 50 5 43 *n.e.d. 21 71Suprafata amenajata (ha) 1634 290 1148 *n.e.d. 565 2199VOLUME ANUALE

CAPTATE Riuri Interioare

*2395 *n.e.d. 2215 *n.e.d. *9407 11802

Subteran *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 2395 *n.e.d. 2215 *n.e.d. 9407 11802

* Volumele anuale de apa captate pt piscicultura sunt fie pentru acumulari in salba, sau volume derivate din alte cursuri de

apa


.

180

ZOOTEHNIA

In cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, exista numeroase complexe zootehnice, care au o importanta deosebita atat din punct de vedere al gospodaririi cantitative, cat mai ales din punct de vedere al gospodaririi calitative a apelor.

Dintre cele mai importante se amintesc:

B.h. Arges: SC Avicola Crevedia SA, SC Avicola Tartasesti SA, SC Avicola Buftea SA.

B.h. Ialomita: SC SEMTEST Balotesti SA, SC ROMSUINTEST SA Peris, ICDB Balotesti.

IRIGATII IN BH ARGES – IALOMITA

In anul 2006 a fost irigata o suprafata de 252 ha in bh Arges, pentru care s-a captat un volum total de 807,0 mii mc, comparativ cu anul 2005 cand a fost irigata o suprafata de 1654 ha. In bh Ialomita s-au irigat 180 ha, volumul de apa captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafata de 314 ha irigata in anul 2005.

181

PRINCIPALELE AMENAJARI PENTRU IRIGATIITabelul 11

Nr.crt

Sector de cursDenumirea unitatii

LocalitateaJud Curs de

apaHecto-metrul

Statia meteo de calcul

Suprafata amenajata

(ha)

Debit Instalat(mc/s)

Debit necesar(mc/s)

1 SECTORUL 11 - Sist.Bragadiru- Jilava.SPP-3.

IF SABAR 1560 Filaret 1416 0,680 0,410

2 Sist.Bragadiru-Jilava SPP-2

IF SABAR 1400 Filaret 1541 0,950 0,350

3 Sist. Berceni – Vidra – Frumusani – Jilava

IF SABAR 1178 Filaret 7323 6,520 1,650

4 Sist. Bragadiru-Jilava SPP-1 IF Sabar 1097 Filaret 2319 1,164 0,540TOTAL SECT. 11 14.421 10,294 3,430

SISTEME DE IRIGATII – VOLUME ANUALE (mii mc) -Anul 2006

Tabelul 12


MOSTIS-TEA

B.H.IALOMITA TOTAL S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar sisteme irigatii 52 11 41 *n.e.d. 29 81Suprafata .(ha) Amenajata 17796 35 *n.e.d. *n.e.d. 15810 33606

Irigata efectiv 252 22 *n.e.d. *n.e.d. 180 432Captate Riuri Interioare 376 106 *n.e.d. *n.e.d. 418 794

Subteran 431 262 *n.e.d. *n.e.d. 7 438TOTAL 807 368 *n.e.d. *n.e.d. 425 1232

* Suprafetele amenajate pentru irigatii au fost modificate prin reorganizarea ANIF la sfarsitul anului 2004, o parte din sisteme comasandu-se sau au trecut la Giurgiu, Calarasi sau Ialomita.

** In anul 2006 nu s-au efectuat irigatii pe terenurile agricole amenajate ale ANIFdin cadrul bh Arges.


182

AMENAJARI PISCICOLE

In anul 2006 nu s-au produs modificari importante, suprafetele si volumele de apa utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate in mai jos.

AMENAJARI PISCICOLE – VOLUME ANUALE (mii mc) - Anul 2006

Tabelul 13

CATEGORII B.H. ARGES B.H. MOSTISTEA B.H. IALOMITA TOTAL S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar amenajari piscicole 46 3 43 *n.e.d. 21 67Suprafata amenajata (ha) 1334 186 1148 *n.e.d. 565 2199Captate Riuri Interioare 2235 240 1995 *n.e.d. 9247 11482

Subteran *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d. *n.e.d.TOTAL 2235 240 1995 *n.e.d. 9247 11482

* Volumele anuale de apa captate pentru piscicultura sunt fie ale acumularilor in salba, fie volume derivate din alte cursuri de apa.

** La municipiul Bucuresti nu au mai fost incluse amenajarile care aveau folosinta pescuitul de agrement.


183

Caracterizarea folosintelor consumatoare de apa – 2006

In tabelul de mai jos se face o prezentare comparativa, pe bazine hidrografice, fata de anul 2005, a volumelor de apa captate (suprafata si subteran) si restituite pe ansamblul folosintelor de apa ( inclusiv transferurile din alte bazine):

Tabelul 14

Bazin hidrografic Volum captat ( mii. mc ) Volum restituit (mii. mc )anul 2006 anul 2005 anul 2006 anul 2005

Arges 44226 50969 386544 265490Ialomita 12557 11403 10620 9441Total SGA 56783 62372 397164 274931

Caracterizarea conditiilor de satisfacere a cerintelor pentru anul 2006

Nu au fost probleme in satisfacerea cerintelor de apa din punct de vedere cantitativ pentru bazinele hidrografice Arges si Ialomita de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov - Bucuresti.

Elemente privind balanta apei – 2006

Valorile volumelor utilizate efectiv de catre folosintele consumatoare de apa si indicele de realizare a cotelor de apa alocate (se mentioneaza gradul de incertitudine al planificarii volumelor de apa pentru sistemele de irigatii, datorita cheltuielilor extrem de ridicate cu energia si exploatarea):

Tabelul 15

Surse de acoperire a necesarului de apaVolume de apa efectiv utilizate

( mii mc )

Indice % realizare cote de

apa alocateBH ARGESPrelevari din surse directe: 44226 126,40- total bh propriu, din care: 44226 126,40 - suprafata 12891 264,75 - subteran 31335 76,50Recirculare 623932 134,80- transfer din / in BH Ialomita 0 0,00BH IALOMITAPrelevari din surse directe: 12557 98,60- total bh propriu, dincare: 12557 98,60 - suprafata 2590 97,00 - subteran 11366 102,40

Parametrii globali privind folosintele consumatoare de apa

Situatia existenta la nivelul anului 2006 pentru folosintele consumatoare de apa se prezinta astfel:

B.H. ARGES:

1066 alimentari cu apa in scop potabil, industrial si zootehnic, cu un volum captat de 41,184 mil. mc (transferul din BH Ialomita a fost 0) si volum restituit de 384,532 mil. mc

52 sisteme de irigatii cu suprafata amenajata de 17796 ha si irigata efectiv in anul 2006 de 252 ha, volumul captat fiind de 0,807 mil. mc, comparabil cu cel din anul 2005

184

46 folosinte piscicole (iazuri si alte amenajari piscicole) cu suprafata totala de 1334 ha, volumul total captat fiind de 2,235 mil. mc si restituit de 2,012 mil. mc.

B.H. IALOMITA:

118 alimentari cu apa in scop potabil, industrial si zootehnic cu un volum captat de 2,885 mil. mc si un volum restituit de 2,298 mil. mc;

29 sisteme de irigatii (mari si locale) cu suprafata amenajata de 15810 ha si irigata efectiv in anul 2006 de 180 ha, volumul captat fiind de 0,425 mil. mc, in scadere fata de anul 2004;

21 folosinte piscicole (iazuri si alte amenajari piscicole) cu suprafata totala de 565 ha, volumul total captat fiind de 9,247 mil. mc si cel restituit de 8,323 mil. mc.

VOLUME DE APA CAPTATE SI RESTITUITE PE ANSAMBLUL FOLOSINTELOR CONSUMATOARE DE APA (mii mc)

ANUL 2006Tabelul 16

CATEGORII B.H.ARGES B.H. MOSTISTEA

B.H. IALOMITA TOTAL

TOTAL BUC. ILFOVCAPTATE Riuri

Interioare12891 482 12409 *n.e.d. 9665 22556


* In acest tabel nu sunt incluse volumele de apa prelevate din suprafata (DAAV Pitesti), dar sunt evacuate prin reteaua de canalizare a SC APA NOVA BUCURESTI in raul Dambovita.

Nota: O parte din apele restituite (ex: de la unitatile zootehnice) sunt evacuate pe terenurile agricole ce apartin unitatilor beneficiare.



Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul

Tabelul 17


IRIGATII PISCICULTURA2002 2003 2004 2005 2006 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa directa n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d.Sursa suprafata 4616 2352 n.e.d. 1126 794 14960 14449 n.e.d. 11802 11482Sursa subteran 101 150 n.e.d. 351 438 n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d. n.e.d.TOTAL 4717 2502 n.e.d. 1477 1232 14960 14449 n.e.d. 11802 11482

185

MECANISMUL ECONOMIC IN DOMENIUL APELOR

Sistemul de contributii specifice de gospodarire a apelor se face in temeiul Legii Apelor nr. 107/1996 si al Legii nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996, al OUG 107/2002, privind infiintarea Administratiei Nationale “Apele Romane” aprobata prin Legea 404/2003, modificata si completata cu O.U.G. nr. 73/2005.

Tarifele contributiilor specifice de gospodarire a apelor sunt cele legal stabilite prin Legea 404/2003, modificata si completata cu O.U.G. nr. 73/2005. Acestea se ajusteaza periodic conform legislatiei in vigoare, cu avizul Oficiului Concurentei.

Tarifele specifice contributiei pentru primirea apelor uzate in resursele de apa sunt cele stabilite prin Legea 404/2003, modificata si completata cu O.U.G. nr. 73 / 2005 din M.O. Nr. 607272/13.07.2005. Contributiile specifice de gospodarire a apelor se presteaza in limitele prevazute de actul de reglementare.

Preluarea de contributii de gospodarire a apelor de catre beneficiar, cu depasirea parametrilor autorizati, se sanctioneaza in conformitate cu Legea 107/1996 si al Legii nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996 si Legea 404/2003, modificata si completata cu O.U.G. nr. 73/2005.

Utilizatorii de apa care demonstreaza constant o grija deosebita pentru folosirea rationala si protectia calitatii apelor, evacuand o data cu apele uzate epurate, substante impurificatoare in concentratii mai mici decat cele inscrise in Autorizatia de Gospodarire a Apelor li se acorda, potrivit legii, bonificatii.

Sistemul de plati se bazeaza pe principiile “beneficiarul plateste” si “poluatorul plateste”, in functie de serviciile prestate de A.N. “Apele Romane”, precum si de principiul precautiei pentru asigurarea utilizarii rationale a resurselor de apa.

A. N. „APELE ROMANE” prin structura sa (Directii de Ape pe bazine hidrografice si SGA-uri organizate la nivel de Judet) administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor, in scopul gospodaririi unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata si subterane.

Mecanismul economic in domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

Apa este un patrimoniu natural ce trebuie aparat, protejat si tratat ca atare;

Drepturi egale de acces la sursele de apa pentru toate folosintele;

Beneficiarul plateste pentru serviciul de asigurare cerinta/preluare ape uzate;

Poluatorul plateste pentru pagubele produse prin deteriorarea calitatii surselor de apa;

Acordarea de bonificatii pentru utilizatorii de apa care demonstreaza constant o grija deosebita pentru folosirea rationala si protectia calitatii apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului si constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodarire a apelor se presteaza avand in vedere dubla calitate a apei, de resursa naturala esentiala a vietii si bun care produce valoare economica.

In vederea asigurarii unei dezvoltari durabile, in domeniul apelor se aplica principiul recuperarii costurilor serviciilor de apa, inclusiv costuri implicate in mediu si de resursa, pe baza analizei economice si cu respectarea principiului “poluatorul plateste”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii Administratiei Nationale "Apele Romane".

186

Administratia Nationala "Apele Romane", in calitate de operator unic atat al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate (indiferent de detinatorul al amenajarii), cat si al resurselor de apa subterane (indiferent de natura lor si a instalatiilor), isi constituie veniturile proprii dintr-o contributie specifica de gospodarire a apelor platita lunar de catre toti utilizatorii resurselor de apa pe baza de abonament incheiat in acest sens, din platile pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizatiile, notificarile pe care le poate emite sau este imputernicita sa le emita, precum si din penalitatile aplicate.

Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa (acestea se reactualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului) se stabileste prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea si completarea OUG nr.107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale “Apele Romane”.

Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

contributia pentru utilizarea resurselor de apa (bruta) pe categorii de resurse si utilizatori;

contributia pentru primirea apelor uzate in resursele de apa (suprafata sau subteran).

* Pentru apa tratata si livrata, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au in administrare lucrari hidrotehnice, care presteaza servicii de apa (ex: EGC pt. localitati).

Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile reglementate atat pentru depasirea cantitatilor de apa utilizate, cat si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate in resursele de apa.

** Penalitatile pentru depasirea valorii concentratiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarie comunala.

Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor se asigura, dupa caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrarile de utilitate publica, fondurile utilizatorilor de apa, fonduri obtinute prin credite garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale.

De la bugetul de stat, in baza programelor anuale (in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie in bugetul autotitatii publice centrale din domeniul apelor), se asigura cheltuielile pentru:

conservarea ecosistemelor si delimitarea albiilor minore ale raurilor din domeniul public al statului;

intretinerea, repararea lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aparare impotriva inundatiilor si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;

refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite;

activitatile de: cunoastere a resurselor de apa, de hidrologie operativa si prognoza hidrologica.

Tarifele aplicate conform reglementarilor in vigoare sunt prezentate in tabelul urmator:

Tarifele aplicate conform reglementarilor in vigoare, in anul 2006

Tabelul 1Nr. crt

Sursa de apa bruta asigurata

Scop Tarif (fara TVA)

lei RON/mii

187

mc apa1 Din rauri interioare Agenti economci (inclusiv servicii de

gospodarire comunala), institutii publice, unitati de cult, agrozootehnic de tip industrial si altii

35

Agenti economici producatori de energie electrica si termica prin termocentrale, in regim de recirculare maxim tehnic realizabil

35

Agenti economici producatori de energie electrica prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalata, in regim de uzinare.

0,2

Irigatii, piscicultura 32 Din subteran Agenti economici (inclusiv servicii de

gospodarire comunala pentru industrie), exclusiv cei care folosesc apa in scop probabil

45

Agenti economici de gospodarire comunala pentru populatie, institutii publice, unitati de cultura

45

Irigatii si piscicultura 45Agenti economici agrozootehnici 45

3 Lacuri de acumulare amenajate din administrarea unitatilor de gospodarire a apelor

Agenti economici (inclusiv servicii de gospodarire comunala), institutii publice, unitati de cult, agrozootehnici de tip industrial si altii

35

Agenti economici producatori de energie electrica prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalata, in regim de uzinare

0,2

Irigatii si piscicultura 3

188

I.4. RESURSELE DE APA ALE ROMANIEIDin punct de vedere al gestionarii / managementului lor, resursele de apa se clasifica in doua categorii principale:

resurse hidrologice, numite si resurse naturale, fizice sau teoretice; si,

resurse socio economice de apa.

In paralel, specialistIi identifica si folosesc si alte categorii de resurse de apa cum ar fi resursele tehnic utilizabile sau economic utilizabile, determinate apreciativ ca parte din resursele hidrologice (naturale). Aceste tipuri de resurse sunt legate direct de etapa de dezvoltare economica si tehnologica a societatii.

In ultimul deceniu, in unele tari s-a introdus si conceptul de resurse mobilizabile de apa. Acest concept pleaca de la ideea ca resursele de apa trebuie abordate si sub aspectul folosintelor de apa. In acest sens, conceptul de resurse mobilizabile de apa cauta sa defineasca acele resurse care pot fi utilizate fara a produce conflicte de apa intre folosinte sau utilizatori. Conceptul de resurse mobilizabile nu a capatat insa o raspandire larga, deoarece prin introducerea conceptelor de dezvoltare durabila si de management integrat al apei, dezideratele conceptului de resurse mobilizabile sunt satisfacute.

Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa este transformarea resurselor hidrologice (naturale) in resurse utilizabile in diferite scopuri de catre societate. Resursele astfel obtinute poarta denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecte ingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale (fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa.

Cunoasterea resurselor socio – economice de apa este deosebit de importanta in gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile de bilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecate comparative cu resursele socio – economice existente in acea sectiune, de aici rezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transforme inca o parte din resursele hidrologice in resurse socio – economice, fie adoptarea unor masuri nestructurale (administrative – financiare, institutionale etc.).

Resursele de apa ale raurilor interioare

Teritoriul Romaniei dispune de toate tipurile de resurse de apa. Apa dulce este cea din rauri, lacuri si din straturile subterane. Cea mai mare resursa de apa dulce provine din Dunare si din raurile interioare. Lacurile naturale, desi numeroase (3450) au o contributie nesemnificativa la volumul resurselor de apa ale Romaniei.

Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu si cu o pondere mare in privinta valorificarii economice.

Cel mai important parametru ce caracterizeaza resursele de apa din rauri il constituie stocul mediu multianual, exprimat fie sub forma de volum scurs, fie sub forma de debit. Evaluarea cat mai corecta a stocului mediu multianual si a distributiei sale pe bazine hidrografice, prezinta o mare importanta pentru activitatea de gospodarire a apelor. O strategie pentru dezvoltarea resurselor de apa, adica acoperirea cerintelor folosintelor in evolutia lor, nu este posibila fara o cunoastere cat mai exacta a resurselor de apa. Dar nici evaluarea potentialului acestor resurse nu este posibila fara existenta unor date hidrologice sigure, determinate pe baza unor valori aduse la zi, determinate pe o perioada de timp destul de indelungata pentru a putea include variatiile multianuale ale regimului apelor. In cele ce urmeaza se prezinta resursele de apa ale raurilor

189

interioare ale Romaniei cu remarca, ca bazinele hidrografice Siret si Prut desi au debuseurile pe teritoriul Romaniei, isi au originea dincolo de hotarele tarii, dar aportul acestor parti de bazine se gasesc in colectoarele principale, si deci ne sunt accesibile.

Din punct de vedere absolut cel mai mare aport de apa il are bazinul Siret (224 m 3/s, 7083 mil.m3) reprezentand 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii. Urmeaza Muresul (186 m3/s, 5870 mil.m3) cu 14% si Oltul (174 m3/s, 5490 mil.m3) cu 13%, aceste trei bazine furnizand, impreuna, aproape jumatate din volumul resurselor de apa ale tarii. Exista insa si bazine care desi au suprafete aproape identice, din cauza conditiilor diferite de altitudine, relief si clima prezinta resurse total diferite.

Este, spre exemplu, cazul bazinelor raurilor Bistrita (F = 7039 km2, Hmed = 919 mdM) si Barlad (F = 7220 km2, Hmed = 211 mdM). Astfel Bistrita are un debit mediu multianual de 61 m3/s, iar Barladul de numai 10,4 m3/s. Deasemenea, trebuie precizat ca exista si bazine care desi au suprafete importante, datorita complexului de conditii fizico – geografice, au debite si respectiv volume reduse. In aceasta categorie intra bazinul Dunarii (afluentii mici de pe teritoriul romanesc) care desi cu o suprafata de 29883 km2 (14% din total) nu aduce decat 0,9% din resursele totale de apa ale tarii.

Raportate la unitatea de suprafata, cele mai bogate resurse de apa le produc bazinele mici, dar cu altitudini mari. Indicatorul cel mai sugestiv in acest sens, este stratul mediu scurs. Astfel, cele mai mari straturi scurse se intalnesc in bazinele Tisei superioare (445 mm) si Nera - Cerna (457 mm), reprezentand de peste doua ori valoarea stratului mediu scurs pe tara (165 mm). Urmeaza bazinele raurilor Jiu (275 mm), Somes (230 mm) si Olt (228 mm). Unele dintre bazine prezinta valori ce se situeaza aproximativ la nivelul mediu pe tara, respectiv Siretul (161 mm), Argesul (174 mm), Crisurile (194 mm), Bega – Timis – Caras (188 mm), Ialomita (138 mm). Cu mult sub media pe tara se situeaza bazinele Dunarii si Litoralului, cu numai 23,7 mm si respectiv 20,6 mm, datorita faptului ca aceste bazine au in componenta rauri mici, de campie, afectate puternic de climatul arid al zonei strabatute. Fenomenul secarii in perioada de vara-toamna este, de altfel, caracteristic acestor rauri al caror regim de scurgere este preponderent torential.

Factorul determinant care influenteaza scurgerea si implicit volumul resursei de apa, este cel climatic. Sub acest aspect, teritoriul tarii poate fi impartit in trei mari zone cu tipuri climatice diferite si anume regiunea de vest, de est si de sud. Regiunea de vest cuprinde arealul intracarpatic, celelalte continand spatiile extracarpatice de la sud si est de acest lant muntos. Zona de vest include bazinele Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega – Timis – Caras, Nera – Cerna si partial Olt. Zona de sud cuprinde bazinele Jiu, Olt (partial), Vedea, Arges, Ialomita, Dunarea si Litoralul, iar cea de est, bazinele Siret si Prut. Datele existente evidentiaza ca scurgerea bogata se constata numai in zona de vest, de 1,36 ori fata de media multianuala pe tara, comparativ cu zonele de est si sud care se situeaza sub aceasta medie. Explicatia consta in caracteristicile climatice ale fiecarei zone.

Vestul tarii are un regim pluviometric mai bogat, specific climatului continental cu nuante oceanice, tipic pentru vestul si centrul Europei, in timp ce in est si sud este caracteristic climatul continental de nuanta excesiva, cu regim pluviometric sarac, specific marilor campii de la nord de Marea Neagra. Fenomenul secarii este prezent aici pe numeroase rauri din Campia Romana si Podisul Moldovei. O mentiune speciala se face pentru zona de sud a tarii, unde scurgerea foarte redusa (115 mm/an) se poate explica prin ponderea mare a zonelor de campie in care cantitatea de precipitatii este cea mai scazuta din tara. In zona de sud, chiar si rauri importante, cum este spre exemplu Vedea, sunt afectate de fenomenul secarii.

O importanta deosebita pentru utilizarea resurselor de apa o are cunoasterea distributiei in timp a volumului resurselor de apa pe luni si sezoane. Volumul de apa multianual scurs pe intreaga suprafata hidrografica este variabil de la an la an si distribuit neuniform pe sezoane si luni. Astfel, in sezonul de primavara (lunile III – V) se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, iar

190

in cel de toamna (lunile IX – XI) numai 14,2%. Rezulta ca sezonul de toamna este cel mai secetos sezon din Romania si nu cel de vara (lunile VI – VIII), cand volumul scurgerii este aproape dublu (26,7%) fata de cel de toamna. Fenomenul este confirmat si de repartitia pe luni a volumului scurs. Lunile ce participa cu cea mai mare pondere (14,3%) la volumul anual scurs sunt aprilie si mai, in timp ce lunile de toamna, septembrie si octombrie participa cu numai 4,67% fiecare.

O situatie aparte se prezinta in bazinul Crisurilor. In acest bazin se constata o pondere foarte scazuta a scurgerii in lunile de toamna, dar odata cu venirea iernii are loc o crestere spectaculoasa a scurgerii si care continua odata cu venirea primaverii, atingand maximul in luna martie, dupa care scade treptat catre sfarsitul acestui anotimp si mult mai accentuat spre lunile de vara. Distributia este tipica pentru un regim climatic umed, cu ierni blande, in care scurgerea bogata se explica prin abundenta precipitatiilor sub forma de zapada si adeseori prin ploaie. De altfel, bazinul Crisurilor este cel in care se produc destul de frecvent inundatii in lunile de iarna. Temperaturile nu foarte scazute din zona, permit topirea timpurie a stratului de zapada, asa explicandu-se si maximul din lunile februarie – martie, topire care de obicei se asociaza cu ploi abundente

In contrast, in bazinul Siret, ponderea scurgerii lunilor de toamna este mult mai mare, scazand insa spre iarna, minimul atingandu-se in luna ianuarie, cand apele sunt puternic afectate de fenomenele de inghet. Cresterile spectaculoase au loc incepand cu luna aprilie si ating maximul anual in luna mai.

Toate aceste aspecte conduc catre urmatoarele remarci cu caracter general asupra potentialului resurselor de apa ale raurilor interioare:

resursele de apa ale Romaniei sunt neuniform distribuite in spatiu. Cele mai bogate in resurse de apa sunt in bazinele cu suprafete relativ mici dar cu altitudini mari: Nera – Cerna si Tisa superioara, urmate de Jiu, Somes si Olt. Cele mai sarace in resurse de apa sunt bazinele Dunarii si Litoralului;

resursele de apa ale raurilor Romaniei sunt neuniform distribuite in timp, avand mari variatii sezoniere. La nivel de tara, in sezonul de primavara se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, in timp ce in sezonul de toamna, cel mai secetos sezon din Romania, scurgerea nu reprezinta decat 14,2% din cea anuala, comparativ cu sezonul de vara cand scurgerea atinge 26,7% din cea anuala si chiar cu cel de iarna cand se scurge 19,4% din stocul mediu multianual.

Totalul resurselor hidrologice de apa al apelor de suprafata interioare in conditii climatice normale insumeaza 42,089 km3/an iar cele provenite din Dunare 175,6 km3/an din care Romaniei ii revin 87,8 km3/an.

In tabelul 4.1 sunt prezentate pe bazine si spatii hidrografice resursele preliminare, anuale naturale de apa (hidrologice) iar in tabelul 4.2 se prezinta parametrii hidrologici principali (deasemenea preliminari) ai scurgerii lichide si solide la principalele statii hidrometrice din reteaua hidrografica a Romaniei.

191

TABEL 4.1

RESURSE PRELIMINARE DE APA DE SUPRAFATA- rauri interioare -

Nr.crt.

Bazinulhidrografic

SuprafataKm2

Volumulmediu multianual

(106m3)Resurse teritoriu Romania 238.391 40.379din care:

1 Tisa superioara 4.640 2.1092 Somes - Crasna 17.740 4.1953 Crisuri 14.880 2.9304 Mures 29.470 5.9665 Banat 15.800 3.2376 Cerna-Jiu 17.440 4.0037 Olt 24.010 5.8728 Vedea-Calmatui 6.797 4559 Arges 12.590 2.23910 Ialomita 10.430 1.43011 Siret 42.830 7.08312 Prut 10.990 51013 Afl.Dunare si litoral 29.883 350

Cota resurse de pe alte teritorii - 1.710din care:

14 Cota parte Siret - 23015 Cota parte Prut - 1.480

TOTAL RESURSE DE APA 42.089S-a luat in considerare 50% din stocul format in afara teritoriului.

192

TABEL 4.2

PARAMETRII HIDROLOGICI PRELIMINARI AI SCURGERII LICHIDE SI SOLIDE LA PRINCIPALELE STATII HIDROMETRICE DIN RETEAUA HIDROGRAFICA A ROMANIEI

Nr. crt. Raul Statia

hidrometricaF

(km2)Hmed

(m)

Parametrii hidrologiciQ

(m3/s)Qmax 1%

(m3/s)Qmed. lun. min.95%

(m3/s)R

kg/s

0 1 2 3 4 5 6 7 8Bazinul hidrografic TISA SUPERIOARA

1. Viseu Bistra 1555 1020 34.4 1155 5.90 12.42. Iza Vadul Izei 1128 713 16.6 775 1.15 9.35

Bazinul hidrografic SOMES - CRASNA1. Somesul Mare Beclean 4323 711 47.8 2105 4.25 36.32. Somesul Mic Salatig 3595 604 22.0 750 2.40 32.53. Somes Dej 8823 648 74.9 2360 6.80 61.04. Somes Satu Mare 15000 537 126 3190 12.0 1315. Crasna Domanesti 1724 261 5.50 595 0.14 2.68

Bazinul hidrografic CRISURI1. Crisul Alb Chisineu Cris 3611 351 24.1 810 0.86 10.42. Crisul Negru Zerind 3750 285 29.9 870 1.90 6.903. Crisul Repede Oradea 2198 629 25.5 995 2.15 8.274. Beretau Salard 1686 254 6.17 370 0.33 3.41

Bazinul hidrografic MURES1. Mures Glodeni 3781 848 36.1 1195 4.90 8.632. Mures Alba Iulia 18055 625 105 2455 13.5 67.13. Mures Arad 27280 618 175 2390 25.1 99.14. Aries Turda 2358 897 25.7 1170 3.25 5.665. Tarnava Mare Blaj 3519 558 15.1 925 1.40 17.16. Strei Petreni 1904 928 27.7 680 5.82 8.53

193

0 1 2 3 4 5 6 7 8Bazinul hidrografic BEGA - TIMIS - CARAS

1. Bega Balint 1064 335 7.00 265 1.15 1.702. Timis Lugoj 2706 665 38.4 1225 4.70 9.103. Barzava Partos 933 293 6.17 205 1.16 0.904. Caras Varadia 877 347 6.90 450 0.28 1.65

Bazinul hidrografic NERA - CERNA1. Nera Sasca Montana 1164 626 13.2 685 1.17 2.332. Cerna Toplet 1324 754 23.2 750 4.60 3.56

Bazinul hidrografic JIU1. Jiu Podari 9253 446 88.4 2330 10.0 1022. Motru Fata Motrului 1743 384 14.3 1265 0.85 7.63

Bazinul hidrografic OLT1. Olt Sebes Olt 10850 748 82.3 1820 15.5 19.72. Olt Stoenesti 22682 658 168 3400 31.5 2093. Raul Negru Reci 1672 760 8.21 305 0.42 2.374. Cibin Talmaciu 2205 713 14.9 665 2.48 4.665. Lotru Valea lui Stan 928 1424 17.4 770 3.35 5.006. Oltet Bals 2095 414 10.5 1160 0.35 42.6

Bazinul hidrografic VEDEA1. Vedea Alexandria 3246 195 7.78 1025 0.25 15.02. Teleorman Teleorman 1272 155 3.28 370 0.38 1.68

Bazinul hidrografic ARGES1. Arges Malu Spart 3799 751 38.6 2090 7.70 90.02. Neajlov Calugareni 3392 130 7.98 580 0.65 2.303. Dambovita Contesti - Lunguletu 1105 894 11.2 750 2.00 25.3

Bazinul hidrografic IALOMITA1. Ialomita Cosereni 6265 490 42.9 1730 5.50 1442. Ialomitt Slobozia 9154 365 43.7 765 4.80 1033. Prahova Adancata 3682 549 26.3 1165 4.00 90.2

194

0 1 2 3 4 5 6 7 8Bazinul hidrografic SIRET

1. Siret Lespezi 5874 513 36.6 1825 4.00 67.62. Siret Dragesti 11811 525 76.8 2650 7.50 1263. Siret Lungoci 36030 539 208 3950 28.5 3494. Suceava Itcani 2330 629 16.4 1725 1.75 15.15. Moldova Roman 4285 678 32.0 1925 3.40 40.06. Bistrita Frumosu 2816 1172 37.5 1320 5.63 7.427. Trotus Vranceni 4077 734 35.4 2500 3.02 37.88. Barlad Tecuci 6778 220 10.5 495 0.28 29.79. Putna Botarlau 2518 554 16.5 1790 3.30 87.210. Buzau Racovita 5238 530 28.3 2375 3.40 135

Bazinul hidrografic PRUT1. Jijia Victoria 3571 159 6.77 300 0.025 11.42. Bahlui Holboca 1900 155 4.05 480 0.057 8.00

NOTA: Valorile debitelor de mai sus sunt calculate pentru regimul natural de scurgere.

195

Resursele de apa subterana

Apele subterane constituie o resursa mai putin vazuta iar evaluarea ei este mai dificila. Ea se realizeaza pe baza observatiilor sistematice efectuate la posturile retelei hidrogeologice de stat.

Apele subterane se constituie intr-o resursa importanta in special datorita calitatii lor fizico - chimice si biologice.

Posibilitatea de inmagazinare si circulatie a apelor subterane se afla in stransa legatura cu alcatuirea litologica, dispozitia spatiala si conditiile de alimentare, elemente care determina de fapt conditiile hidraulice ale acviferelor, functie de care apele subterane sunt denumite freatice si de adancime.

Apele freatice se afla cantonate in primele orizonturi permeabile, pana la cca 50 m adancime, fiind sub influenta directa a factorilor atmosferici.

Apele subterane de adancime sunt cantonate la adancimi mai mari, fiind inchise prin orizonturi impermeabile.

Apele freatice sunt cantonate pe teritoriul Romaniei in trei macroregiuni: orogenul carpatic, depresiunile si bazinele intracarpatice, depresiunile si bazinele extracarpatice.

In orogenul carpatic precipitatiile sunt abundente, dar pantele mari ale reliefului asigura un drenaj foarte puternic. Din acest motiv, dar si datorita predominantei rocilor compacte, fisurate, apele freatice sunt cantonate preferential in scoarta de alterare care nu poate asigura rezerve mari. Precipitatiile frecvente si abundente asigura insa o realimentare permanenta, din care provin numeroasele izvoare cu apa dulce din zona de munte.

In depresiunile intramontane, in depozitele permeabile se acumuleaza rezerve importante de ape freatice. Trebuie remarcata influenta directa pe care o are litologia rocilor acestei mari regiuni hidrogeologice asupra acumularii apelor subterane.

In concluzie, zonele montane si submontane ale orogenului carpatic prezinta un interes minor din punct de vedere al aprovizionarii cu apa prin foraje si in consecinta nu se includ in estimarile resurselor de apa subterana.

Macroregiunea hidrogeologica ce formeaza depresiunile si bazinele intercarpatice cuprinde regiunile Campiei de Vest si Bazinului Transilvaniei, unitati sedimentare extinse, precis delimitate tectonic, genetic si morfologic. Aceste regiuni se afla sub influenta accentuata a climatului oceanic care conduce la o bogata umezire. In aceste regiuni debitele medii ale apelor freatice au valori cuprinse intre 0,1 si 1,5 l/s.km2 pentru Campia de Vest si intre 0,1 si 1,0 l/s.km2

in Bazinul Transilvaniei.

Macroregiunea hidrogeologica ce cuprinde depresiunile si podisurile extracarpatice se compune din regiunile Campiei Romane, Podisului Moldovenesc si Podisului Dobrogean. Toate aceste regiuni se afla sub influenta climatului est european, cu scurgere subterana mai redusa spre rauri decat in zonele central europene si cu perioade reduse de alimentare in timpul iernii prin infiltratii si care se reduc de la vest spre est. Scurgerea subterana variaza intre 0,015 si 0,5 l/s.km2. Daca in partea vestica a Campiei Romane apa freatica se afla la mari adancimi (peste 100 m pe interfluvii) in partea estica a Campiei Romane, in Baraganul de Nord si Central, apele freatice se afla la adancimi de numai 5 - 6 m. In cadrul Podisului Moldovenesc se disting apele freatice din podisurile Sucevei si Barladului, pe interfluvii ele aflandu-se la adancimi de 10 - 30 m, unde ele apar adesea ca izvoare cu apa dulce. In zona Campiei Jijia – Bahlui apele freatice sunt cantonate in nisipurile volhinianului si nu prezinta importanta pentru alimentarile cu apa.

Podisul Dobrogei este o regiune saraca in apa. In Dobrogea de Sud, apele freatice se afla cantonate in calcarele sarmatiene care in zona central – estica alcatuiesc un acvifer cu importanta

196

pentru alimentarile cu apa. In Dobrogea de Nord, ape freatice se acumuleaza la contactul formatiunilor mai vechi cu loessurile (Bazinul Babadag, Macin, Tulcea). In toate cele trei zone ale Dobrogei acumularile de ape freatice sunt reduse si pot fi folosite pentru alimentari cu apa doar local.

Apele de adancime cu caracter ascensional sau artezian au o larga raspandire in regiunile sedimentare pericarpatice, situandu-se pana la adancimi de cateva mii de metri, lipsind aproape total in zonele cu roci compacte.

Pe teritoriul Romaniei se identifica 5 bazine arteziene – ascensionale majore care cantoneaza ape de adancime. Regiunile carpatice au rol de cumpana fata de regiunile depresionare din jur. In interiorul lor exista insa depresiuni tectonice sau structuri ce favorizeaza acumularea apelor de adancime cu caracter ascendent.

Conform principiilor hidrochimice uzuale, intr-o zonare verticala, apele de adancime de pe teritoriul tarii noastre se pot incadra astfel:

zona A, cu ape dulci, carbonatate, raspandite in braul de bordura al principalelor depresiuni (Campia de Vest, Bazinul Transilvaniei, Piemonturile Vestice, Piemonturile Sudice si Estice, zona cursului Dunarii aval Giurgiu);

zona B, cu ape dulci si sulfatate, alcaline sau sarate, se afla de obicei sub nivelul A din Piemonturile Vestice, Podisul Transilvaniei si nordul Podisului Moldovenesc si cuprinde ape fosile in sedimente marine;

zona C, sau zona centrala, cu ape clorurate sulfatate, reprezinta apele de mare adancime, deseori de fundament.

Pentru alimentari cu apa se utilizeaza apele zonei A, in timp ce apele din zonele B si C se folosesc in scopuri curative.

Cele cinci bazine arteziene – ascensionale majore identificate pe teritoriul Romaniei sunt: Bazinul Pericarpatic, Bazinul Predobrogean, Bazinul Premaritim Dobrogean, Bazinul Transilvan, Bazinul Vestic.

Bazinul Pericarpatic se afla la est si sud de Carpati, cota adancimilor maxime fiind situata pe linia fosei pericarpatice. Scufundarea maxima a fundamentului este in dreptul cotului Carpatilor in zona de varsare a Siretului unde grosimea depozitelor neogene atinge circa 9000 de metri.

In Platforma Moldoveneasca rezervele de apa din fundament si din silurianul acoperitor sunt puternic mineralizate.

Avanfosa carpatica colmatata in neogen, mai ales cu aluviuni aduse de raurile carpatice dar si de cele dinspre Podisul Prebalcanic, include depozite cuaternare vechi apartinand villafranchianului (strate de Candesti) de origine carpatica, dar si strate de Fratesti de origine prebalcanica. Apele de adancime din aceste structuri sunt potabile si puternic ascensionale.

Bazinul Artezian Predobrogean se dezvolta mai ales la nord de Dobrogea, ocupand pe teritoriul tarii o arie nu prea extinsa. In fundament sunt prezente depozite jurasice cu ape mineralizate, insa in complexul neogen sunt prezente ape potabile, puternic ascensionale.

Bazinul Artezian Premaritim include partial Dobrogea de Sud. Formatiunile mezozoice carbonatate afectate de un sistem de goluri si fisuri cretacice inmagazineaza importante volume de apa potabila, alcatuind in zona central estica a Dobrogei de Sud cel mai important acvifer carstic ascensional – artezian din Romania.

Bazinul Artezian Transilvan este o structura foarte neomogena avand in fundament ape similare celor din Podisul Moldovenesc. Formatiunile sedimentare sunt paleogene, peste care se situeaza orizontul de sare.

197

Bazinul Artezian Vestic se suprapune in linii generale teritoriului de la vest de Carpatii Occidentali. Fundamentul puternic fracturat ia contact cu zona muntoasa pe linia depresiunilor intramontane Borod – Beius – Zarand – Mehadia. Pe linia de fractura, la adancimi variabile ies la nivelul sedimentelor inferioare ape termale (40 – 800C). Apele arteziene exploatabile se afla la adancimi de 250 - 400 m in nisipuri si pietrisuri provenite din alimentarea dinspre Carpati.

Resursele exploatabile de ape subterane evaluate de INHGA pe intreg teritoriul tarii au rezultat:

Resursa totala – 304,9 m3/s (9,62 km3/an), din care:

ape freatice:

resursa de bilant – 149,4 m3/s (4,72 km3/an);

ape de adancime:

resursa de bilant – 155,5 m3/s (4,90 km3/an).

Repartitia stricta a resurselor de apa subterana pe bazinele si spatiile hidrografice conventionale ale cursurilor de apa dupa care se face administrarea apelor este practic imposibil de realizat, bazinele apelor subterane necoincizand cu cele ale apelor de suprafata. Totusi o impartire a resurselor de apa subterana pe regiuni este prezentata in tabelul 4.3.

TABEL 4.3

RESURSE DE APE SUBTERANE (PRELIMINARE)

REGIUNEA

ACVIFERE FREATICE

ACVIFERE DE ADANCIME TOTAL

m3/s miliarde m3/an m3/s miliarde

m3/an m3/s miliarde m3/an

MARAMURES-SOMES-CRISURI

21,0 0,66 17,0 0,53 38,0 1,19

BANAT 11,0 0,35 15,0 0,48 26,0 0,83PODISUL TRANSILVANIEI 13,0 0,41 12,0 0,38 25,0 0,79PODISUL MOLDOVENESC 18,0 0,57 17,0 0,53 35,0 1,10CAMPIA ROMANA 73,0 2,31 64,5 2,03 137,5 4,34DUNARE - DELTA 13,0 0,41 16,0 0,50 29,0 0,91DOBROGEA 0,4 0,01 14,0 0,45 14,4 0,46TOTAL 149,4 4,72 155,5 4,90 304,9 9,62

Prin insumarea valorilor prezentate anterior, rezulta ca potentialul teoretic al resurselor de apa ale Romaniei totalizeaza 139,509 km3/an, din care Dunarea contribuie cu 87,8 km3/an, raurile interioare cu 42,089 km3/an, iar apele subterane cu 9,62 km3/an. Raportat la numarul locuitorilor, potentialul resurselor de apa ale Romaniei reprezinta 6458 m3/an.loc, cifra mult superioara mediei europene care este de 4000 m3/an.loc. Romania ocupa din acest punct de vedere locul al noualea printre tarile europene.

Asupra potentialului resurselor de apa ale Romaniei trebuie facute o serie de consideratii care rezulta din specificul pozitiei geografice, reliefului, geologiei, climei, solului si vegetatiei si anume:

fluviul Dunarea care constituie peste 62 % din potentialul resurselor de apa este situat pe cea mai mare parte a cursului sau la periferia teritoriului Romaniei, motiv pentru care s-ar putea utiliza economic in prezent cca. 20 - 30 km3/an;

198

reteaua hidrografica interioara, cea mai accesibila folosintelor, este neuniform distribuita pe teritoriul tarii;

debitele lichide ale raurilor interioare sunt variabile nu numai de la o zona la alta, de la un anotimp la altul, ci si de la un an la altul, motiv pentru care in regim natural potentialul utilizabil se cifreaza la doar 5 km3/an, sporit insa cu 8,01 km3/an (volum util) prin cele 1232 lacuri de acumulare permanente realizate;

potentialul apelor subterane - resursa de bilant - este 9,62 km3/an;

in Romania se intalnesc si ani deosebit de ploiosi, cand debitele raurilor cresc foarte mult, producand inundatii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieti omenesti si mari pagube materiale;

periodic pe o buna parte a teritoriului Romaniei se manifesta fenomenul de seceta care conduce scaderea dramatica a resurselor de apa uneori pana la circa 30% din cele ale anului normal.

Tinand cont de consideratiile susmentionate, rezulta ca potentialul resurselor de apa in prezent utilizabil este evaluat la 41 - 51 km3/an, ceea ce revine la 1800 ÷ 2250 m3/an.loc.

In aceste conditii unii specialisti considera ca Romania este o tara saraca in resurse de apa. Aceste consideratii sunt insa relative daca privim aceste resurse in context european. Astfel, intr-o clasificare a OMM (2003) dupa resursele disponibile pe an si locuitor, tarile europene se impart in 7 categorii:

cu resurse mici, foarte mici si extrem de mici, categorie din care fac parte 36% dintre tarile europene printre care Belgia, Danemarca, Germania;

cu resurse reduse (Moldova si Ucraina);

cu resurse medii, categorie ce cuprinde 32% din tarile Europei;

cu resurse mari si foarte mari, categorie ce cuprinde 32% din tarile europene; din aceasta categorie fac parte tarile nordice cu precipitatii abundente si o populatie redusa numeric si tarile cu rauri transfrontiera mari (Portugalia, Olanda, Ungaria si Romania).

Pe de alta parte, intr-o proiectie pentru anul 2025 elaborata de UNESCO in care tarile sunt clasificate tot dupa resursele disponibile pe locuitor si an in 3 categorii, cu resurse sarace, cu resurse aflate sub stress si cu resurse suficiente, Romania figureaza in aceasta ultima categorie.

Ca urmare, concluzia care rezulta este aceea ca desi Romania nu este o tara cu resurse reduse de apa, specificul resurselor de apa ale Romaniei face ca asigurarea cerintelor de apa pentru populatie, industrie, agricultura si alte folosinte sa nu fie posibila fara realizarea de lacuri de acumulare si derivatii interbazinale, lucrari ingineresti de infrastructura care sa modifice repartitia resurselor de apa in timp si spatiu, retinand apa in perioadele ploioase si distribuind-o in cele secetoase, derivand debite din zonele bogate in altele, mai sarace in resurse de apa. Aceasta concluzie este cea care a marcat si marcheaza in buna masura activitatea de gospodarire a resurselor de apa ale Romaniei.

Limitele resurselor de apa ale Romaniei

Desi apa este o resursa naturala regenerabila, ea este totusi limitata in ceea ce priveste volumul anual disponibil, manifestand chiar tendinte de scadere in unele bazine hidrografice sau imposibilitatea utilizarii in caz de poluare accentuata. Limitari ale utilizarii resurselor noastre de apa apar si din alte cauze printre care:

199

spre deosebire de alte resurse naturale, transportul resurselor de apa la distanta prezinta multe dificultati sub aspect tehnico - economic, fapt ce face ca in cazul Romaniei resursele de apa sa fie privite cel mult ca o resursa regionala, neputandu-se realiza un sistem national interconectat al acestora;

resursele de apa disponibile pe teritoriul Romaniei sunt puternic influentate atat cantitativ cat si calitativ de activitatile umane: pe de o parte prin prelevari apropiate de limita resurselor socio – economice (bazinul hidrografic Arges) iar pe de alta parte printr-o poluare inca pronuntata (raurile Tur, Lapus, Cavnic, Aries, Tarnava, Cibin, Dambovita, Vaslui, Jijia, Bahlui etc.);

Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de apa de suprafata si resurse subterane.

La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socio-economice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine hidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct de vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil in regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cu asigurarea de 95%.

Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice de apa de suprafata ale Romaniei din raurile interioare totalizeaza 11,058 km3/an din care:

- disponibil in regim natural – 4,710 km3 /an

- din lacuri de acumulare – 6,348 km3 /an.

La acestea se mai adauga volumele utilizabile din lacurile naturale estimate la circa 0,7 km3 /an cele mai multe lacuri naturale cu resurse de apa utilizabile situandu-se in spatiile hidrografice Dobrogea – Litoral si Buzau – Ialomita.

In concluzie, totalul resurselor socio – economice de apa de suprafata ale Romaniei insumeaza 11,758 km3 /an. Aceasta resursa reprezinta circa 28% din resursele hidrologice (naturale) ale Romaniei.

Pe spatii si bazine hidrografice, resursele socio-economice de apa de suprafata din raurile interioare sunt prezentate in tabelele 4.4 si 4.5.

Trebuie facuta mentiunea ca in cadrul unui bazin hidrografic, resursele socio – economice de apa pot fi sporite sau diminuate prin intermediul unor derivatii interbazinale care pot aduce (importa) un surplus de apa, respectiv exporta apa in alt bazin hidrografic. Din acest punct de vedere, in Romania exista numeroase derivatii interbazinale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor.

Cele mai importante derivatii interbazinale sunt situate in spatiile hidrografice Somes – Tisa, Crisuri, Arges – Vedea si Dobrogea – Litoral.

Volumul mediu multianual de apa transferat interbazinal este de circa 2,4 km3.

In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta este data de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unor infrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice si de adancime).

200

Resursa socio-economica totala la nivelul tarii de apa subterana este estimata la 856,95 mil m3/an.

Raportate la resursa naturala de apa subterana, resursa socio – economica reprezinta circa 9%.

Pe spatii si bazine hidrografice conventionale, resursele socio – economice de apa subterana sunt prezentate in tabelul 4.6.

Tabel 4.4

STOCUL MEDIU MINIM MULTIANUAL AL RAURILOR INTERIOARE ALE ROMANIEI

DISPONIBIL IN REGIM NATURAL

Nr. crt. Spatiul hidrografic Stoc mediu minim (km3/an)

0 1 21 Somes-Tisa 0.60602 Crisuri 0.16543 Mures 0.79264 Banat 0.41245 Jiu 0.31586 Olt 0.99477 Arges-Vedea 0.34738 Buzau-Ialomita 0.17379 Siret 0.900010 Prut-Barlad 0.020011 Dobrogea-Litoral 0.0000

TOTAL 4.7109

201

Tabel 4.5

ESTIMAREA VOLUMELOR UTILE SI A VOLUMELOR DIN REZERVA DE FIER DIN LACURILE DE ACUMULARE

Nr. crt. Spatiul hidrografic

Volume utile

(km3)

Volume din rezerva de fier (km3)

0 1 2 31 Somes-Tisa 0,360979 0,0772102 Crisuri 0,333210 0,0462103 Mures 0,238000 0.0383504 Banat 0,1990005 Jiu 0,8440006 Olt 0,9542107 Arges-Vedea 0,586911 0,1085808 Buzau-Ialomita 0,6170009 Siret 1,195877 0,11275910 Prut-Barlad 0,491800 0,11000011 Dobrogea-Litoral 0,034810

Total 5,855797 0,493109

Tabel 4.6

RESURSE SOCIO-ECONOMICE DE APA SUBTERANA

Nr. crt. Spatiul hidrografic Volume anuale medii

prelevate (mil.m3)

0 1 21 Somes – Tisa 36,942 Crisuri 50,543 Mures 37,664 Banat 43,955 Jiu 57,016 Olt 119,47 Arges – Vedea 100,908 Buzau – Ialomita 95,989 Siret 173,7010 Prut 12,2111 Dobrogea – Litoral 128,66

TOTAL 856,95

202

I.5. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE INDICATORI PENTRU CARACTERIZAREA RESURSELOR DE APA DIN SPATIUL RURALPornind de la analiza cerintelor sistemului informatic al resurselor naturale si socio – economice, cu referire la resursele de apa din punctul de vedere al Codurilor de Bune Practici Agricole, in cadrul prezentei documentatii s-au determinat o serie de indicatori, numiti indicatori TOGI si care au relevanta in sistemul decizional al gestionarii resurselor de apa.

S-au determinat astfel:

indicatori hidrografici descriptivi care tin de hidrografia unitatii teritorial administrative abordate: regiune de dezvoltare – judet sau bazin hidrografic;

indicatorii structurali care sunt definitorii pentru resursele de apa (de suprafata si subterana), ei caracterizand nu numai resursa de apa ci si prelevarea apei la sursa si chiar intensitatea captarii/prelevarii apei;

indicatori pentru dezvoltarea rurala si agricultura.

Ca mod de abordare, documentatia prezinta mai intai acesti indicatori la nivel de regiune de dezvoltare si al judetelor componente, iar apoi la nivel national, prezentand o estimare preliminara a resurselor hidrologice naturale de apa, precum si a celor socio – economice, prezentand inclusiv limitele resurselor de apa ale Romaniei.

Acest mod de abordare este deosebit de util la fundamentarea unor decizii obiective asupra posibilitatilor de dezvoltare a resurselor socio – economice de apa, implicit a deciziilor privind caile de actiune pentru satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii si dezvoltarii rurale.

203

II.1. DELIMITAREA ZONELOR VULNERABILE LA NITRAŢI

Comunitatea Europeană a luat măsuri privind poluarea apelor cu azot incă de acum 20 de ani. Potrivit Directivei Nitraţilor (91/676/EEG), solurile şi corpurile de apă subterană din România au nevoie de protecţie împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură. În vederea elaborării planurilor de acţiune pentru monitorizarea şi protecţia solurilor şi corpurilor de apă subterană, teritoriul României ar trebui divizat în zone cu vulnerabilitate potenţială egală (Zone Vulnerabile la Nitraţi sau ZVN). Pe baza evaluării vulnerabilităţii, este necesară introducerea normelor de fertlizare şi implementarea codurilor de bune practici agricole, cum ar fi reglementări privind bilanţul nutrienţilor, depozitarea şi aplicarea gunoiului de grajd (max. 170 kg Norganic/ha/an).

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului din Bucureşti (ICPA) a realizat o delimitare anterioară a ZVN din România bazată în principal pe harta solurilor. Caracteristicile solului în legătură cu scurgerea de suprafaţă şi capacitatea de percolare au oferit informaţii privind vulnerabilitatea la poluarea cu nitraţi a regiunii. Aşadar, această metodă a oferit pentru fiecare tip de sol valori diferite ale vulnerabilităţii în funcţie de mai multe criterii (conductivitatea hidraulică saturată, capacitatea totală de apă, tipul de sol, prezenţa unui orizont impermeabil etc.). Prin combinarea tuturor acestor criterii pentru fiecare tip de sol s-au obţinut valori ale vulnerabilităţii generale.

În timp ce metoda ICPA ia în considerare în principal capacitatea de percolare a solului, vulnerabilitatea corpurilor de apă subterană este de asemenea afectată de stabilitatea nitraţilor în apa subterană. Similar cu metoda anterioara a ICPA, şi această stabilitate poate fi evaluată ca o funcţie a mai multor criterii, cum ar fi conductivitatea hidraulică a straturilor de apă subterană, gradientul hidraulic şi prezenţa sau absenţa compuşilor reducători. Toate aceste criterii pot fi combinate pentru a obţine o valoare a vulnerabilităţii generale a corpurilor de apă subterană, luând în considerare atât capacitatea de percolare a solurilor cât şi stabilitatea nitraţilor în apa subterană.

Pentru proiectul TOGI, vulnerabilitatea corpurilor de apă de suprafaţă şi a celor de apă subterană a fost evaluată separat. Totodată, pentru că şi unele şi celelalte pot fi afectate de surplusul de precipitaţii, o evaluare a acestui surplus s-a realizat.

Toate hărţile la care se face referire se regăsesc în anexă si sunt realizate utilizind bazele de date georeferentiate colectate sau dezvoltate in cadrul proiectului TOGI

II.1.1 Delimitarea zonelor de descărcare

Primul pas în delimitarea ZVN a constat în delimitarea zonelor de descărcare, unde apele de suprafaţă comunică cu un acvifer. Aceste zone sunt în mod special vulnerabile la diverşi poluanţi prezenţi în apa de suprafaţă. În afara zonelor de descărcare vulnerabilitatea apelor subterane nu a fost luată în considerare deoarece impactul poluării cu nitraţi este neglijabil.

În acest studiu, delimitarea zonelor de descărcare a avut ca bază în principal harta corpurilor de apă freatică (Harta nr.1). Deoarece acviferele freatice apar în general în zone de câmpie cu sedimente clastice, o delimitare a acestor câmpii a fost necesară. Această delimitare a fost comparată cu un model digital de teren, unde pantele mai mari de 8%1 sunt considerate ca fiind

1 În Codul de Bune Practici Agricole se face distincţie între zonele de câmpie, deal şi munte. Pentru simplificare, în delimitarea ZVN s-au folosit doar două categorii (dealurile şi munţii se încadrează în aceeşi categorie).

204

zone montane (Harta nr.2). În general, în zonele montane impactul scurgerii de suprafaţă este mai important decât efectele percolării către corpurile de apă subterană.

O comparare a acestor două hărţi relevă faptul că ambele delimitări sunt aproape identice. Aproape toate acviferele freatice sunt situate în câmpiile evidenţiate cu ajutorul modelului digital de teren. Totuşi, există câteva acvifere în zone cu pante mai mari de 8%, acestea aflându-se în zone carstice sau cu alte tipuri de roci fisurate. Rata de infiltraţie a apei poate fi mare în aceste zone, şi, ca urmare, corpurile de apă subterană sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Aceste regiuni sunt incluse în zonele de descărcare derivate din stratul de date referitoare la acviferele freatice. Aşadar, harta nr. 1 va fi utilizată pentru delimitarea finală a zonelor de descărcare.

II.1.2 Surplusul de precipitaţii

Concentraţiile de nitraţi din corpurile de apă de suprafaţă şi subterană vor fi afectate de surplusul local de precipitaţii din fiecare zonă, în mod diferit în funcţie de mărimea acestui surplus. Pe de o parte, vulnerabilitatea la poluarea cu nitraţi poate fi mai mică în regiunile cu un important surplus de precipitaţii. Concentraţiile de nitraţi sunt mai diluate în aceste regiuni, şi deci mai puţin periculoase. Pe de altă parte, vulnerabilitatea poate fi mai crescută în regiunile cu un important surplus de precipitaţii. Zonele cu concentraţii mari de nitraţi vor fi spălate mai repede la precipitaţii abundente. Aşadar, impactul acestui surplus de precipitaţii va fi evaluat pentru fiecare caz separat.

Surplusul de precipitaţii este calculat ca diferenţa dintre precipitaţii P şi evaporaţia potenţială Epot. Datele despre precipitaţii provin din datele climatice de la cele 40 de staţii meteorologice existente.

Epot este calculată prin metoda lui Thornthwaite, care a emis o ecuaţie empirică pentru estimarea evapotranspiraţiei potenţiale a unei suprafeţe înierbate de referinţă, ce necesită ca inputuri numai temperatura medie anuală şi durata zilnică de strălucire a Soarelui (Thornthwaite, 1948, Maidment şi Reed, 1996).

where T este temperatura medie a aerului la nivelul suprafeţei solului în luna i (°C) and I este indicele de căldură descris în ecuaţia de mai jos. Exponentul a este o funcţie a indicelui de căldură (I).

Estimările lunare ale lui Epot trebuiesc ajustate în funcţie de durata zilei pentru că această formulă ia în calcul luna cu durată de 30 zile şi ziua de 12 ore.Evaporaţia potenţială ajustată în funcţie de durata lunii şi durata zilei-lumină este dată de

205

unde APE este evaporaţia potenţială (mm/lună), d este durata lunii exprimată în zile, iar h este durata de strălucire a Soarelui exprimată în ore în cea de a 15-a zi a lunii.

Sunt utilizate şi date privind luna cea mai secetoasă, precum şi cea mai bogată în precipitaţii, în aceste perioade surplusul de precipitaţii având cele mai extreme valori, implicit cu cele mai importante consecinţe asupra vulnerabilităţii. Astfel, se verifică cele mai dramatice scenarii. În hărţile nr.3 şi 4 sunt prezentate zonele cu surplus egal de precipitaţii.

II.1.3 Delimitarea Zonelor Vulnerabile la Nitraţi pentru apele de suprafaţă

II.1.3.1Factori ce influenţează nitraţii din apele de suprafaţă

Nitraţii din apele de suprafaţă provin în principal din corpurile de apă subterană. Acest proces a fost luat în calcul la evaluarea vulnerabilităţii acviferelor. Pentru a se evita contorizarea acestuia de două ori, contaminarea apelor de suprafaţă cu nitraţi prin descărcarea din apele subterane nu va fi luată în considerare în cele ce urmează.

Pe lângă descărcarea din apele subterane, nitraţii mai pot ajunge în râuri prin scurgerea în suprafaţă sau prin inundarea solurilor contaminate cu nitraţi. Scurgerea în suprafaţă poate fi considerabilă în zonele montane, însă extinderea zonelor inundabile este de obicei restrânsă. În zonele de câmpie, volumul apei scurse la suprafaţa solului este foarte mic, dar zonele inundabile ocupă suprafeţe extinse.

Pe de o parte, cantitatea de apă scursă la suprafaţă în zonele montane este condiţionată de tipul de sol. Cu cât capacitatea de infiltraţie a solului este mai mare, cu atât partea de precipitaţii ce contribuie la scurgerea în suprafaţă va fi mai mică. Aşadar, factorii de sol care afectează infiltraţia (tipul de drenaj, conductivitatea hidraulică, capacitatea totală de apă, materialul parental şi textura) au o influenţă asupra vulnerabilităţii apelor de suprafaţă la poluarea cu nitraţi. Valori mari ale vulnerabilităţii pot fi date pentru factorii ce cauzează rate sporite ale scurgerii de suprafaţă (conform metodei utilizate anterior de ICPA).

Pe de altă parte, ar putea fi introdus un indice al vulnerabilităţii apelor de suprafaţă din zonele montane care să aibă la bază distanţa până la cel mai apropiat râu. În zonele montane, riscul ca apa scursă la suprafaţă să ajungă în reţeaua hidrografică este proporţional cu distanţa până la cel mai apropiat râu. Cu cât este mai mare distanţa, cu atât sunt mai mari şansele ca apa să se infiltreze sau să se evapore şi astfel să nu ajungă niciodată la râu. Zonele vulnerabile sunt aşadar cele din vecinătatea râurilor.

În cîmpii, unde panta este mai mică de 8%, efectul scurgerii de suprafaţă este neglijabil, aşa cum s-a menţionat anterior. Zonele vulnerabile pot fi limitate la cele posibil inundabile, deoarece nitraţii din sol pot ajunge în apele de suprafaţă în mod direct numai în timpul inundaţiilor.

Gradul de contaminare al apelor de suprafaţă este influenţat de asemenea şi de efluenţii de apă reziduală. Cu toate acestea, aceasta nu afectează vulnerabilitatea intrinsecă sau potenţială a

206

corpurilor de apă de suprafaţă şi nu va fi luată în considerare la delimitarea zonelor vulnerabile la nitraţi.

II.1.3.2Evaluarea vulnerabilităţii

Pentru că, în cadrul acestui proiect nu au fost disponibile date detaliate despre tipurile de sol (vezi deasupra), vulnerabilitatea apelor de suprafaţă la nitraţi a fost evaluată în alt mod.

Pentru zonele montane, harta solurilor oferă informaţii despre: (a) distanţa unei locaţii faţă de reţeaua hidrografică, şi (b) capacitatea de infiltraţie a solului. Pentru câmpii, harta solurilor oferă informaţii în ceea ce priveşte probabilitatea inundaţiilor. Astfel, harta solurilor a fost reclasificată pentru delimitarea ZVN pentru apele de suprafaţă:

3 – foarte vulnerabile clase suplimentare, Ape;2 – vulnerabile soluri hidromorfe;1 – slab vulnerabile soluri neevoluate trunchiate.

Celelalte tipuri de soluri existente sunt considerate ca fiind nevulnerabile (=0). Delimitarea ZVN este prezentată în harta nr.5.

II.1.4 Delimitarea Zonelor Vulnerabile la Nitraţi pentru apele subterane

II.1.4.1Delimitarea zonelor hidrogeologic omogene

Aşa cum s-a discutat anterior, delimitarea zonelor vulnerabile la nitraţi în cazul corpurilor de apă subterană s-a realizat numai pentru zonele de descărcare. Divizarea existentă a acviferelor freatice a fost un bun început pentru acest exerciţiu (Harta nr.6). Pentru evaluarea vulnerabilităţii la nitraţi, acviferele (subzone) au fost conectate în Zone Hidrogeologic Omogene (ZHO), cu condiţii fizice şi chimice similare şi unde deplasarea naturală a nitraţilor în interiorul sistemului freatic se realizează după aceleaşi reguli.

Următoarele tipuri de subzone au fost unite într-un ZHO: Subzone adiacente ce sunt divizate în harta acviferelor mai sus menţionată, ce se află în

bazine hidrografice diferite; Subzone adiacente de vârstă geologică similară, acelaşi tip de acvifer şi proprietăţi

asemănătoare (conductivitate, infiltraţie, tipul de rocă); Subzone adiacente situate în aceeaşi albie inundabilă, terasă sau depozite aluviale aparţinând

aceluiaşi sistem hidrografic; Subzone ce nu sunt adiacente una faţă de cealaltă, dar sunt apropiate în spaţiu şi au aceeaşi

vârstă geologică, tip similar de acvifer şi proprietăţi asemănătoare (conductivitate, infiltraţie, tipul de rocă).

În final, au fost determinate 58 ZHO-uri, pentru fiecare în parte fiind evaluat potenţialul de vulnerabilitate (Harta nr.7; Tabelul nr.1.1).

207

Tabelul 1.1: Delimitarea Zonelor Hidrogeologic Omogene (HZO)

HZO Subzone Bazin Vârsta geologică Tip Corp Deposite Tip acvifer Litologie K-value (m/zi) Q (l/s) Stratul acoperitor Sursa de alimentare Capacitatea de infiltraţie (mm/an)

ROGW01 ROSO01 ROSO06

ROSO07 ROSO12 ROSO17

Somes -Tisa Cuaternar freatic proluviale; aluvionale

Poros-permeabil pietrişuri, nisipuri (intercalaţii lentiliforme siltic-argiloase)

20- (75-90-) 100 argilos-siltic; soluri 30-63,0

ROGW02 ROSO02 Somes -Tisa Paleogen-Cuarternar freatic in depression Maramures

fisural si poros-permeabil

gresii, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri; fisurale intense

0,1-1 argile siltice, silturi (local); neacoperit (local)

precipitation, infiltration 63-94,5

ROGW03 ROSO04 ROCR02 ROCR03 ROCR04 ROCR05

Somes -Tisa; Crisuri Triasic-Cretacic freatic+adâncime carbonatic carstic-fisural calcare,dolomite; (fragmentarea intensa)

0,01-123 (550-600)

Neacoperit (local); sol (local); gresii, conglomerate, şisturi argiloase (local) (depozite permian-mezozoice) permeabilitati diferite

precipitation (infiltration through cracks and

fractures)

157,5-220,5-315

ROGW04 ROSO08 Somes -Tisa Cuaternar (depozite Holocene-Pleistocene)

freatic in floodplain stream Lapus

Poros-permeabil nisip; pietris 20-70 argil, silturi, soluri precipitation 63-94,5

ROGW05 ROSO09 ROSO10 ROSO11

Somes -Tisa Cuaternar freatic in floodplain and terraces river Somes

Poros-permeabil nisip; pietris; bolovanis 11-(49-186-)200 sol, argila siltica; gips-intercalations precipitation 31,5-63

ROGW06 ROSO15 ROSI01 Somes -Tisa; Siret Precambrian freatic+adâncime structural-tectonic fisural calcare, dolomite cristaline, sisturi cristaline (mezomatemorfice)

0,17-4,9 neacoperit (local); silturi, argile; depozite cretacic (local); depozite cuaternar (local)

precipitation 63-94,5-157,5

ROGW07 ROCR01 ROCR09 ROMU20

Mures; Crisuri Cuaternar freatic Aluvionale Poros-permeabil nisip, pietris, bolovaniş 10-50 Argile prăfoase, argile, nisipoase 15-60

ROGW08 ROMU01 Mures Cuaternar freatic intramontain depression; alluvial deposits in floodplain and terraces

Poros-permeabil nisip; pietris; bolovanis 3-35 argile, argile nisipoase, nisipuri argiloase (depozite deluvial-proluviale)

94,5-220,5

ROGW09 ROMU02 ROMU03 ROMU04 ROMU05 ROMU07 ROMU16

Mures Cuarternar freatic aluvial deposits in floodplain and terraces

Poros-permeabil pietriş, bolovăniş, nisip 20-100-181 sol, argilă nisipoasă (prafoasa) precipitation 31,5-63

ROGW10 ROMU06 Mures Paleozoic-triasic-Jurasic freatic+adâncime carstic-fisural calcare sedimentare, calcare cristaline; fragmentarea intensa

0,2-234 Neacoperit (local); sol (local) precipitation 220,5-315

ROGW11 ROMU08 ROBA15 Mures; Banat Precambrian superior freatic fisural si poros-permeabil

sisturi cristaline 0,11-28 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local)

pluvio-nival 157,5-220,5

ROGW12 ROMU09 Mures Paleozoic freatic+adâncime carstic-fisural calcare cristaline 0,1-322,5 Neacoperit (local); sol (local); gressi, conglomerate, sisturi argiloase (local)

precipitation, infiltration from upper layers

220,5-315

ROGW13 ROMU10 Mures Jurasic-Cretacic freatic+adâncime fisural calcare, gresii, conglomerate, marne, şisturi argiloase

<1 Neacoperit (local); sol (local) 220,5-315

ROGW14 ROMU11 ROMU14 Mures Carbonifer inferior freatic+adâncime fisural-carstic calcare şi dolomite cristaline 1,5-17,1 Neacoperit (local); sol (local) precipitation, infiltration from upper layers

63-94,5

ROGW15 ROMU12 ROMU13 ROMU15

Mures Cretacic superior freatic+adâncime fisural conglomerate, gresii, calcare, marnocalcare; planurile de falii

<1 Neacoperit (local); sol (local); (depozite badeniene (local))

220,5-315

ROGW16 ROMU17 ROMU18 Mures Precambrian superior-Paleozoic

freatic epimetamorfice fisural si poros-permeabil

sisturi cristaline 0,16-14 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare deluviale, coluviale, aluviale, eluviale (local)

pluvio-nival 220,5-315

ROGW17 ROMU19 Mures Jurasic-Cretacic freatic+adâncime orogentice alpine carstic-fisural calcare, gresii, marnocalcare, conglomerate

0,03-1200 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare deluviale, coluviale, aluviale, eluviale (local)

315-472,5

ROGW18 ROBA01 ROBA03 ROBA04

Banat Cuaternar freatic aluviale/ fluvio-lacustrine

Poros-permeabil nisip, pietris (mic), intercalatii siltice 10-50-100 silturi nisipoase, silturi argiloase, loessuri (rar argile)

3-15-30-60

ROGW19 ROBA02 Banat Cuaternar freatic fluvio-lacustre Poros-permeabil nisip, silt 10-50 silturi argiloase, loessuri, argile 15-30

ROGW20 ROBA05 ROBA12 Banat Cuaternar freatic aluvial & fluvio-lacustre

Poros-permeabil nisip, pietris (mic), silt <10 loessuri, silturi argiloase, argile 30-60

ROGW21 ROBA06 ROBA07 Banat Cuaternar freatic carstic-fisural calcare şi dolomite cristaline 0,5-2,5 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare/pannoniene (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

precipitation; accumulation 220,5-315

ROGW22 ROBA08 Banat Cretacic superior freatic+adâncime zonele de fisuratie fisural conglomerate, gresii, calcare, marnocalcare

<1,0 Neacoperit (local); sol (local); depozite cretacice (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, eluviale, fluviale, mixte)

precipitation 220,5-315

ROGW23 ROBA09 ROBA10 Banat Jurasic freatic+adâncime discordant op perm fisural conglomerate, gresii, sisturi argiloase, marne, calcare

0,3-1,8-5,6 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

pluvio-nival 315-472,5

ROGW24 ROBA11 Banat Jurasic-Cretacic freatic+adâncime hidrocarstic carstic-fisural calcare 0,5-500 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

220,5-315

208


ROGW25 ROBA13 ROBA16 Banat Badenian freatic+adâncime fisural si poros-permeabil

conglomerate, gresii, calcare, pietriş, nisip, marne, argile, cărbuni

0,5-20,0 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

ROGW26 ROBA14 ROJI02 ROJI03 ROJI04

Banat; Jiu Jurasic-Cretacic freatic+adâncime carstic-fisural calcare, marnocalcare, gresii, conglomerate

0,03-114,5 Neacoperit (local); sol (local);sisturi cristaline (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

472,5-630

ROGW27 ROBA17 Banat Jurasic-Cretacic freatic+adâncime fisural calcare, marnocalcare, gresii, sisturi argiloase cu carbuni

<1,0 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

157,5-220,5

ROGW28 ROBA19 ROBA20 Banat Cuaternar freatic Poros-permeabil silt, nisip, pietris 10-50 silturi, argile 31,5-63-94,5ROGW29 ROJI01 Jiu Burdigalian (Miocene) freatic+adâncime bazinul sedmentar

Petrosanifisural conglomerate, gresii, marne, argile,

sistoase 0,14-6 Neacoperit (local); sol (local); depozite

cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

precipitation 315-472,5

ROGW30 ROJI05 ROJI06 ROOT08 ROOT09

Jiu; Olt Cuaternar freatic deposit in floodplain and terrasses

Poros-permeabil pietris, nisip, bolovanis 20-100 silturi, nisipuri, depozite loesside/ argile infiltration precipitation, drainage Pleistocene

aquifer

31-63-157

ROGW31 ROOT01 ROOT02 Olt Cuaternar (Pleistocen-Holocen)

freatic tectonic depression; aluvial deposits, floodplain, river beds

Poros-permeabil nisipuri, pietrisuri, bolovanisure 10-80 silturi, nisipuri/silturi argiloase, argile 60-100

ROGW32 ROOT03 Olt Cretacic freatic+adâncime cuverturii post-tectonice

fisural-carstic conglomerate, calcare 10-20 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)


ROGW33 ROOT04 ROIL03 Olt; Ialomita-Buzau; Arges-Vedea

Cretacic freatic

fisural-carstic calcare, conglomerate 3-450 Neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte)

pluvio-nival 315-472,5

ROGW34 ROOT05 ROOT06 Olt Cuaternar freatic aluvial deposits in floodplain; lentiform, discontinu

Poros-permeabil nisipuri, pietrisuri, bolovanisure, argile

10-20 lipsa, sol, argile precipitation 31,5-94,5-157,5

ROGW35 ROOT07 Olt Cuaternar freatic in floodplain and terrasses river Olt

Poros-permeabil pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri 100-200 lipsa, sol precipitation 31,5-157,5

ROGW36 ROOT14 Olt Jurasic mediu-superior freatic+adâncime

carstic-fisural calcare sol (local)

220,5-310,5

ROGW37 ROPR01 ROPR02 Prut Holocen- Cuaternar freatic in floodplain and terrasses river Prut

Poros-permeabil nisipuri, pietrisuri 05-10 silt argilos, argila precipitation, infiltration from river

15-32

ROGW38 ROPR03 Prut Cuaternar freatic in floodplain and terrasses river Barlad

Poros-permeabil nisipuri, intercalatii argiloase 10-50 silt argilos, argila precipitation 31,0-63

ROGW39 ROPR04 ROPR06 Prut Cuaternar freatic Poros-permeabil baza loessului; nisipuri, pietrisuri 4-12 loess, silt argilos precipitation 31-95ROGW40 ROPR07 Prut Volhinian superior-

Basarabian inferiorfreatic

Poros-permeabil nisipuri argiloase, nisipure siltice, nisipuri

3-5 loesside, argila nisipoase

15-31,5

ROGW41 ROSI03 ROSI05 ROIL05 ROIL06 ROIL10

Siret; Ialomita-Buzau Holocen- Pleistocen superior- Cuaternar

freatic aluviale Poros-permeabil nisip, pietris, bolovanis 2-100 silturi/loessuri argiloase, argile siltice; nisip argilos, sol vegetal

31-63-157

ROGW42 ROSI04 Siret Triasic-Cretacic freatic+adâncime

fisural-carstic calcare, dolomite, calcare colomitice, conglomerate, gresii, calcarenite

0,5-500 neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local)

157,5-220,5

ROGW43 ROAG01 Arges-Vedea Jurasic-Cretacic freatic+adâncime Jurasic-Cretatic discordant on precambrium upper-paleozoicum; between 2 foltsystem

carstic-fisural calcare, conglomerate, gresii, marne 0,38-800 Neacoperit (local); sol (local); depozite cretacice (local); depozite cuaternare (local) (deluviale, eluviale, fluviale, mixte)

315-472,5

ROGW44 ROAG02 ROIL12 Arges-Vedea; Ialomita-Buzau

Holocen freatic floodplain, aluvionare

Poros-permeabil nisip fin cu intercalatii argiloase 2-20 argile, nisipuri argiloase underground flux from mountains

70

ROGW45 ROAG03 ROAG05 ROAG07 ROAG10

Arges-Vedea Pleistocen superior-Holocen

freatic in floodplain and terrasses

Poros-permeabil nisip fin-prafos, nisip, argila nisipoasa, pietris, bolovanis

1-60 loessuri, argile siltice, argile nisipoase, nisipuri siltice, sol vegetal

precipitation, infiltration, underground flux

15-94

ROGW46 ROAG08 Arges-Vedea Pleistocen superior freatic interfluvium Poros-permeabil nisip fin-mediu 1-30 loess; complexul de marne 50-60

209


ROGW47 ROAG09 Arges-Vedea Holocen freatic fluvio-lacustre Poros-permeabil pietris, nisip 20-100 loess ROGW48 RODL05 RODL09

RODL10Dobrogea-Litoral Cuaternar freatic

Poros-permeabil silt, nisip 0,5-5 sol

3,15-15

ROGW49 RODL07 Dobrogea-Litoral Holocen freatic floodplain Poros-permeabil nisip fin, pietris bolovanis 5-10 nisip argilos, nisip prafos 50ROGW50 ROIL01 Ialomita-Buzau Paleogen freatic+adâncime

fisural gresii, marne, marno-calcare, conglomerate

0,5-2 neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (aluviale, fluviale, deluviale, coluviale, eluviale etc.)


ROGW51 ROIL02 Ialomita-Buzau Cretacic freatic+adâncime complex fisural si poros-permeabil

conglomerate, gresii, calcarenite 0,02-98,3 neacoperit (local); sol (local); depozite cuaternare (local) (aluviale, fluviale, deluviale, coluviale, eluviale etc.)

pluvio-nival 94,5-157,5/315-472,5

ROGW52 ROIL07 Ialomita-Buzau Pleistocen superior freatic Poros-permeabil baza loess; nisip siltice-argiloase 4-6 loess precipitation 5-20ROGW53 ROIL08 Ialomita-Buzau Cuaternar freatic Poros-permeabil baza loess; nisip siltice-argiloase 0,5-3 argile nisipoase-siltice 15

ROGW54 ROIL04 ROIL09 Ialomita-Buzau Pleistocen superior freatic eolian, consolidated

Poros-permeabil nisip, nisipuri siltice argiloase 1-3 nisip argilos, sol vegetal

30-50

ROGW55 ROIL11 ROIL13 ROIL14

Ialomita-Buzau Holocen-Pleistocen superior

freatic aluviale Poros-permeabil nisip, pietris, nisisp argilos, bolovanis, nisipuri siltice

0,5-10 nisip argilos, argile, sol vegetal precipitation (reduced) 30-50

ROGW56 ROIL15 ROIL18 Ialomita-Buzau Holocen-Cuaternar freatic+medie adâncime aluviale Poros-permeabil nisip, pietris, bolovanis 5-150 sol vegetal, argila, silt

93,5-157,5

ROGW57 ROIL16 ROIL17 Ialomita-Buzau Pleistocen freatic interfluvium Poros-permeabil nisip fin si mediu, siltic argilos 5-30 loess; marne precipitation 10,0-20,0

ROGW58 ROSI02 Siret Holocen freatic Poros-permeabil nisip, pietris, bolovanis 2-3 silturi argiloase, argile siltice 94,5-157

210

II.1.4.2 Factorii ce influenţează nitraţii din apele subterane

În vederea evaluării vulnerabilităţii unei ZHO, a fost determinat riscul de apariţie al nitraţilor în apa subterană. De fapt, prezenţa nitraţilor în apa subterană depinde de 3 factori:

contribuţia cu nitraţi de la suprafaţă către pânza de apă freatică; distribuţia nitraţilor odată cu transportul cu apa subterană; reacţiile redox, inclusiv scăderea concentraţiilor de nitraţi datorită reacţiilor de reducere a

acestora.

Primul din aceşti factori, depinde în principal de surse externe de contaminare ce nu pot fi conectate la ZHO. Aceste surse externe pot fi poluare difuză cu nitraţi din agricultură (aplicarea gunoiului de grajd pe câmp), dar şi surse punctuale de poluare, de exemplu sisteme de canalizare defecte. Pe de altă parte, alimentarea corpurilor de apă freatică cu nitraţi este influenţată şi de spălarea acestora de pe profilul de sol.

Ceilalţi doi factori (transportul nitraţilor cu apa freatică şi reacţiile redox) sunt strâns legate de ZHO. În primul rând, distribuţia nitraţilor, atât pe orizontală cât şi pe verticală, va contribui la vulnerabilitatea unei ZHO. O ZHO va fi mult mai sensibilă dacă nitraţii percolează repede, de aceea ZHO-urile cu rate mari ale infiltraţiei vor fi considerate mult mai vulnerabile.

Distribuţia nitraţilor, şi astfel vulnerabilitatea, depind de asemenea şi de condiţiile redox din apa subterană. Nitraţii sunt stabili numai când în apa subterană există oxigen dizolvat. În condiţii aerobe, oxigenul ia parte la reacţiile de oxidare (ex: oxidarea piritei şi/sau a materiei organice), dar după îndepărtarea oxigenului, în condiţii anaerobe, nitraţii se vor comporta ca şi oxidanţi în cadrul acestor procese, rezultând astfel reducerea acestora (Figura nr.1.1).

Cele mai importante reacţii de reducere catalizată microbiologic a nitraţilor în acvifere sunt următoarele:

Reducerea nitraţilor cu materie organică:5Corg + 4NO3

- + 2H2O → 2N2 + 4HCO3- + CO2

Reducerea nitraţilor cu oxidarea piritei:2FeS2 + 6NO3

- + 2HCO3- → 3N2 + 2FeOOH + 4SO4

2- + 2CO2

211

Figura 1.1: Zonele redox (Walraevens şi colab., 2003)

Alţi factori importanţi cu impact asupra intensităţii poluării sunt:

Mărimea zonelor de oxidare şi reducere din acvifere. Zonele de oxidare extinse lateral şi vertical vor determina prezenţa sensibilităţii nitraţilor. Zonele de reducere sunt libere de nitraţi, aşa cum s-a arătat mai sus;

Apariţia compuşilor reducători în rocile acviferului. Nutrienţii, ce acţionează ca o sursă de hrană pentru microorganismele anaerobe, favorizează reducerea nitraţilor de către organisme. Celelalte tipuri importante de materie reducătoare sunt materia organică şi pirita. Aceşti compuşi sunt, de asemenea, indicatori pentru un risc scăzut de poluare cu nitraţi a apei subterane.

Vârsta contaminării cu nitraţi. Cu cât contaminarea este mai veche, cu atât nitraţii au avut mai mult timp la dispoziţie să dispară prin reducere sau infiltraţie;

Extinderea zonei de oxidare. Zona de oxidare poate fi extinsă printr-un aport suplimentar de material oxidant, ca nitraţi din fertilizarea solului sau provenind din apa subterană.

Adâncimea de penetrare a nitraţilor în sol. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât creşte şi vulnerabilitatea. Aceasta se explică prin:

- impactul asupra straturilor de apă la adâncimi mari;- creşterea timpului de îndepărtare;- creşterea distanţei laterale pentru transportul nitraţilor.

212

II.1.4.3 Evaluarea vulnerabilităţii ZHO-urilor

În acest studiu, evaluarea vulnerabilităţii ZHO-urilor s-a bazat pe următoarele criterii:

- conductivitatea hidraulică;- gradientul hidraulic;- grosimea zonei nesaturate;- starea de oxidare a rocilor în timpul depozitării şi formării;- grosimea zonei saturate cu apă a acviferului;

S-au dat valori pentru fiecare din aceste criterii. Valorile mari indică o mai mare vulnerabilitate a ZHO-urilor. În acest studiu, următoarele categorii de valori sunt folosite:

- Pentru conductivitatea apei subterane, acestea s-au bazat pe valorile lui K din literatură:1. vulnerabilitate scăzută: K < 20 m/zi2. vulnerabilitate moderată : K = 20 –100 m/zi3. vulnerabilitate ridicată: K > 100 m/zi4. vulnerabilitate extremă: Carst şi roci fisurate. Valorile de desăcarcare (Q)

sunt utilizate în loc de K;

- Valorile pentru starea de oxidare din timpul formării rocilor pot fi împărţite în două categorii: oxidarea a fost posibilă sau dificilă. Deoarece nitraţii sunt mai stabili în prezenţa oxigenului, rocile ce au fost posibil afectate de oxidare în timpul formării sunt mai vulnerabile:1. vulnerabilitate scăzută: Depozite aluviale;2. vulnerabile: Alte tipuri de roci;

- Pentru capacitatea de reducere a solurilor, s-au evaluat indici în funcţie de prezenţa sau absenţa materiei organice sau piritei:1. vulnerabilitate scăzută: prezenţa materiei organice sau piritei;2. vulnerabile: absenţa materiei organice sau piritei;

- Gradientul hidraulic al apei subterane cauzează deplasarea pe orizontală a poluanţilor. Pentru că nu au existat informaţii exacte asupra curgerii apei subterane, gradientul hidraulic a fost calculat pe baza pantei suprafeţei terenului (Modelul Digital de Teren). În câmpii, pânza de apă freatică este mai mult sau mai puţin paralelă cu suprafaţa terenului (Harta nr.8):1. vulnerabilitate scăzută: gradientul < 2;2. vulnerabil: gradient între 2 şi 4; 3. vulnerabilitate ridicată: gradient > 4;

213

- Grosimea zonei nesaturate este derivată din harta solurilor, solurile din luncile inundabile ale râurilor fiind cele mai saturate:1. vulnerabilitate scăzută: soluri neevoluate trunchiate;2. vulnerabile: soluri hidromorfe3. foarte vulnerabile: clase suplimentare, Ape;

Toate celelalte tipuri de soluri sunt considerate nevulnerabile (=0).

Aşadar, vulnerabilitatea se bazează pe date parţial derivate din literatură (conductivitatea, zona de oxidare şi capacitatea de reducere) şi parţial pe analiza datelor GIS (gradientul calculat pe baza MDT, grosimea zonei saturate derivată din harta solurilor). Suma indicilor a tuturor criteriilor a condus la un indice general pentru vulnerabilitatea fiecărei ZHO (Tabelul nr.1.2.). Dacă pentru un criteriu dat valoarea indicelui variază între 1 şi 4, acest criteriu cântăreşte mai mult la calculul final decât un indice cu valori între 1 şi 2 (pentru că datele disponibile au fost mai puţin exacte). Harta ZHO-urilor a rezultat într-o hartă a ZVN-urilor (Harta nr.9).

Cu toate că metoda descrisă mai sus stă pe baze fizice, este totuşi limitată de disponibilitatea datelor. Pentru o descriere completă a factorilor fizici ce poate afecta vulnerabilitatea intrinsecă a corpurilor de apă subterană la contaminarea cu nitraţi, ar putea fi necesare criterii adiţionale. Un criteriu important este grosimea zonei de oxidare (absenţa compuşilor reducători). Se cunosc puţine despre variaţia în grosime a zonei de oxidare din România. Pentru a îmbunătăţi această metodologie, ar trebui introduse în baza de date în vederea analizei, înregistrările geologice de forare şi observaţiile litologice din noile foraje de monitorizare.

214

Tabelul 1.2: Evaluarea vulnerabilităţii Zonelor Hidrogeologic Omogene (ZHO-urilor)

ZHOVârsta geologică Bazin

Oxidarea în timpul formării

Conductivitatea Capacitatea de reducere

Grosimea zonei nesaturate

Gradient Indicele Vulnerabilităţii

ROGW01 Cuaternar Somes -Tisa 1 3 2 0 1 7ROGW02 Paleogen-Cuarternar Somes -Tisa 2 4 1 0 3 10ROGW03 Triasic-Cretacic Somes -Tisa; Crisuri 2 4 2 0 3 11ROGW04 Cuaternar (depozite

Holocene-Pleistocene)Somes -Tisa 1 3 1 0 2

7ROGW05 Cuaternar Somes -Tisa 1 3 1 1 2 8ROGW06 Precambrian Somes -Tisa; Siret 2 4 2 0 3 11ROGW07 Cuaternar Mures; Crisuri 1 2 2 1 1 7ROGW08 Cuaternar Mures 1 2 2 0 1 6ROGW09 Cuarternar Mures 1 2 2 1 2 8ROGW10 Paleozoic-triasic-Jurasic Mures 2 4 2 0 3

11ROGW11 Precambrian superior Mures; Banat 2 4 2 0 3 11ROGW12 Paleozoic Mures 2 4 2 0 3 11ROGW13 Jurasic-Cretacic Mures 2 4 2 0 3 11ROGW14 Carbonifer inferior Mures 2 4 2 0 3 11ROGW15 Cretacic superior Mures 2 4 2 0 3 11ROGW16 Precambrian superior-

PaleozoicMures 2 4 2 0 3

11ROGW17 Jurasic-Cretacic Mures 2 4 2 0 3 11ROGW18 Cuaternar Banat 1 2 2 0 1 6ROGW19 Cuaternar Banat 1 2 2 0 2 7ROGW20 Cuaternar Banat 1 1 2 0 1 5ROGW21 Cuaternar Banat 2 4 2 0 3 11ROGW22 Cretacic superior Banat 2 4 2 0 3 11ROGW23 Jurasic Banat 2 4 2 0 3 11ROGW24 Jurasic-Cretacic Banat 2 4 2 0 3 11ROGW25 Badenian Banat 2 4 1 0 3 10ROGW26 Jurasic-Cretacic Banat; Jiu 2 4 2 0 3 11ROGW27 Jurasic-Cretacic Banat 2 4 1 0 3 10ROGW28 Cuaternar Banat 1 2 2 0 2 7ROGW29 Burdigalian (Miocene) Jiu 1 4 2 0 3 10ROGW30 Cuaternar Jiu; Olt 1 2 2 0 1 6ROGW31 Cuaternar (Pleistocen-

Holocen)Olt 1 2 2 1 2

8ROGW32 Cretacic Olt 2 4 2 0 3 11ROGW33 Cretacic Olt; Ialomita-Buzau;

Arges-Vedea2 4 2 0 3

11ROGW34 Cuaternar Olt 1 1 2 1 2 7ROGW35 Cuaternar Olt 1 3 2 1 2 9ROGW36 Jurasic mediu-superior Olt 2 4 2 1 3 12ROGW37 Holocen- Cuaternar Prut 1 1 2 1 1 6ROGW38 Cuaternar Prut 1 2 2 1 2 8ROGW39 Cuaternar Prut 1 1 2 0 2 6ROGW40 Volhinian superior-

Basarabian inferiorPrut 1 1 2 0 2

6ROGW41 Holocen- Pleistocen

superior- CuaternarSiret; Ialomita-Buzau 1 2 2 1 1

7ROGW42 Triasic-Cretacic Siret 2 4 2 0 3 11ROGW43 Jurasic-Cretacic Arges-Vedea 2 4 2 0 3 11ROGW44 Holocen Arges-Vedea; Ialomita-

Buzau1 1 2 0 1

5ROGW45 Pleistocen superior-

HolocenArges-Vedea 1 2 2 1 1

7ROGW46 Pleistocen superior Arges-Vedea 1 2 2 0 1 6ROGW47 Holocen Arges-Vedea 1 3 2 0 1 7ROGW48 Cuaternar Dobrogea-Litoral 1 1 2 0 2 6ROGW49 Holocen Dobrogea-Litoral 1 1 2 2 1 7ROGW50 Paleogen Ialomita-Buzau 2 4 2 0 3 11ROGW51 Cretacic Ialomita-Buzau 2 4 2 0 3 11ROGW52 Pleistocen superior Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1 5ROGW53 Cuaternar Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1 5ROGW54 Pleistocen superior Ialomita-Buzau 1 1 2 0 1 5ROGW55 Holocen-Pleistocen

superiorIalomita-Buzau 1 1 2 0 1

6ROGW56 Holocen-Cuaternar Ialomita-Buzau 1 3 2 0 1 7ROGW57 Pleistocen Ialomita-Buzau 1 2 2 0 1 6ROGW58 Holocen Siret 1 1 2 1 2 7

215

II.2 EVALUAREA GRADULUI DE POLUARE CU NITRAŢI, ACTUALĂ ŞI POTENŢIALĂ

II.2.1 Metodă

Forajele de monitorizare nu acoperă întregul teritoriu al României. În vederea evaluării stadiului actual al poluării cu nitraţi, conform Directivei Nitraţilor, se recomandă pregătirea unei campanii naţionale de monitorizare. Variaţia spaţială a densităţii punctelor de observaţie într-un astfel de studiu ar trebui să corespundă cu variaţia spaţială a vulnerabilităţii ZVN-urilor şi cu variaţia spaţială a concentraţiilor de nitraţi observate. S-a dezvoltat o metodologie pentru evaluarea situaţiei fiecărei ZVN, pe baza gradului actual de poluare cu nitraţi şi pe compararea poluării actuale şi potenţiale din aceste ZVN-uri. Hărţile nr.10 şi 11 oferă o imagine generală asupra vulnerabilităţii actuale şi potenţiale la poluarea cu nitraţi în România.

Date analitice, incluzând valori medii, minime şi maxime etc., au fost disponibile pentru fiecare punct de măsurare, în interiorul sau în afara comunelor. Abordarea spaţială a acestor date poate oferi informaţii valoroase asupra surselor de poluare. În general, contaminarea cu nitraţi în afara satelor se datorează aplicării gunoiului de grajd pe terenurile agricole, şi astfel poate fi considerată o poluare difuză. Totuşi, dacă într-o ZVN caracterizată prin valori reduse ale poluării sunt raportate valori crescute în perimetrul construibil, este de aşteptat să existe surse punctuale de poluare (din activităţi agricole în interiorul satelor sau din alte surse). Aşadar, planul general de monitorizare a nitraţilor pentru studierea şi posibila remediere a surselor punctuale de poluare.

II.2.1.1Evaluarea la nivel de ZVN

Pentru evaluarea vulnerabilităţii corpurilor de apă subterană şi de suprafaţă, stratul de date asupra concentraţiei de nitraţi a fost ataşat zonei vulnerabile corespunzătoare (ZVNg şi respectiv ZVNs). Aşadar, pentru fiecare ZVNg/ ZVNs pot fi prezentate media şi variaţia datelor asupra poluării la nivel de ZVN. Pentru fiecare ZVN aceste statistici sunt oferite separat pentru toate punctele de măsurare din interiorul sau exteriorul comunelor. Valoarea medie a poluării actuale cu nitraţi în interiorul unei zone este calculată cu date din afara comunei. Tabelul nr.2.1 prezintă un exemplu pentru astfel de date. Datele din interiorul comunei vor fi folosite la localizarea surselor punctuale de poluare.

216

Tabelul 2.1: Exemplu de tabel de date asupra apei subterane. ID se referă la punctele de măsurare, HHZ la Zonele Hidrogeologic Omogene. În primul tabel, valoarea medie este calculată ca valoare medie a poluării în timp; în al doilea tabel valoarea medie este calculată ca valoare medie a poluării din diferite puncte de recoltare (în spaţiu).

ID in/out of villagemean (time) 90% percentile

xyz

HHZ ID

A uv

B wxy

C z

measuring data

mean (space) pollution value

În faza următoare, se acordă o valoare pe baza poluării medii actuale. Valoarea maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă de 50mg/l (Directiva Apei Potabile, 1998 şi WHO, 2004) este considerată ca prag superior. În Flandra se aplică acelaşi standard, dar există o normă adiţională de 25mg/l. Pentru delimitarea zonelor neafectate de poluarea cu nitraţi se utilizează valoarea medie a nitraţilor din apa subterană în Uniunea Europeană de 10mg/l (UNEP, 2004):

0 – nu există poluare (şi contaminare naturală), valori mai mici de 10mg/l;1 – poluare redusă, valori între 10 şi 25 mg/l;2 – poluare moderată, valori între 25 şi 50 mg/l;3 – poluare însemnată, valori mai mari de 50 mg/l.

La momentul de faţă, valorile vulnerabilităţii potenţiale şi actuale sunt cunoscute pentru fiecare ZVN, atât pentru apele subterane cât şi pentru cele de suprafaţă. Tabelul nr.2.2 arată o combinaţie a acestor valori. Această matrice este un instrument folositor în elaborarea campaniei de monitorizare. Dacă o anume ZVN este localizată pe diagonala principală, prognoza vulnerabilităţii este reflectată de gradul actual de poluare. Dacă o zonă este localizată deasupra acestei linii, poluarea este mai intensă decât se aştepta.

217

Tabelul 2.2: Matricea poluării ce arată diferite clase de risc şi acţiuni de monitorizare, pe baza vulnerabilităţii potenţiale şi a gradului actual de poluare.

0 1 2 3no A A C F

low A B C Fintermediate B B D G

high E E G Gpote

ntia

l vu

lner

abili

tyactual pollution

A) low risk --> least concernB) monitoring results show low contamination, the potential risk is low to moderate

--> monitorring program to look for possible pollutionC) unexpected intermediate pollution values in areas with no or small potential risk

--> look for reason, monitoring campaign need to be adapted (point source, bad delineation)D) moderate values in an area weighted as intermediate

--> moderate monitoring, attention for pollution sourcesE) low measurement values, but the area is weighted as high risk. A

--> precautions for pollution, no aggriculture, and many monitoring wells!F) High values measured, while no problem has been expected.

--> look for reason, monitoring campaign need to be adapted (point source, bad delineation)G) important risk, higher pollution vallues

--> cleaning up, many monitorring wells

II.2.1.2 Evaluarea la nivel de comună

Ulterior, comunele alese sunt proiectate peste ZVN-uri ce sunt combinate cu datele din tabelul nr.2.1. Fiecare comună este situată cel puţin într-o ZVN cu o anume vulnerabilitate potenţială. Dacă există puncte de monitorizare în interiorul ZVN, starea de poluare actuală poate fi estimată pe baza acestor date de monitorizare. Pentru unele ZVN nu există foraje de monitorizare. De exemplu, în zonele carstice concentraţiile de nitraţi din apa subterană nu au fost monitorizate. În acest caz, se va propune elaborarea unui program corespunzător de monitorizare ce va avea ca scop să estimeze dacă, în interiorul ZVN, are loc sau nu o creştere a concentraţiilor de nitraţi. Densitatea punctelor de monitorizare se va alege în funcţie de vulnerabilitatea potenţială la nitraţi.

Astfel, fiecare comună este evaluată împreună cu ZVN locală. Când o comună se află la marginea a două ZVN, comuna este împărţită în două părţi şi evaluată de două ori. Această metodă este demonstrată pentru apele subterane în tabelul nr.2.3 şi figura nr. 2.1.

218

Tabelul 2.3: Evaluarea teoretică a vulnerabilităţii apelor subterane din 3 comune situate într-un areal cu 3 Zone Hidrogeologic Omogene (ZHO) (vezi fig. 2.1) (pot: vulnerabilitate potenţială; act: stadiul actual al poluării)

Figura 2.1.: Situaţie teoretică pentru 3 comune (1,2,3) într-un areal cu 3 Zone Hidrogeologic Omogene (A,B,C)

Pe baza vulnerabilităţii potenţiale şi a poluării actuale dintr-o comună anume pot fi desemnate acţiuni de monitorizare specifice (Tabelul nr. 2.2).

Dacă în urma acestei evaluări o comună se încadrează deasupra diagonalei critice, şi dacă în comună există foraje de monitorizare, o metodă adiţională poate fi aplicată. Această metodă este specific locală şi compară direct datele chimice din foraje asupra apei subterane cu vulnerabilitatea prognozată a zonei din jurul comunei (Tabelul nr.2.4.). În acest mod, este posibil de detectat sursele punctuale de poluare locale.

Tabelul 2.4.: Metoda de evaluare directă pentru comunele poluate, unde există foraje de monitorizare (HHZ: Zone Hidrogeologic Omogene; potential: vulnerabilitatea potenţială; actual: poluarea actuală; B, C, G: classes of risk).

ID village HHZ new code potential actualx 1 A 1A low 1 By 2 A 2A low 2 Cz 3 B 3B high 3 G

HHZ pot act villages HHZ new code HHZ pot actA low 0 1 A 1a A low 0B high 3 + B 1b B high 3C low 2 2 B 2b B high 3

3 C 3c C low 2

219

II.2.2 Planul de monitorizare

II.2.2.1 Metodologia pentru apele de suprafaţă

În cadrul unui plan de monitorizare ideal, concentraţiile de nitraţi ar trebui înregistrate cel puţin lunar, cu un studiu suplimentar dup fiecare perioadă umedă cu valori mari ale precipitaţiilor. Pentru evitarea costurilor excesive, acest plan ideal poate fi adaptat astfel:

- Măsurători sezoniere în loc de lunare;- Frecvenţa mai mică de monitorizare pentru locaţiile cu o calitate bună a apei.

Pentru monitorizarea poluării difuze din surse agricole, puncte noi de monitorizare ar trebui amplasate în:

- bazinele din zonele agricole;- locuri fără descărcări de ape reziduale;- locuri din amonte faţă de punctele de vărsare a afluenţilor în râul principal;- locuri amonte de staţii de epurare sau puncte de descărcare din sistemele de

canalizare.

Pentru monitorizarea poluării punctiforme ca rezultat al efluenţilor industriali, agricoli sau orăşeneşti, puncte noi de monitorizare ar trebui amplasate atât amonte cât şi aval de sat sau zonele industriale.

II.2.2.2 Metodologia pentru monitorizarea apelor subterane prin foraje

Densitatea forajelor ce urmează a fi amplasate este dependentă de vulnerabilitatea ZHO-urilor şi de gradul actual de poluare. De exemplu, dacă nivelurile de nitraţi sunt semnificativ mai mari pe câmpurile din imediata vecinătate a satelor decât pe câmpurile mai îndepărtate de centrul satelor, este recomandată o densitate mai mare a forajelor în zonele apropiate de centrele satelor.

Amplasarea forajelor pentru detectarea şi monitorizarea poluării difuze ar trebui să se facă în următoarele condiţii:

- pe terenurile arabile;- la o distanţă de minim 100 m în aval de gospodării, ferme sau puncte industriale;- la o distanţă de minim cinci ori lăţimea apei curgătoare;- la o distanţă de minim 100 m aval de rezervaţii naturale sau păduri;- la o distanţă de minim 100 m aval de zone de depozitare a deşeurilor sau a

gunoiului de grajd;- în locuri accesibile companiilor de forare şi laboratoarelor;- la o distanţă de minim 100 m de bazine hidrografice şi zone de graniţă între diferite

ZHO-uri.

Pentru detectarea surselor punctuale de poluare, puncte noi de monitorizare ar trebui amplasate la altitudini mai mari (amonte) şi mai mici (aval) faţă de sat. Fântânile cu apă potabilă existente (de obicei amplasate în sat sau în imediata apropiere) ar putea fi folosite în acest scop.

220

Forajele de monitorizare existente în România constau de obicei dintr-un singur tub. Adâncimea senzorului nu este întotdeauna clară, deoarece aceste informaţii nu sunt păstrate într-un mod centralizat. La instalarea forajelor noi, se recomandă păstrarea informaţiilor de forare împreună cu detaliile despre nou instalatul foraj (numărul de tuburi, adâncimea senzorilor, data instalării, scopul instalării etc.) într-o bază de date. Pentru un anumit număr de foraje, ar putea fi interesant de prevăzut foraje cu trei tuburi cu senzori de 0,5 – 1m:

a. cel de la suprafaţă în zona oxidată superioară de sub pânza de apă, pentru a urmări evoluţia recentă a calităţii apei subterane;

b. cel intermediar la baza zonei de oxidare, pentru verificarea evoluţiei istorice şi pentru monitorizarea vulnerabilităţii generale a sedimentelor, indicată de adâncimea reală de contaminare (cantitatea totală de apă poluată);

c. cel din adâncime în primii 2 m de sediment, pentru măsurarea valorilor de fundal, sau, prin schimbarea rapidă a apei, modificarea compoziţiei ionilor în apa subterană datorită reducerii nitraţilor.

Figura 2.2: Caracteristici ale unui foraj de monitorizare a apei freatice propus în Flandra (Eppinger 2005)Aşa cum se vede în figura 2.2. cei trei senzori la adâncimi diferite permit investigaţii asupra evoluţiei pe verticală a concentraţiilor de nitraţi în apa subterană şi măsurarea nivelurilor piezometrice ale apei subterane (informaţii asupra gradientului hidraulic şi a direcţiei de curgere a apei).

- 2 senzori superiori: în zonele sensibile la nitraţi ale acviferului freatic unde este prezent oxigenul dizolvat şi unde nu apare distrugerea anaerobă a nitraţilor. Nitraţii în această zonă sunt stabili şi vor fi distribuiţi cu uşurinţă. Scop: Adunarea de informaţii despre prezenţa poluării cu nitraţi în apa subterană;

- 1 senzor inferior: nu este prezent oxigenul dizolvat. În prezenţa unei cantităţi suficiente de material reducător în sediment, cum ar fi materie organică, sulfide şi minerale ale Fe2+, nitraţii sunt transformaţi în azot gazos şi îndepărtaţi din acvifer..

221

- Scop: informaţii asupra calităţii generale a apei subterane şi asupra efectelor secundare ale reacţiilor chimice la limita dintre zonele de oxidare şi de reducere..

II.2.3 Evaluarea comunelor selectate

În final, informaţiile anterioare vor fi adunate într-o fişă de evaluare pentru fiecare comună în parte.

Informaţiile generale includ numele comunei, suprafaţa, numărul de locuitori, bazinele hidrografice înconjurătoare, prezenţa oricărei zone de descărcare, ZHO locală şi mărimea surplusului de precipitaţii.

Vulnerabilitatea potenţială (localizarea în cadrul unei ZVN) este dată de un punctaj al vulnerabilităţii pentru apele de suprafaţă2 şi subterane. Este afişat de asemenea şi stadiul actual al poluării. Combinarea punctajelor vulnerabilităţii potenţiale şi ale poluării actuale permite elaborarea unei metodologii corespunzătoare de monitorizare, aşa cum s-a arătat anterior în Tabelul nr.2.2.

Punctajul ‘A’

Dacă combinarea punctajelor pentru o comună anume este evaluată ca fiind A, atunci atât vulnerabilitatea potenţială cât şi stadiul actual al poluării sunt considerate ca scăzute. În concluzie, comuna respectivă nu ridică probleme. Reţeaua de monitorizare existentă este suficientă în acest caz. Nu este nevoie de monitorizare suplimentară.

Punctajul ‘B’

Dacă combinarea punctajelor pentru o comună anume este evaluată ca fiind B, atunci rezultatele monitorizării arată o contaminare redusă cu nitraţi, în timp ce riscul potenţial este evaluat de la slab la moderat. Aşadar, comuna ar trebui monitorizată în scopul prevenirii unei posibile poluări în viitor. Reţeaua de monitorizare existentă ar putea fi suficientă, cu o frecvenţă de recoltare de o dată la mai mulţi ani.

Punctajul ‘C’ sau ‘F’

Dacă combinarea punctajelor pentru o comună anume este evaluată ca fiind C sau F, stadiul actual de poluare nu este în linie cu vulnerabilitatea potenţială evaluată. Chiar dacă vulnerabilitatea potenţială este evaluată ca fiind slabă, poluarea actuală prezintă valori intermediare sau mari. În acest caz, poate fi important a se căuta surse punctuale de poluare (valori ridicate în interiorul comunei sau prezenţa valorilor periferice în setul de date). În acest caz, ar trebui luate măsuri corespunzătoare în funcţie de tipul de poluare punctuală (ex: staţii de epurare). Pentru a urmări problemele legate de poluarea punctuală ar trebui prevăzute campanii de monitorizare mai detaliate, cu foraje şi puncte de observare a apei de suprafaţă în aval şi amonte de sursele de poluare. Se recomnadă o frecvenţă de monitorizare de o dată la

2 Aşa cum s-a discutat anterior, punctajul vulnerabilităţii pentru apele de suprafaţă ia în calcul poluarea cu nitraţi prin scurgerea de suprafaţă sau prin inundarea solurilor contaminate, şi nu poluarea prin descărcarea din apele subterane. Aceasta din urmă este luată în considerare la calculul punctajului pentru vulnerabilitatea apelor subterane.

222

caţiva ani. În acest fel se poate urmări eficienţa pe termen lung a strategiilor de combatere a poluării.

Dacă nu se găseşte nici un indiciu asupra existenţei unei surse punctuale de poluare, un punctaj C sau F poate indica o eroare în delimitarea zonelor vulnerabile.

Punctajul ‘D’

Dacă punctajul pentru o comună anume este D, atunci acesta înseamnă o vulnerabilitate potenţială intermediară şi o poluare cu nitraţi moderată. Ar trebui luate măsuri pentru reducerea producţiei de nitraţi în zonă, iar evoluţia calităţii apei ar trebui urmărită îndeaproape. Se recomandă o frecvenţă de monitorizare anuală sau o dată la 2 ani, forajele trebuind amplasate aval şi amonte de sat. În funcţie de densitatea reţelei de monitorizare existente, ar putea fi suficientă o monitorizare frecventă în forajele existente, sau ar putea fi nevoie de introducerea a noi foraje.

Punctajul ‘E’ sau ‘G’

Dacă punctajul pentru o comună dată este E sau G, atunci vulnerabilitatea potenţială este mare. Chiar dacă stadiul actual al poluării este mic (E) sau mare (G), campania de monitorizare ar trebui să fie în ambele cazuri intensă. Se recomandă o frecvenţă de monitorizare anuală. Forajele existente pot fi utilizate, dar în funcţie de densitatea acestora, cel mai probabil va fi necesară amplasarea de noi foraje, pentru a se asigura existenţa a mai multor puncte de monitorizare aval şi amonte de localitate. Activităţile agricole trebuiesc diminuate, iar precauţiile pentru prevenirea poluării intensificate. În cazul unui punctaj G, este nevoie de aplicarea de măsuri pentru îndepărtarea actualei poluări.

223

II.3 BIBLIOGRAFIE

Eppinger, R., Vandevelde, D., Dobbelaere, A., Maeckelberghe, H. Monitoring effectiveness of the EU Nitrates Directive Action Programmes: Approach by the Flemish region (Belgium).

Eppinger, R., 2005. Het freatisch grondwatermeetnet. Een nieuwe kijk op de kwaliteitsevolutie van het ondiepe grondwater in Vlaanderen met betrekking tot het voorkomen van nitraat. Tijdschrift water november-december 2005.

Eppinger, R., Walraevens, K., 2003. Nitraatverspreiding en reductieprocessen in het groundwater van een 5-tal geselecteerde testsites in Vlaanderen. Tijdschrift water juli 2003.

Maidment D. R. and S. M. Reed, 1996. FAO/UNESCO Water Balance of Africa: Exercises on GIS in Water Resources for Africa. Last checked March 2007 on http://www.ce.utexas.edu/prof/maidment/GISHydro/seann/explsoil/method.htm

Thorntwaite, C.W., 1948. "An Approach Toward a Rational Classification of Climate," Geographical Review, 38, 55-94.

UNEP, 2004. Freshwater in Europe: facts, figures and maps. http://www.vmm.be Walraevens, K., Eppinger, R., Van Camp, M., 2003. Verspreiding van nitraat in

het grondwater in Vlaanderen. De indeling van Vlaanderen in hydrogeologisch homogene zone t.a.v. de nitraatverspreiding in het grondwater. Tijdschrift water juli 2003.

224

http://www.vmm.be/

http://www.ce.utexas.edu/prof/maidment/GISHydro/seann/explsoil/method.htm

JUDETUL GORJ - ICPA nationale/TOGI... · Web viewAlocarea resurselor de apa se face din resurse...

Documents

Transcript of JUDETUL GORJ - ICPA nationale/TOGI... · Web viewAlocarea resurselor de apa se face din resurse...