JUDEJUL PRAHOVA - primariacampina.ro · Planul de analiza gi acoperire a riscurilor- Municipiul...

CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI CAMPIN;

JUDEJUL PRAHOVA

HOTARAREprivind aprobarea Planului de analiza si acoper

Municipiului Campina

Avand in vedere expunerea de motive nr.68.67d/22ing.Tiseanu Horia-Laurentiu - Primarul Municipiului Canpaprobarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor al Mu|ni

Tinand seama de:- raportul de specialitate nr.68.677/22 martie 2019, p|ro

de urgenta din cadrul Primariei Municipiului Campina;- raportul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliul

Campina, respectiv Comisia administratie publica locala, urservicii si comert, munca si probleme sociale, s.a.m.d.;

- avizul secretarului Municipiului Campina, inregistr|at2019;

A,

In conformitate cu prevederile:- art.6, alin.(l) dinMetodologia de elaborare a Planulu

a riscurilor, aprobata prin Ordinul nr.l32 din 29 ianuarie 20J07- art.36, alin.(2), lit."d" si alin.(6), lit."a", pct.8 din

administra|ia publica locala, republicata, cu modificarile si boIn temeiul art.ll5, alin.(l), lit."b", coroborat cu art

nr.215/2001 privind administra^ia publica locala, republiccompletarile ulterioare,

Consiliul local al Municipiului Campina adop

Art.l. - Aproba Planul de analiza si acoperire a nsCampina, conform ANEXEI, care face parte integranta din pr

Art.2. - Prezenta hotarare se comunica:- Institu{iei Prefectului JudeJului Prahov|a- Primarului Municipiului Campina;- Biroului situatii de urgenta.

Pre$edinte de $edConsilier,

dl.Panescu Rob

v;Campina, 28 martie 2Nr.31

re

a

i riscurilor al

martie 2019 a d-luina, prin care propunepiului Campina;

iovat de Biroul situatii

i local al Municipiuluilic, relatii cu publicul,

ub nr.68.678/22 martie

de analiza sJ acoperire

ea nr.215/2001 privindipletarile ulterioare;l5, alin.(l) din Legeata, cu modificarile si

rezenta hotarare.

;urilor al Municipiuluizenta hotarare.

"ontrasemneaza,Secretar,

Elena

od FP-06-01, ver.l

Planul de analiza gi acoperire a riscurilor- Municipiul C3mpina

JUDETUL PRAHOVAPrimaria Municipiului Campina

ComitetuI Local pentru Situafii de Urgen{aLa H.C.L.Din

ANEXA

PresedintelConsilief ,

P L A N U LDE ANALIZA $I ACOPERIRE A R]

AL MUNICIPIULUI CAMPIFRILOR

PRE$EDINTELEPrimpr

Ing. TISEANU H

- i -

Planul de analiza fi acoperire a riscurilor-Municipiul Campina

PLANUL DE ANALIZAA RISCURILOR

Acd

EDITIA 2019 -

Coordonat de:Numele $i prenumele Institu{ia Fun Data Semnatura

PrimarIng. TISEANU Horia-Laurentiu

Primaria municipiuluiCampina

PresedinreCLSU

ViceprimarEc. Pitigoi Ioan Adrian


Vicepresec|nteCL5U

SecretarJr. MoldoveanuElena


MembrCL5U

$ef birou ptr. sit. de urgenJaJr. Tudose Octavian


Membr.iCL5U

- 2 -

Planul de analiza gi acoperire a riscurilor-Municipiul Campina

Proceduri de revizuire a planului $i de asigurare

concl

:re:afl

4ca

Planul va fi revizuit si actualizat la intervale regulatcpentru interven{ie in caz de urgen{e vor asigura, de regula,planului. Aceasta va include o actualizare anterioaracorectarea punctelor slabe dezvaluite de exerciîu. Respcfnsplanului de raspuns la urgenâ trebuie recunoscuta de caraspunderea globala a pregatirii planului $i de catre organiza{ia

Asigurarea intreînerii unui plan aplicabil se realizeaza d* au existat schimbari organizatorice care afe

autorita|ilor din exteriorul amplasamentului;* s-au schimbat semnificativ utilizarea si ocupaêa

planificare la urgenâ;* au existat schimbari semnificative ale sistemelr

poduri in zona;* s-au produs schimbari majore in sistemele de c0m

Planul se actualizeaza prin grija Biroului pentru Situa{iide cate ori apar modificari astfel:

* schimbarea unor persoane din componenJa ComitetuluiUrgen|a ;

* schimbarea adreselor / numere de telefon cuprinse in plar* modificari in situaîile cu necesarul de resurse umane si mat$riale;* modificari in concepîa aplicarii planului;* modificari in realizarea cooperarii;* modificari in programul de instruire-pregatire.

Planul se revizuieste imediat ce se constata:* apariîa sau dispariîa unor surse de risc;* modificari in structura asezarilor umane din zonele de ris

bilitatea actualizariiautoritatea care are: aproba planul.

cteELza responsabilita{ile

zonelor din zona de

transport, drumuri,

de

Lo

- 3 -

icaîi.Jrgenâ anual sau ori

;al pentru Situaîi de

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor- Municipiul Campina

Tabelul actualizarilor $i reviziilor

Nr.crt.

Edi{ia nr. DataActualizarii /revizuirii

Capitolul, paginaactualizate /revizuite

Persoana autorizptacare a efectuat ope ra{iii

- 4 -

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor- Municipiul CampinaNr.crt. Edi{ia nr. Data

Actualizarii /revizuiriiCapitolul, pagina

actualizate /revizuitePersoana autorizata

care a efectuat ope ra{ifo

- 5 -

Planul de analiza gi acoperire a riscurilor- Municipiul Campina

GLOSAR DE TERMENIfolosi{i in managementuI situa(iilor de urgei :a

Termenii specifici defini{i in continuare corespund te|rmaparînand Comunita|ii Europene, NATO si ICDO (Organ

Apararii Civile), cat $i legislaJiei interne.

Sunt defini|i numai termenii care se folosesc in mod cutertemelor de cercetare, rapoartelor operative, sintezelor $i ana|lizdomeniu din Jara noastra.

accident = intamplare neprevazuta, venita pe nea$teptatnormala avand drept cauza activitatea umana.

* accident complementar = accident care are loc pe timpul H saunui dezastru natural, datorat acestuia.

* accident chimic = eliberarea necontrolata in mediul incortoxice pe timpul producerii, stocarii sau transportului aceste a.

* accidente majore la utilaje $i instala{iile tehnologicepericulcavarierea unor utilaje $i instalaîi tehnologice, datorita neglijenumeroase victime î mari pierderi materiale.

nologiei adoptate dezaJia Internaîonala a

m cadrul legislaîei,or oficiale pe acest

curmand o situa|ie

dupa desfaûrarea -

itor a unei substan{e

ase = distrugerea sau:ei umane, ducand la

poc&t s

accidente majorepe caile de comunicafii = intrerupere tengenereaza distrugerea acestor cai, victime umane, animale

accident nuclear = eveniment care afecteaza instalaîa nucliradierea $i contaminarea personalului acesteia, populaJinconjurator peste limitele admise.

acord de mediu = actul tehnico-juridic prin care sunt stabil tea unui proiect sau a unei activita{i din punct de vedere al im

adancimea focarului(hipocentrului) = distan{a pe vertfocar.

ajutor (asistenfa) umanitar = programe care ajuta sau redua condijiilor care le favorizeaza pe acestea.

alarmare = difuzarea unui mesaj care semnaleaza un pericomasuri de protecîe specifice pericolului.

ape uzate = ape provenind din activitaJi casnice, sociale ssubstanê poluante sau reziduuri care-i altereaza caracteribacteriologice iniîale, precum $i apele de ploaie ce curg pe

asigurare contra dezastrelor = polije de asigurare privatevizand acoperirea pierderilor economice datorate dezastrelo

- 6 -

ac

ca

: e

m

ara a circulaîei, carepagube materiale.

ara $i poate provocasi sau a mediului

ondi{iile de realizareului asupra mediului.

intre hipocentru $i

ectele dezastrelor sau

nent sJ poate conîne

u>ti(ere

au

;onomice, conînand[e fizice, chimice îiuri poluate.

subvenîonate de stat


autoritate de mediu competenta = autoritatea centrala s&umediului care funcîoneaza in concordan|a cu legislaJia in vigprotec|ia mediului.

avarie = stricarea unui element al infrastructurii economicetc. - intr-un procent mai mic de 100%.

avertizare = difuzarea unui mesaj care semnaleaza un per topoate conJine masuri de protecJie specifice pericolului.

atac = totalitatea actelor de violenJa impotriva adversarulu^,ofensive sau defensive, oricare ar fi teritoriul in care au loc.

bilanj de mediu = procedura de a obJine informa{ii asupra caefectelor negative cumulate anterior $i anticipate, careevaluare a impactului asupra mediului.

bunuri culturale = indiferent de originea sau proprietatea lor,

- bunuri mobile sau imobile, care reprezinta opatrimoniul cultural al popoarelor, cum sunt monumentelistorie, religioase sau laice, terenurile arheologice, grupurilistoric sau artistic), operele de arta, manuscrisele, carîleartistic, istoric sau arheologic, precum $i colec{iile $tiinîficde carî, arhive sau reproduceri ale bunurilor defmite mai su

- edificiile a caror destina{ie principala sj efectiva estexpune bunurile culturale mobile defmite mai sus, cumbiblioteci, depozitele de arhive, precum $i refugiile destinade conflict armat, bunurile culturale mobile defmite la prim

nadd

i <.

- centrele in cuprinsul carora se afla un numar considedefmite la aliniatele de mai sus, denumite" centre monumen

1

abJal

fi<

cautare-salvare = opera{iile de localizare, recuperare $i a4orpentru victimele unui dezastru.

centrul de conducere al intervenjiei = instala{ie destinata$i coordonarea tuturor activitaîlor intreprinse dupa declan^

certiflcat de calitate (raport de mcercari sau buletin de areprezinta rezultatele $i concluziile tuturor incercarilor $i alteacestea, eliberat de un laborator de incercari autorizat din

'Qi

ia

ciclul de evolufie al crizelor = cuprinde, in func{ie de timpurmatoarele faze caracteristice: pace, neinêlegere, confruntare$i noua situaîe de stabilitate. Pentru dezastre, sunt caracterisalarmare(unde este posibil), declan$area dezastrului, ntreconstructia, prevenirea î pregatirea pentru intervenJie.

- 7 -

nstal

mai puîn eminent

e ca aceste acte sunt

zelor $i consecin|elorarte din ac{iunile de

:estea sunt:

importanJa pentruarhitectura, arta sau

construc{ii(de intereste obiecte de interescolec$iile importante

a conserva sau de aunt muzeele, marileadaposteasca, in caz

miat;

de bunuri culturale,

are a primului ajutor

al pentru conducereaunui dezastru.

za) = document carema{ii referitoare la

e origine.

intensitatea crizelor,conflict, dezangajarece urmatoarele faze:

rvem;ia, reabilitarea,


condens = cristale fme de ghea{a similare cu chiciura, cimbracamin|ilor rutiere, de regula pe poduri.

coordonare = managementul interdependenêlor existenteprotecJiei civile in scopul mdeplinirii acestora.

declan$area starii de dezastru = proclamarea oficiala a uncatastrofa la scara mare, inainte de a pune in aplicare masuacesteia.

degradarea mediului = modificare negativa pentru eccfenomenelor naturale sau activitaJii umane.

de$euri = substanJe rezultate in urma unor procese biologicmai pot fi folosite ca atare(destinaîa ini|iala), dintre care un

de$euri periculoase = de$euri toxice, inflamabile, explozradioactive sau altele ,care, pot dauna acestuia, plantelor, an

dezastru (sinonim catastrofa) = grava intrerupere a fugenerand pierderi umane, materiale sau modificari nefaspoate fi refsicuta prin resursele acesteia. Dezastrele se pot cmanifestare - brutale sau progresive - fie dupa cauza (natur;

dezastru tehnoIogic - este un dezastru sau o situa{ie de urdirecta cauza o reprezinta acJiunile umane voite sau nu iconstruc|ii periculoase.

echipa de cercetare = echipa de intervenîe desfa$uratadezastru pentru a constata masurile adecvate necesare limiti

ecosistem = complex dinamic de comunita{i de plante, aninmediul lor lipsit de via{a, care interac|ioneaza intr-o unitate

tit

i s

ice

:an

; s

vem

ict

i de urgenâ dupa ole tie limitare a efectelor

[o e sJ mediu datorita

u tehnologice care nusunt refolosibile.

infecîoase corozive,lelor sau omului.

onarii unei societaî,le mediului, care nu

asiffica fie dupa modul deau antropice).

en :a unde principala sausuj ra unor instalaîi sau

in zona afectata de unrii )ierderilor.

al( $i microorganisme $ifuri :|ionala.

efect - modul de manifestare al unui dezastru (cauze)natural.

asupra

emisii = poluanJi evacua{i in mediu, inclusiv zgOmcelectromagnetice $i ionizante, care se manifesta $i se masoarasursa.

epicentru = proiecjia focarului pe suprafa{a pamantului.

epidemie = raspandirea in propor|ii de masa a unei boli tran m

epizootie = raspandirea in proporîi de masa a unei boli tran m

estimare = procesul de determinare al impactului pe care u:asupra societaJii, nevoile urgente pentru salvarea de vieJi iexistente pentru reabilitare $i dezvoltare.

- 8 -

societa|ii $i mediului

te, vibra{ii, radiaîia locul de plecare din

sibile la oameni.

ibile la animale.

zastru l-ar putea aveane cat $i posibilitaîle


* evaluare = estimarea globala a tuturor aspectelor sj concatastrofa, dupa declan$area acesteia.

* evacuat = persoana civila mutata din zona de re$edinJamilitara competenta pentru asigurarea propriei securitaîsitua|ia militara.

* exercifii de simulare = exerciîi de luare a deciziilor $:simuland situaJiile ce pot fi generate de o catastrofa cuacîunilor autoritaJilor competente $i a populaJiei, intr-un ca

* facilitafi critice = instalaJii de importanJa vitala pentruguvernamental sau public.

scJDpi

de prganiza{ii straine alegyra funcîile enumeratelaGENEVAdinl949.

ro

facilitafi militare $i ale apararii civile = servicii asigurateapararii civile $i armatei, care sub controlul unui guvern, asm paragraful 61 al Protocolului Adiîonal I la ConvenJiile d

fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteviolent zone relativ mari de teren pe termen lung, proomene$ti, pagube materiale $i degradarea mediului ambiant

focar(sinonim hipocentru) = punct teoretic, din interiorul pjanj^ntului, de declan$area unui cutremur tectonic.

* front atmosferic = suprafaâ discontinua situata intre doudeosebite ca proprietaî fizice, mai ales termice.

* hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau natiproprieta|ile $i activitaJile umane, î a carui extindereFenomenele caracteristice ârii noastre sunt: cutremurul, alteren, inundaJii î fenomene meteorologice periculoase,accidentele NBC $i caderea de obiecte cosmice, avariile lasau conductele magistrale, accidentele majore pe caile de (masa $i exploziile, accidentele majore la utilaje $i instalaîaccidente majore $i avarii mari la reêlele de instala{ii î tele

* emisie = transferul poluanîlor in atmosfera catre un resistemului ecologic, bunuri materiale).

* incarcerafi = persoane surprinse sub daramaturi, in viaJa, pnecesara intervenîa unei echipe de cautare-salvsemiprofesioniste.

* incendii de masa = ardere declansata natural sau artiflcial,insemnate pierderi de vie{i umane, animale, precum $i pagu

* instruire = acîune de transmitere a cuno$tinJelor dintr-uimplicaî.

-9 -

ec

e (iin mo

rdonare a acJiunilor,de a marii eficienâ

ionarea unu servcu

ogice care afecteazaodind pierderi de vieî

iase de aer adiacente

raM care afecteaza viaâ,oaie duce la dezastre .neârile î prabu$irile de

emiile si epizootiile,;trucîile hidrotehniceunicaîi, incendiile dejiologice periculoase,

o nunica|ii.

cej:tor (omul si factorii

;n tu a caror salvare estere| profesioniste sau

n iirma careia se produce materiale.

aiiumit domeniu, celor

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor-Municipiul Campina

intensitatea crizei = masoara nivelul de violen{a almai multe par$i implicate.

* intervenjie - acJiunile desfasurate in timpul sau dupa un dproblemelor imediate privind supravie|uirea persoanelor afe

* limitare = acîuni desfasurate dupa declan$area unui deâsefectelor acestuia asupra societa{ii si mediului natural.

* logistica = gama de metode opera{ionale destinate asigurariimateriale si transport (inclusiv de persoane).

ru vizand reducerea

e hrana, echipament,

* managementul crizelor = procesul de aducere a crizelor sybpentru a le solujiona acceptabil, evitand starile conflictuale.

* managementul dezastrelor = ansamblu de decizii politice, admopera$ionale luate permanent la toate nivelele, pentru a prevprovocate de dezastre.

ontrolul managerilor

nistrative $i activita{ii $i limita efectele

materiale periculoase = substanJe sau materiale conscompetenta capabile de a crea un risc periculos pentru sanati

de.te,

ate de o autoritatesiguran{a î bunuri.

* membriiforfelor armate $i al unitafilor militare afectate o,civila = personal si unitaî care nu participa direct la ostilhM(intrebuin|ate sa comita, in afara sarcinilor de protecîe civila,adverse) fiind inarmate cu armament individual usor pentn npentru propria lor aparare, purtand foarte vizibil semnul distprotecîei civile cat î cartea de identitate care atesta staindeplinesc sarcinile lor de protecJie civila numai pe teritoiiulDaca cad in mainile unei puteri adverse, membrii per:prizonieri de razboi, iar in teritoriul ocupat, ei pot sainteresul populapei civile din acest teritoriu) pentru sarcinimasura in care este nevoie de aceasta, cu condi{ia, totusi, ck eaceasta munca este periculoasa.

-ga iismelor de protecfie

c

iu cormt sau nu suntcte daunatoare parîienînerea ordinii sauictiv internaîonal alutul sau sj care i$inaîonal al parîi lor.

militar vor fiolosrfi(dar numai in2 protecpe civila, insa fie voluntari daca

monitorizare = sistem permanent de urmarire, inregistrar<evolu{iei unui proces sau fenomen pentru a lua masuri corec

notiflcare = acjiunea de aducere la cuno$tin{a autoritaîlonota oficiala a unei situaJii sau hotarari.

obiective militare = includ: combatantii, stabilimentele 5pozipile $i punctele tactice relevante din teren.

organizare = acîune de pregatire temeinica, dupa un porganism pentru indeplinirea unui anumit scop.

organiza{ie non-guvernamentala = organizaîe cu scopscara locala, naîonala sau internaJionala, fara vre-o legnaîonal.

- i o -

5lV(

evaluare continua a

r s u popula{iei printr-o

ti insporturile militare,

an a func$ionarii unui

no|n A lucrativ acîonand la,atur|a s atutara cu un guvern


persoane deplasate intern (internal departurepersons-engt)sau nedorind sa se intoarca in regiunea (zona)de origine ori sasub protecJia autoritaîlor locale din regiunea (zona) in cpericolului(fricii) ca vor fi pedepsi{i pe raîuni de rasa, religi e,opinie politica.

personal sanitar = orice persoana care a fost afectata expermanent fie in scopuri sanitare, fie la administrarea unitfuncJionarea sau administrarea mijloacelor de transport sanit|ar.

planificare = activitate de organizare a acîunilor pe baza

= per;e pu

unui

poluant = orice substam;a solida, lichida sub forma gazoasade energie care introdusa in mediu, modifica echilibrul cororganismelor vii sj aduce daune bunurilor materiale.

sasti

poluare = orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriolimita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului nituprodusa direct sau indirect de activitaJi umane, care o fac imW<normala in scopurile in care aceasta folosire era posibilalterarea

dmcaz

rsu]

Umca

populajie civila = ansamblul persoanelor care nu fac partein afara de acestea nu participa direct la ostilitaJi (inpersoana va fi considerata ca civila, iar prezenJa unor pcorespund defmipei persoanei civile, nu priveaza aceasta po

pregatire = acîuni destinate reducerii pierderilor de vieJimateriale, evacuarii temporare a popula{iei $i bunurilor,operaîile de interven|ie î reabilitare.

prejudiciu = efect cuantificabil in cost al daunelorbunurilor sau mediului provocat de poluanJi, activita{i dauna

prevenire = ansamblu de ac{iuni destinate a furnizaimpotriva dezastrelor.

prim ajutor = asistenJa imediata - dar temporara - acordatapentru a le menJine in viaâ pana la acordarea unui tratamen

lusiv, temporar sau{ilor sanitare, fie la

lan.

de vapori sau formauen{ilor acestuia $i a

ogica a apei, peste oal de radioactivitateprie pentru o folosireainte de a interveni

brêle armate $i care,de dubiu, respectiva)ane izolate care nu|ie de calitatea sa).

ne $i distrugerilor dei pentru a facilita

asura

c0

* proceduri operafionale standard = document scris,indeplinita o sarcina sau activitate de rutina.

* program pentru conformare = plan de masuri propu5cuprinzand etape care trebuie parcurse in intervale de timpautorizaJiei de mediu de catre autoritatea competentareglementarilor privind protecîa mediului.

* protecfie civila = sistem de masuri, pus in fmkguvernamentala(sau similara), ce fac parte din sistemul approteja populaîa in caz de conflict armat sau dezastru.

- n -

pre

cpra

sanataîi oamenilor,e sau dezastre.

rotec{ie permanenta

ctimelor dezastrului,nplex.

descrie cum sa fie

: titularul activita{iizate prin prevederile

scopul respectarii

ne de o agenJiei naîonale, pentru a


raport de situafie = raport concis, publicat si actualizat periMicare afecteaza o misiune, opera{ie sau sarcina, care cuprincenevoile de ajutor si masurile luate pana la data raportului.

ranit (sau bolnav) = persoana militara sau civila care aboala sau alte incapacitaî sau tulburari fizice sau mentale sifapt, nevoie de ingrijiri medicale atyinandu-se de la orice palic

reabilitare = refacerea functiilor vitale ale societa{ii durandcateva luni(ani).

ca

oe

,m, oe are, datorita acestuipare la razboi.

a cateva saptamani la

sai

:n

ioase

sau

refugiat = persoana incapabila sau nedorind sa se mtoarca iipuna pe sine insu$i sub protecîa Jarii in care locuie$te datoritivor fi pedepsiî pe raîuni de rasa, religie, grupare religioasa

risc = estimarea matematica a pierderilor umane $i matreferinJa $i intr-o zona data pentru un dezastru.

terorism = folosirea calculata a violen{ei sau a amenin{arpersoanelor sau a unor proprieta{i cu scopuri politice, religi

titularul proiectului sau al activita{ii = persoana fizicadeJine $i/sau gospodare$te o activitate economica sau social

sabotor = autorul unui act de sabotaj(impiedicarea prinoculte a funcîonarii unor mecanisme economice, sociakactivitaî industriale.)

sinistrafi = persoane care au suferit pagube insemnateparasind temporar bunurile sale.

surse = emiâtor de radiaJii ionizante $i orice material radioa

urgenja = o situaîe extraordinara in care populaJia estenecesitaîle de supravie{uire sau cand exista o amenin{are saceasta. Dupa domeniul de manifestare, urgen{a poate fi civJla ;

urgenja complexa = o criza umanitara intr-o |ara, regiunetotala sau parîala lipsa de autoritate datorita unor conflictenecesita un raspuns al comunitaîi internaîonale deoarececapacitatea oricarei agenJii sau program ONU.

victima = persoane care sufera urmarile unui dezastru.

vulnerabilitate = gradul de pierderi (de la 0% la 100%)susceptibil de a produce pierderi umane $i materiale urserviciu sau zone geografice.

'a de origine ori sa sepericolului(fricii) caopinie politica.

le pe o perioada de

i c i violenJa, impotrivasau ideologice.

j iridica care propune,

rnai opere frauduloase $i, { olitice sau/$i a unor

m

:ti

m(

intde

urma unui dezastru,

apabila sa-sj asigure-a $i imediata faâ deau militara.

)cietate unde exista orne sau externe, care

;e mandatul sau

rezu tat dintr-un fenomen, structuri,

zonaprotejata = zona delimitata geografic care este desennaadministrata pentru atingerea obiectivelor specifice de conse|rv^re

a sau reglementata $i

- 12-


zone de planificare la urgenJa chimica (ZPUC)Zona dezona pentru care trebuie planificate acJiuni de protec{ieplan de urgenâ detaliat.

pent

a l

* zona de ac{iune preventiva (ZAP)O zona predesemnata in jurul instalaJiei de formapreplanificate ac{iuni de protecJie urgente care vor fi ihipdeclararea unei urgen|e chimice. Obiectivul este de a r|edefectelor deterministe prin luarea masurilor de protec{ieeliberarii. Aceasta zona se intinde de regula de la 500 m parde instalaîe.

* zona de planificare pentru ac{iuni de protecJie urgenteO zona predesemnata in jurul instalaîei in care sunt rimplementarea prompta a ac{iunilor de protecîe urgenmonitorizarii mediului. Aceasta zona se intinde pana la czeci de kilometri fa{a de instalaJie.

ira m care au fostementate imediat la

uce substanJial risculiiiainte de producerea

caîva kilometri faâ

ale,

APU)zate pregatiri pentrupe baza rezultatelora kilometri la cateva

- 13-

Planul de analiza $iacoperire a riscurilor-Municipiul Campina

CAPITOLUL I - DISPOZITII GENER^L

Sectiunea L Deflnitie, scop, obiective

tere

6S

bu

m

Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor al municipfuldocumentul care cuprinde riscurile potenJiale identificadministrativ- teritoriale, masurile, ac{iunile $i resursele necesriscurilor specifice.

Scopul Planului de Analiza si Acoperire a Riscuriloifactorilor de conducere $i de decizie sa faca alegerile cele maila:

- prevenirea riscurilor- amplasarea $i dimensionarea unita{ilor operativ- stabilirea concepJiei si elaborarea planurilor de

urgenta- alocarea (resurselor) forêlor si mijloacelor nec

Obiectivele Planului de Analiza si Acoperire a Riscur- crearea unui cadru unitar de acJiune pentru preven|ire

riscurilor generatoare de situaJii de urgenJa ;- realizarea in timp scurt, in mod organizat sJ intr-o conc

pentru pregatirea populaJiei $i a teritoriului, protec{ia popula|imateriale î a colectivitaîlor de animale in situaJii de urgenta .

- realizarea unei concep{ii unitare privind acoperirea risvedere fmanciar cat si logistic ;

- dimensionarea forJelor umane sJ materiale in funcîeamploarea acestora .

i Campina reprezintala nivelul unita{ii

)entru managementul

:e acela de a permitee posibile referitoare

:rvenîe in situaîi de

;salor|

cui

ti

Sectiunea a- II- a. Resvonsabilitatiprivind analiza si acw

sunt:$i managementului

unitara, a masurilor>alariaplor, bunurilor

lor atat din punct de

ul de riscuri cat $i de

rirea riscurilor

2.1 Actele normative de referinfa care au stat la bazP.A.A.R.sunt urmatoarele :

> OUG nr.21/2004 privind Sistemul Na{ional de Mana|Urgenâ cu modificarile î completarile ulterioare;

> Legea nr.481/2004 privind protecJia civila , republicata ;> O.M.A.I. nr.l32/2007 pentru aprobarea Metodologiei d

analiza $i acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru ;> Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva

completarile ulterioare ;> O.G. nr.88/2001 privind !nfiin$area , organizarea

publice , comunitare pentru situaîi de urgen{a , cu moftifulterioare ;H.G.R. nr.l490/2004 pentru aprobarea Regulamentuh

ii tocmirii prezentului

er ent al SituaJiilor de

c e

incenciil

iborare a Planului de

fu

>

r cu modificarile si

cîonarea serviciilor;arile si completarile

de organizare îfunc{ionare si a organigramei I.G.S.U. ;

-14-


fu

or

nc

orev

denis

> H.G.R. nr.l491/2004 pentru aprobarea Regulamentului f- corganizatorica, atribuJiile, funcJionarea $i dotarea >operative pentru situaJii de urgenJa ;

> H.G.R. nr.l492/2004 privind principiile de organizare,serviciilor de urgenâ profesioniste ;

> HOTARARE Nr. 557/2016 privind managementul tipuri> HG nr.571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constrtict

supun avizarii/sau autorizarii privind securitatea la inccompletarile ulterioare;

> H.G.R. nr.l040/2006 pentru aprobarea Planului naJionaumane, materiale $i fmanciare pentru gestionarea situaJii

> H.G.R. nr.762/2008 privind Strategia na{ionala de purgen{a ;

> O.M.A.I. Nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilorstructura organizatorica si dotarea serviciilor profesicurgenJa;

> O.M.A.I. nr.96/2016 pentru aprobarea criteriilor <constituirea,incadrarea $i dotarea serviciilor voluntare siurgenJa;

> O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciuluiprimariile din zona de risc, in caz de iminen|a a prurgen|a;

> O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tenaJional de in$tiinâre, avertizare si alarmare a popula|iei

> O.M.A.I. nr.ll34/2006 pentru aprobarea Regulamentupregatirea, organizarea, desfa$urarea si conducerea ac{serviciilor de urgen|a profesioniste;

> O.M.A.I. nr.ll84/2006 pentru aprobarea Normelorasigurarea activitaJii de evacuare in situaJii de urgen{a;

> O.M.A.I. nr.l259/2006 pentru aprobarea Normelorasigurarea activitaîi de instiinJare, avertizare, prealarm;de protecîe civila;

> O.M.A.I. nr.l494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnifunc{ionarea taberelor pentru simstraJi in situaîi de urgenJa;

> ORDIN Nr. 89/2015 pentru modificarea Metodologiei dactivitatilor de evacuare a persoanelor, bunurilor,documecare contin informatii clasificate, in situatii de confliOrdinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.352/

> O.I.G. Nr. 1144 /I.G./2008 pentru aprobarea NormelOrdinului ministrului administratiei $i internelor nr.ll34 caprobarea Regulamentului privind planificarea,desfa$urarea $i conducerea ac$iunilor de intervenJie aprofesioniste;

- 15-

du|

hn

luiun

pr

prre

cJionare si atribuîile

le risc ;si amenajari care se

u ,cu modificarile si

asigurare cu resursele urgen{a;nire a situaîilor de

performan{a, privind:e pentru situaJii de

performanâ privindate pentru situa|ii de

3ermanen|a la toateerii unor situa{ii de

:e privind Sistemul

privind planificarea,or de intervenîe ale

vind organizarea sj

vind organizarea $ii alarmare in situaJii

rivind organizarea î

gamzare, asigurare atelor si materialelor

t krmat, aprobata prini006

^hnice de aplicare an 13.01.2006 pentruatirea, organizarea,rviciilor de urgen{a

or

pre:


iil(

oh

nunie;

ta

> O.I.G. Nr.ll46/I.G./2008 pentru aprobarea Dispozitiilodocumentelor de pregatire, organizare, conducere, desfaevaluare $i raportare a ac{iunilor de interven{ie ale servicsituaîi de urgen|a;

> Ordinul nr.551/1475 din 08 august 2006 pentru apprivind monitorizarea $i gestionarea riscurilor cauzateseceta severa, a Regulamentului privind gestionareadomeniul fitosanitar - invazii ale agen{ilor de daunare sagricole $i a Regulamentului privind gestionarea situaîa incendiilor de padure;

> H.G.R. nr.l82/2006 privind abrogarea H.G. nr.l075Regulamentului privind apararea impotriva efectelorseisme $i/sau alunecari de teren;

> O.M.A.I si O.M.T.C.T. nr.708/2005, privind cocaracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul Romcaz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremu

> OMAI 1160/2006 si OMTCT 1995/2005 pentru apprivind prevenirea $i gestionarea situaJiilor de urgercutremure si/sau alunecari de teren;

> O.U. nr.244/2000 privind siguran{a barajelor Republicar> Ordin nr.ll6/2002 pentru aprobarea Metodologiei pri

siguranâ Tn exploatare a barajelor $i lacurilor de acurMetodologiei privind evaluarea starii de siguran{a indigurilor care realizeaza depozite de de$euri industriale -

> Legea nr. 92/2003 pentru aderarea Romaniei la Cotransfrontiere ale accidentelor industriale, adoptata la H(M.O. 220/02.04.2003);

> Directiva 2003/105/CE din 16 decembrie 2003 , de96/82/CE a Consiliului , privind controlul asupra riscicare implica substante periculoase ;

> Ordinul M.M.D.D. nr. 142/2004 pentru aprobarea Praportului de securitate privind activitaJile care prezintaaccidentelor majore in care sunt implicate subst^nJ<191/04.03.2004);

> Ordinul M.A.P.A.M. nr.l084/2003 privind aprobarea Practivitaîlor care prezinta pericole de producere a accide:implicate substan{e periculoase $i, respectiv, a accidente118/10.02.2004);

> Legea nr.28/2018 pentru completarea Legii nr.307

mic;ur;ire, evi

profesion

irea Regulamentuluicaderi de grindina îaîilor de urgen{a initaminare a culturilorIe urgenâ ca urmare

)4 pentru aprobarea:astrelor produse de

icarea principalelori î convocarea, dupa

rotarea Regulamentuluispecifice riscului la

* .

ulevaluarea starii de

re - NTLH-022 si axpN'wels

m(lu

oatare a barajelor sjLH-023;

privind efecteleiki la 17 martie 1992

dificare a Directiveide accidente majore

ocfedurii de evaluare apc ricole de producere a

periculoase (M.O.

cd'iurilor de notificare amajore in care sunt

najore produse (M.O.teor

20 )6 privind aparareaimpotriva incendiilor ;

- 1 6 -


> Ordinul comun M.A.I.-M.M.D.D. nr.520/2006 privindinvestigare a accidentelor majore in care sunt implica(M.O. 522/16.06.2006);

> Ordin nr. 1422/192 /2012 pentru aprobarea RegulamensituaJiilor de urgen{a generate de inunda{ii, fenomene maccidente la construc{ii hidrotehnice, poluari accidentapoluari marine in zona costiera;HOTARARE Nr. 447 /2003 pentru aprobarea normemodul de elaborare $i con{inutul har{ilor de risc naturainundaJii;

apfpbareaubstan|e

>

te

:ul5te

or1<

i privind gestionarearologice periculoase,e cursurile de apa $i

netodologice privindalunecari de teren i

2.2 Structuri organizatorice implicate:ResponsabilitaJile privind analiza $i acoperirea riscurilo

care, potrivit legii, au atribu{ii ori asigura funcJii de sprijgestionarea situaJiilor de urgen|a in profil teritorial.

PAAR se intocme$te de Comitetul local pentru situa{ii dconsiliul local.

PAAR se intocme$te $i se aproba in termen de maxaprobarea de catre prefect a Schemei cu riscurile teritoriale dteritoriala, elaborata de Inspectoratul judeJean Prahova pentruactualizeaza la fiecare inceput de an sau ori de cate ori ap*analizate sau modificari in organizarea structurilor care, potrasigura funcJii de sprijin privind prevenirea $i gestionarea situateritorial.

Primarul raspunde de asigurarea condi{iilor necesarePentru sprijinirea activitaîi de analiza $i acoperire a

poate comanda speciali$tilor in domeniu elaborarea de studii, pde specialitate.

Dupa elaborare $i aprobare, PAAR se pune la dispozi|ieactivitate temporara al Comitetului local pentru situaîi dedocumentele respective se transmit celorlalte institutii $i oprevenirea $i gestionarea riscurilor generatoare de situaJii d(obligaîa sa cunoasca, in parJile care le privesc, conînutulcorespunzator situaîilor de urgenâ specifice.

Inspectoratul judeêan Prahova pentru situa|ii deoperaîonal, asigura pregatirea, organizarea sj coordonareaprecum î elaborarea procedurilor specifice de interven{ie, corriscuri generatoare de situaJii de urgenâ.

Operatorii economici, instituîile publice, organizaîilestructuri din unitatea administrativ-teritoriala au obligapaComitetului local pentru situa|ii de urgenâ toate documentesolicitate in vederea intocmirii PAAR.

- 17-

r revin tuturor factorilorn >rivind prevenirea $i

'genâ î se aproba de

m 60 de zile de lan i nitatea administrativ-sii uaJii de urgenâ $i ser i lte riscuri decat celevit legii, au atribu{ii oriiil >r de urgen{a in profil

elab|on rii PAAR.isc arilor, consiliul localro noze i alte materiale

se ;retariatului tehnic cu^ enâ, iar extrase din

ga iisme cu atribuîi inu genâ, acestea avand

^)lai urilor $i sa le aplice

ui *enJa, prin Centrula tiunilor de raspuns,

sp mzatoare tipurilor de

eg<ie

avernamentale $i altepune la dispoziîe

datele sJ informaîile

Planul de analiza gi acoperire a riscurilor-Municipiul C3mpina

Documentele, datele si informa|iile a caror divulgarenaîonala sj apararea ârii ori este de natura sa determinejuridice de drept public sau privat se supun regulilor $i masuriprivind protecJia informaJiilor clasificate .

Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor se intocmesde exemplare din care unul va fi pus la dispozijia InspectoUrgenâ al Judeûlui Prahova.

CAPITOLUL II- CARACTERISTICILE UADMINISTRATIV- TERITORIAL

Sectiunea L Amplasare seosrafica si re

)reor

atitr-un numar suficientui pentru SituaJii de

ie1

ariul

DraM

o

Municipiul Campina este situat in partea de nord- esterasa de forma triunghiulara formata de 3 cursuri de apaDoftana la est si paraul Campiniâ la nord .

Municipiul Campina se invecineaza :o la nord : comuna Cornu si comuna $otrile ;o la est: comuna Brebu si comuna Telega ;o la sud : comuna Banesti;o la vest: comuna Poiana -Campina .

Din punct de vedere geomorfologic municipiul Campimraului Prahova, fapt usor de observat daca privim panoramasale, din punctul denumit "LA OBSERVATOR" de pe dealul

De aici se deschide o panorama circulara asupra loculuica trei cursuri de apa, la nord CAMPINIJA, la est DOFTANAreusit sa modeleze terasa Campinei, transformand-o intrtriunghiulara, cu pante mai dulci sau mai abrupte.

Aceasta terasa domina, in medie cu 45 de metri, vaileconferindu-i o poziJie favorabila pentru dezvoltarea uneiasemenea, din punct de vedere strategic, Campina, este imporânpractic poarta de intrare, dinspre sud, in pasul Predeal.

La randul ei terasa este inconjurata de zone colinare, c600 de metri, astfel:

- la nord $i nord - est deosebim dealurile Cornului675 metri altitudine;

- la est $i sud - est, dincolo de raul Doftana, se inal618 metri altitudine;

- la vest si nord - vest, se distinge un lan^ de dealuri, dide 672 metri altitudine si PiJigaia cu ai sai 634 metri.

Zona Campinii este deosebit de frumoasa, fiind indiversificata, cu pasuni si paduri de foioase in amestec cu conplanta|ii de meri si nuci la marginea orasului î vegetaîe speccele trei cursuri de ape.

-18-

i, ocupand oPrahova la vest, raul

celC(

n

cu

asezat pe o terasa aului si imprejurimilescel.

constata cu usurinâvest PRAHOVA, au

platforma de forma

r trei cursuri de apa,munita{i umane. Dea deoarece reprezinta

alîmi medii de peste

arful Voila care are

a c

brfe

alul Ciobul care are

e fac parte vf.Poienii

;ata cu o vegeta{ie: pe dealurile din jur,

fi( a malurilor de ape pe


Municipiul Campina are o suprafa$ totala de 2.423 ha., cUn- suprafaâ agricola totala - 699 ha

- arabil-125ha- pa$uni-281 ha- faneê-174ha- livezi si pepiniere pomicole - 119 ha

- suprafaâ neagricola - 1.724 ha .Pedologia solului

Diversitatea unitaJilor morfologice determina si o majude{ul Prahova.

In dealurile subcarpatice se constata un mozaic de sol ri,solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendziiefurajere, paji$tilor naturale $i livezilor de pomi fructiferi.

In luncile care strabat campia si in zona de dragarealuviuni si soluri aluvionale, lacovisti, cernoziomuri freatic-mêcereale si legume.

Zonarea pedoIogica - calitatea solîriRelieful variat al judeJului determina tipul caracteristic

montane $i de podi$ are drept consecinJa o diferen|iere

:an

clt

climatice, etajarea vegeta{iei si un inveli$ de sol variat $i compin zona montana domina solurile brune, brune-podzolite,

soluri humicosilicatice; in zona dealurilor subcarpatice domipodzolite, brune acide; pe versanJi - soluri negre de faneaâ,regosoluri; in zonele de lunca se gasesc aluviuni $i soluri argilzonele de campie domina cernoziomurile cambice freatic umec

Categoriile de degradari care afecteaza solurile acestei zor- soluri erodate - 78.000 ha. din care 22.000 afectate de a- soluri cu pericol de eroziune - 188.000 ha.- soluri aluviale - 47.000 ha.- soluri saraturate - 5.500 ha. (bazinul raului Sarata).Gruparea terenurilor dupa pretabilitatea la folosinJa arab

in vedere caracteristicile $i deficienJele principale de solintensitatea de manifestare $i natura proceselor de degradareidentificat terenuri din clasele I - V de pretabilitate la utilizarez

- Clasa I. - ponderea terenurilor agricole cu soluri delimitari in cazul utilizarii ca arabil este redusa - cca. 3,87agricole.

- Clasa II - este constituita din terenuri cu pretabilitatpentru culturile de camp - 21,14% din totalul suprafe{ei agrico

Factorii restrictivi care au condus la incadrarea terenuritextura lutoargiloasa la suprafaâ solurilor, panta slaba a tersolurilor, neuniformitatea foarte slaba a terenului in speadancimea apei freatice la 2-3 m. adancime, excesul slab c(stagnant) pe solurile pseudogleizate,

- 1 9 -

bnwadilu

irietate a solurilor in

in care sunt prezentefavorabile culturilor

suprafe{e intinse cu; sunt propice pentru

or1. PrezenJa unitaîlor

udinala a conditiilor

ae acide, podzoluri $iolurile brune, brune-jrite soluri erodate îiale freatic umede; in

nt:cari.

la

Pe;a;a

/o

ormia

-a realizat avandu-serenaj, in funcîe deeritoriul studiat s-aueren arabil:tate foarte buna faraiin totalul suprafe|ei

na $i limitari reduse

n aceasta clasa sunt:ui, eroziunea slaba ape luncile raurilor,

niditate de suprafa{a


r,

- Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitari modeâttotalul suprafeêi agricole;

Factorii restrictivi care au condus la mcadrarea terenuril^rpanta moderat inclinata asociata frecvent cu eroziunea solurikfreatice (l-2 m.) asociat cu textura argiloasa a solurilor.

- Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slaba cu limitari searabil ocupa 29,06 % din totalul suprafe{ei agricole.

Factorii restrictivi care au condus la incadrarea terenuril^rpanta (20-25%), eroziunea moderata a solurilor, textura luto-arj

- Clasa V - terenuri cu limitari foarte $i extrem de seterenul agricol.

FACTORII RESTRICTIVI CARE AU CONDUS LA iNCADRAREA TERENURj

SUNT: ALUNECARI DE TEREN ACTIVE PE VERSANTI, EROZIUNE

OGASE) PRABUSIRI.

Sectiunea a- II- a. Caracteristici climati

ivelul

< in cazul utilizarii ca

n aceasta clasa sunt:ilo^sa a solurilor.

ocupa 15,45 % diner

,OR IN ACESTE CLASE

ADANCIME (RAVENE,

Caracteristici climatice

RadiaJia solara globala (Kcal/m^/an)

Durata de stralucire a soarelui (ore/an)

Temperatura medie anuala

Temperatura medie a lunii ianuarie

Temperatura medie a lunii iulie ("C)

Precipitaîi medii anuale (mm)

Nebulozitate (zile/an)

Zile de ninsoare/an

Zile cu strat de zapada / an

Grosimea stratului de zapada (cm)

Viteza medie anuala a vantului (m/sec.)

o

2C oo

on idedtal

9,

700

li

7:

-20-


400-

mcadrea âm

rirr

i (

Municipiul Campina este situat la o altitudine de cca.marii, unde se manifesta din plin climatul de deal.

Climatul de deal : temperaturile medii anuale sezona de contact cu muntele, si 10 gr. C. Temperaturilesubcarpatica se datoreaza vanturilor de tip foehn, indeosebiretrograzi, mai ales toamna. Precipita{iile medii anuale au valornord si pana la 600 mm in partea sudica a zonei deluroase.

In regiunea montana si de deal se pot sesiza diferen{iedepresionare si culmile inalte. Inversiunile locale de temrêr;depresionare subcarpatice ( Campina, Valenii de Munte, Slanilargi, cu brume timpurii toamna si tarzii primavara.

Regiunile de campie $i de deal inregistreaza timp de 1(de peste O gr. C , in timp ce in zona montana numai 8 luni pe ariVf. Omu.

Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza inmultianuale: -2.5 gr. C la Ploiesti, -2.1 gr. C la Campina, -5.gr. C la Vf. Omu ).

Valorile de temperaturi medii multianuale cele mailuna iulie : 21.2 gr. C la Ploie$ti, 19.6gr. Cla Campina, 12.35.3gr.ClaVf.Omu.

Fenomenul de seceta se manifesta in luna iulie si se accAcest fenomen se produce datorita stagnarii aerului uscat,indelungata in zona Baraganului $i zona deluroasa .

Perioada cea mai ploioasa a anului este aprilie -inregistrandu-se maximul multianual de precipitapi: Ploiesti 8mm, Sinaia cota 1500 142.7 mm, si in luna iulie la Vf. Omu 14

i rivara, or800 mm in partea de

sa

lu

imatice intre zoneleura apar in zonelealcanesti) si pe vaile

ii pe an valori mediichiar 5 luni pe an la

a ianuarie ( medii. C la Sinaia , - 10.5

ridica se inregistreaza in" la Sinaia cota 1500,

entirori

ieaza in luna august.cal, o perioada mai

iu.8

ie , in luna iuniemm, Campina 112.4

Fenomene meteorologice deosebite

;.7

oa

nm.

Criva{ul - iarna in zona de campie si in zonele joase delurece $i foarte rece, insoîte de vant, provenite din aria anticiclonuliFoehnul - vant local ce bate mai ales primavara, in zonarevarsarilor de aer din Transilvania peste arcul montaiacestuia la coborare peste pantele mum;ilor. Vanturile de tip fttopirea mai repede a stratului de zapada $i cresterea temperaturii cCeafa - fenomen frecvent in zona de munte: 290 zile pe an 1Sinaia cota 1500, si mai pu{in frecventa la deal -15 zilepe an laChiciura - fenomen periculos pentru toate tipurile de tran poelectrica, teleferic, telecabine ) . In zona de munte se inregpe an, iar in zona de deal si campie intre 2 - 5 zile pe an inGrindina - fenomen periculos inregistrat in perioada aprilie - oc1zile pe an cu grindina este de 6 - 8 in zona de munte si de 4 cazonele de deal si campie.

- 2 1 -

: apar invazii de aersiberian.ubcarpatica, datoritarpatic si a incalziriijhn duc la inseninari,3-5 gr. C.Vf. Omu, 77 zile laâmpina ;; pe cablu ( energie

istr< aza intre 15 - 25 zilemedie

)mbrie. Nr. mediu deuri pe an in medie in

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor- Municipiul CampinaNumarul de zile cu precipita{ii solide ( ninsoare, maza

intre 107 zile pe an la Vf. Omu si 65 de zile la Sinaia cota 15C28 zile la Ploiesti.

Numarul de zile cu precipita{ii lichide ( ploaie, burni{azile pe an la Ploiesti , 109 zile pe an la Campina , 99 zile pe69 zile pe an la Vf. Omu.

STATIA METEOROLOGICA CAMPTEMPERATURA AERULUI - VALORI MEDII LUT

EXTREME ( gr. C)

TEMPERATURI MEDII LUNARE (sLUNA/ANUL2012201320142015201620172018

NORMALASTANDARD

I.

-0.1-1.1-1.1-2.80.5-1,81,1

-2.1

II.

1.04.3-5.30.0-2.1-1,52,1-0.7

III.

6.46.51.04.81.72,32,43.2

IV.

9.37.97.910.09.28,58,39,2

V.

14.515.718.413.515.516,115,914,3

VI.

16.819.119.217.816.817,717,817.5

VII.

212119191920

647661

21,219.O

VIII.

20.718 120.41819192018

92,4,13

r. C )IX.

1414131415

.7

.0

.2

.6

.515,215,314.5

-TEMPERATURA MAXIMA ABSOLUTA ( INTERVALUL 2008 - 2(-TEMPERATURA MLNIMA ABSOLUTA ( INTERVALUL 2008 - 201

STATIA METEOROLOGICA CAMP]PRECIPITATII ATMOSFERICE - CANTITATI LU

EXTREME

LUNA/ANUL2012201320142015

201620172018

NORMALASTANDARD

CANTITATI LUNARE DE PRECIPITATIII.

5.161.436.333.0

41,732,138,242.2

II.

0.828.017.731.6

36,743,541,346.5

III.

0.721.425.043.137,825,538,940.9

IV.

37.124.344.944.9

44,843,149,758.3

V.

25.131.549.334.3

37,433,361,2

94.8

VI.

121.274.346.4167.2

56,888,987,4112.4

VII.

178.880.5189.746.188,4109,486,9103.4

VIII.

86.860.061.440.4

65,261,357,6

82.3

( I /IX.

47.055.269.1103.5

53,648,242,8

48.8

mp11

6:9<3;2^

4t

5t

414f

-22-

rico,

) <an

"N,Â

x.

icn

1{

C

g

3

188)

N^

)

2O66254

4

^H^ste mêi]n^^^Ma Sinai&4î^fr: si

*E, ANUALE.

XI. XII MEDIAANUALA

.0 2.9 -3.9 9.63 6.5 -3.9 9.86 5.5 0.2 8.9.6 5.3 1.3 9.52 3.1 0.4 9.11 4,5 0,5 9,74 3,8 0,4 9,8O 4.4 0.1 8,8

| : 37,1 / iulie 2010: -21.4/ianuarie2011

RE, ANUALE,

XI. XII. CANTITATIANUALE

66.0 93.0 723.847.6 24.0 607,297.6 22.9 693.917.1 10.0 595.8

54,7 45,9 608,246,1 48,2 635,143,4 47,2 636,0

57.7 53.5 786.0


Sectiunea a- III- a. Reteaua hidroloek aDependenta de toJi ceilal{i factori fizico-geografici $i

hidrografica a municipiului Campina insumeaza o lungime deapa cu o suprafaJa totala a bazinului hidrografic de 20 Kmp.

Principalul colector al raurilor este Prahova, cu o lungitnemai importar4i ai Prahovei in cadrul municipiului sunt, din amdntDoftana .

Re{eaua hidrografica strabate municipiul in direc|ia noterasei, prezentand $i o inclinare sud-estica spre zona de divigcurbura.De asemenea o carcteristica principala o constituie iamplitudini extreme intre apele mici si mari (paraul Campin|i^debit de 0,5 m^ /s, iar la debite mari poate sa ajunga la 8-900partea de nord a municipiului este expusa la inunda|ii.

Un tablou al principalelor cursuri de apa este prezentat in| ta

de 6 Km . Afluen{iiin aval, Campinija $i

'd-sud, pe marginea-e din subcarpaîi de

1 hidric torenîal cula ape mici prezinta's).Din aceasta cauza

elul demaijos:

Nr.crt.

Cursul de apa Lungimetotala

km

Lungimepe

teritoriulmunicipiul

ui

Altitudine (m)

amonte aval

prafatakmp

Altitudineamedie (ni)

Prahova 193 1100 361 5412. Doftana 51 10 1400 361 10383. Campiniâ 12 605 430 1 500

In apropierea municipiului Campina este un baraBarajul Paltinu este amplasat pe raul Doftana la 17 KmPrahova (masura{i pe talveg), pe teritoriul comunei $otrile,exploatare in anul 1971 .

amonsa

lrotehnic: Paltinu .e de varsarea in raulSeciuri. A intrat in

Lac de acumulare Localizare Suprafata lac laNNR

Volum totaImil. mc

VoIum utilmil.mc

Paltinu R.Doftana, afluental Prahovei

197,5ha 63,00 53,67

Imaginea hidrografica a municipiului este completata $care, de$i puJine sj cu suprafeê mici, se inscriu totu$i in peisremarcat sunt urmatoarele lacuri: Bisericii, Curiacul, Pe$telui (

Sectiunea a- IV- a. PovulatiaDin totalul populaJiei municipiului de 32.880 locuitori

16.846 suntfemei.Densitatea medie in localitate este de 1.601 persoane

densitate este in cartierul Centru, de 3.062 locuitori pe kmp sjVoila de 845 locuitori pe kmp.

PopulaJia ocupata este in numar de 18520 persoane .Gradul de ocupare al populaîei in industrie : 7550 persoz

-23 -

prezen{a unor lacuri,hidrografic local. Defudroane), Fermei.

15.034 sunt barba|i $i

pe kmp, cea mai mareea mai mica in cartierul


Mi$carea naturala in municipiu a facut ca popula{ia sa fie uttr-intervalul de timp 2008- 2018.

Sectiunea a- V- a. Cai de transport

conin

Principalele cai de transport din municipiu sunt strazillungime totala de 115 km $i calea ferata Campina- Poiana- Cajnp|naKm . Municipiul dispune $i de o reêa de cale ferata uzinala ircare deserve$te un numar de 5 operatori economici.

In continuare prezentam situaJia drumurilor na{ionaleidentificarea zonelor expuse la riscuri precum durinundatiile,cutremurele, ruperi sau prabu$iri de tronsoane, inziipepe caile de comunicapi, fenomene meteo periculoase etc.In genera cailor de comunica{ii este buna. Drumurile jude{ene in maprezinta in condiJii bune , dar mai sunt unele degradari aleface ca accesul in localitaJile pe care le tranziteaza sa fie u|neCLSU face o evaluare a starii drumurilor sj stabile$te priorepararea acestora.

eile, DN-1, si DJ inpe o lungime de 3

lu^gime totala de 5 km

udeJene necesara in^carile de teren,

îri, accidente majore1 starea de viabilitateea lor majoritate se

asfaltic ceea ceri ingreunat . Anual

in intre{inerea sJ

Cai rutiereCaile rutiere ale municipiului sunt urmatoarele :o Drumul european E- 60 (DN- 1) : pe marginea de vbst

sud- vest la nord- est, lungime : 3.983 m, patru benzipoduri, 4 podeJe, transport de persoane $i marfa, cca 1:24 ore ;

o Bulevarde :a. Carol I : strabate centrul municipiului, de

benzi de circula$ie, asfalt, numai pentru cir$i transportul in comun, lungime :autovehicule/ 24 ore ;

b. Culturii : pe marginea de vest a teraseicirculaîe, asfalt, numai pentru circula{ia ût<895 m, 500 autoturisme/ 24 ore ;

c. N. Balcescu : in sudul municipiului, de 1;de circulaîe, pentru transport persoane2.311 m, cca. 2000 autovehicule/ 24 ore ;

* Strazi : 164 : doua benzi de circulajie, asfalt(^0cubica(10%), lungime totala : 87.000 m, pentruorientate, in general, de la sud la nord $i de la vest la

* Alei $i drumuri de acces : 95 : una banda de circulaJi<:pamant, piatra cubica(50%), lungime totala : 11.892pietonale intre strazi, orientare aleatorie, funcJie de ne|ce$

-24-

a municipiului, de lae circulaîe, asfalt, 2000 de autovehicule/

a sud la nord, douaulaJia autoturismelor540 m, cca. 2000

ipina, doua benzi deturismelor, lungime :

s^p la nord, doua benzide marfa, lungime :

), macadam, piatratrar|spi|rt persoane $i marfa,

a$falt(50%), macadam,drumuri de legatura

taJi;m


Drumuri jude{ene : $oseaua Paltinului ( Campina-benzi de circulaîe, asfalt, lungime totala : 3432marfa, orientare de la sud la nord, de- a lungul raului

Cai feroviareMunicipiul Campina este situat in apropierea caii ferovia

Bucure$ti- Bra$ov, care strabate zona de la sud la nord, pePrahova.

Caracteristicile caii ferate :- lungime : 4.000 m ;- transport marfa : 40 garnituri/ zi;- transport calatori : 5000 calatori/ zi.

De asemenea, municipiul este traversat de la vest la esttransport marfa pe rela{ia : gara Poiana Campina- gara Campmi{itransportul de materii prime sJ produse fmite intre agen{ii econoCalea ferata este simpla, neelectrificata sJ are urmatoarele caracte- lungime : 15 km (inclusiv cea uzinala);- transport marfa : 4 garnituri/ zi .

fn prezent circulatia pe calea ferata pentru transport mat-fadeteriorarilor aparute la podul peste DN 1 din zona Poiana Car[

e duble electrificatenalul drept al raului

o cale ferata pentruCalea ferata asigura

^m'ci locali si externi.istici:

Retele de conducte masistraleConducte de saze

Municipiul Campina are o reJea de conducte de gaze nitufelepresiune in lungime totala de 177 km. Debitul instalat este de 80cu anul 1990 au luat fiinâ noi re{ele $i s-au intocmit studii de fezde alte localitaî. fn prezent se executa ample lucrari de inloouidistribuîe a gazului metan .

este inchisa datoritapina .

Conducte de apa(reteaua de apa a municipiulResursele de apa utilizate pentru alimentari cu apa potab la

vedere calitatea necorespunzatoare a unor surse de suprafafa,distribu|ia lor pe teritoriul municipiului nu este uniforma.

Resursele de apa sunt urmatoarele :o resurse de suprafa{a:

1. apa bruta primita de la Apele Romane Sta{ia Voila-cca2. apa tratata primita de la Apele Romane- staJia Doftana- c

Necesarul de apa pentru municipiul Campina se ridica hapa potabila (pentru populaJie si industrie) 0,35 mVs $i apa i

in general, cartierele municipiului sunt alimentate prin si 3teide suprafaâ, cu sta{ii de tratare î captari,, prin puJuri sapate de

de medie $i joasa125 NmVh. Incepandilitate pentru o seriea intregii reêle de

unt modice, avand inprecum $i faptul ca

ca

$i prin drenuri sau izvoare. Municipiul Campina dispune deacoperirea necesarului de apa normat.

00 mc ;iOO 000 mc ;. 0,45 nrVs, din care

a UKhistrWala 0,10 mVs.e centralizate cu apa

ca adancime, precumse suficiente pentru

-25 -

teipm!c

Planul de analiza î acoperire a riscurilor-Municipiul Campina

Prelucrarea apelor uzate are un impact major asuprcDatorita lipsei de aten|ie acordata acestui aspect inainte deprelucrare si reciclare a apelor uzate este depa$it, invechit $iprecara. Pentru o evaluare exacta a mvesti{ilor necesare estreêlei, depistarea apelor parazite si a bransamentelor defectuo

Pentru eliminarea deficienêlor din acest domeniu , se i m u* Modernizarea $i retehnologizarea staJiei de epurare asa se desfa$oare in conformitate cu standardele europene* FuncJionarea cat mai eficienta a staîilor de preepurare* Extinderea reêlelor de canalizare menajera $i pluviala;* Construcîa de staîi locale de epurare a apei pentruCampiniJa.

intr-

ase,

pen

ale

carti

urmatoarele masuri:, astfel incat procesuligoare;unitaJilor industriale;

rele Voila, Broa$te sj

Conducte produse petrolierePe teritoriul municipiului Campina i$i desfasoara activi

Baicoi cu numar de 30 de puûri de pompare situate in par;eaorasului, 2 sta{ii de pompare $i 2 conducte de transport cuora$ului) de 10 km, diametru conducta 400 mm .

Reteaua de transport electridtateRe{eaua de transport electricitate este formata din :

- conductori de transport aerieni î subterani- 2 sta{ii de transformare medie tensiune- joasa- 152posturitrafo.

Schela de extracîede sud î sud-vest amgime(in perimetrul

ensiune ;

Sectiunea a VI-a. Dezvoltarea economica

Municipiul Campina are o traditie in exploatarea titeiulcunoscandu-l dupa 1880, cand Dumitru V. Hernia, consideipetrolului campinean, a facut primele exploatatii modenieinterbelica a reprezentat cel mai important progres economic a o

S-au modernizat unitati industriale care produceau utpetrolului, in 1929 s-a introdus gazul de sonda pentru uz cpetrolului a devenit principala activitate industriala.

Orasul prospera prin exploatarea ,,aurului negru". Se irindustriale: Rafmaria Societatii ,,Steaua Romana", Atelierele perelectrica, Fabrica de acid sulfuric. Astfel, dintr-un mic oraseputernic centru industrial petrolifer si metalurgic cunoscMinternational. Datorita petrolului, Campina a devenit un centrulume.

Repartitia numarului de salariati pe principalele secto!arepeste jumatate dintre salariati sunt angajati in industria pnsectoare economice in care sunt angajati mare parte dinCampina sunt comertul (12,57% dintre salariati) si cons

ui, avantul economicit astazi "pionierul"Perioada capitalistasului de pana atunci.aje pentru extractiasnic, iar prelucrarea

iintau marile unitatirale Campina, Uzina

âmpina a devenit una nivel national sicunoscut in intreaga

lu:economice arata ca

ratoare. Urmatoareleal^riatii din municipiul

tiile (12,37% dintreruc

-26-

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor- Municipiul Campinasalariati). Celelalte sectoare in care sunt angajati salariatii din itransportul si depozitarea (3,03% dintre salariati), activitatiletehnice (2,75% dintre salariati), distributia apei (2,58% dintrrestaurante (2,43% dintre salariati). De asemenea, in toateangajati numai 8,33% dintre salariatii municipiului Campina,de ONRC.

In municipiul Campina, domeniile care se remarca prinsi numarul de angajati, sunt industria prelucratoare, comertul iprelucratoare detine primul loc din punct de vedere al cifrei d<2014), in timp ce comertul detine suprematia dupa numarul cagenti). In industria prelucratoare nivelul cifrei de afaceri repr<pe municipiu, comertul (10,96%) si constructiile (8,73%) ociale podiumului. Pozitiile se pastreaza si in functie de numadintre salariati sunt angajati in sectorul industriei prelucratoar12,37% in constructii. Principalele companii cu sediul sociasunt redate in urmatorul tabel.

6.1. Operatori economici principali :Nr.Crt.

i.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Denumire operatoreconomic/institutie

SC Confmd SRL

SC Cameron Romania SRL

SC Neptun SA

SC Rafinaria ,,SteauaRomana" SA

Soceram SA

SC Turnatoria Centrala,,Orion" SA

Edilconst SA

Electroutilaj SA

TC Masurare&Control SRL

Profil deactivitate

Constructii metalice ,echipamente petroliere ,reductoare pt. armaturi

Fabricarea utilajelorpentru extractii siconstructiiProiectant si producatorde transmisii mecanice

Fabricare produsepetroliere obtinute dinrafinarea petrolului

Fabricarea caramizilor ,tiglelor si altor produsepentru constructii , dinargila arsaTurnarea fontei

Lucrari de constructii acladirilor rezidentiale sinerezidentialeFabricarea aparatelor dedistributie si control aelectricitatiiFabricarea deinstrumente $idispozitive pentru

Nr.salariati

1252

1 115

322

60

188

100

149

93

104

Subges

Combpetrol;lubrifimetanGazn

at

DeseuferoasgazmJijei,benzirmotorsulfur:acidchidroxsodiu,Carbulubrifimetan

DeseuferoasmetanCarbulubrifimetanCarbulubrifimetanCarbulubrifimetan

-27-

nu>roz s

C(

301

^ali ca:

e aziiparuls, 'in

taiioistil

eri ,

t i ,

etaioni

i m5'

tanaci

a mna,ctelorhid d

amcantinti

i m,g'

antinti

ant:nti

an|inti

/5^SiicipliM:aMia';,i2siolai^, <jt:itlpQ<:alaria^%xhet&ruj:lelalteN^l^f^

uA|g Ifi(&$tm

ivit datelof*fijTriizate

>area cifrei de afaceri9nstructiile. Industriaaceri (2,07 mid lei ingenti economici (556jta72,81%dintotaluljd urmatoarele locuride angajati: 55,94%2,57% in comert, iarmunicipiul Campina

teleateli

;az

, sulf,iC

taliceefer.

[*>Rta,cidnic,ric,

piac,

gaz

talicei

,

gaz

,

gaz

)

gaz

Tipuri de riscce pot generaIncendiu , explozie

Incendiu, explozie,dispersie toxica in

mediuIncendiu, explozie


mediu

Incendiu, explozie

Incendiu, explozie

Incendiu, explozie

Incendiu, explozie

Incendiu, explozie

Planul de analiza fi acoperire a riscurilor- Municipiul Campinamasura , verificare ,control, navigatie

10. Floricon Salub SRLColectarea de$eurilornepericuloase 230

Carblubri1metai

'angaz

6.2.Depozite, rezervoareIn municipiul Campina sunt amplasate urmatoarele depo alimentare :

Nr.crt. Denumire depozit, adresa citate de depozitare1. SC Kaufland SCS - str. N. Balcescu nr. 46 150to.

SC Lidl - str. N. Balcescu , nr. 46 90to.SC Penny Market - str. 1 Decembrie 1918, nr.3 100to.SC Carrefour Market - str. Republicii, nr. 16-18 100to.

6.3. Fondul funciar agricolStructura fondului funciar este urmatoarea:- SUPRAFAJA AGRICOLA TOTALA - 699 HA

- arabil-125ha- pa$uni-281 ha- fanete-174ha- livezi $i pepiniere pomicole - 119 ha

6.4. Fondul forestierMunicipiul Campina are o suprafaJa de 779 ha fond f

proprietate publica a statului sj 7 ha proprietate privata.51% din suprafaJa forestiera este ocupata de padur

protec$ie î 49% cu paduri de producîe î protecîe. In cepadurilor pe etaje de vegeta$ie, predomina etajul deluros deetajul deluros de amestecuri (28%) $i de cel premontan de fage

Din punct de vedere al compozi{iei, in municipiul Carrde fag (43%) si cele de rasJnoase (32%).

VegetaJia forestiera acopera 19,5 % ( 779 ha) din supsitueaza printre resursele naturale importante.

Peste 51 % din suprafa|a cu paduri are rol $i funcJiisolurilor, a apelor, pentru recreere etc.

Padurile sunt bogate in resurse de vanat, $i de variate pciuperci, plante medicinale etc.), ceea ce ofera poten{ial de dcum ar fi de exemplu vanatoarea, colectarea sj prelucrare.ciupercilor î plantelor medicinale.

Compozifia padurilor se caracterizeaza prin dominareafoioase - 43%, ra$inoasele reprezentand 32%.

Structurafonduluiforestier pe tipuri de proprietate relevdomeniului public, respectiv Regia Najionala a Padurilor -proprietate particulara.

- 2 8 -

>re tier, din care 772 ha

c i funcîi speciale dece prive$te repartiîa

g|or^nete (30%), urmat dee(pi

!3%).a predomina padurile

raf i{a municipiului sJ se

:ciale de protecîe a

od ise secundare (fructe,0zvbltare a unor activita{i

uctelor de padure, a

si 3rafe{elor ocupate de

a f ptul ca 99 % aparînefi iala Prahova $i 1 %

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor- Municipiul Campina2

evidei*

aprox*

realiz;s,i conha (2

iiurmat

P

'onarea funcfionala a padurilor stabilita prin amenaiâ existenâ a doua mari grupe func{ionale:

grupa I cuprinde padurile cu func{iuni speciale deimativ550ha(71%);

grupa a II-a cuprinde paduri cu func{iuni de procarea in principal a masei lemnoase de calitate superioaracomitent, protec|ia calitaîi factorilor de mediu, in supr9 %).n raport cu funcîunile speciale de protecjie, padurile coarele subgrupe:

Subgrupa

Paduri cu functiuni de protec|ia apelorPaduri cu functiuni de protec{ie a terenurilor s,isolurilorPaduri cu funcjiuni de protecîe contra factorilorclimatici $i industrialiPaduri de recreerePaduri de interes $tiinîfic si de ocrotire agenofondului si ecofondului forestier

adurile din subgrupele unu si doi cu rol prioritar in pro

am

icti aifa

s g

";

tec

/^"

I, unde se urmarestei produse ale paduriide aproximativ 249

'upa I se subdivid in

din suprafa{aadurilor din

grupa I3139

1

1712

ia mediului sunt binereprezentate in zonele cu probleme din punct de vedere hidrolo

In ceea ce prive$te padurile cu func|iuni de recreere, trecudeosebita $i excluse din procesul de producîe lemnoasa, se urtna:nealterata a caracterului lor natural. In aceasta categorie se incl

* padurile parc, care cuprind:- padurile dinjurul staJiunilor balneoclimaterice î al sarlat- padurile de interes social din jurul monumentelor istc

arta plastica;- benzile de padure dinjurul hotelurilor, motelurilor $i c- benzile de padure situate de-a lungul soselelor.

* padurile de agrement care cuprind:- padurile din jurul municipiilor, ora$elor $i satelor pre

perimetrul construibil al acestora;- padurile situate la o distanJa de pana la 2 km faâ de s

suprafaâ de pana la 50 ha;* padurile destinate conservarii si dezvoltarii intensr

prin vanatoare.Padurile de interes stiinîfic si de ocrotire a genofonduh

sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, funcJia $tiinîfica fiindaceasta categorie de paduri se interzice recoltarea de masa lem

-29 -

regim de conservare|este pastrarea cat mai

dpprincipal:

lilor;ridi, de arhitectura si de

3aWielor turistice;

um si padurile situate in

te|e din zona de deal, in

vanatului si recreerii

s| ecofondului forestierdoritara. Prin lege, in

o^sa, inclusiv taierile de


igiena si lucrarile de ingrijire, precum si alte activita|i care arecologic (pasunat, turism etc.).

6.5. Apele de suprafa{a si subteraneResursele de apa ale municipiului sunt importante. Princip|al

apropierea municipiului sunt:- raul Prahova, ce strabate municipiul la vest pe o distaiJa

totalitate regularizat si cu lucrari de aparare impotriva inunda{iil or- raul Doftana, ce strabate la est si sud municipiul, pe o

por|iuni regularizate sj cu lucrari de aparare impotriva inunda{ii lor- paraul Campinita, ce strabate municipiul la nord, cu lucrar

inundapilor la varsare in raul Prahova .

e rauri

de 5 km, aproape in

listan{a de 8 km, cu

de aparare impotriva

6.6. Resursele mineraleResursele de substam:e minerale utile din teritoriul studiatHidrocarburile sunt localizate in structuri concentrate ind

orasuluiArgile comune: in cartierul Voila .

6.7.Resursele naturaleCu o complexitate deosebita datorita varietaîi

geologice,resursele naturale stau la baza dezvoltarii unei ecsectoare reprezentand aproape toate ramurile de activitate aleordinea importanêi lor aceste resurse cuprind:

* Resurse de substante minerale utile concentratesubcarpatic si valorificate in economia municipiului: p

* Resursele silvice< peste 19% din suprafa{a municippaduri, a caror funcîune principala este de protec{ie.in zona de nord si de nord- est.

* Resursele agricole, teritoriul municipiului fiind acopesuprafa|a cu terenuri agricole cu potenîal diferenîat cspecifice agriculturii: in sud cu terenuri de buna fertidezvoltarea unei agriculturi particulare in zonadealurilor subcarpatice, cu condiîi pedoclimaticepomiculturii si pasunatului.

* Resursele de apa relativ importante cantitativ, pastratrol important in acoperirea unor folosinte energetice,popula{iei, industriei $i a altor categorii de utilizatori.

6.7. Cresterea animalelor!n municipiul Campina zootehnia reprezinta o preocupare

locuitorii cartierelor Cimpiniâ , Muscel ,Slobozia si Voila .

-30-

upos

ind in principal ::bi in partea de sud a

;oronec

ntrcul

it

ttanbrc

ap

liîilor naturale $imii diversificate, cu>nomiei naîonale. In

principal in spaJiul, gaze naturale,

fiind acoperita destea sunt concentrate

e aproape 18 % din:zvoltare a ramurilors $i valoroase pentruca, corespunzatoarevorabile dezvoltarii

lacul Paltinu, au unovizionarea cu apa a

ar liala mai ales pentru


Nr.Crt.

JUD LOCALITATEA

SPECIA DE ANIMALE

BOVINE ovmE PORCINE CABALI!JE

4300^:Prahova Campina 120 430 150

6.8. Turismul6.8.1. Zona turistica Muscel- Voila- kloti'ile

Traseul turistic incepe de la capatul de nord a str. IH Radul :SC

hiDrumul Taberei, zona de agrement ,,Fantana cu cire$i", poiancu tei", varful Cucuiatu(826m)- cel mai inalt deal din zona Cambid|i

Mergand mai departe, vom urca pe drumul ce $erpuie$tecomuna $otrile sJ vom intalni ,,poiana lui Grigorescu", loc inimortaliza pe panza minunatele priveli$ti ale locului. In conlanga pavilioanele Spitalului de psihiatrie, care inconjoara vebhiRil

, se continua cu str.Grigorescu, ,,Podul

c;.remi.are

$tirbei $i ajunge, dupa cateva sute de metri de urcus, intr-ocunoscuta sub denumirea de ,,Podul cu tei". Dupa cca 5 km se aiar inainte se poate face o plimbare pana pe varful Cucuiatu(&din zona Campinei.

padurea Voila catrepictorul venea sJdrumul trece pe

castel al prin|uluizorWa impadurita cu tei,un^e in comuna $otrile,3 ri), cel mai inalt varf

lui

6.8.2. Zona turistica ValeaDoftaneiValea raului Doftana margine^te flancul estic al terasei Cam

deosebit de placute, mai ales de cand s- a construit barajul $ i l a<Denumirea de Paltinu a fost data gre$it de constructori, lacul fiindSecaria $i Paltinoasa, de la care ar trebui sa vina ^i numele laculiDJ 102 I, ce leaga Campina de Valea Doftanei $i trece prii ratrac{ie:

- Uzina de apa ;- Lunca Mare ;- Cheile Doftanei (sau ale Brebului);- Barajul de la Paltinoasa(Paltinu);- Hanul Paltinu ;- Depresiunea Te$ilei;- Pasul Predelu$.

6.8.3. Zona turistica Campina- Doftana- BaileTraseul incepe din centrul orafului- Calea Doftanei- podu

Zorile- centrul comunei Telega- baile Telega .Obiective turistice :

- Popas Zorile ;- Lacul Doftana ;

^,

- Inchisoarea Doftana ;

-31 -

pna $i ofera excursiiul de la Paltinoasa .ilimentat de paraiele

Traseul este cel aliai multe puncte de

Tt esad<: peste raul Doftana-


- Baile Telega - cunoscute de mai bine de un scurative, sunt situate in mijlocul comunei $i cuformat prin prabu$irea unei vechi ocne de sarbai calde, tratamente cu namol, etc.

6.8.4. Zona Campina- BrebuCalea Doftanei- pod Doftana- stanga pe langa popasul ,,ZoComuna Brebu, situata pe o terasa ce margine^te malul sta

ilete

atestata documentar inca din secolul al XVI, de pe timpul don^nincepand cu anul 1640, fermecat de frumusetea locurilor, Mate

reêdinâ de vara, ansamblu arhitectural situat in centrul comundomneasca, manastirea $i zidul de incinta cu turnul de intraradaposteste un muzeu dedicat epocii Matei Basarab- Constantir

Sectiunea a VII-a. Infrastructuri loca>Institu{ii de cultura :

1 . Muzeul memorial BP Ha$deu ;2. Muzeul memorial N.Grigorescu ;3. Casa de cultura "Geo Bogza" ;4. Casa Tineretului .

Sanatate :1 . Spitalul municipal ;2. Spitalul de psihiatrie ;3. Centrul de analiza si diagnostic "Medis"4. Centrul medical "Mediurg"

Re{elele de utilita{i sunt prezentate in capiolulmagistrale".Locuri de adunare si cazare a sinistratilor sunt splanurile de evacuare in situaîi de urgen{e civile sj confl

B

B

- comuna Brebu .|1 raului Doftana, estelui Petru cel Tanar .

sarab i$i construie$tet care cuprinde : casa

stazi acest complexcoveanu .

"I!eJele de transport

ab|lite î detaliate princt armat.

Sectiunea a VIII-a. Spedfic regionaLVecinataî - la nord localitatea Cornu $i $otrile, la sud

localitatea Brebu $i Telega, la vest localitatea Poiana Campinaproducerii situa{iilor de urgenJa nu au influen{a asupra municip

iocdUtatea Bane$ti, la estlin punct de vedere al

uMi.

CAPITOLUIIIANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAM DE URGENJA

Secfiunea 1. Analiza riscurilor naturai1. a) Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, ir

inghek etc.)Condiîile geoclimaterice ale municipiului Campina, precur

a ultimelor decenii au creat premisele existen{ei pe teritoriul _risc majore. Riscurile pot fi categorisite in naturale $i tehnologi

-32-

un ii, tornade, seceta,

i s| explozia tehnologicaudiûlui a unor surse dee.

Planul de analiza gi acoperire a riscurilor- Municipiul C3mpina

festarfa^<Daca luam in considerare factorii care pot declan$a rftan|dezastre, aceste riscuri pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

* Riscuri naturale, de origine non atropica;Aceasta categorie include urmatoarele tipuri de risc:* Cutremure;* Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente sl de lunga durata, caderi

masive de zapada, furtuni, grindina, seceta, etc.);Inunda{ii, altele decat cele generate de accidente la baâj^ $i lucrarihidrotehnice;Alunecari de teren;Incendii de padure.

Fenomenele meteorologice periculoase sunt dejaultimii ani, caracteristicile principale situandu-se intre intensita'modul atipic de manifestare fa{a de caracteristicile geo-climatkecare se afla municipiul Campina, fara a neglija efectele secuncareavut (inundaJii, recolte distruse, distrugeri ale cailor de comuricE'etc.).

Din punct de vedere cartografic nu se potvulnerabilitate crescuta; din acest punct de vedere practic tot teiastfel de fenomene. Trebuie totusj sa evidenJiem apari{ia unor :in zona de deal, unde adeseori s-au manifestat furtuni de o vi

de notorietate pentruâ deosebita a lor sJe zonei geografice in

'en

pe care acestea le-auii rutiere $i feroviare

evidenJia zone cutoriul este afectat de

[>mene meteo extremeol<:n{a rar intalnita $i cu

precipita{ii abundente, uneori nespecifice sezonului (zapada, labowta si ninsoare in lunide vara, furtuni de zapada, ploi abundente ).

In zona municipiului Campina se pot manifesta cu prei|adere furtuni $i ploiabundente urmate de distrugeri de culturi $i inunda{ii de scurta durata. In ultimii ani aufost semnalate furtuni vilolente. Datorita modificarilor climatice Jin ultimii ani sunt totmai frecvente furtunile cu aspect de vijelie insoîte deseori sj de

Din aceasta prezentare succinta a principalelor surse de ri >cu|ndina .-i naturale prezente

poten{ial active de pe teritoriul municipiului, cu toate legaturi e ]cauzala, precum î din interpretarea sintetica a harîlor ce prese poate deduce uôr faptul ca circa 30% din teritoriul localitalfactor de vulnerabilitate mare prin prezen{a a cel pu{in doi saugenera dezastre primare.

Din punct de vedere al frecvenêi $i al consecinêlof dispuloc aparte l-au ocupat inunda{iile, atat pe toren|i cat si peparaielor din municipiu .

* inundatii:Din punct de vedere a impactului acestor fenomene J u

inundaîile din anul 2005 a caror tablou amanun|it se poate j:caracterizare hidrometeorologica:

or de interdependenJa

In zilele de 7-8 mai 2005 s-au inregistrat precipitaJitorenîal- 86, 2 l/mp ;

- 3 3 -

i distribuîa acestora,;te sub inciden{a unuifactori de risc ce pot

tive in ultimii ani unrsurile interioare ale

loc aparte il ocuparmari in urmatoarea

3undente cu caracter


In perioada 10-14 iulie 2005 s-au inregistrat precipita n85,1 l/mp ;

In perioadele 7 - 11 august, 14 - 19 august si 23 -inregistrat ploi abundente cu caracter torenîal -210.2 l.mp,

^

In conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2lPlanului de amenajare a teritoriului na|ional- Sect,iunea a V-prin - Inunda{ie - se in{elege, acoperirea terenului cu un strat demi$care, care, prin marime $i durata, poate provoca victimemateriale, ce deregleaza buna desfa$urare a activita{ilor so iaafectata.

Din acest punct de vedere municipiul Campina nu e terisc,dar in anul 2005 scurgerile de pe versant,i, pe sjeauri sjcartiere din oras. .

Pentru a monitoriza $i a ment,ine in permanen{a sub conparaielor din localitate, precum $i pentru a lua masurile ce se impalarmarea, prealarmarea populatiei posibil a fi afectate functioreastatii hidrologice $i se monitorizeaza situaîile de criza piinactivitate temporara .

Situa|ia meteorologica a municipiului este monitorizata prsituat pe str. IH Radulescu .

Aceasta monitorizare se realizeaza permanent astfel :! precipita{ii lichide î solide;! intensitatea sj direcîa vantului;! temperatura aer-sol;! radiaîa solara;! fenomene meteorologice extraordinare (

polei, chiciura, vijelii etc).

u

aug

)1 privind aprobareaône de risc natural,.pa in stagnare sau inumane $i distrugeri2conomice din zona

;atalogat ca zona deau inundat cateva

ol nivelul raurilor în pentru in$tiin{area,a in regim permanentCentrul operativ cu

1 post pluviometric

eri masive de zapada,

- staîa hidrometrica monitorizeaza :! nivelul raului Prahova ;! temperatura apei $i aerului;! fenomene de iarna (gheat,a la mal, zapoare, po ur! debite lichide $i solide ;! precipitat,ii.

La aceasta stat,ie hidrometrica, monitorizarea se efectuea|za17.00, in situaîi normale, din trei in trei ore la introducerea codudoua ore la introducerea codului portocaliu, din ora in ora sau ncodului ro$u.

De asemenea, statia hidrometrica monitorizeaza $i pjrocmeteorologice extraordinare care se produc in zona stat,iei respecti

Postul pluviometric $i sta{ia hidrometrica transmit inforprogramului de observaJii $i masuratori $i ori de cate ori situaJi o

- 34 -

de gheatâ);

ilnic, la orele 7.00 ii galben, din doua ini des la introducerea

acerea de fenomene

at,ii zilnic, conformmpune.


Aceste sta{ii sunt incadrate cu personal de specialitate.In$tiin{area, avertizarea, alarmarea popula{iei in zonele

face prin dispeceratul Inspectoratului pentru Situa{ii de Urgentelefonll2.

1. b) Incendii de padure1. GeneralitafiSuprafaJa impadurita a municipiului este de 799 h

ra$inoase, foioase $i amestec de rasinoase cu foioase astfel:-paduri de foioase $i amestec- 799 ha;Zonele impadurite se intalnesc de la cota 500 m- 800

frasin, stejar), in partea de nord a municipiului, intalnindu- se f$i brad .

Varsta padurilor este variata, de la plantaJii de puie{i p^n;pedunculat (>140 ani) aflate in gospodaria Ocolului Silvic Can

Accesul forJelor de intervenîe in zonele impaduritforestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase.

Zone greu accesibile sunt cele situate de- a lungul paraude creasta a dealului Voila $i Cucuiatu .

Fondul forestier din zona de competen|a a municipiuluide Ocolul silvic Campina .

par^ta in paduri de

^paduri de fag, anin,:c4jent $i specii de molid

la padurile de stejar

se: face pe drumurile

i ampinita $i in zonele

inpina este gestionata

2. Pompierii militari asigura interven{ia pentruproduse la fondul forestier astfel:

Deta$amentul de Pompieri Campina intervine lazonele :

- la nord de Campina, in zona Voila, este o padure dfag, cu inalpme de 16 m, diametrul trunchiului detrunchiuri de 8 m;

- spre sud-est de Campina (zona Telega, Bane$ti, MisLde foioase ce se intinde pana la limita raionului de int

- zona deluroasa aflata la nord de Brebu este acoperita$otrile $i nord-est de Pietriceaua sunt planta|ii tinere

- Muntele Netrebnicul (pana la cota 985 m) aflat la eimpadurit cu amestec de brad $i fag cu inaljimtrunchiului de 0,3 m $i distanJa dintre trunchiuri de 4

- in zona Poiana Crai{ei pana la varful CraiJei sunt ainalte, cu paduri tinere (lastarisJ $i suprafeJe compact<

- in dreptul localitatii Valea Doftanei, la limDeta$amentului Campina este o padure de amestecontinua spre nord cu suprafeJe replantate cu bracraionului (spre muntele Piciorul Mierlelor) este oinalJimea de 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 mde 7 m;

-35-

siingerea incendiilor

Ocolul Silvic Campina, in

iestec, mesteacan cum î distanâ dintre

este o plantaJie tanaranJie;tufari^, iar la nord de

a

net

barajul Paltinul estede 20 m, diametrul

tecuri de paduri raretufari$;

a 1 1 estica a raionuluibrad cu fag ce sela limita vestica a

e de brad $i fag cudi$tanJa dintre trunchiuri


brai

.ulccta

nti

duntico

m

in zona Traistieni (spre est) este o padure dediametrul trunchiului de 0,08 m sl distan{a dintre 1Piscul Cainelui este o zona cu replantari de fag;la est de Piscul Cainelui, pana la limita raio:Detasamentului Campina este o padure de fag (lade 27 m, diametrul trunchiului de 0,03 m $i distanJa dla nord de Piscul Cainelui, pe partea stanga a rauluiplanta$ie tanara de fag, iar pe partea dreapta este o ptde 28 m, diametrul trunchiului de 0,30 m sJ distam> dla nord de raul Neagra este o planta{ie tanara de fagcontinua spre nord cu o padure de brad cu inal{itrunchiului de 0,25 m $i distanJa dintre trunchiuri de 3intre Plaiul Ho{ilor $i muntele Steia$a Mare este o1300 m) cu inal|imea de 20 m, diametrul trunchiuluitrunchiuri de 4 m;zona dintre Orjogoaia $i muntele Rusului este impacûrrflade 20 m, diametrul trunchiului de 0,3 m $i distan{ala nord-vest de Traistieni este o padure de fag cu inaltrunchiului de 0,3 m $i distan{a dintre trunchiuri de 4spre vest $i nord cu suprafeJe impadurite cu fag;muntele Rusului $i muntele Mu$iJa sunt impaduri{ivestic al muntelui Mu$iJa este o padure de fag cu inaltrunchiului de 0,4 m $i distanJa dintre trunchiuri de 4o altitudine cuprinsa intre 1200 $i 1520 m;

padluic.e(

i de intef150 m) cu inaljimea

; trunchiuri de 3 m;a$u, spre aval, este oe de fag cu inal{imea; trunchiuri de 4 m;a 1000-1300 m) si sede 21 m, diametrul

: de fag (pana la cota3 m $i distam;a dintre

cu fag cu inalîmeadirftre| trunchiuri de 4 m;

a de 18 m, diametrul)adure ce se continua

imtai,

cuimm.

fag, iar pe versantul;a de 22 m, diametrul^ceste zone se afla la

Garda de Intervenfie Baicoi, intervine pentru stingerda ^cendiilor produse lafondul forestier gestionat Ocolul Silvic Campina, in zonele- la vest de Magureni (zona Plaiul Cap$unei-Varful Mur<

stejar cu inalJimea de 12 m, diametrul trunchiului d<: Otrunchiuri de 3 m;

- la nord de Magureni, de-a lungul raului Provi{a estc omerge pana la limita de nord a raionului Garzii Baico:

- de asemenea o zona impadurita mai este $i in sud-vesi deDeta$amentul de Pompieri Sinaia, intervine pentru st

fondul gestionat de Ocolul Silvic Campina in zona planta{iilor ain

lor) este o padure del m î distan$a dintre

zona impadurita care

Magureni;igerea incendiilor lazona Secaria .

3.Obiectivele, pe raioane de interven{ie cu risc madesfa$oara activitatea pe raza ocoaIelor silvice :

Detasamentul de Pompieri Campina :Pe raza Ocolului Silvic Campina nu se gasesc obiective

Zonele cu risc de incendiu sunt arboretele de ra$inoase dinBrebu, Secaria $i cele de foioase din zona Filipe$tii de Padureface foarte u$or pe drumurile de acces la sonde $i parcuri petrol

-36-

e incendiu, care i$i

tpri tice importante.ba dnul Valea Doftanei,

Unc e accesul in paduri seier

Planul de analizcl $i acoperire a riscurilor- Municipiul Campina

K.

&l.c) Cutremure

In ceea ce prive$te fenomenul seismic, este de no atcutremurelor sunt de natura tectonica, cele mai puternice pttajudeJului. Caracteristica generala a cutremurelor din Romania essunt cutremure de adancime medie, cel mai adesea cu epicemruCarpaplor, la confluen{a placii geologice Est-europene si respgeologic Moesian si Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentre150 km. adancime, cu magnitudini de pana la M=7 pe scala RJchla VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zonlocul de contact dintre trei placi tectonice si cu un fenomenfracturi ale placilor la diferite adancimi prin procese de rupere, ]din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau intennekm), in func{ie de adancimea focarului. Zona in care seintermediare este bine identificata si prezinta un mare interes dasale specifice: izolare, concentrare $i regularita{i in modilmacroseismic, mecanism focal, activitate seismica dupa socul prir

Zonele afectate de cutremure de mica adancime (mAzuga- Sinaia. Datele statistice arata ca periodicitatea cutreniar<in VRANCEA este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioaiintensa. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cusunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere safla in zona A partea de sud-est (Valenii de Munte- Mizil- Urk|i)si centrala (Ploiesti -Campina- Baicoi- Slanic) si zona C restul juc

Analiza campurilor macroseismice ale cutremurelorurmatoarele aspecte:- cutremurul din 26.10.1802 s-a caracterizat printr-o intensit&te

urmata de o zona extinsa de intensitati I = VIII MSK (in carPrahova), o zona importanta de grad I = VII MSK, acestea| interitoriul Romaniei de azi. Restul $rii a fost afectat de inte|ns30 %) si I = V MSK (cca. 20 %);

iaceea

in zona de curbura a;ctiv a stratului sub-

se situeaza la 100-er, intensitaî de panarancea coincide cusubducîe asociat cu

^.necare, etc. Seismele|iare (h=60- 150...220

produc cutremureleorita particularitaJilorie producere (camp;ipal, ciclicitate etc.).utin de lOkm) sunt:or de mare amploarele activitate seismica-entrul in VRANCEA

judeûl Prahova seZona B Partea de sud

istorice evidenJiaza

spicentrala Io = IX-X,fost cuprins si jude{ulumand cca. 50 % din

I = VI MSK (cca.

cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zona c(relativ restransa), o zona importanta de grad I = VIII MSK Lo amplificare de I = VIII in zona Ploiesti, o zona importansimilar I = VI MSK.Zonele de intensitate I = VI-IX MJteritoriu ; o pondere de cca. 10 % a fost apreciata cu efecte '.

cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zona de inextindere moderata la curbura Carpa{ilor la care trebuie adaug<VIII de la Bucuresti, Zimnicea si Iasi intr-un cuantum totaAproape 45 % din teritoriu a fost afectat de intensitaJi ISubcarpaî se remarca o amplificare locala de grad I =jude|ului;

- 3 7 -

.tensitati I = IX MSKcare trebuie adaugataj intensitate I = VII $iicopera 50-60 % din/MSK;

ensitaî I = VIII de ote amplificarile cu I =5-10 % din teritoriu.I MSK. Dincolo de

in zona de munte a


30/3inte:isi

N

In urma acestui dezastru in jude{ul Prahova au rezultatdistrugeri: 39 de morî, 335 rani{i, 4846 sinistra{i, 26 institu{ifmstitu{ii cu cladiri avariate, 416 locuin|e distruse si 5648

Cele mai mari distrugeri s-au produs in municipiileorasele Plopeni, Boldesti-Scaieni, Mizil si Valenii de Munte.

Izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 si respectivseismele de magnitudine apropiata de 7, zonele deconcentrate in jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este iVI este extinsa catre S-V. In Moldova, Transilvania î Dobrogimportante, dar comparabile cu cele de grad IV, III si II MSK.

In privin{a cutremurelor puternice, intermediare, (Io^VIlexperien{ei evenimentelor istorice se pot remarca urmatoarele- uneori apar amplificari locale ale intensita{ilor la distan^

km;- izoseistele sunt puternic alungite in direc{ia NE-SV pentn

1940, 1977) dar exista si date privind elipse izoseisticeperpendiculara faJa de aceasta (de. ex in 1990 - date in:istorice); seismele sunt resimîte la mari distan{eIstanbul);

- procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exempkprincipale) planul de rupere (falie inversa) fiind orientatcatre NV, sub Muntji Carpa{i;

- socurile principale sunt urmate de post socuri pentru carecele mai mari post-$ocuri nu sunt asociate cu o activitate po

- ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp ineste mai intensa (pe ansamblu anii 5 +; 35 +; 80 + din fiemultor autori, urmatorul cutremur puternic (M>7,0) estesecolului XXI;

- ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezulta ca teritorin cazul cutremurelor din Vrancea cu magnitudine M>7,0pe mai mult de 50% din suprafaJa: cutremurele deVrancea in sud-estul ârii (cca.50% din teritoriu ) ;

- pe baza instrumentala, la cutremurele din 4 martie 1977,1990 au fost remarcate mai multe situa{ii in care accelera{iaintre 0,2 g si 0,3 g. In aceeasi zona s-au mai produs cutrer1986 (M = 7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) si31 mai 1990 (M=6Dupa anul 1977, in urma studiilor intreprinse si

cutremurelor din zona Vrancea s-au intreprins masuri privindde la proiectare si pana la execuîe dupa normative caremicrozonarea seismica si izoseistele.

Prin cutremur - se in{elege, miscare vibratoare a scoarêruptura brutala in aceasta, ce poate duce la victime umane si dlocalitatile urbane din jude{ sunt expuse la o intensitate seisgrade pe scara MSK si IX grade pe aceeasi scara .

- 3 8 -

U

Eivariate.Floi ;:sti si CampTn^^ftn

.05.1990 arata ca laite I = VIII raman

imp|ort|anta, iar zona de grad;:onele de grad V sunt

Mdar;c c

K, M>6,7), pe baza;teristici:nsiderabile: 200-300

uflele cutremure (1802,orientate pe o direcîe

trunentale, 1471 - dateosqova, St. Petersburg,

inl977 au fost 3 socuri" E si scufundat 70"

d|ferenJa Mo - Mi>l,9;3c importanta;

cai|e activitatea seismicaar: secol); conform mai

prbgi:ozat pentru inceputul

uli i

adanc

30de1U1

.omaniei este afectat,itensitati I>VII MSK,

e intermediara din

ugust 1986 $i 30 maivarf a terenului a fost2 puternice 30 august

|inanddiîplai

cont de ciclicitateaina in construc$ii,

luat in considerare

t(restre, generata de ostr igeri materiale. Toatemi|ca cuprinsa intre VII


ive n

scara

c;ur

m;a iita

ra^

sudivi1;til

is;

In conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 pde amenajare a teritoriului na{ional- Sec{iunea a V-a - Zone dCampina se gase$te in zona de intensitate seismica VIII pe

Din datele prezentate rezulta ca:- fiecare categorie de cladiri, pe regim de inalîme

construcîe si norme de proiectare antiseismica aplicate imp^lprotec{ie in raport cu expunerea locuitorilor din acestea laseismice;

- categoriile de cladiri care sunt ocupate de un numarprezinta caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaanalizate prioritar pentru a identifica poten{ialele de vulnerabimasurile pentru a-i proteja $i educa adecvat pe locatari.

In aceste categorii pot fi incluse:- cladirile pre-1940, proiectate numai la incarcari ^

sucesiv de cutremure;- cladirile inalte pre-1977 (situate cu precadere in zona

Schelelor, Grivi|ei, Carol I, Bucea, Orizontului) proiectate potrinsuficient de acoperitoare in 1977, fara cerinJe moderne de duunei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil,in cadre $i diafragme fara armare corespunzatoare, structurile jsantier necorespunzatoare ;

- categoriile de cladiri care sunt ocupate de un numarprezinta caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi incadrbtede protec{ie $i educaJie antiseismica .

^

In aceste categorii pot fi incluse:- cladirile cu P...P+1 niveluri cu caracteristici arhitectural -antiseismica acceptabila, stare de intreînere buna $i fara avarii- cladirile din panouri mari P + 4 si P + 8 realizate in Campina

In sensul Normelor metodologice de aplicare a ordonan{<privind punerea in siguranJa a fondului construit existent, api1364din27.12.2001:

1. Prin construc{ie existenta se inêlege construcîa amplasE[ta Irseismice de calcul A - E defmite in Normativul pentru pioieconstrucîilor de locuim;e, social-culturale, agrozootehniceP100-92**), cu modificarile ulterioare, denumit in continu^repentru care, conform standardului de zonare seismicaintensitatea seismica exprimata in grade MSK este minim VII $

a) degradari sau avarieri in urma unor ac{iuni seismice puteniic^b) nivel de asigurare la ac{iuni seismice insuficient in rapo:l

din care fac parte.2. Nivelul de asigurare la acîuni seismice a construc{iei exibte:

normelor de proiectare si de executare in vigoare la data realizarii3. Evaluarea nivelului actual de asigurare la ac{iuni seismic

se face in funcJie de nivelul corespunzator construcîei noi,

paterial, perioada demasuri specifice deca urmare a ac{iunii

re de locuitori êstora trebuie sa fie, a evalua efectele i

itaîonale î avariate

a, delimitata de str.unor norme doveditetate sj cu utilizareacategorii de structurite cu calitate de

de locuitori dar nuin activitajile curente

ctive $i conformareevidente ;

numar mare.ir.20din27.01.1994,

Eite prin Hotararea nr.

meiob

i m

n localita{i din zoneletarea antiseismica adustriale - indicativNormativul P100-92

t^ritoriului Romaniei,i care prezinta:

ci clasa de importanâ

te este corespunzatorônstruc{iei.construcîei existente

coriform reglementarilor

-39-


tehnice in vigoare la data elaborarii expertizei tehnice peîrezistenJa $i stabilitate.

(l)Masurile de intervenJie pentru reducerea riscului ;existente pot fi:

a) masuri aplicabile cu mentinerea configura{iei $i funcJiunirespectiv consolidarea/repararea elementelor structurale sau aansamblu $i, dupa caz, a elementelor nestructurale ale conintroducerea unor elemente structurale suplimentare;

b) masuri aplicabile cu modificarea configura{iei $i/sauconstruc|iei, cuprinzand reducerea numarului de niveluri $i/saude constructie, cu comportare defavorabila la ac{iuni seismiceridicat de dislocare $i prabu$ire.

(2) Zona de interventie cuprinde totalitatea elemeritestructurale $i nestructurale - asupra carora se acJioneaza prin i nabaza documentatiei tehnico-economice verificate, avizate sj apr Db

(3) Masurile de intervenJie includ î desfacereaechipamentelor, fmisajelor, precum î alte lucrari strict necesarsj, dupa caz, lucrari de imbunataîre a terenului de fundare.

(4) Refacerea instala{iilor î echipamentelor in zona de lntecaz, inlocuirea acestora $i/sau a obiectelor aferente, precum sJ e>de termoizolape $i/sau hidroizola{ie, lucrari justificate de r<vigoare $i de soluîa de interventie din documenta{ia tehnico-ec

(5) Demolarea totala a construct,iei existente, ca altern4intervenîe pentru reducerea riscului seismic, se fundamenteexpertul tehnic atestat pentru cerin{a de calitate A1 - rezistenâ i i sj

stente a construcîei,temului structural inJiei existente ^

mc{iunii existente aturarea unor porJiunicare prezinta un risc

>r de constructie -uri de interven{ie, ine in condiîile legii.facerea instalaJiilor,

zona de intervenîe

ênt,ie include, dupa2cutarea unor lucrariientarile tehnice iniica aprobata.

[tiva la masurile de:a distinct de catreabilitate.

1. d) Alunecari de terenAlunecarea de teren reprezinta o deplasare a rocilor $i/sau a

care formeaza versanîi unor munî sau dealuri, a pantelhidroameliorapi sau a unor lucrari funciare, ce poate produce yicmateriale.

Alunecarile de teren sunt provocate de precipitaîile auneroziunea la baza versantului, cu declan$area accelerarii s.acestuia î avansarii masei de alunecare pe rampa astfel creataalunecare.

In acelaî timp, alunecarea terenurilor este provocata ^subterane care, negasindu-sJ un spaîu de deversare, se infiltreabaslabe^te coeziunea, $i sub greutatea proprie, in zonele slabite, c e r|straturile de argila prafoasa, aluneca atata timp cat nu intampsprijinire.

Sunt de mentîonat o serie de caracteristici, specifice alunfecse t,ine seama in analizarea mecanismului de producere a evendeosebit a efectelor post dezastru, in cazul in care nu se intrepcorespunzatoare.

- 40 -

masivelor de pamantunor lucrari de

me umane sj pagube

lente care genereazactinderii deformaîei;numita suprafat,a de

existen|a unor raurimasa de pamant, ii

[gula cele formate deia un blocaj pentru

ilor de teren, de careentului, sj in mod

nd masuri adecvate,


zone

to

bi

Alunecarile de teren sunt procese ce se desfa$oara in timin perioadele cu precipita{ii abundente sau interven{ii asupramodifica structura geologica naturala a terenului, in scopul cindustriale sau sociale, dupa necesitaJile economice ale unei pei

Fenomenele de tip alunecare de teren care se intalnescCampina reprezinta un motiv in plus de ingrijorare pentru azona de alunecare de teren trebuie tratata individual, dat fiiglobala pentru eliminarea cauzelor care le provoaca este imposde efectele dezastruoase asupra comunita{ii umane sunt celedeciziilor pentru aparare la dezastru.

^

In conformitate cu prevederile Legii nr. 575/ 2001 priviamenajare a teritoriului na{ional- Sec{iunea a V-a - Zone deCimpina este men{ionat cu risc mare de producere a alunecarilo

^

In anul 2005 pe teritoriul municipiului au avut loc o secare au afectat popula{ia cu proprieta{i situate pe marginile tecu pierderi materiale importante.

Cauzele principale ale reactivarii alunecarilor de terenintensificarea alimentarii alunecarii din fronturile freatice canprin izvoarele de la creasta versantului, ce apar la contareprezentand patul impermeabil al apei subterane cantonata inde alta parte ploile abundente cazute in cuprinsul alunecarii.

O alta cauza care a dus la producerea de alunecaridefri$arile masive de pomi ce au avut ca efect slabirea rezisproducerea de astfel de fenomene.

Efectele alunecarilor de teren au constat in:- avarierea gospodariilor ceta{enilor;- avarierea drumurilor pe diferite lungimi $i la$imi;- apariîa de denivelari, tasari sJ crapaturi in carosabilul drumi- avarierea conductelor de gaze sJ apa;

Masuri de protectie $i interven^:ie :- intocmirea $i aplicarea planurilor de protecîe $i intervem- constituirea stocurilor de mijloace î materiale pentru inte|rv- instruirea popula{iei asupra modului de realizare a

respectare a regulilor de comportare;- in$tiin|area $i alarmarea popula|iei - alunecarile de terer

produc chiar prin surprindere oferind posibilitatea alarm- introducerea masurilor de ordine $i paza in zona calamita- prevenirea $i combaterea panicii;- asigurarea masurilor de prim ajutor victimelor $i a asi

calamitata;- organizarea acîunilor de interven{ie pentru inlaturarea

teren;- desfl$urarea acîunilor de intervenîe pentru reabilitarea c- evacuarea popula{iei, animalelor $i bunurilor materiale;

ov.^CSLCd Mcyvv^^ cuiy**^"oy' j

or caracteris|iee>Car^<|

n

ieas

ai

tuis

dden

ruirnde determinate.

marginile teraseiitatea locala. Fiecareaptul ca o abordare. Posibilita{ile legate: primeaza in luarea

probarea Planului denatural, municipiul

teren .ie alunecari de tereni $i care s- au soldat

fost, pe de o parte,:ed din platoul inaltcu marnele vinete

)uri $i calcare, iar pe

teren a constituit-o:i solului sJ implicit

mas ari

ilor;

i situaîi de urgenâ;njie;>r de protecîe î de

, c i rare excep{ii, nu sei astfel de situa{ii;

ter ei medicale in zona

urm rilor alunecarilor de

im itului social;

-41 -

Planul de analiza si acoperire a riscurilor- Municipiul Campina- asigurarea condi{iilor de trai pentru sinistra{i - organiz*

apa, alimente sj medicamente a persoanelor sinistrate.

Secfiunea a II-a "Analiza riscurilor tehnoa) riscuri industriale

Activitajile care prezinta pericole de accidente major<substan{e periculoase, se desfasoara la agen{ii economici carechimice in procesul de produc{ie si din cauza unor erori umanesunt eliberate in mediul inconjurator, producand mtoxica{ii icondi{iilor de mediu pe termen scurt sau lung. In municipieconomici care folosesc substam;e chimice periculoase inAcestea sunt :

Nr.Crt.

l.

2

3.

4.

5.

6.7.

Denumire operatoreconomic/institutie

SC Confind SRL

SC ,,Cameron" SA

SC Neptun SA

SC Rafinaria ,,SteauaRomana" SA

SC Turnatoria Central3,,Orion" SA

S.C. HidroPrahova S.A.Petrom SA

Profil deactivitate

Constructii metalice ,echipamentepetroliere , reductoarept. armaturiFabricarea utilajelorpentru extrac{ii $iconstruc{iiProiectant s;iproducator detransmisii mecaniceFabricare produsepetroliere ob{inute dinrafmarea petrolului

Turnarea fontei

Distribu{ie apaComercializarecombustibili auto

Nr.salariati

1252

l 115

322

60

100

15030

Subges

CombpetroIubrifimetanGaz n

at

DeseuferoagazmJi{ei,benzimotosulfuracid chidrosodiuDeseuferoametan

Bmot

l

b) riscuri de transport $i depozitare deprodusepbl) transport rutier

Municipiul Campina este asezat in apropierea DN-1,vestica a teritoriului administrativ, dar transportul materialedrum poate afecta ora$ul func{ie de condijiile meteorologice .intra si iesi autovehicule ce transporta aceste substan{e pentrueconomici locali . Transportul acestor materiale se face pe liniatrasee cat mai scurte de ajungere la destinatari . In ultimii aniaceasta natura pe strazile din ora$ sj pe drumul naîonal DN-1.locale , in cadrul CLSU, sunt intocmite proceduri de ac{iuneevenimente in care sunt implicate substan{ele toxice industriacuprinse in "Planul de urgen{a externa".

-42-

e(

g'

iiolsa

rulro

taioistitri ,t i ,

etaiioni

'i m: s i itan>acuanana,<;telorhid d samoi ms, g

:ionzirinhef

zri

caDrDeipdeu.an-.

(l w / | is*' i N /cazîifja4iiirliic^

j;|f0 lce" ^îf^^^s==z>"

care sunt implicate>sesc aceste substan{eaccidente colaterale,

iasa î deprecieri ale3ampina sunt agenî;esul de producpe .

teleateli

;az

, sulf,c

talicesfer.

a,ta,;idiic,ric,

iiac,:alice

;,

gazt

Tipuri de riscce pot generaIncendiu , explozie


mediuIncendiu, explozie


mediu

Incendiu, explozie

Dispersie toxicaIncendiu, explozie,

dispersie toxica

uloase

j trece pe marginea3ericuloase pe acestsemenea in oras, pot^vizionarea agenîlorientura a oraûlui, peu fost evenimente deiivelul administraîeiazul producerii unor*ceste proceduri sunt


b2) transportferoviarReJeaua feroviara este slab reprezentata pe teritoriul mu

cale ferata simpla, neelectrificata, destinata exclusiv tranramifica|ii pentru cateva societaî comerciale : Rafmaria "SteCentrala "Orion", Fontec , BAPS, "Cameron" SA .

Transportul materialelor periculoase sunt sporadice si secu |iêi a rafmariei si transportul produselor fmite la benefievenimente deosebite in ultimii ani pe acest tip de transport.

FuncJie de condiJiile de mediu, pot avea repercusaccidentele produse pe calea ferata magistrala, care treceadministrativ al comunei Poiana Campina . $i in acest cazsemnalat accidente cu influenê asupra popula{iei si teritoriului

ic

reiai

unein

)rab3) transportprin refele magistralePe teritoriul municipiului trec doua conducte de trans3Oi

aflate in exploatare, catre Schela de extrac{ie Baicoi . De la daprodus un singur eveniment, fisurarea conductei ce trece pe !anfara urmari grave asupra mediului.

c) riscuri nucleareRiscurile nucleare pot fi doar transfrontaliere, obiectivel

o departare de cel pu|in 300 km de ora$ ( Cernavoda, Kozlodusitua|ie sunt cuprinse in "Planul de urgen{a radiologica".

d) riscuri depoluare a apelorRiscul de poluare a apelor se poate manifesta la Hidro

Rafmarie- apa industriala. In cadrul fiecarui operator si la fiirurgenJa, se gasesc planuri specifice cu proceduri de interven{ieapa este monitorizata de SGA Prahova, pentru cursul de apa pnPrahova , pentru sta{ia de epurare aflata la sud de ora$ .

e) prabusiri de construcfii, instalajii sau amenajariPe teritoriul orasului nu sunt construc{ii, instalaîi sau m

P avansata de degradare si la care exista riscul de prabusire Suit

era la aprovizionarea. Nu s-au semnalat

asupra orasului sia vest, pe teritoriulultimii ani nu s- auiului.

ra

nivel P + 4- P+ l O, care se pot degrada sau chiar prabu$i ingradul VII pe scara MSK .

f) e$ecul utilita{ilorpubliceMunicipiul este dependent de un sistem centralizat a

instala{iile si echipamentele care pot conduce la intrerupurmatoarele:

* staîi de pompare apa ;* staîi de pompare gaz metan ;* sta{ii trafo ;* centrale termice de cartier .

In cadrul operatorilor, func{ioneaza dispecerate si echipdesfasura proceduri specifice pentru repunerea in func{iug) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos

- 4 3 -

ca

u;re

de la sondele'ea in funcîune s- a;a cartierul Slobozia,

ecifice aflandu- se larocedurile in aceasta

ova - apa potabila siul pentru situa{ii deoluarea cursurilor depriu- zis si de Hidro

najari aflate in starexpertizate 9 blocuri,lul unui cutremur de

lita|ilor publice, iaralimentarilor sunt

intervenîe care potalimentarilor .


Pe teritoriul municipiului nu s- au semnalat caderi de dbiedin cosmos . In cazul producerii de asemenea urgen{e se panstandard ale Inspectoratului JudeJean pentru SituaJii de Urgen{;funcîe de situa|ie, la cererea acestuia .

h) muniiie neexplodatafn decursul anilor, pe teritoriul orasului s-au gasit n

muniîe neexplodata, cu ocazia unor lucrari de construcJiiinfrastructurii . In toate cazurile s-au chemat echipele speciISUJ, care au asanat operativ teritoriul.

,1

.Jie sau elemente desi u de modernizare a

liz ite de interven{ie ale

Sec{iunea a III-a- Analiza riscurilor biolDin punct de vedere al riscului de producere a unor

municipiul este incadrat la categoria "unitate administrativ- teriSursele poten{iale de izbucnire :

ep idemii sau epizootii,or

ilo

ala cu risc crescut".

1. epidemii : subsoluri , incinte tehnice ale blocumunicipal- sec|ia de contagio$i ; laboratorul defara utilita{i publice situate pe str. Padurii, GrinduluiMuncii, Oborului;

2. epizootii : la gospodariile ceta{enilor care creneexistand ferme zootehnice ;

3. poluarile accidentale au fost menJionate in sec{iurêa

- si caselor ; spitalulsapatate publica ; zone

Nasaud, Scarisoarei,

mimale, pe teritoriu

a-II-a .

ClanSecfiunea a IV-a. Analiza riscurilor de inc

Analiza riscurilor de incendiu pe teritoriul municipiului* incendii la instala{ii publice ;* incendii la fondul construit;* incendii la instituJii si operatori economici;* incendii la fondul forestier si vegetaJie de pe miri ti* incendii la vehicule .

Statistica incendiilor in totalitatea lor se gaseste lasitua{ii de urgenJa din cadrul ISUJ Prahova ( Detasamentul deca o concluzie generala se poate menjiona ca pe teritoriul admihisde- a lungul timpului nu s- au produs evenimente majore carmasa, incendiile s- au produs la gospodarii individuale din cauneglijen{a in funcJionarea sobelor de incalzit si gatit, improelectricitate $i gaz metan, arderea necontrolata a vegetaîei us atagricole si lasarea nesupravegheata a copiilor .

Sec{iunea a V-a. Analiza riscurilor soci;ileRiscurile sociale fac referire la manifestarile antisociale

producere de situa{ii de urgenâ in urmatoarele circumstanê :* desfasurarea de adunari in locuri publice prileju te

sociale, sportive, concursuri, festivaluri, concertcomunitaîi, obiceiuri populare, targuri periodice,

-44-

en(l!iupina face referire la :

i sole agricole ;

1 profesionist pentrubipieri Campina), iarptiv al municipiului,

duca la incendii inlegate mai ales de

iza{ii la reêlele dede pe miristi si sole

poten{ial ridicat de

le : ac{iuni politice,aer liber, zile ale


nelbr;fizfce; ISc4$d^ro;

aril

urare si inSffi3ere aspecifice .

n

* desfasurarea de adunari in locuri particulare la secliilinstituJiilor, punctelor de lucru, proprietaJi ale perde cult, institu{iilor de cultura, salilor de sport, res

In municipiu sunt asemenea locuri cu poten|ial ridicatantisociale, destabilizatoare si in fazele de organizare, demanifestarilor sunt stabilite proceduri menite sa micsoreze risci

Secfiunea a VI-a.Analiza aItor tipuri de rAnaliza altor tipuri de riscuri face referire la inte|rvîile cele mai des

desfa$urate, cum ar f i :* descarcerari;* asisten{a si transport medical;* deblocari de persoane ;* evacuare a apelor din subsolul cladirilor ;* salvari de animale .

Analizarea, pe baza statisticilor, a intervem1ilor menîacestea s- au desfasurat cel mai des, avand in vedere faptul caaccidente pe caile de comunicaJii (DN-1, principala cale de patrece pe marginea de vest a municipiului). La nivelul administrcfoarte bine serviciul 112, iar serviciul profesionist a intervenit,la deblocarea persoanelor din locuin{e, evacuarea apei infiltrat<si salvarea animalelor .

In municipiu se delimiteaza unele zone care au o concentde aceeasi natura (zone de risc crescut). Ele sunt legate de :

a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul cailor de ccPoiana Campina - Canipinita, centura rutiera a ora$ului (

mai sus, arata caermanen{a se produc

ru dere in Transilvania,;ie locale este organizatai d situa|ia o impunea,in| subsolurile cladirilor

; crescuta a riscurilor

mUiicaîi : calea feratab- lul Dacia, b-dul N.

Balcescu, str. Orizontului, str. Ec. Teodoroiu, Calea Doftanei)b) cladirile publice : Casa de Cultura, Casa Tineretului, riot

municipal, Colegiul na{ional, Grupurile scolare, Scolile s, ne|Carrefour Market, Fibec Market, Penny Market; Kaufland ;

c) instalaîile tehnologice : ale age|ilor economici clasificaiproducerii de situa{ii de urgenâ (Rafinaria, Turnatoria CentHidro Prahova , etc.);

d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile (cartier Slobozka,predispuse alunecarilor/prabusirilor de teren etc.(str. GrinScarisoarei ; str. Muncii ; str. Oborului ; str. Padurii, str. Prundu

ulu

1 Muntenia, Spitalul*ale, Pia{a centrala,

i punct de vedere alCameron, Confmd,

sos. Paltinu) si zone, Dr.Babes,Plevnei,) -

m

CAPITOLUL IVACOPERIREA RISCURILOR

Secfiunea 1. Concepfia desfa$urarii acfiunilor deprottcjElaborarea concep{iei de desfasurare a acîunilor de prc

stabilirea etapelor si fazelor de interven{ie, in funcîe-45 -

;eci'.-intervenfieie-interven{ie constavoluîa probabila a


situaJiilor de urgen{a, defmirea obiectivelor, crearea de scemriidezvoltare, a premiselor referitoare la condi{iile viitoare (completde obiectivele urmarite, identificarea si alegerea alternativeirecomanda planul de ac{iune ce urmeaza sa fie aplicat), sele taac{iune si stabilirea dispozitivului de interven{ie,precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii si cele de ;o0t)erare.

Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se incheie )rocu instituîile similare din Jarile cu care exista grani{e comune, :arinformare asupra pericolelor probabile, de avertizare/alarmacestora, modalita{ile de interven{ie comuna asupra riscurilor tr|anexercijiile $i aplica{iile cu participare interna{ionala.

(1) Evitarea manifestarii riscurilor, reducerea frecvlimitarea consecinJelor acestora se realizeaza prin urmatoarele i

pe Bp&f ap$jpmIdr dfe_ ill^rii Lj.:^-.t^'._i_c_L<Cd

uarea decizieT

ocoale de colaborareprevad modalitati den cazul manifestariifrontaliere, precum $i

i de producere ori

a) monitorizarea permanenta a parametrilor meêohidrografici etc. $i transmiterea datelor la autorita{ile competen

b) activita|i preventive ale autoritaplor, pe domenic) informarea popula{iei asupra pericolelor specifiê

teritoriale ^;i asupra comportamentului de adoptat in cazul manid) exerci{ii si aplicaîi.

(2) Activitaîle preventive planificate, organizateacoperirii riscurilor sunt:

a) controale $i inspecîi de prevenire;b) avizare/autorizare de securitate la incendiu $i pr tec) acordul;d) asistenJa tehnica de specialitate;e) informarea preventiva;f) pregatirea populaJiei;g) constatarea si sancîonarea incalcarilor preveder lorh) alte forme.

Planurile de intervenîe vor cuprinde informatii referitoar j 1a) categoriile de servicii de salvare/interven{ie in caz ae

unitaîlor operative;b) incadrarea si mijloacele de intervenJie si protec|ie

pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forê si mijloacde lucru cu apa si spuma, autospeciale de stingere cu pulpentru descarcerare si iluminat, autoscari pentru salvatipuri de autospeciale, servan|i pompieri, salvatori, asisalpini$ti etc.;

c) zona de acoperire a riscurilor;d) timpii de raspuns, cuantifica{i de o comisie cor^p

inspectoratului judeêan pentru situaJii de urgenâ;e) activitatea opera{ionala, prin prezentarea detaliata a

incendii; asisten|a medicala de urgenâ, reaninnardeblocari/salvari de persoane; salvari de animale etc.;

-46-

seismici, de mediu,

competen{a;mita{ii administrativ-irii unui pericol;

sfasurate in scopul

Jie civila;

legale;

irgen{a $i amplasarea

:rsonalului/populatieim sunt: autospeciale$i azot, autospeciale

|e la inalJime $i altemedicali, scafandri,

sa din specialisti ai

Jderii intervenîilor lasi descarcerare;


f) alte informa{ii considerate necesare.

Secfiunea a- //-a .Etapele de reaIizare a acDesfasurarea interven{iei cuprinde urmatoarele operaJiur

a) alertarea si/sau alarmarea unita{ilor si a subunita{ilob) informarea personalului de conducere asupra situapeic) deplasarea la locul intervemiei;d) intrarea in ac{iune a for{elor, amplasarea n

dispozitivului preliminar de intervem1e;e) transmiterea dispozi{iilor preliminare;f) recunoasterea, analiza situa{iei, luarea deciziei

intervenpe;g) evacuarea, salvarea $i/sau protejarea persoanelor,

ui ilor

acelor si realizarea

darea ordinului de

h) realizarea, adaptarea sj fmalizarea dispozitivului deconcreta;

i) manevra de for|e;j) localizarea $i limitarea efectelor evenimentului/deza tnk) inlaturarea unor efecte negative ale evenimentului/c1) regruparea forêlor si a mijloacelor dupa indeplinirea mm) stabilirea cauzei producerii evenimentului si a condit

evolupa acestuia;n) intocmirea procesului-verbal de intervenîe si a rapc rtuo) retragerea for|elor si a mijloacelor de la locul ac{iuni

permanenta;p) restabilirea capacitapi de intervenpe;q) informarea inspectorului general/inspectorului-

eâlonului superior;r) analiza interven{iilor si eviden{ierea masurilor iie

necesare.

si bunurilor;nterven{ie la situaîa

lui;strului;siunii;ilor care au favorizat

ui de interven{ie;in locul de dislocare

;omandantului si a

prevenire/optimizare

Secfiunea a- III- a. Faze de urgenfa aIn funcîe de locul, natura, amploarea si de evolu{ia ev m

serviciilor profesioniste pentru situa{ii de urgenâ sunt organizaa) urgenfa I - asigurata de garda/garzile de intervi

raionul/obiectivul afectat;b) urgenfa a II-a - asigurata de subunitaîle inspec

situaîi de urgen|a;c) urgenfa a III-a - asigurata de doua sau mai multe uîtd) urgenfa a IV-a - asigurata prin grupari operat ye

inspectorului general al Inspectoratului General pentrucazul unor intervenjii de amploare $i de lunga durata.

.entului, intervenîileitfel:

a/ale subunita{ii in

:ului jude{ean pentru

i limitrofe;dislocate la ordinulua{ii de Urgenâ, in

-47-


Secfiunea a IV-a. Acfiunile deprotecjie-intiForêle de intervenîe specializate ac{ioneaza conforrr

competen{a, pentru:a) salvarea $i/sau protejarea oamenilor, animaleloi

evacuarea $i transportul victimelor, cazarea sinistra

ic

a

dirli:la

$,lc|

alimente, medicamente si materiale de prima necesitate;b) acordarea primului ajutor medical $i psihologic, pre

evacuarea popula{iei, institu|iilor publice $i a operatoriloc) aplicarea masurilor privind ordinea si siguran{a put

situa{iei de urgen{a specifice;d) dirijarea $i indrumarea circula{iei pe direc{iile

accesibile;e) diminuarea $i/sau eliminarea avariilor la re{ele

esen{iale, a caror integritate pe durata cutremurelor espopulaJiei: staîile de pompieri si sediile polijiei, spitale $serviciilor sanitare care sunt dotate cu secJii de chirurginstituîilor cu responsabilitate in gestionarea situa{iilorsecuritatea na{ionala, staîile de producere sJ distribuâsigura servicii esenJiale pentru celelalte categorii de clide vehicule ale serviciilor de urgen{a de diferite categostaJii de pompare esenîale pentru situa{ii de urgenâ,toxice, explozivi si alte substanê periculoase, precum scladiri pentru invaâmant;

f) limitarea proporîilor situaîei de urgen{a specificacesteia cu mijloacele din dotare.

Sec{iunea a V- a. InstruireaPrimarul sj conducerile operatorilor economici $i institu

de a asigura cunoasterea de catre forêle destinate intervenpopula{ie a modalitaJilor de ac|iune conform planurilor aprobaa riscurilor.

Secfiunea a 6-a. Realizarea circuitului informajional-decizSistemul informa{ional-decizional cuprinde ansamblul

observarii, detectarii, masurarii, inregistrarii, stocarii $i prelalarmarii, notificarii, culegerii î transmiterii informa{iilor î aimplicaî in acJiunile de prevenire $i gestionare a unei situa{ii d

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comiurgen{a ierarhic superioare asupra locului producerii unei situevolu|iei acesteia, efectelor negative produse, precum $i as^prealizeaza prin rapoarte operative.

bunurilor materiale,, aprovizionarea cu

um si participarea laici afecta{i;

pe timpul producerii

: zonele stabilite ca

cladiri cu func{iuniitala pentru protecîate construcpi aferentede urgenâ, cladirile

rgen{a, in apararea $ienergiei $i/sau caremenîonate, garajelerezervoare de apa îliri care con{in gazentru cai de transport,

!nlaturarea efectelor

orsucr

uret

Primarul, comitetul local pentru situa{ii de urgen|a,operatorilor economici $i institutiilor amplasate in zone de ris

pr

r publice au obliga{iaprecum $i de catre

s analiza sj acoperire

il yi' de cooperaresistemelor destinaterii datelor specifice,iiilor de catre factorii,en{a.or pentru situaîi dede urgenJa specifica,

masurilor luate se

cum sJ conducerileobligaîa sa asigure

-48-

Planul de analizg gi acoperire a riscurilor- Municipiul Campina

preluarea de la sta{iile centrale $i locale a datelor $i averthidrologice, in vederea declanârii ac{iunilor preventive sJ de i

FINAN(IAREdeiimtEirilor;iarei c

frJndJuile

mecakiismele

CAPITOLUL VRESURSE UMANE, MATERIALE $I

(1) Alocarea resurselor materiale $i fmanciare necesareanaliza sJ acoperire a riscurilor se realizeaza, potrivit reglemplanurile de asigurare cu resurse umane, materiale $i flnansituaîilor de urgen{a, elaborate de Comitetul local pentru situa]

Consiliul local prevede anual, in bugetul propriu,asigurarea resurselor umane, materiale $i fmanciare necesariscurilor din unitatea administrativ-teritoriala pe care o reprezmta.

In func{ie de categoriile de riscuri identificate,producere/ manifestare, de amploarea sj efectele posibile aurmatoarele tipuri de forê $i mijloace necesare de prevenireastfel:

a) cadru tehnic de specialitate cu atribuJii in domeniul apar^nipentru activitatea de prevenire;

b) serviciu profesionist pentru situa{ii de urgem;a - DeCampina ;

c) forma{iuni de asisten{a medicala de urgenJa $i descarcerasalvare, al Centrului de primiri urgen|e din cadrul Spitaluluide Pompieri Campina- echipa de descarcerare $i personalulurgen{a din cadrul primariei;

d) forma{iuni de protec{ie civila: echipe de deblocare- salvstrazi, 2 grupe de la Floricon Salub ;

e) alte forma|iuni de salvare: Crucea Ro$ie, Salvamont (la cinaltime), scafandri profesioni$ti- (la cerere pentru cautarioras);

f) grupe de sprijin - cele cuprinse in conven{iile de colaborarPe langa tipurile de forê precizate mai sus, pot ac{ioru

legii: unita{ile poliîei, jandarmeriei, structurile poliîei locaaviaîe a Ministerului Administraîei $i Internelor, unitaîle specadrul Ministerului Apararii, unitaîle pentru asistenâ mMinisterului Sanata{ii Publice, organizaîile neguvernamentalesalvare, unita{ile î formatiunile sanitare $i de inspectie sanitade paza a persoanelor î a bunurilor, precum $i deta$amerlteserviciilor publice descentralizate $i al societa{ilor comercialplanurile de aparare sj dotate cu forê î mijloace devoluntari ai societa{ii civile specializaî in intervenîa in situa{iin organizaîi neguvernamentale cu activitaJi specifice.

Forêle auxiliare se stabilesc din randul popula{ieide voluntari, altele decat cele instruite special pentru situa{ii deconform sarcinilor stabilite pentru formaîunile de protec

sal ari

-49-

zai

ZTQ-

re

ia

sp

urie

faûrarii activitaîi dein vigoare, prin

pentru gestionareaurgenJa.

necesare pentruanalizei $i acoperirii

i condiîile deiicestora, se stabilesc

combatere a riscurilor,

impotriva incendiilor

a^jmentul de Pompieri

- personalul staîei demuiiicipal, Deta$amentul

B|iroului pentru situa{ii de

Atelierul de repara{ii

pentru salvare de lasubadVatice pe lacurile din

CLipa caz, in condi{iileunitatea speciala deizate/deta$amente din|ala de urgenâ alecializate in acîuni deêterinara, formaJiuniî echipe din cadrulecializate, incluse inie, formaîunile de

urgenJa $i organizaî

<i{ilor, al forma{iunilor,;enâ, care acîoneazacivila organizate la


operatorii economici $i societa{ile comerciale in planurile depotrivit legii.

apar; e sp

CAPITOLUL VILOGISTICA ACJIUNILOR

(1) Sistemul forêlor si mijloacelor de interven{ie in cazul prod|uceriiurgen{a se stabile$te prin planurile de aparare specifice elaporlateComitetul Local pentru SituaJii de UrgenJa, societatea civila $atribu{ii in acest domeniu, conform regulamentelor privind ^resitua|iilor de urgenâ specifice tipurilor de riscuri.

(2) Forêle $i mijloacele de intervenîe se organizeaza, se sttimp $i acîoneaza conform sarcinilor stabilite prin planurile de

Logistica acîunilor de pregatire teoretica î practica, desituaîei de urgen{a specifice se asigura de CLSU $i operatoriidomeniu, in raport de raspunderi, masuri $i resurse necesare.

CAPITOLUL VIIDISPOZITII FINALE

ii unei situaîi depotrivit legii, de

ratorii economici cuenirea si gestionarea

apIrare

PLANUL DE ANALIZA $I ACOPERIRE A RISCtiRNDOCUMENTUL DE BAZA PENTRU DESFA$URARp/COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DEEXECUTIVULUI PRIMARIEI IN DOMENIUL GESTIONAR]AL SITUAJIILOR DE URGENjA PRODUSE DE DEZASTEE

sc sj se pregatesc dinrare specifice.enire $i gestionare a

i cu atribu{ii ineconomici

OR CONSTITUIEACTIVITATILOR

RGENTA $I APE PLAN LOCAL

$EFULBIROU]PENTRU SITUAJII BE

Tudose Octav

UIRGENTA

- 5 0 -


Lista autoritaJilor $i factorilor care au responspbin analiza $i acoperirea riscurilor in Municipiul

Nr.crt.

Denumireautoritate

Coordonate autoritate Persoana(e) d ;co tact Atribu{ii inPAAR(fija nr.)

1 . Consiliul Local Fija nr. 12. Primaria Primar

ViceprimarSecretar

SefBirou Sit. Urg.

Tiseanu Horia aui <:ntiu Fi$a nr. 2Pitigoi Ioan A,dr an Fija nr. 3Moldoveani Elena Fi$a nr. 4Tudose Oci avia Fi$a nr. 5

Deta$amentul dePompieri Militari

Nastase Vi entiu Fija nr. 6

Sta{ia de ambulan{a Stefan Georget Fi$a nr. 7Laboratorul desanatate publica

Badea M hai Fi$a nr. 8

Rorntelecom Ionescu G3rne Fija nr. 9Spitalul Municipal TiuCalin Iulia:i Fisanr. 10

Poli{ia locala Visan Marius 11Postul pluviometric Fi$a nr. 12

-51 -

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor- Munic ip iu l Campina

Atribuîile autoritatilor $i responsabililor cuprin$

AUTORITATEA : CONSILIUL LOCALI. Gestionarea riscurilorb.Controlul preventiv al autoritadlor pe domeniul decompeten{a prin comisia de specialitate carecoordoneaza activitatile desfasurate de executiv pelinia situadilor de urgen{a

c. Informarea preventiva de catre toti membrii C.L apopulatiei asupra pericolelor specifice municipiului$i asupra comportamentului de adoptat in cazul unuipericol

Operatori economici/ insdtutii cc* Hidro Prahova- sect. Ca* Rafinaria "Steaua Romj* Uzina de apa ;* Primaria Campina(biroi

Domenii de competen{a :* Documentele de organii* Respectarea legislade

imbunatadrea condifiiloPe cine informeaza : Consiliul L(Periodicitatea controlului : seme:Domeniul de competen{a :

* Situajiile de urgen{amunicipiului .

Periodicitate : in cadru neorganizIl. Resurse necesareb.Controlul preventiv al autorita{ilor pe domeniul decompeten{a prin comisia de specialitate carecoordoneaza activitatile desfasurate de executiv pelinia situatiilor de urgen{ac. Informarea preventiva a populadei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat m cazul unui pericol -to{i membrii C.L.

Materiale : acte normative, coplanuri de control ;Echipamente : de control al calit;

Materiale informative : Planul cplanuri specifice situa{iei de urgeDocumentare de specialitate pe ti

III. Interven(iea. Alarmare

b. Acjiuni de cautare, salvare, descarcerare

d. Acduni de indepartare a manifestarii pericoluluiprodus

e. Ac{iuni de limitare a consecin{elor unui pericol

Activita{i : alarmarea celorlal{i mMijloace : telefoaneTimp de reacjie : imediatActivita{i : monitorizarea echidirecta la acduni ;Mijloace : de intervende puse la <Timp de reactie : C + 1 ora de laActivitad : aproba fondurile neceMijloace : bugetul local ;Timp de reacde : in sedin|a C.L.Acdvita{i : aproba programe speisituadi de urgen{a ;Mijloace : bugetul local ;Timp de reacde : in sedin{a C.L.

-52-

* Ai ir

ntrompina"

lpt.

arec

rde>caltria

ce

at,i

pii

di a

e ainta:puri

emt

pek

lisp<procsare

:ific

53|x/>Vp^>Îf /^!- / V

i :s{ /'-.'.^4V^xXal! ' ' i ! '^''' --;r.;. (- 1 r*--<w^r-y^>pA%; ;rra^

âi!)Fy:_T - -***w* _- -'-Fija nr. l

ate:a ;

sit. de urg.) .

i desfa$urare a intervendilor ;i privire la protecda sinediu .i primarulsi la nevoie

z pot produce pe teritoriul

discu{iile cu ceta{enii .

.le planurilor de intervende,

rului

diz& si acoperire a riscurilor,

de sit. de urgen{a .

i ai C. L. ;

' de intervende, participare

zide de BSU ;icereicdunilor de indepartare ;

de limitare a producerii unor

Planul de analiz3 $i acoperire a riscurilor- Municipiul Campina

AUTORITATEA : PRIMARI. Gestionarea riscurilorb.Controlul preventiv al autoritatilor pe domeniul decompetem;a personal sj prin BSU

c. Informarea preventiva a populafiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol -personal, prin purtatorul de cuvant s_i prin BSU

d. Exercifii sj aplicafii

Operatori economici/ institufii c<de vedere a producerii situafiilorDomenii de competenta :

* Documentele de organh* Respectarea legisla{ie

imbunatafirea condifiiloPe cine informeaza : Consiliul L(Periodicitatea controlului : seme;Domeniul de competen{a :Situafiile de urgen{a ce se pot pcare se refera la :

* Locul producerii ;* Evolufia ;* Efectele ;* Masurile luate .

Periodicitate : in cadrul organizaexercifiilor si aplicafiilor si in <ceta{enii .Participan{i : CLSU, COAT, senAmbulan{a, centrul de primiri urjde ag. ec./inst. pbl., politie, poli{isunt mcheiate conven{ii de intervDomeniu de competem;a : punereinterven{ie pe tipuri de urgenj:e ;Periodicitate : conform planificai

II. Resurse necesareb. Controlul preventiv al autorita{ilor pe domeniulde competen{a personal si prin BSU

c. Informarea preventiva a populafiei asuprapericolelor specifice municipiului sj asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol -personal, prin purtatorul de cuvant sj prin BSUd. Exercifii sj aplicafii

Materiale : acte normative, coplanuri de control ;Echipamente : de control al <legaturaMateriale informative : Planul cplanuri specifice situa{iei de urgeDocumentare de specialitate pepliante, conferin{e de presa, afis,eMateriale/ echipamente : cele preLocuri de desi&$urare : cele previ

III. Interven{iea. Alarmare- prin BSU

b. Acfiuni de cautare, salvare, descarcerare

d. Actiuni de indepartare a manifestarii pericoluluiprodus

e. Acfiuni de limitare a consecin{elor unui pericol

Activita{i : alarmarea CLSU si GMijloace : telefoane, poli{ie localTimp de reacfie : imediatActivita{i : conduce personalcautare, salvare, descarcerareMijloace : de interventie puse lacu care avem conven{ii de interv{Timp de reacde : C + 30 min. deActivita{i : de reabilitare a teritorMijloace :for{e proprii ale firmelcTimp de reacfie : dupa actiunile cActivita{i : pune in aplicare pproducerii unor situadi de urgen^Mijloace : bugetul local , for{e prTimp de reac{ie : conform exercii

-53-

ntrcde i

arec

rde>caltria

rodi

t cuadn

iciii;ent<e lo<entiiina

ilor

pii

;alit

e arnta;tipuicar

vazi,ZUt(

)A1i

f i P

iispntieapruluirspe c3rogi

>priiului

/c!SÎf -,/[ ^w^"/N*

ll $ k& ' îi -." l"'m-'i! i"U 7{ ;"'.<f;,w; i hiVxr;<'X . * -' ;-! /r%"yo;>;-. - .

Fisa nfv2Vi *.nwC$r&f^<g..lJ-D,-V '

ate : cele clasificate din punctgen{a

i desfSjurare a interventiilor ;i privire la protecfia înediu .

si la nevoie

;e pe teritoriul municipiului ,

>cazia, conferin{elor de presa,neorganizat, in discufiile cu

)rofesioniste (pompieri,), echipe de prima intervenfieila, ag. economici cu care, salaria{ii $i popula{ia .)licare a planurilor de

nuale

le planurilor de intervenfie,

[ii aerului, de protecfie, de

iliza si acoperire a riscurilor,

de sit. de urgen{a rapoarte,panii informative tematice:e Tn tematicile de desfas. urarein tematicile de desfas,urare .

in imputerniciti ac{unile de

zn;ie de ISUJ, BSU si for{ele

)ducereidministrativcializate ;tare salvare si descarcerare .ime specifice de limitare a

firme specializate)ugetar anual .


AUTORITATEA : VICEPRIMARI. Gestionarca riscurilorb.Controlul preventiv al autoritatilor pe domeniul decompeten|a personal s,i prin BSU

c. Informarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului sj asupracomportamentului de adoptat m cazul unui pericol -personal, prin purtatorul de cuvant f i prin BSU

d. Exercitii sj aplicadi

Operatori economici/ insdtudi ccde vedere a producerii situatiilorDomenii de competen{a :

* Documentele de organi;* Respectarea legislade

imbunatadrea condidiloPe cine informeaza : Consiliul L(Periodicitatea controlului : semesDomeniul de competen{S :Situa{iile de urgen{a ce se pot pcare se refera la :

* Locul producerii ;* Evoluda ;* Efectele ;* Masurile luate .

Periodicitate : in cadrul organizaexercidilor sj aplicadilor sj m cceta{enii .Participand : CLSU, COAT, senAmbulan{a, centrul de primiri urjde ag. ec./inst. pbl., poli{ie, poli{isunt mcheiate conven{ii de intervDomeniu de competenta : punereintervende pe tipuri de urgen{e ;Periodicitate : conform planificai

II. Resurse necesareb. Controlul preventiv al autoritadlor pe domeniulde competen{a personal sj prin BSU

c. Informarea preventiva a populatiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat m cazul unui pericol -personal, prin purtatorul de cuvant sj prin BSUd. Exerci{ii si aplicatii

Materiale : acte normative, coplanuri de control ;Echipamente : de control al (legaturaMateriale informative : Planul dplanuri specifice situadei de urgeDocumentare de specialitate pepliante, conferin{e de presa, afis,eMateriale/ echipamente : cele preLocuri de desf&s,urare : cele prev^

III. Intervenfiea. Alarmare- prin BSU

b. Acduni de cautare, salvare, descarcerare

d. Ac{iuni de indepartare a manifestarii pericoluluiprodus

e. Acduni de limitare a consecin{elor unui pericol

Activita{i : alarmarea CLSU ji C<Mijloace : telefoane, politie localTimp de reacde : imediatActivitad : conduce personalcautare, salvare, descarcerareMijloace : de intervende puse lacu care avem convendi de interveTimp de reacde : C + 30 min. deActivitad : de reabilitare a teritorMijloace : foite proprii ale firmelTimp de reacde : dupa acdunile cActivitad : pune Tn aplicare pproducerii unor situadi de urgen^Mijloace : bugetul local , for{e prTimp de reacde : conform exercii

-54-

ntrcdei

arec

r decaltria

rodi

t cuadn

iciii;en{<; locenti.m a

ilor

3ii

;alit

e arita;:ipuicar

v3zizutt

)A1i

ii P

lispndea piulu)r Sje carogi

)

>priiului

/^^^// *? /" ^- tX^ X/* /f^vV>X| r[ m 'n i| 1I ^ V-'^ "'0/&]vv n->, -..^//fwjV/^r,-^^

Fisa^sV'rtxli>^" **- - -^

ate : cele clasificate din punctgenja

i desfasurare a intervendilor ;i privire la protecda $inediu .

5i la nevoie

;e pe teritoriul municipiului ,

>cazia, conferin{elor de presa,neorganizat, in discudile cu

)rofesioniste (pompieri,), echipe de prima intervendeila, ag. economici cu care, salariadi ^i populada .plicare a planurilor de

|nuale

le planurilor de intervende,

[ii aerului, de protectie, de


de sit. de urgen{a rapoarte,panii informative tematicee m tematicile de desfSjurarein tematicile de desfa$urare .

in imputernicid ac{unile de

zitie de ISUJ, BSU $i for{ele

>ducereidministrativ;cializate ;tare salvare ji descarcerare .

itne specifice de limitare a

firme specializatepugetar anual .


AUTORITATEA : SECRETARI. Gestionarea riscurilorb. Controlul preventiv al autoritadlor pe domeniul decompeten{a personal si prin BSU

c. Informarea preventiva a populadei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol -personal, prin purtatorul de cuvant si prin BSU

d. Exercidi si aplicatii

Operatori economici/ institudi ccde vedere a producerii situa{iilorDomenii de competen{a :

* Documentele de organi;* Respectarea legisla{ie

tmbunatadrea condidiloPe cine informeaza : Consiliul L(Periodicitatea controlului : seme;Domeniul de competen{a :Situadile de urgen{a ce se pot pcare se refera la :

* Locul producerii ;* Evoluda ;* Efectele ;* Masurile luate .

Periodicitate : m cadrul organizaexercidilor si aplicadilor si m cceta{enii .Participand : CLSU, COAT, servAmbulan{a, centrul de primiri urjde ag. ec./inst. pbl., polide, polidsunt incheiate convendi de intervDomeniu de competen{a : punereintervende pe tipuri de urgen{e ;Periodicitate : conform planificai

II. Resurse necesareb. Controlul preventiv al autoritadlor pe domeniulde competen{a personal si prin BSU

c. Informarea preventiva a populadei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat m cazul unui pericol -personal, prin purtatorul de cuvant si prin BSUd. Exercidi si aplicadi

Materiale : acte normative, coplanuri de control ;Echipamente : de control al <legaturaMateriale informative : Planul cplanuri specifice situadei de urgeDocumentare de specialitate pepliante, conferin{e de presa, afiseMateriale/ echipamente : cele preLocuri de desfas,urare : cele preva

III. Intervenfiea. Alarmare- prin BSU

b. Acduni de cSutare, salvare, descarcerare

d. Acduni de lndepartare a manifestarii pericoluluiprodus

e. Acduni de limitare a consecin|elor unui pericol

Activitad : alarmarea CLSU si C(Mijloace : telefoane, polide localTimp de reacde : imediatActivitad : conduce personalcautare, salvare, descarcerareMijloace : de intervende puse lacu care avem conventii de interveTimp de reacde : C + 30 min. deActivitad : de reabilitare a teritorMijloace : for{e proprii ale firmelTimp de reacde : dup& acdunile cActivitad : pune in aplicare pproducerii unor situadi de urgen^Mijloace : bugetul local , for{e prTimp de reacde : conform exercil

-55-

ntrcdei

arec

rdecaltria

rodi

t cuadn

iciiien{<

s lo(end.in a

ilor

)ii

:aliti

e arna;ipuicar

vazizutc

)A1i

i p

lisp<n{ieaprului>r s]e cSrogr

7

>priialui

/^^j/ v / | "5T - *|l ff/ i ' ''T' ! XIf O/ |"V ";'.-;i- .;; / WIm^^A,

Xxf:0--' ,i>- -f& W

Fi$anr>^7/yr-vC!^'" . . — '

ate : cele clasificate din punctgen{a

i desfasurare a intervendilor ;i privire la protectia sinediu .

si la nevoie

:e pe teritoriul municipiului ,

>cazia, conferim;elor de presa,neorganizat, in discudile cu

>rofesioniste (pompieri,, echipe de prima interventieila, ag. economici cu care, salaria{ii si populada .ilicare a planurilor de

nuale

le planurilor de intervende,

ii aerului, de protecde, de


de sit. de urgen$ rapoarte,3anii informative tematicee in tematicile de desfasurarein tematicile de desfasurare .

in imputernicid ac{unile de

zitie de ISUJ, BSU si for{ele

iducereidministrativ:cializate ;tare salvare si descarcerare .me specifice de limitare a

firme specializateiugetar anual .


AUTORITATEA : B. S. U. Fisa nr. 5I. Gestionarea riscurilora. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo,seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmitereadatelor la autorita{ile competente

ui

;rac,uri

In raport cu natura evenimentiparametrii:

1. cutremur- intensitate m2. inundajie- atingerea pra3. meteo periculoase

caderi zapada, chiciurS,Periodicitate : de trei ori pe zi (0!Autorita{i informate : ISUJ, SGA

Structura raportnluiRaport de ir

Data_Evenimentul proiParametri:Urmari:Masuri:

viz.50Pd

rorr larepraus

>rodus, se m&soarS urmatorii

:MSK;)r critice(CA,CI,CP);i pluviometrice, viteza vant,3ilitate cea{a .14.50, 19.50);fectura ;de informare :

nr.

Raporteaza :_Primeste :

b.Controlul preventiv al autorita{ilor pe domeniul decompetem;a

Operatori economici/ institutii cdntrode vedere a producerii situa{iilor dDomenii de competen{a :

* Documentele de organiz* Respectarea legislaJie

imbunata{irea condijiiloPe cine informeaza : PrimarPeriodicitatea controlului: semes

late : cele clasificate din punctuJgen{a

are

de

tna

desfajurare a interven{iilor ;privire la protectia si

rriediu .

ji la nevoiec. Informarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol

Domeniul de competen{a :Situa{iile de urgen|a ce se potcare se refera la :

* Locul producerii;* Evolu{ia;* Efectele;* Masurile luate .

Periodicitate : In cadrul organizaexerci{iilor ^i aplica|iilor $i inceta{enii.

-odi e pe teritoriul municipiului ,

cuadri

icazia, conferin{elor de presa,neorganizat, in discu{iile cu

d. Exercitii si aplica{ii Participanti: CLSU, COAT, servAmbulan{a, centrul de primiri urjde ag. ec./inst. pbl., politie, poli{isunt incheiate conven{ii de intervDomeniu de competen{a : punereinterven{ie pe tipuri de urgen{e ;Periodicitate : conform planificar

ciii brofesioniste (pompieri,en{t i, echipe de prima interven{ielocala, ag. economici cu care

salaria^ii ji popula{ia .n aplicare a planurilor de

lor fahualeII. Resurse necesarea. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo,seismici, de mediu, hidrografici, etc. ji transmitereadatelor la autorita{ile competente

Aparatura : specifica postului plradiologica, aparat de m&surare acursuri de apa ;Amplasare : postul pluviometric

primarie- mediu ;pe lacuri, cursuri de

nox

apa

etric, aparat de masurarelor, reperi locali pe lacuri $i

ina- meteo ;

iidro .e planurilor de interventie,

ii aerului, de protectie, de

b.Controlul preventiv al autoritatilor pe domeniul decompeten{a

Materiale : acte normative,planuri de control;Echipamente : de control allegatura

-56-

|alit

Planul de analiza gi acoperire a riscurilor-Municipiul Campinac. Informarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului $i asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol

Materiale informative : Planul cplanuri specifice situa{iei de urg<Documentare de specialitate pepliante, conferinte de presa, aFige

e ai aliza sj

ipucai panii m

d. Exerci{ii sJ aplicatii Materiale/ echipamente : cele privazLocuri de desfasurare : cele prev izut

te inin tematicf

III. Interven{iea. Alarmare Activita{i: alarmarea CLSU sJ C

Mijloace : telefoane, politie locaTimp de reacde : imediat

)A

b. Ac{iuni de cautare, salvare, descarcerare Activita{i : conduce personalcautare, salvare, descarcerareMijloace : de interventie puse lacu care avem conven{ii de intervTimp de reac{ie : C + 30 min. de

lisp

a_p_

in imputernici{i ac^unile de

>zitie de ISUJ, BSU si for{ele

aducered. AcJiuni de indepartare a manifestarii pericoluluiprodus

Activita{i: de reabilitare a teritoriuluMijloace : for{e proprii sJ ale firmeloTimp de reac{ie : dupa ac^iunile

administrativ ,specializate ;itare salvare ;i descarcerare .

e. Ac{iuni de limitare a consecin{elor unui pericol ActivitaJi : pune in aplicareproducerii unor situa{ii de urgeniMijloace : bugetul local, for|e piTimp de reac{ie : conform exerci

'og

prulu

ime specifice de limitare a

firme specializatebugetar anual.

-57-


AUTORlTATEA : DETA$AMENTUL DE POMPIERI Fi$a nr. 6I. Gestionarea riscurilorc. Informarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol

Domeniul de competem;a :Situa{iile de urgen{a ce se potcare se refera la :

* Locul producerii;* EvoluJia;* Efectele;* Masurile luate .

Periodicitate : in cadrul orexerci{iilor si aplicapilor si incetatenii.

od :e pe teritoriul municipiului

adrt cu ocazia interven{iilor,neorganizat, in discu{iile cu

d. Exercipi si aplicatii Participan{i: Detasamentul de Pc mppunere in aplicare a planurilor de intePeriodicitate : conform planificatilor

riDomeniu de competen{a :ven{ie pe tipuri de urgen{e ;.nuale

II. Resurse necesarec. Informarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol

Materiale informative : Planul e arplanuri specifice situa{iei de urgeDocumentare de specialitate pepliante, conferin{e de presa, afi:por^le deschise ale detasamentu

ipue, c

iliza ji acoperire a riscurilor,

de sit. de urgen{a rapoarte,mpanii informative tematice,

d. Exerci{ii si aplica{ii Materiale/ echipamente : cele pnLocuri de desfasurare : cele prev

azJdte in tematicile de desfasurarezut in tematicile de desfasurare .

III. Interventiea. Alarmare Activita{i: alarmarea for|elor proprii

Mijloace : telefoane, agen{iTimp de reac{ie : imediat

le interven{ie

. i _ . . . i .*._. __

Activita{i : desfasoara nemijlcdescarcerareMijloace : de interven{ie din doti.Timp de reac{ie : C + 30 min. de

b. Ac{iuni de cautare, salvare, descarcerare it :{iunile de cautare, salvare,

)duceree. Ac{iuni de limitare a consecin{elor unui pericol Activita{i : supraveghere, obser

pregatite ;Mijloace : proprii de interven{ieTimp de reac{ie : 15 min. dupa a

are

um

cu mijloacele de interven{ie

e.

-58-

Planul de analiza si acoperire a riscurilor- Municipiul Campina

AUTORITATEA : AMBULANJA CAMPINAI. Gestionarea riscurilorc. Informarea preventiva a populatiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat Tn cazul unui pericolcare pune in pericol sanatatea si integritateapersoanei

d. Exercitii $i aplicatii

Domeniul de competenta :Accidentarile ce se pot producemunicipiului, cu referire la :

* Locul producerii ;* Evolutia ;* Efectele ;* Masurile luate .

Periodicitate : in cadrul orjexercitiilor si aplicatiilor si in <cetatenii .Participanti : AmbulanjaDomeniu de competenta : punereinterventie pe tipuri de urgenje ;Periodicitate : conform planificSi

II. Resurse necesarec. Informarea preventiva a populatiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericol

d. Exercitii si aplicatii

Materiale informative : Planul cplanuri specifice situajiei de urgeDocumentare de specialitate pepliante, conferin{e de presa, afi<portile deschise ale stajiei.Materiale/ echipamente : cele pnLocuri de desfasurare : cele previ

III. IntervenUea. Alarmare

b. Actiuni de cautare, salvare, descarcerare

c. Asistenta medicala

e. Actiuni de limitare a consecin{elor unui pericol

Activita{i : alarmarea fortelor proMijloace : telefoane, agenjiTimp de reac{ie : imediatActivitati : desfasoara nemijlodescarcerareMijloace : de interventie din dotaTimp de reactie : C + 30 min. deActivitati : prim ajutor, ingrijire,urma producerii unor situajii de uMijloace : proprii din dotarea amTimp de reac{ie : 1- 5 min. de laActivitati : supraveghere, obserpregatite ;Mijloace : proprii de interventie ;Timp de reac{ie : 15 min. dupa ar

-59-

in i

ani2adr

i n j

ilor

e ain{atipue, c

vaziizut<

:>rii

;it ;

relapisuprgei)ulaosir/are

unt*

^^^ii ^/ ' l VI S' <"- ''

Fisa nr. 7

tuatii de urgem;a pe teritoriul

it cu ocazia interventiilor,neorganizat, in discujiile cu

plicare a planurilor de

inuale

ilizS si acoperire a riscurilor,

i de sit. de urgenja rapoarte,mpanii informative tematice,

te in tematicile de desfasurarein tematicile de desfasurare .

e interventie

ctiunile de cautare, salvare,

)ducereaveghere si transport raniti in

tei;a in zona .cu mijloacele de interventie

'e.

Planul de analiza $i acoperire a riscurilor - Municipiul Campina

AUTORITATEA : LABORATORUL DE SANATATE PUBLICAI. Gestionarea riscurilorc. lnformarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentuIui de adoptat in cazul unui pericolcare pune in pericol sanatatea si integritateapersoanei

d. Exerci{ii si aplicatii

Domeniul de competen{a :Evenimentele ce se pot produce in smunicipiului, cu referire la :

* Locul producerii epdemi ;i/ e* Evolu{ia ;* Efectele ;* Masurile individuale de luat

Periodicitate : in cadrul orgznizexerci{iilor si aplicajiilor si in cadnceta{enii .Participan{i : Laboratorul de sana ateDomeniu de competenja : punere n ainterven{ie pe tipuri de urgen{e ;Periodicitate : conform planificari lor

II. Resurse necesarec. lnformarea preventiva a popula{iei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentuIui de adoptat in cazul unui pericol

d. Exerci{ii si aplica{ii

Materiale informative : Planul de anplanuri specifice situa{iei de urgenta ;Documentare de specialitate pe tiouipliante, conferin{e de presa, afise, cpor{ile deschise ale laboratorului.Materiale/ echipamente : cele prev iziLocuri de desfasurare : cele prevazute

III. Intervenfiea. Alarmare

c. Asisten{a medicala

d. Ac{iuni de indep3rtare a manifestarii pericoluluiprodus

e. Ac{iuni de limitare a consecin{elor unui pericol

Activita{i : alarmarea for{elor prop 'iiMijloace : telefoane, agen{iTimp de reactie : imediatActivitati :masuri de izolare a per mimunizari, sterilizari ;Mijloace : proprii din dotarea laboiatTimp de reac{ie : 1 - 5 min. de la so ;irActivitati :masuri de izolare a perimimunizari, sterilizari ;Mijloace : proprii din dotarea laboratTimp de reac{ie : 1- 5 min. de la so >irActivitati : supraveghere, observarepreg3tite ;Mijloace : proprii de interven{ie ;Timp de reac{ie : 15 min. dupa anunt

/&&*/^/r.arnv| Jj :i|^^j ]2

^^-Ym"vS^'Fi$a nr. 8 "***-- - "

uajii de urgen{a pe teritoriul

: izootiei ;

't' cu ocazia interven{iilor,neorganizat, in discu{iile cu

ublica ;: icare a planurilor de

atuale.

aliz3 si acoperire a riscurilor,

'i de sit. de urgenja rapoarte,a;npanii informative tematice,

it : in tematicile de desfasurare; i tematicile de desfasurare .

d interven{ie

et elor contaminate, vaccinari,

ar . lui ;ei in zon3 .et ;lor contaminate, vaccin3ri,

ar ; lui ;ea in zon3 .

cu mijloacele de interven{ie

irt

-60-


AUTORITATEA : TELECOM Fi nr.9I. Gestionarea riscurilord. Exerci{ii si aplica{ii Participan{i : echipa de repan

inchiriate pentru sirenele din sistemuDomeniul de competen{a : func{ionarPeriodicitate : la interven{ii si la ateplanurile de pregatire.

intre{inere linii telefoniceentralizat;liniilor telefonice inchiriatede desfasurare prevazute in

II. Resurse necesared. Exerci{ii $i aplicatii Materiale/ echipamente : specific

Loc de desfa$urare : stabilitexercitiilor si aplicatiilor.

alui cu liniile telefonice ;lanurile de desfajurare ale

lII. InterventieActivita{i: alarmarea for{elor proMijloace : telefoane, agen{iTimp de reac{ie : imediat

a. Alarmare interven{ie

d. Ac{iuni de Tndepartare a rnanifestarii pericoluluiprodus

Activitati: repara{ii, inlocuire linMijloace : din dotarea echipei deTimp de reac{ie : 1- 5 minute de

fonice defecte ;en{ie ;rea in zona afectata.

-61-


AUTORITATEA : SPITALUL MUNICIPALI. Gestionarea riscurilorc. Informarea preventiva a populatiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericolcare pune in pericol sanatatea sj integritateapersoaneid. Exercidi si aplicatii

Domeniu de competen{a : sanatatPeriodicitate : permanent in catimpul exercitiilor si aplicatiilor.

Participanti : personalul spitaluluDomeniul de competen{a : ajupersoanele afectate de situa{iile diPeriodicitate : la producerea siexercitiilor si aplicatiilor.

II. Resurse necesarec. Informarea preventiva a populatiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat in cazul unui pericolcare pune in pericol sanatatea si integritateapersoaneid. Exerci{ii si aplicatii

Materiale informative : Planul dplanuri specifice situa{iei de urgeiDocumentare de specialitate pe 1pliante, conferim;e de presa, afisportile deschise ale spitalului.Materiale/ echipamente : cele pre^Locuri de desfasurare : cele prev3

III. Intervenfiea. Alarmare

c. Asisten{a medicala

d. Actiuni de indepartare a manifestarii pericoluluiprodus

:apdrul

siaoru>ur^ua{i

: anifl;ipur:, cz

'azuzute

Activitaji : alarmarea forjelor proprii cMijloace : telefoane, agenfi jTimp de reactie : imediatActivita{i :de pregatire a centruasisten{ei medicale de specialitateMijloace : proprii din dotarea spitTimp de reactie : 1- 5 min. de la pActivita{i :de asigurare a asisten{eMijloace : proprii din dotarea cenTimp de reactie : 1- 5 min. de la s

Ul i

il'ulirodime

rulu>sire

^ss^-"--sas.,s;'c M - .vx/*>--Ai "' i ' i r- !l> . j-, it .^ ' j <&^ : ,vv</"**^C- L--'''

Fisa nr. 10

rsoanei ;desfasurarii activita{ii $i pe

centrului de primiri urgen{e ;medical de urgen^a pentru

;n{a;lor de urgen{a $i in cadrul

liza $i acoperire a riscurilor,

de sit. de urgen{a rapoarte,npanii informative tematice,

te in tematicile de desfa$uraren tematicile de desfasurare .

s intervenfie

e primire ji de asigurare a

;erea situatiei de urgen{a .c licale de specialitate ;i de primiri urgen{e ;i in centru a ranidlor.

-62-


AUTORITATEA : POLITIA LOCALA ]I. Gestionarea riscurilora. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo,seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmitereadatelor la autorita{ile competente

b.Controlul preventiv al autoritadlor pe domeniul decompetenja

c. Informarea preventiva a populatiei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat Tn cazul unui pericol

d. Exercifii si aplicadi

Activitati : monitorizare la fa{amediu si hidrografici ;Autoritati informate : CLSU si C<

Structura raportiRaport de in

DataEvenimentul procParametri :Urmari :Masuri :Raporteaza :Primeste :

Controleaza : domeniul public siDomeniu de competen{a : esitua{iilor de urgen{a ( cu imputerPeriodicitate : la producerea sitprimarului .Domeniul de competenja :Accidentarile ce se pot producemunicipiului, cu referire la :

* Locul producerii ;* Evolu{ia ;* Efectele ;* Masuri le luate .

Periodicitate : in cadrul org<exercitiilor si aplicafiilor si in cceta{enii .Participan{i : personalul Politiei 1Domeniu de competen{a : punereinterventie pe tipuri de urgen{e ;Periodicitate : conform planificari

H.Resurse necesarea. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo,seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmitereadatelor la autorita{ile competenteb.Controlul preventiv al autoritatilor pe domeniul decompeten{ac. Informarea preventiva a populapei asuprapericolelor specifice municipiului si asupracomportamentului de adoptat Tn cazul unui pericol

d. Exercitii si aplica{ii

Aparatura/ echipamente de masurLoc de amplasare : pe traseele de

Materiale/ echipamente necesare

Materiale informative : Planul deplanuri specifice situatiei de urgerDocumentare de specialitate pe tpliante, conferin{e de presa, afistportile deschise ale direc{iei.Materiale/ echipamente : cele pre>Locuri de desfasurare : cele preva

I1I. Intervenfiea. Alarmare

d. Ac{iuni de indepartare a manifestarii pericoluluiprodus

e. Ac{iuni de limitare a consecim;elor unui pericol

Activita{i : alarmarea for{elor proMijloace : telefoane, agen{iTimp de reac{ie : imediatActivitad :de paza si ordine publicMijloace : proprii din dotareapoliTimp de reac{ie : 1- 5 min. de la sActivita{i : supraveghere, observ

-63-

isa

loci

3A1Iuibrnoraus :

xeciu'ciiia{ie

'n si

nizcidru

>cal!n a]

or i

i/co)atn

ech

an;t*;pur, ca

azuiute

ni c

aiei>sireare

/^$>^/>/f^^<-i / /

l< ' / '

*^s>^j i i ^ s>

ir.ll

ui a parametrilor meteo, de

e informare :ire nr.

al prim3riei ;area activitafilor specifice

0;de urgenja si la dispozi{ia

uafii de urgen{a pe teritoriul

cu ocazia intervendilor,neorganizat, in discufiile cu

icare a planurilor de

iuale.

itrol : nu ;are.

:>amentul de serviciu

iza ji acoperire a riscurilor,

de sit. de urgenja rapoarte,tnpanii informative tematice,

: Tn tematicile de desfa$urarein tematicile de desfasurare .

: interven{ie

ocale ;a In zona .cu mijloacele de interven{ie

k'Z

'*


v;^>4^r--->s/fl?,

pregatite ;Mijloace : proprii de interven{ie ;Timp de reactie : 15 min. dup& ai n{; *A >*/l /*'V;A .. -^ ' ' .- - j /,.r , f

AUTORITATEA : POSTUL PLUVIOMETRICI. Gestionarea riscurilora. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo In raport cu natura evenimentu

parametrii fenomenelor meteo pviteza vant, cSderi z3pada, chiciuPeriodicitate : de trei ori pe zi (OfAutorita{i informate : COAT, ISl

Structura raportRaport de in

Data_Evenimentul proiParametri:

iici>

0,c

i ^-

ui>rn)ras :

odus, seoase : marimi pluviometrice,zibilitate, cea{a .4.50, 19.50);A, Prefectura ;e informare :ire nr.

RaporteazS :_Prime$te :

d. Exercrfii si aplica{ii Participan{i: personalul punctuluDomeniu de competen{a : punereinterven{ie pe tipuri de urgen{e ;Periodicitate : conform planificSr

plu

or

iometric.icare a planurilor de

iualeII.Resurse necesarea. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo,seismici, de mediu, hidrografici, etc. $i transmitereadatelor la autorita{ile competente

AparaturS : specifica postului pluradiologica, aparat de masurare acursuri de apS ;Amplasare : postul pluviometric

primarie- mediu ;pe lacuri, cursuri de

on rtric, aparat de masurareoxi lor, reperi locali pe lacuri ji

am ina- meteo ;

pa- iidro .d. Exerci{ii sJ aplicadi Materiale/ echipamente : cele pre

Locuri de desfS;urare : cele prev; in tematicile de desf2$uraren tematicile de desfSgurare .

lII. Interventiea. Alarmare Activita{i: alarmarea for{elor pro

Mijloace : telefoane, agentiTimp de reac^ie : imediat

-64-


PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINAComitetul Local pentru Situajii de Urgen{a

COMPONENTA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII

Nr.crt.

1.

**>j.

4.

5.

6.

7.

8.

if-11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

Numele $iprenumele

Tiseanu HoriaLaurem;iuPitigoi Ioan Adrian

Moldoveanu Elena

Tudose Octavian

Visan Marius

Clinciu Ciprian

Stanciu Iulian

Nastase Vicem;iuConstantinUreche OfeliaBeatriceBobeica Ion

Jipa Mircea

Ionescu Cornel

Tiu Calin Iulian

Stefan Georgeta

Badea Mihai

Antonie Vasile

Matei Nicolae

Niculae Gabriel

Func{ia /institutia

Primar

Viceprimar

Secretar

$ef birousituatii deurgen{aDirector

executiv PolitiaLocala

Cdt. Det.Jandarmi

Cdt. PolijiaMunicipala

Cdt. Det.Pompieri

CoordonatorHidro Prahova

$ef centruElectrica$efsect.

Distrigaz Sud$ef Comp.

tehnicRomtelecom

ManagerSpitalul

municipalDr. coord.ambulan{a

$eflab.Sanatate publ.$ef disp. San.

VeterinarDirectorRafinarieDirectorCameron

Func{ia tnC.L.S.U.

Pre$edinte

Viceprejedinte

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

Membru

MembruMembru

Membru

Membru

Nr. telefon

Fix

0244336134

0244336134

0244336134

0244336113

0244332420

0244334650

0244336128

0244376351

0244336051

0244405399

0244333421

0244312222

0244337351

0244331003

0244336542

0244335741

0244336151

0244306600

Me

07227

07222

07446

07288

07353

07232

07227

07511

07235

07242

07496

07602

07224

07209

07456-

07443<

07421(

07282:-65-

DF

bil

632<

028'

457i

845(

150'

p63?

)2i:

>30^

!97(

>851

)27^

I66f

i25'

.76:

1301

W3i

)29^

!171

" "' '

//i:i>^>lwi ivf/ !-i , . > '7A '|i "J i 5

l j^V ' '^t' , ' T

ANfik^

[RGENTA

2

1

3

3

)

J

7

l

5

3

5

>

>

l

l

!

)

j)

Fax

0244371458

0244371458

0244371458

0244371458

0244371633

0244371050

0244336607

0244376351

0244338919

0244405794

0244333421

0244373100

0244334124

0244331003

0244336542

0244335741

0244337341

0244336553

N. ; - l

j/(|-**"" , s y

r* **

^R; 3

Obs.

19.

20.

21.

22.

23.

24

25.

26.

27.

28.

I

i

Planul de analizS $i acoperire a riscurilor- Municipiul CampinaNeagu Cristian

Caliman Didona

Oseaca Crinu

ConstantinescuFlorinPanac Daniela

Anton Iulian

Oprescu Eliza

TudoracheFlorentina AliceCrijanovschiGrigoreBumbacea Ioana

DirectorEdilconst

Arhitect sef

Sef Ocol silvic

DirectorFloricon Salub

Inspector mediu

Director juridic

Director tehnic

Directoreconomic

Sef ServiciuADPP

Consilier primar

Membru

Membru

Membru

Consultant

Consultant

Consultant

Consultant

Consultant

Consultant

Purtator decuvant

0244333450 07222

0244336134 07288

0244336331 07288

0244375151 0754C

0244336134 07420

0244336134 07288

0244336134 07222

0244374435 07368

0244336134 07256

0244336134 07659

COMPONENTA CENTRULUI OPERATIV CU ACTIVI

NR.CRT.

1.2.3.

4.

5.

6.

7.

8.

NUMELE $IPRENUMELE

Tudose OctavianBadulescu Remus

Crijanovschi Grigore

Caliman Didona

Furis Adrian

Pana Cristina

Bumbacea Ioana

Corcodel Ion

FUNCTIAIN COAT5ef centru

Aj.sef centruMonitorizare

si evaluareMonitorizare

si evaluareCentralizaresi trans. dateAsig. Leg.TelefoniceOfiter de

presa$ofer

LOCUL DEMUNCAPrimariePrimariePrimarie

Primarie

Primarie

Primarie

Primarie

Primarie

-66-

514

844

864

399

569

845

979

584

798

031

TA

02<02'02-

02<

02-

02'

02-

02'

i

i

o

9

1

2

9

O

3

9

TE

/fJyLJ4iS6k%3tf4-$8 ".

X ' *- ' * - —V- : -7w0244334J3-1U

0244375151

0244371458

0244371458

0244371458

0244374666

0244371458

0244371458

s^- > ! 11

TEMPORARA

TELEFOANEFIX433611343361344336134

4336134

4336134

4336134

4336134

4336134

MOBIL072888450907256822840725679803

0728884471

0765208088

0720355604

0765903179

0728884502

:Linie el aer LEA 1 0 kv exist

Retea telecomunk:atii aeriana

Conducta transpgaze inatta presiune "j

ConductTiteiSCPetromSA

Cale_ferata

zona_CF

constructii

ob Soc Curt

drumun

rauri_necadaetrate

raun_cadastrate

lacuri

albie_majora

puncte_critice

H intravilan propus

fond forestier

lnundabllitate_1%

mundabilitate 1

Harta de risc la alunecan deMunicipiului Campin

Detaliu Str. Prundului si PaduriiDetaliu Str. Constantin lstrate

Detaliu Calea Doftanei

JUDEJUL PRAHOVA - primariacampina.ro · Planul de analiza gi acoperire a riscurilor- Municipiul...

Documents

Transcript of JUDEJUL PRAHOVA - primariacampina.ro · Planul de analiza gi acoperire a riscurilor- Municipiul...