oHARA'DoNOyETsKy=,.',..,,,L

tt ail RO

JTLIMB

U/A

i .:ir ii i 1 ;-': . .'.i:.. .t,. r: :,.1].. ..':r:: ::.:-i...{::il-_

'.'.

fr r.j,En, ,.

i::

CUPRINS

CUVANT-INAINTE

CAPITOLULI

Primii pagi

5

CAPITOLUL AL II-LEAAlegoriile de bazi

CAPITOLUL AL III-LEASubstantivele (,,creaturile"), articolele (,pajii,,),prepoziliile (,,plantele")

CAPITOLUL AL IV-LEAPronumele (,,uzurpatorii")

CAPITOLUL AL V-LEA

Verbele (,,regii")

CAPITOLUL AL VI-LEAAdjectivele (,,cameleonii")

CAPITOLUL AL VII-LEANumeralele (,,soldafli")

CAPITOLUL AL VIII-LEAAdverbele (,,ancorele")

CAPITOLULAL IX-LEAConjuncf iile ("liantii")

CAPITOLULALX-LEAInterje4iile ("hberif )

13

24

50

BIBLIOGRAFIE

Ar va ajute se aptca$ imediatrentru aplicarea regulii texte

prin tematica lor, reman tot:mini un creion cu ajutorulsiL rezolvali direct Pe carte

Ohara Donovetskyb

$,,'3.:rl{'

CAPITOLTJLI

9zimnW

Preddnd gramatica limbii romdne atit elevilor de gimnaziu, cdt gi celor de liceusau adu\ilor, am observat ci prima informalie clari de care au nevoie estecea referitoare la inlelegerea diferen{elor esenliale dintre MORFOLOGIE qiSINTAXA.

Agadar, dragii mei, fundamental este si inlelegem urmdtoarele:> toate cuvintele dintr-o limbi sunt forme gi, ln consecin!6, intri in

MORFOLOGIE sub diferite denumiri (substantiv, pronume, verb etc.);> formele, in practica [mbii, primesc funclii gi, astfel, cu alte denumiri, intrl

in SINTAXA.

Ca si intelegefi mai ugor cele doui compartimente ale limbii - morfologia gisintaxa - vA propun sA privili urmitoarele doui coloane:

I.r. SUBSTANTIV

2. PRONUME3. VERB

4. AD]ECTIV5. NUMERAL6. ARTICOL7. ADVERB

8. PREPOZTTTE

e. coNluNcTrE10. TNTERIECTTE

ILSUBIECT

PREDICATATRIBUT

COMPLEMENT

Ei, gi acum, si trcepem poVestea ...Si incercim si invi{itn gramatica limbii romdne ca pe o poveste ....

-* -.dru

Prin urmare, viL invit si vi imagina{i cdL cele numite sub I, respectiv sub II,compun dord linuturi diferite, putem si le numim Ei impdrdsii, daci vi *rlace:

- I, morfologia (in greac6, ,,morphos" inseamn| formd) cuprinde domeniulformelor, deci al acelor cuvinte pe care le denumim in mod tradilion al pdrli devorbire; atnt cuvintele care pot suferi modificiri ale structurii in timpul vorbirii,adici al intrebuinlerii lor; iati o sugestie: gindili-vi la acest domeniu ca la un,,jinut" - hai si-i zicem, prima ,,impir[fie" - in care ,,]ocuiesc" diferite forme careiqi modifici inffjigarea in relalie unele cu altele: substantivele, verbele, pronumeleetc.; atenlie insi, unele sunt ,,in1epenite" intr-o singuri forml: prepozi]iile,conjuncliile, interjecliile;

: . .., :

,,1,t : 1,,t',.-:: tl r'i tl,r.,:t:r-,:q,.':r1 ;:;,;11: .,,t!rt,lr',-iri{;iti1ii,'at.tt:,L.i!;i.i . , i ! I ;

I I .: | : . a .. :r \.i-r-t tir:i:.. , ,- - t.:, L .itril..,-. :,:ti:itrr,t; .i:itii-i .rt:.

,,.';': l, ,ir'''..,'," tiirj-:iiii,,j ,,,;,j::f" '-.., :..t :,.1.-rrit: ..;:.,.tl,iri'tic" :il ,:.,-,, i.- -..,._,,,.,.

Irfrii;,..i,r, i ii!ilr-.., i Il ti-rl',.,. r'.

Agadar, pentru a vi flra cele doul domenii, relineii schema de mai jos:MORFOLOGIAcuprinde forme

dphatt,Notali cu creionul in spaliile punctate cuvantul potrivit:

1. Morfologia cuprinde domeniul ............ sau al ............... Acestea sunt in numdrde........ Ele sunt:

2. Sintaxa este ,,linutul" care cuprinde Acestea sunt:

8

rmite sub I, respectiv sub II,9i impdrdfii, daci vi place:

il formd) cuprinde domeniuln in mod lradl\ional pdrli de

r structurii in timpul vorbirii,vi la acest domeniu ca la un

,,locuiesc" diferite forme care

stantivele, verbele, pronumelesinguri forml: prepozifiile,

.:i ltl';t iit,i i;r; ;::,, r; iirii-rr:i: r,:

:t:..]:i \'t.tail:l'i ,'rirl,.ii" 'l:L r-,. ri:.:

. ..;nrpilil!,r'', ii::-ll'i,:i cir:'-l ,'i i'.-tilLe" iil :'Llir,,-ii, ii' ;iiili erL,

neli schema de mai jos:

.-ilir,

potrivit:

Acestea sunt in numdr

CAPITOLULAL II-LEA

sMpqnnlilnrdp, Uarzn,

I. MORFOLOGIEIati in cele ce utmeaz6. FORIvIELE gi corespondentele lor alegorice specifice

morfologiei:

1. SUBSTANTIVELE sau ,CREATURILE': o clasi foarte numeroasi de forme,care denumesc obiecte, fenomene, concepte etc. $i care se modifici (flecieazi)dupi numir, gen, caz (copil, basm, educator, cer, fericire, Fdt-Frumo$ BucureSti,Mantheim etc.).

2. PRONUMELE sau ,,UZURPATORII"; le-am numit a$a pentru cA, se $tie, linlocul substantivelor (creaturilor) 9i se poarti de parci urmiresc si preia loculacestora; o clasi destul de numeroasl de forme, eterogeni, compusi, agadar, dinnrai multe subclase (ea, aceasta, fiecare etc.).

3. VERBELE sau ,,REGII": o clasi numeroasl de forme caie arati, in general,acliuni sau stiri gi dupi care se orienteazi uneori gi alte forme; sunt prezente inaproape orice enun! gi par foarte ,,importante" (a citi, a tnvdla, a se ruga elc.).

4. ADIECTIVELE sau ,,CAMELEONII"/,,SLUIITORII": o clasl numeroas[ deforme care aratl insuqiri, trislturi, caliteli, caracteristici etc. gi care insolesc, ingeneral, substantivele (creaturile), pe care le qi,,servesc" ce1 mai bine, ,,copiin-duJe" genul, numirul gi cazul; deseori se comporte ,,cameleonic" (verde, fericit,inv ingdt or, mo de st etc.).

5. ARTICOLELE sau,,PAIII": o clasi de forme care ajute alte forme s[ se

,,individualizeze" (un copil, copilul, fata cea frumoasd, pdrinli ai copilului etc).6. NUMERALELE sau ,,SOLDAJII": o clasd cu alte subclase formati din

elemente ordonate, numi.rate qi numirabile (trei, al o sutdlea, de trei ori etc.).7. ADVERBELE sau ,,ANCORELE": o clasi de forme care aratl locul, timpul

etc., dar care nu iqi schimbi forma decit dupd gradele de comparalie (aici, acolo,mhine, intotdeauna, devreme, aga etc.). Adverbele nu au gen, numir, caz etc., deci

........ -\cestea sunt: ........-....,

9

nu trebuie confundate cu substantivele (,,creaturile"): compari casri (substantiv,o casd, doud case) ct acasd (adverb)!

8. PREPOZITIILE sau ,,PLANTELE": o clasi numeroasi de forme care aparimpreuni cu substantivele, sau pronumele, sau numeralele - uneori apar incomponenla unor structuri ca loculiunile etc.; nu apar singure in enunluri - amconsiderat in ,,jocuI" nostru ci. nu pot ,,cregte" singure, au nevoie de alte forme decare,,s5.se aga1e" gi de aceea le-am denumit ,,plante" (pa de, cu, liingd, inetc.).

9. CONIUNCTIILE sau ,,LIANJII": o clasi de forme care ,,leagi' alte formeintre ele, fie cuvinte, fie propozilii (cd, sd, ca... sd, Si, dacd, ci, sau etc.).

10. INTERJECTIILE sau ,,LIBERII": o clasi de forme compusd din cuvinrelecare arati. zgomote din naturi sau care insolesc steri sau adresdri (au, miau, oh, hei,

aaa, ehei, mdi, bdi, hai, cucurigu, cotcodac, bee, ham, iha, ei, zbhrf hopa etc).

Subliniali in textul de mai jos pirfile morfologice (sau de vorbire) pe care lerecunoagte{i. Pune}i ini}iala denumirii fiecirei pdr}i de vorbire recunoscutedeasupra cuvdntului subliniat:

\4adimir i-a citit Dariei un basm frumos. De acolo Daria a aflat cd Fdt-Frumos

pleacd intr-o cdldtorie Si cd binele iese intotdeauna invingator. Aaaa, Si cd existau trei

frafi, doud imPdrdtii, trei prinfese, zmeul, calul cel ndzdrdvan Si probele pe care

trebuie sd le treacd Fdt-Frumos. A adormit tdrziu vishnd, ehei, nu la cai verzi pe

perefi, ci la cdt de interesante sunt poveStile...

dlnanni'e, ae, spntiln1. Imaginali-vi linutul morfologiei ca o lume in care formele stau grupate in

clase cu elemente de acelagi tip. Clasele de forme, teoretic, nu intri in contactunele cu altele in acest linut. Un element dintr-o clasi morfologici intre in contactcu alt element dintr-o aitl clasi morfologicl doar in procesul comuniclrii qi

aceasta inseamn5. ci au alcituit enun{uri. Agadar, elemente din clase morfologicediferite intri in combinalii in momentul in care sunt folosite pentru enunluri.

l0

i'): compari casri (substantiv,

umeroasi de forme care apar

numeralele - uneori apar inrpar singure in enunluri - am

rre, au nevoie de alte forme de

e" (pe, de, cu, lhngd, in etc.).

forme care ,,leagi' alte forme

i, dacd, ci, sau etc.).

forme compusi din cuvintele

sau adresdri (aa, miau, oh, hei,

n, iha, ei, zbhrr, hopa etc.).

ice (sau de vorbire) pe care le

pi4i de vorbire recunoscute

lo Daia a aJlat cd Fdt-Frumos

ingator. Aaaa, Si cd existau trei

i ni:dratan Si probele pe care

n.-sn'L ehei" nu la cai verzi pe

n ;are tbrmele stau grupate in:, teoretic, nu intri in contact

si mortblogici intri in contact

ar in procesul comunicirii qi

:lemente din clase morfologice

sunt tblosite pentru enunluri.

CAnd acest fapt se produce, atunci ele intri in sintaxi, in celilalt ,,linut,l Astfel,capiti funclii sintactice. De aceea, denumirile corecte pentru aceste clase suntcele de clase lexico-gramaticale.

2. Unele dintre formele de mai sus nu ar putea intra niciodati in ,,{inutul,'sintaxei daci nu s-ar folosi de cele pe care le slujesc: prepoziliile nu pot avea singurefunclii sintactice, ele se folosesc de substantive, in general; de aceea le_am gi numit,,plante"; conjuncfiile, de asemenea, nu pot primi funclii sintactice, acestea faclegitura intre propozilii sau pirli de propozilie, de aceea 1e-am numit ,,lianfi,l

Tlnrn' !t"t",!1. Clasele morfologice nu au un numlr egal de elemente. Substantivele 9i

verbele, de exemplu, sunt cele mai numeroase; articolele reprezinte clasa cu celmai mic numir de forme; prepoziliile gi adverbele ,,au noroc', cu loculiunileprepozilionale sau adverbiale; interjecliile sunt, teoretic, numeroase, dar in uzfrecvent sunt, de fapt, foarte puline, iar dintre acestea, ofertante sau interesantegramatical sunt foarte-foarte puline.

2. Unele dintre formele de mai sus sunt, de fapt, ajutoare pentru alte forme. Deexemplu, articolul nu apare niciodati singur, ci doar cu substantive sau alte forme(adjective, de obicei, $i atunci adjectivele devin substantive). De aceea am numitarticolul ,,paj'l

3. Uneori formele consacrate ,,se deghizeazi" in alte forme: adjectivele(,,cameleonii") se pot substantiviza cu ajutorul articolelor; numeralele (,,solda1ii,)au valoare de substantiv sau adjectiv; interjecliile (,,liberii") au valoare de verbe 9ipot deveni predicate etc.

II. SIN'lAXAin sintrxir ilttri iorrnele cie iniii -q,-rs atuitci cAncl ,,inrbracir,' hainc de:

1. SUlllilCT (obiSntiicsc sir cled cir este ,,iniunn" plopoziliei);:. PR.IIDICAT (il puieil vetlea. ca pe ,,tatirl" irroiroziti€i); (IJRIilll{iA lUi. esrc

\.ER.BAI- saLr NOX.IINAL; preelicatui irominai contine NUr\lE pt rllICAI IV);.1. ATRIBU'l' (uri rlcteliliruniiiirliunct a1 sLrbsiat-rtiruh.Li);,1. (lOMPi-lilViENT (.n ricier.itriira;ti,/arljrilci;rl verbr-riui, al aclverbului siii,t i-ri

adjectilului).

dncozaF,xista, de aseilrel-r€a, lirnclii sintar:tice ,,interesitlie", ,,hibridc, (exenplu:

eienrert prcd icaiii' sr-rplin:ienia r).

-:-

iC

{tl-i rr! -*"

d lzanzto ac' sV,ziittt,vi p.op.n savi imaginali iinutul sint;rxei ca o lurle orcionata, in care cnr.intele

se crir'bir.rd in procesul conrur.ricii.ii. in.icest fbi rezuiti enunfuri. Acesteil s,ntpropozilji sau lraze. Deci, finutui sintaxei reprezintA tirncliile sintactice pe carele-au cipitat cuvintele in proccsi:l elaborir:ii ie propozilii.

lntr-o propozilie cuvdntui esenliai este predicatirl. El este centrui elunlului.Dacr veclem prop_ozilia ca pe o ftunili.e, atui.rci predicatul este tLtt(:il. cortinuAncialegoria, subiectul este mama din piopozilie (uneori, subiecttl este absent, dar elerlsld; r'orbim attinci de subiect neexprimat; el poate fi incrus - in desinenta trela verbul de persoana I ori a II,a sau poate fi subinleles _ din context, tlar lapersoana a III-a).

Aiributul qi complentent,l sunt ,,ajutoarele,, lor Acestea se grupeazi {iupi cumurnteazi: atributul detertnini substautjvLtl, cotnplenrentnl determini verbui(adverbr,rl sar-r a$ectivul). Aceasta aiir.ilafi" poot. fi rctiltuta sub fornta,,regulalui cine pc tine deterntinii" sLtlr ,,rcgtltt lui cittc pe c,ie'.. Veii girsi, astfel, ci ,,haine,,de atribut irr,b'irci aicele cui'i'te cnre sii*i pe rriirga un substri.tir-, ir,i- comprer.renl(de loc, dc rnod, de tinp, direcL, indirect etc.) d'eyin cr-n intele care st:lu pe lingiur.r verb (la un mod personarl sau r.repersonal), un aclverb san r_in acljectiv.

, X,{ai'ulte propozifii corrpr-llt . liazi. prLte'r'edca fraza, iri spiritul aleg.i.teicle nrai sus, cir pe un c/an.

.. Unnind acearsti alegorie, putem inielege r.norfblogia ca pe o ltule in carelbrrlcle compu't clase din elemcnte cle ac",la;l tip, clar nu intr:i irt'iciur.r 1.el de,,legituri tanriliale" sau,,r,le cian,,. Acesta este prir,,legiul cu'inteior cliu lumeasintaxei, accla de a ceuta s; relalioneze pentru a fbr.rria,,famjlii,,sau,,clanur.i,,..'leti 1'r'opozilii :ru liaz..

ume ordonaii. ir care cuYiutele

rezulti enunturi.,{ceste:r suntinti funcliile sirtactice pe c:rre

ropozi{ii.arul. El este centlul eruntului.edicatul este tdld/. Coniinuand'ari, subiecttiL este t{tsent, dar el

oate fi inclus in desinenfa derbin{eles - din context, dar la

. -\ceslea se grupeazi dupi cun'r

::'u'1ementul determl.ri vcrbui.:l relinuii sub forma,,rc.galr. :.". \'eli gisi, astfel, ci ,,l-rair.re"

. -:: substantir., iar cor.i.rplemeni-::: rur-intele care staru pe lingi::'. erb sau un adjectiri:::: tl'irzar, in spirilul irlegoliei

::, -,-.gia ca pe o lume in care

: :::- :.ru intrd in nicir:n t-el cle' , --:::uI cr:r'inteior din lumea: -::- : ..ian.rilii" sau ,,clanuri",

CAPITOLULAL III-LEA

3 u/tatnnli,ueln, ( "ennnUni,l,et' ),

anrhcn lpla/ (,,poiii' ),

lr/rp4rA,,zliltlrt (,, p,hntn W' )

l. SUBSTANTiVELE sau ,CREATURILE" denumesc obiecte, fiinle, lucruri,noliuni, fenomene, stiri, relalii etc. - entitili (dacd vrem si le spunem folosind unsingur cuvint generic). Ele reprezintl o clasi foarte numeroasi de forme, care se

modifici (flecleazit) dupi ceea ce numim categorii gramaticale. Aceste categoriigramaticaie sunt gen, numdr, caz Si determinare (categoria determinfuii \nseamndvalorificarea articolului pentru a putea numi un exemplar sau ,,exemplaru1" alesdin clasa de substantive).

1.1. Cea mai simpli clasificare a substantivelor se poate face dupi criteriulopozi{iei general/particular. Potrivit acestui criteriu sunt:

> substantive comune: cdnd se referi la o clasi de elemente de acelagi fel gi se

noteazd cu literi mici - de exemplu, calculator, pisicd, medic;> substantive proprii: cAnd se referd la un exemplar particular, unic, la numele

de persoanl sau de personaj, de carte (Enciclopedia zn ellor), de institulie, decorp ceresc, de eveniment istoric, de slrbitoare, de marci sau de firmi etc.;acestea pot fi denumite:

- antroponime: Ionescu, Vladimir Daria, Albd-ca-Zdpada; Harry Potter;

- zoonime: Apolodor Joiana, Miau:

- toponime, hidronime: BucareSti, Ddmbottila etc.

2. Determinarea substantivelor sau relalia dintre substantive gi AMICOLE(,.PAIr")

Vb rog si vi aminti{i ci v-am propus sd ve gandiii la partea de vorbire numitaarticol cala nn element care ajute alte forme, de obicei substantive (vefi vedea cimigreazi insd 9i la adjective, numerale etc.), motiv pentru care l_am numit ,,paj,,.

Imaginati-vl, deci, ci nu poate apirea singur, trebuie intotdeauna sI ,,s]ujeasce,,pe cineva: un substantiv, un adjectiv (care astfel, devine substantiv) etc.

2.1. Importante sunt patru categorii de articole:a. nedefinit sau nehotirit (proclitic = sti in fata substantivului): un bdiat _

niste bdiefi; o fatd - niSte fete; un ou - niSte oud;b. definit sau hotirdt (enclitic = stl la finalul substantivului): biLiatul (u este

vocali de leglturi, nu intr6 in articoll) - biiefii; fata _ fetele;oul _ ouile;biiatulai; fetei;

in situalia unui substantiv propriu folosit la genitiv sau dativ, articolur hotirdtse agazi in fala substantivului: cartea lui \{ladimir/i_am spus lui Carmen.

c. demonstrativ: cel, cea, cei, celet articolul demonstrativ apare, cel mai adesea,lAngi un substantiv articulat hotirat insolit de un adj ectiv: bdiatul cel destept;

fata cea frumoasd; copiii cei cuminli; tmpdrdliile cele tndepdrtate;d. posesiv (genitival): al, a, ai, ale; articolul posesiv (genitival) apare in

urmitoarele situafii:

- pentru un substantiv in genitiv care determini un substantiv articulatnehotdrdt: o masind a mameii

- pentru substantive in genitiv aflate intr-o enumerare, toate determinindacelagi substantiv articulat hotirit: masina mamei, a tatdlui, a familiei;

- pentru pronume posesive: al meu, al tdu, aI sdu;

- pentru adjective posesive antepuse substantivelor de terminatei are noqstrevisuri;

- pentru adjective posesive aflate la distanll de substantivele determinate:[ratele mai mic al mamei.

u,{',, ,__ Subliniali toate articolele din urmitoarele enun}uri:

.iT--q( w,,S@${ €:-*1.11+;y,.S